Sunteți pe pagina 1din 6

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRA+OV

Catedra Design de Produs ,i Robotic.

Simpozionul na8ional cu participare interna8ional9


PRoiectarea ASIstat9 de Calculator

P R A S I C ' 02
Vol. III Design de Produs

7-8 Noiembrie
Bra<ov, Romnia
ISBN 973-635-076-2

PROIECTAREA PRODUSELOR TEHNICE DE MECANICA FINA


Corneliu DRUGA
Universitatea ''Transilvania'' din Brasov
Abstract: This work contains the main steps, means and methods used in designing the fine mechanics
products. In the first part of the work will be presented few aspects about the genesis of the fine mechanics
products: the steps of life of a product, planning the products and developing products.
There will also be presented notions about the making of the technical products: the active-implicit connection,
the construction connection, the systematic connection etc.
The last part of the work will contain the main methods of: conceiving, configuration, solving as well as the
means of designing: Drawings, CAD etc. used in designing the fine mechanics products.
Cuvinte cheie: CAD, DIN, CAE,CIM, NC, RID.
1.Generalitati privind geneza produselor
tehnice
Notiunea de produs tehnic (PT) desemneaza orice
categorie de produs, de provenienta tehnica, creat de
om sau de masina, sau de binomul om-masina, in
scopul satisfacerii unor anumite cerinte. Geneza
produselor de mecanica fina (MF), cuprinde in general
trei aspecte majore:fazele vietii unui produs MF
(ciclul tehnic si economic), planificarea produselor si
dezvoltarea de produse.
Fazele vietii unui produs (MF) sunt structurate
pe doua cicluri de viata :tehnic si economic.
In figura 1 sunt prezentate principalele faze ale vietii
unui produs tehnic ,in succesiunea evolutieii fabricarii
si utilizarii lui. Notiunea de ciclu de viata defineste ,in
general ,conditiile tehnico-economice ale evolutiei in
timp a unui (PT), raportate la durata cuprinsa intre
debutul conceperii si sfarsitul exploatarii acestuia .
Ciclul de viata inglobeaza doua durate care
interfereaza si se conditioneaza reciproc: durata de
dezvoltare tehnica si durata de dezv.economica .
Ciclul de viata tehnica al unui (PT) este compus
din urmatoarele etape de : 1-cercetare / dezvoltare; 2-

conceptie ; 3-proiectare ; 4-pregatire tehnologica/


planificarea productiei ; 5-executia
si testarea
prototipului ; 6-fabricare; 7-control tehnic si
diagnosticare ; 8-exploatarea produsului. Dupa cum
se observa ciclul incepe cu o idee de produs dedusa
dintr-o necesitate a pietii sau a cumparatorului si care
este concretizata in desfasurarea unei planificarii de
produs. Urmeaza procesul de productie :cu fabricarea
pieselor, montajul lor si controlul calitatii
.Desfasurarea activitatilor legate de produs se incheie
(la producator) cu desfacerea si vanzarea
acestuia.Pentru o marire a duratei de exploatare (PT)
trebuie supus unor etape de intretinere.
Termenul de viata economica sau durata de
viata economica defineste reprezentarea grafica a
evolutiei , in timp ,a volumului de vanzari si a
marimii profitului obtinut prin vanzarea produselor
tehnice. Asa cum se prezinta si in figura 2.,pe curba
ciclului de viata al unui (PT) se disting patru perioade
principale de evolutie economica : 1-conceptia si
executia (PT) finit; 2-lansarea produsului pe piata; 3cresterea (expansiunea); 4-maturitatea (saturatia); 5declinul (imbatrinirea). Fiecare din aceste etape
defineste ,intr-o maniera specifica, conditiile de
existenta si de comercializare ale produsului:

obiective de marketing, concurenta , pret de vanzare,


etc.
Cerintele

Potential

Monitorizare

produsului

Planificarea produselor

externe provin din : economia mondiala(curs de


schimb valutar), ec.natiomala (rata imflatiei
),legislatie si administratie,piata furnizorilor de
materii prime si din
institutele de cercetare.
Influentele interne cele mai semnificative provin din
:organizarea firmei , situatia personalului , fondul de
investitii , cifra de afacerii , parcul mijloacelor de
productie etc.

