U.S.A.M.V.B.

Timisoara
Facultatea de Agricultura
Specializarea: Ingineria si protectia mediului in agricultura
Disciplina: Gestionarea si neutralizarea deseurilor

STRATEGIA SI
PLANUL DE GESTIONARE A DESEURILOR
DIN ROMANIA

Student Anul III ID,

Cuprins
Cap 1. Gestionarea deseurilor
1.1 Definirea deseurilor in Romania
1.2 Tipuri de deseuri
1.3 Clasificarea deseurilor
Cap 2. Aspecte generale privind gestiunea deseurilor
2.1 Strategia Nationala
2.2 Planul National de Gestionare a Deseurilor
2.3 Prevenirea generarii deseurilor si minimizarea acestora
2.4 Obiective strategice generale
Cap3.Managementul deseurilor, inclusiv aspecte privind
deseurile de ambalaje si deseuri organice
3.1 Alternative de atingere a obiectivelor strategice
3.2 Colectare
3.3 Transport (inclusiv transfer)
3.4 Valorificare materiala (reciclare) si energetica
3.4.1 Deeuri de ambalaje i hrtie de scris
3.4.2 Deeuri de ambalaje
3.4.3 Deseuri biodegradabile
3.4.4 Deseuri de echipamente electrice i electronice
3.4.5 Vehicule uzate
3.4.6 Anvelope uzate
3.5 Tratarea inainte de eliminare
3.5.1 Tratarea mecano-biologica
3.5.2 Tratarea termica (incinerarea)
3.5.3 Eliminare final (depozitare)
Cap4. Concluzie

Gestionarea deeurilor
1.1

Definirea deseurilor in Romania

Determinarea deseurilor in Romania s-a realizat in trecut numai pe baza

standardului tehnic SR 13 350/96, prin care se efectua o incadrare foarte generala in

gurpe de deseuri. Prima preluare a CED (Catalog European de Deseuri) in Romania s-a
realizat in anul 1999, prin emiterea HG nr.155/1999, publicara pe 23 martie 1999 in
Monitorul Oficial nr.118.Aceasta a fost abrogata recent , prin HG 856/2002 privind
evidenta gestinunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile , inclusiv
periculoase.
HG 856/2002 completata si de MO 659 din 5 septembrie 2002 stipulaza obligatia
agentilor economici:

sa tina evidenta gestiunii deseurilor generate, pe tipuri de deseuri, inclusiv

cele periculase, pe formulare speciale,

sa raporteze la ATPM periodic datele solicitate privind gestiunea

deseurilor

sa utilizeze codificarea pentru fiecare tip de deseu, dupa procedura din

hotarare

Toate datele statistice privind gestionarea deseurilor transmise anual de agentii

economici se pastreaza de catre ATPM intr un registru de evidenta pe o perioda de
minim 3 ani.
In cazul in care agentii economici desfasoara si activitati de depozitare, alaturi de
datele despre cantitatile din fiecare tip de deseu, trebuie sa se mai precizeze:

tipul depozitarii

tipul tratrii;
scopul salubrizrii (de exemplu la ramp) sau al valorificrii (de exemplu
prin REMAT);

cantitatea deseurilor depozitate definitiv;

locul de depozitare si tipul depozitului.

Gestionarea deeurilor, cunoscut i ca managementul deeurilor, se refer la

colectarea, transportul, tratarea, reciclarea i depozitarea deeurilor. De obicei, termenul
se refer la materialele rezultate din activiti umane i la reducerea efectului lor asupra
sntii oamenilor, a mediului, sau aspectului unui habitat. Gestionarea deeurilor are ca
scop i economisirea unor resurse naturale prin reutilizarea prilor recuperabile.
Deeurile gestionate pot fi att solide, ct i lichide sau gazoase, precum i cu diverse
proprieti (de exemplu radioactive), necesitnd metode de tratare specifice fiecrora.
n Romnia activitatea de gestionare a deeurilor este fundamentat pe OUG
78/2000, care implementeaz o serie de directive ale Consiliului Europei. Coordonarea
acestei activiti cade n sarcina Ministerului Mediului i a Ageniei Naionale pentru
Protecia Mediului (ANPM).
Din punct de vedere economic, activitatea de gestionare a deeurilor n Romnia
are o pondere de 10 miliarde EUR.
1.2 Tipuri de deeuri
Dup provenien, pot fi deosebite urmtoarele tipuri de deeuri:
A. Deeuri municipale i asimilabile, care sunt deeuri generate n mediul urban i rural.
Ele sunt grupate n:

A1 - Deeuri menajere, provenite din activitatea casnic, magazine, hoteluri,

restaurante, instituii publice.

A2 - Deeuri stradale, specifice fluxurilor stradale (hrtii, mase plastice, frunze,

praf).

A3 - Deeuri din construcii i demolri, provenite din activitatea de construcii i

modernizarea i ntreinerea strzilor.

A4 - Nmol orenesc, rezultat din staiile de tratare a apelor uzate i menajere.

B. Deeuri sanitare, provenite din spitale, dispensare i cabinete medicale.

C. Deeuri de producie, rezultate din procesele tehnologice industriale sau agricole.

C1 Deeuri industriale stocabile, pe care normele europene le clasific n:

o

Clasa 1 Deeuri industriale periculoase, dar netoxice, de exemplu azbest.

Clasa 2 Deeuri industriale nepericuloase i netoxice.

Clasa 3 Deeuri inerte, de exemplu cele provenite din construcii.

Clasa 4 Deeuri toxice, de exemplu cele medicale, radioactive.

Clasa 5 Deeuri industriale produse n cantiti foarte mari, de exemplu

cenuile produse de termocentralele care funcioneaz pe crbune.

C2 Deeuri agro-zootehnice, provenite din agricultur i, n special, din

zootehnie.

C3 Deeuri speciale, categorie n care intr explozibilii i substanele radioactive.

1.3 Clasificarea deseurilor

Prin conceptul .determinare a deseului. trebuie s se nteleag n primul rnd
ncadrarea unui material din deseu (tip de deseu) ntr-o categorie de deseuri general.
Este rational s se opereze o ncadrare ntr-o grup de deseuri n functie de modul
de formare (generare si colectare). Pentru scopuri statistice, este necesar si o clasificare
supraordonat a tipurilor de deseuri n functie de branse, ramura industriala sau procese,
n cadrul crora este generat deseul.
n timpul determinrii deseurilor, adic al stabilirii tipului, se constat dac
acestea necesit sau nu necesit o manier special de supraveghere, dup legislatia
european, dac sunt sau nu periculoase. Ce deseuri am putea regsi aici, aflm din
originea lor sau de la elementele caracteristice materialelor. De obicei, deseurile
.periculoase. provin de la ntreprinderi industriale.
Clasificarea deeurilor conform Directivei 2006/12/CE
Tip deeu
Reziduri de producie sau de consum, nespecificate altfel n continuare
Produse care nu corespund specificaiilor
Produse al cror termen de garanie a expirat

Materiale deversate n mod accidental, pierdute sau care au suferit alte incidente, inclusiv
orice materiale, echipamente etc. contaminate ca rezultat al incidentului n cauz
Materiale contaminate sau ptate n urma unor aciuni planificate (de exemplu, reziduuri
de la activiti de curire, ambalaje, containere etc.)
Piese inutilizabile (de exemplu, baterii rebutate, catalizatori epuizai etc.)
Substane a cror performan nu mai este satisfctoare (de exemplu, acizi contaminai,
solveni contaminai, sruri de amestec epuizate etc.)
Reziduuri din procese industriale (de exemplu, zgur, reziduuri de la distilare etc.)
Reziduuri din procese de captare a poluanilor (de exemplu, nmol de la epuratoare de
gaze, praf de la filtre de aer, filtre uzate etc.)
Reziduuri din prelucrare mecanic / finisare (de exemplu, pan provenit de la operaiile
de strunjire, zguri mcinate etc.)
Reziduuri din extracia i prelucrarea materiilor prime (de exemplu, reziduuri miniere,
reziduuri din exploatarea zcmintelor de petrol etc.)
Materiale contaminate (de exemplu, uleiuri contaminate cu PCB etc.)
Orice materiale, substane sau produse a cror utilizare a fost interzis prin lege
Produse care nu mai au utilizare pentru deintor (de exemplu, articole rebutate de
agricultur, menajuri, birouri, magazine, ateliere etc.)
Materiale contaminate, substane sau produse rezultate din aciuni de remediere a solului
Orice materiale, substane sau produse care nu sunt incluse n categoriile menionate
anterior.