Dezvoltare -Proiectare

Cerintele pietii
FabricatieCTC

Idei de produs
DesfacereVanzare

Definirea problemelor
UtilizareIntretinere

Concepte

Reciclare

Proiecte

Utilizarii ulterioare

Fig,1. Principalele faze ale vietii unui produs

Fabricatie

1
2
3
4
5
Studii Lansare Crestere Maturitate Declin

Exploatare

Profit
Timp

Vanzari
Fig.2. Etapele vetii economice
1.1 Planificarea
tehnice

Prelucrare

si

dezvoltarea

produselor

Planificarea si dezvoltarea (PT) sunt printre cele


mai importante sarcini ale unei firme (inteprinderi);
strategiile ptr.planificarea produselor nu trebuie sa
respinga ideile bune sau proiectele ambitioase ale
cercetatorilor din domeniu ci ,dimpotriva trebuie sa le
sustina. Bazele planificarii unui produs de MF (in
interiorul si ext.firmei),sunt de fapt relatiile cu piata ;
acestea pot fi definite ca influente externe si interne
asupra unei firme .Cele mai importante influente

Fig. 3. Fazele principale ale procesului de dezvoltare


si proiectare
Etapele principale ale planificarii unui produs sunt:
analiza situatiei (cerintele pietii) ,strategii de cautare ,
gasirea ideilor de produs , alegerea ideilor
optime(idei de produs), definirea produselor (idei
selectate de produse), propunere de produs si
proiectarea produsului. In figura 3 sunt ilustrate
principalele faze ale procesului de dezvoltere si
proiectare in MF.
In figura 4 sunt prezentate principalele etape ale
procedurii de planificare a unui produs .
2.Constructia produselor tehnice de MF
2.1.Relatia functiei

Prin functie se intelege legatura intre intrarea si


iesirea unui sistem in scopul indeplinirii unuei sarcini.

Piata

Firma

Zona
inconjuratoare

Analiza situatiei

Strategii de
cautare

Campul de
cautare

Gasirea ideilor
de produs

Idei de
produs

Alegerea
ideilor de
produs

Idei selectate
de produs

Definirea
produselor

Propunere
de produs

Dezvoltare si
reproiectare

Fig .4. Etapele planificarii unui produs


La produsele de MF, marimile de intrare /iesire
sunt: energie si/sau materiale si/sau semnale ,dupa
cum se observa in observa in figura 5.
Energie
Material
Semnal

Sistem tehnic
MF

Energie
Material
Semnal

Fig.5. Definitia unei functii in reprezentare Black-Box.

Trebuie facuta deosebirea intre : fuctia globala


(descrie sarcina globala de rezolvat a unui produs) si
functia partiala , care se formeaza prin divizarea unei
functii globale in sarcini partiale mai usor de
rezolvat.Deasemenea ,gradul cel mai eficace de
divizare este dependent de : gradul de noutate al
punerii problemei , complexitatea produsului de
dezvoltat
si de nivelul de cunostiinte.Functiile
partiale sunt legate intr-o structura functionala , unde
legaturile sunt determinate prin grade de
compatibilitate logice si/sau fizice.
La proiectarea si la descrierea sistemelor tehnice
de MF , un rol foarte important il joaca marimile
binare ;acestea pot fi intalnite in diferite ipostaze ,
sub
forma
de:conditii(indeplinit/neindeplinit),enunturi
(adevarat/falsi), pozitii de comutare(pornit/oprit) ,etc.
Proiectarea
sistemelor
care
utilizeaza
dependentele cerute intre marimile binare ,se
numeste proiectare logica ;acest tip de proiectare se
foloseste de logica exprimarii matematice sub forma
algebreii booleene, cu operatorii: SI,SAU si NU.
2.2.Legatura activa si constructiva
Functiile partiale si structura functionala a
legaturilor dintre funstiile unui (PT) trebuie sa fie
indeplinite printr-o legatura activa. Legatura activa
consta din principii active ptr.efectuarea functiilor
partiale si dintr-o structura activa ptr.realizarea
structurii functionale .
In general o structura activa este constituita dintr-o
inlantuire a mai multor principii active;acesta
este definit atat printr-un efort chimic , fizic,biologic
sau o combinatie a acestor eforturi, cat si prin
realizarea principala a acestora cu diferiti indicatori
geometrici si materiali .
Concretizarea configurarii legaturii active
conduce la o structura constructiva; aceasta
realizeaza structura efectiva prin componente
individuale, ansambluri si conexiuni .
2.3.Legatura sistematica
Produsele tehnice sunt parti componente ale
sistemelor superioare , care pot fi create de oameni ,
de alte sis.tehnice(ST) si/sau de mediu .
Un (ST) sau (PT) este caracterizat mai intai prin
''structura sa proprie de sistem '' ; in afara de aceasta
mai intervin influentele perturbatoare din mediul
inconjurator , influente auxiliare din ext, si
int.sistemului.Toate aceste influente trebuie privite ca
fiind in legatura sistematica .Produsele software , in