2. Aspecte generale privind gestiunea deseurilor

Coordoneaza elaborarea, promovarea, implementarea si monitorizarea
implementarii:

STRATEGIEI NATIONALE DE GESTIUNE A DESEURILOR

PLANULUI NATIONAL DE GESTIUNE A DESEURILOR

Strategia Nationala si Planul National de Gestionare a Deseurilor constituie

instrumentele de baza prin care se asigura implementarea in Romania a politicii
Uniunii Europene in domeniul deseurilor.

2.1 Strategia Nationala

Cadrul legislativ

Situaia existent n domeniul gestionrii deeurilor

Stadiul implementrii

Principii si obiective strategice

Obiective strategice generale pentru gestionarea deeurilor

Obiective strategice specifice anumitor fluxuri de deeuri

Obiective strategice generale pentru gestionarea deeurilor

periculoase

Obiective strategice specifice anumitor fluxuri de deeuri periculoase

2.2 Planul National de Gestionare a Deseurilor

Partea I

Prezentare generala
Principii, obiective strategice si tinte
Cadrul legislativ

Partea II - Deseuri municipale

Situatia existenta
Prognoza
Alternative de atingere a obiectivelor
Plan de actiune
Finantare
Monitorizarea implementarii
Partea III - Deseuri de productie
Situatia existenta
Deseuri de productie nepericuloase
Deseuri de productie periculoase
Administrarea zonelor contaminate

2.3 Prevenirea generarii deseurilor si minimizarea acestora

Prevenirea reprezint principalul pas ntr-un sistem integrat de gestionare a

deeurilor, pe termen lung. De aceea trebuie introdus n viitoarele planuri de
dezvoltare economic.
n al doilea rnd prevenirea reprezint principala obligaie /responsabilitate a
tuturor consumatorilor de bunuri.
Scaderea impactului negativ asupra sanatatii populatiei si mediului
Cresterea productivitatii prin cresterea ratei de utilizare a materiilor prime
Micsorarea costurilor de productie ca rezultat al activitatilor de mai sus
Conservarea resurselor naturale

2.4 Obiective strategice generale

Dezvoltarea cadrului institutional si organizatoric;

Constientizarea factorilor implicati;

Intensificarea preocuparilor privind reducerea cantitatilor de deseuri

generate;

Exploatarea tuturor posibilitatilor tehnice si economice privind recuperarea

si reciclarea deseurilor in vederea reducerii cantitatii de deseuri eliminate.

3. Managementul deseurilor, inclusiv aspecte privind deseurile de

ambalaje si deseuri organice
3.1 Alternative de atingere a obiectivelor strategice

Utilizarea instalaiilor pilot-demonstrative pentru a cumula

cunotinele i experiena necesar pentru implementarea unui
sistem integrat de gestionare a deeurilor.

Dezvoltarea unor campanii de informare i instruire a

populaiei pentru a obine acceptul public necesar unor
investiii ulterioare.

3.2 Colectare

Utilizarea ntregii game de containere disponibile.

Asigurarea volumului necesar al containerelor pentru toate gospodriile
private.

Dezvoltarea in Romania a industriei de fabricare a containerelor de toate

tipurile

Asigurarea serviciului de colectare regulat la nivel naional.

3.3 Transport (inclusiv transfer)

Numrul total i capacitatea staiilor de transfer va depinde de planificarea

detaliat a gestionrii deeurilor n cadrul planurilor de dezvoltare locale sau
regionale.
Transportul deeurilor se va dezvolta i va acoperi mai multe sectoare.
Sunt necesare msuri pentru a minimiza distanele de transport i a reduce
impactul ecologic al acestuia.

3.4 Valorificare materiala (reciclare) si energetica

deeuri de ambalaje, de hrtie

deeurilor biodegradabile

deeurilor din construcii i demolri

nmoluri rezultate din epurarea apelor menajere.

deeurilor de echipamente electrice i electronice,

vehiculele uzate

anvelope uzate.

3.4.1 Deeuri de ambalaje i hrtie de scris

Pentru a atinge intele stabilite n legislaia european i naional sistemul
pentru gestionarea deeurilor de ambalaje va cuprinde:

colectarea separat;
sortarea i procesarea;

reciclarea final.

3.4.2 Deeuri de ambalaje

Indiferent de sistemul de colectare este necesara si crearea iniial a unor staii de
sortare manual, urmnd a se mbuntii acest sistem prin implementarea unor
instalaii mecanice i automate.
Dezvoltarea unor programe economice speciale pentru a stimula industriile.
Campanii de informare a publicului.

3.4.3 Deseuri biodegradabile

Reducerea eliminarii pe depozite a deseurilor biodegradabile:

-cu 25% pana in 2010,
-cu 50%pana in 2013,
-cu 65% pana in 2016

Romania solicita o perioada de tranzitie pentru atingerea primei tinte

(respectiv din 07.2009 pana in 07.2010)

soluiile de reciclare disponibile sunt:

compostarea (digestia aerob);

digestia anaerob cu producerea i colectarea

de biogaz.

pentru a utiliza n mod eficient compostarea este necesar o colectare

separat a materiei organice din deeuri (in mediu urban mai putin dens, in
zonele verzi ale marilor orase)

Colectarea neselectiv a biodegradabilelor n zonele cu densitate mare a

populatiei.

Colectarea selectiv a 120-145 kg/loc.an deeuri biodegradabile.

Capacitate de compostare pentru 680.000-1.000.000 t/an deeuri

biodegradabile.

Realizarea de staii-demonstrative de compostare.

 Respectarea unor conditii minime de proiectare si amplasare a statiilor de

compostare pentru minimizarea impactului negativ asupra mediului si
populatiei
Realizarea unor proiecte de testare a pietei i de utilizare a compostului
naintea integrrii staiilor de compostare n sistemul de gestionare a
deeurilor.

3.4.4 Deseuri de echipamente electrice i electronice

Colectarea separat a deseurilor de echipamente electrice si

electronice de catre municipalitate.
Reciclarea si recuperarea va fi realizata de catre industria
responsabila.

3.4.5 Vehicule uzate

Implemetarea unui sistem de colectare a vehiculelor uzate.

Incurajarea societilor ce desfoar operaiuni de
dezmembrare.

Valorificarea fraciei usoare i reciclarea materialelor

reciclabile rezultate n urma dezmembrrii vehiculelor uzate.

3.4.6 Anvelope uzate

Implementarea unui sistem de colectare a anvelopelor uzate.

Incurajarea reciclarii si valorificarii materiale a anvelopelor
uzate.

Valorificarea energetic a anvelopelor se va realiza numai in

cazul in care nu este posibila valorificarea materiala.

Interzicerea depozitrii sub orice forma a anvelopelor uzate de

la intrarea n vigoare a Hotrrii de Guvern modificate privind
depozitarea deeurilor.

3.5 Tratarea inainte de eliminare

3.5.1 Tratarea mecano-biologica

Tratarea mecano-biologic este una din tehnicile de baz pentu reducerea

cantitilor de materie biodegradabil i producerea de combustibili alternativi
obinui din deeuri.
Pentru nceput se vor realiza cteva staii pilot de tratare mecano-biologic.