acest caz , trebuie sa indeplineasca cateva cerinte cum


ar fi : eliminarea erorilor , reducerea timpilor de rulare
, extinderea domeniului de utilizare , independenta fata
de suportul hard , etc.
3. Metode de proiectare
3.1. Procesul general de rezolvare
In figura 6 se prezinta schema de baza a unui proces
general de rezolvare; astfel fiecare punere a unei
probleme produce mai intai o confruntare cu
necunoscutul , care poate fi eliminat prin obtinerea de
informatii suplimentare. Definirea problemelor de
solutionat precizeaza punerea problemei fara fixarea
apriori a solutilor si deschide astfel cai rationale de
rezolvare. Faza urmatoare cuprinde cautarea propriuzisa a solutiei; daca exista mai multe posibilitati reale
de solutionare, acestea trebuie evaluate pe rand.
Tema

Confruntare

Informare

Definitie

Creatie

Evaluare

Solutii

Decizie

Fig .6. Etapele procesului general de proiectare.


3.2.Metode de concepere
In acest caz prin concepere se intelege obtinerea
unui principiu sau concept de solutionare a unei
probleme date ;prt. cautarea solutiilor sunt adecvate
urmatoarele metode : cu accent intuitiv si cu accent
discursiv.Metodele cu accent intuitiv exploateaza
efectele dinamice de grup cu care trebuie sa fie
stimulata intuitia oamenilor prin asociatii reciproce
intre parteneri . Exemple de astfel de metode sunt :
metoda de dialog, brainstorming, metoda sinectica,
met.635, etc.

Metodele cu accent discursiv fac posibila gasirea


de solutii printr-o procedura treptata influentabila si
documentabila .
3.3.Metode de configurare
Configurarea primara si cea finala la proiectarea
unui produs MF necesita , mai intai aplicarea
cunostiintelor din domeniul mecanicii , rezistentei
materialelor, mecanicii fluidelor si din alte domenii
de specialitate. Un bun proiectant trebuie sa tina cont
de urmatoarele reguli fundamentale de configurare:
claritate, simplitate si securitate pentru a putea pune
bazele unei proiectari eficiente, care sa nu necesite
procedee costisitoare de calcul si optimizare.Loarea
in considerare a claritatii ajuta la o prognoza fiabila a
actiunii si comportarii structurilor de MF.
Simplitetea ofera in mod normal o solutie
economica, cerinta de securitate impune o
configurare censecventa in privinta durabilitatii,
fiabilitatii, securitatii muncii si protectiei mediului.
Principiile generale aplicabile de configurare
reprezinta strategii pentru dispunerea si ordonarea
structurilor constructive;ele difera, de la un caz la
altul deci trebuie deduse pe baza cerintelor speciale
ale unei probleme concrete de configurare.
3.4. Mijloace de proiectare
3.4.1. Desenele
Reprezentarea prin desen a solutiilor de principiu
sau a reperelor si ansamblelor proiectate , la scara
este una din sarcinile cele mai importante ale
proiectantilor.
Obtinerea
mai
eficienta
a
documentatiei de fabricatie a avut loc odata cu
introducerea prelucrarii grafice a datelor pe
calculator. Proiectantului ii ramane sa introduca la
toate etapele procesului de dezvoltare si proiectare,
desenul pentru obtinerea documentatiei de fabricatie
cat si pentru ordonarea ideilor proprii si a
propunerilor de rezolvare. La ambele proceduri de
generare a desenelor (pe hartie sau pe calculator)
proiectantul trebuie sa stapaneasca bine regulile
esentiale ale reprezentarii prin desen (2D si 3D). Atat
pentru cercetatori cat si pentru proiectanti schita
facuta cu mana libera este foarte importanta ptr.
obiectivitatea ideilor dar serveste si ca baza de
discutii intr-o echipa de lucru. In DIN199 sunt
definite notiunile importante ale activitatii de
desenare si de intocmire a listelor de piese.Conform
standardului DIN199 se fac deosebiri clare intre:
schite facute cu mana libera, desena conform
normelor (la scara), reprezentari cotate, plane