3.5.2 Tratarea termica (incinerarea)

Incinerarea este cea mai eficient metod de tratare a deeurilor colectate n
amestec din surse diferite, nainte de a fi depozitate final. Scopul incinerrii este:
- s minimizeze volumul deeurilor;
- s distrug componentele periculoase biodegradabile;
- s inertizeze trecerea ntr-o form inactiv/inert;
- s reduc carbonul organic;
- s recupereze energia coninut n deeurile incinerabile.

cantitatea de deeuri municipale disponibil pentru incinerare s fie de minim

150.000 tone/an.
nu exist teren disponibil pe o distan acceptabil pentru amplasarea unui
depozit;
n regiunea respectiv exist o cerere foarte mare de cldur i energie i nici o
alt metod de tratare nu este mai eficient dect incinerarea deeurilor n ceea ce
privete generarea de energie i cldur.

3.5.3 Eliminare final (depozitare)

Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme cu cerintele UE;

Extinderea depozitelor existente care nu cunt conforme cerintelor UE, cu
celule noi conforme cerintelor si inchiderea partii vechi neconforme, (dupa
elaboraraea de studii de risc si evaluarea proiectului nou).

4. Concluzie
Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor contine
cadrul legislativ national si stadiul implementarii, situatia existenta n
domeniul gestionarii deseurilor, date generale privind gestionarea
deseurilor, principii si obiective strategice. Obiectivele strategice sunt
impartite astfel: obiective strategice generale pentru gestionarea

deseurilor, obiective strategice specifice anumitor fluxuri de deseuri

nepericuloase, obiective strategice generale pentru gestionarea
deseurilor periculoase si obiective strategice specifice anumitor
fluxuri de deseuri periculoase. Planul National de Gestionare a Deseurilor este
alcatuit din 3 parti si anume: partea I- ce cuprinde o prezentare
generala, partea a II-a dedicata deseurilor municipale si partea a III-a
dedicata deseurilor de productie, cu accent preponderent pe deseurile
periculoase. Daca elementele cheie ale Strategiei Nationale sunt
principiile care stau la baza gestiunii deseurilor, precum si obiectivele
strategice generale si cele specifice anumitor fluxuri de deseuri,
Planul Nacional atasaza obiectivelor (prevazute in Strategie) tinte
cuantificabile, acolo unde este cazul, si, in plus, prezinta diverse
alternative de atingere a obiectivelor si respectiv a tintelor aferente.
Ierarhia prioritatilor in abordarea gestiunii deseurilor in Romania este
cea care sta la baza legislatiei si politicii europene, recunoscuta si pe
plan international, si anume: prevenirea si minimizarea generarii
deseurilor, valorificarea materiala prin reutilizare si reciclare,
valorificarea energetica, tratarea deseurilor in vederea scaderii
cantitatilor si a potentialului periculos si abia in final depozitarea.
Printre obiectivele generale mentionam: dezvoltarea cadrului
institutional si organizatoric,
constientizarea factorilor implicati, intensificarea preocuparilor
privind reducerea cantitatilor de deseuri generate, exploatarea
tuturor posibilitatilor tehnice si economice privind recuperarea si
reciclarea deseurilor in vederea reducerii cantitatii de deseuri
eliminate.
O serie de alternative de atingere a obiectivelor strategice se bazeaza,
pe termen scurt si mediu, pe utilizarea instalatiilor pilotdemonstrative. Pe baza acestora vor fi efectuate evaluari ulterioare,
iar pe baza evaluarilor, a cunostintelelor si experientei acumulate se
vor putea extinde pentru implementarea unui sistem integrat de
gestionare a deseurilor. Paralel cu aceasta se vor dezvolta campanii de
informare si instruire a populatiei pentru a obtine acceptul public
necesar unor investitii ulterioare.
Problema gestiunii deseurilor este o problema complexa. Intelegerea
corecta a problemelor conduce la alegerea solutiilor optime de
rezolvare a acestora, si in final la gestionarea ecologic rationala a
deseurilor si la salvarea unor resurse naturale pretioase atat
pentru noi, dar mai ales pentru generatiile viitoare.

Bibliografie

1. ***HG 856/2002
2. ***MO 659/2002
3. Strategia nationala si planul national de
gestionare a
deseurilor,Mariana
Ghineraru, Ministerul Mediului si Gospodaririi
Apelor
4. ***HG 1470/2004
5. ***Ordinul Ministerului Apelor si Protectiei
mediului nr.880 din ianuarie 2005