diagrame si scheme. Dupa continutul desenelor avem:


desene de gabarit, desene de ansamblu, desene de
reper, desene de modele, desene de semifabricate,
scheme etc.Pentru intocmirea desenelor cinform
standerdelor in vigoare trebuie apelat, pe langa DIN6,
15, 30, 406, 6771, 6774 si DIN 6789 la o bibliografie
cores-punzatoare.
3.4.2. Proiectarea asistata de calculator (CAD)
In acest caz sarcina calculatorului este de a asista la
definirea si procesarea informatiei legate de
proiectarea produsului, organizarea si managementul
sistemelor de productie. Introducerea prelucrarii
datelor de proiectare in calculator serveste la
imbunatatirea produselor si la scaderea cheltuielilor de
proiectare si executie.Sistemele CAD sunt destinate
creeri de modele, in mod interactiv, pentru obiecte
reale, analizei acestor modele, generarii de
documentatie pentru fabricarea lor si producerii de
date grafice derivate din modele. Inlantuirea
programelor de proiectare asistata cu sisteme de
prelucrare a datelor este numita ingineria asistata de
calculator (CAE); in timp ce activitatea unei intregi
firme in prelucrarea si administrarea datelor este
numita CIM (Computer Intergrated Manufacturing)
.Sistemele CAE pun la dispozitia utilizatorilor
mijloace ce faciliteaza evolutia rapida a diverselor
alternative de proiectare , gestioneaza optim spatiul de
proiectare , efectueaza calcule de distributie a
incarcarilor , a maselor si inertiilor (prin simulare
dinamoca), analiza ergonomicitatii sistemului mecanic
etc.In cazul in care mai multi proiectanti de detaliu
lucreaza la acelasi proiect ,se va stabili o baza de date
centrala , astfel incat detaliile desenate de o persoana
sa poata fi usor incorporate in diferite desene de
ansamblu , de alte persoane.Metoda si algoritmul de
lucru al ''elementului finit ''este frecvent utilizata ca
tehnica de analiza a solicitarilor , de catre inginerii de
MF.Dupa ce desenul de executie a fost realizat ,
prelucrarea poate incepe imediat , calculatorul jucand
un rol major in toate domeniile productiei.
Comanda numerica (NC) ce echipeaza masinile
unelte(MU) de prelucrare necesita in mod curent
programe speciale pentru definirea operatiilor si
fazelor ce trebuiesc efectuate. CAM(prelucrarea
asistata de calculator) permite de la caz la caz
generarea automata a programelor de camanda a MU.
In procesul de productie calculatorul mai poate
indeplini o functie importanta aceea de control al
stocului si a productiei. O importanta deosebita pentru
sistemele CAD o are reprezentarea interna a obiectelor
geometrice (RID); care se obtine din obiectul real
astfel: prin abstractizare se formeaza un model mental

din care prin formalizare se obtine un model


informational iar din acesta prin transpunere un
model intern in memoria calculatorului. Elementele
unui model informational sunt: volume, suprafete,
contururi si puncte. Modelul spatial poate fi construit
orientat pe corpuri sau orientat pe suprafete.
Reprezentarile bidimensionale (modele 2D)pot
desena bine numai piese plane si cu simetrie de
rotatie. Modelele 2D sunt adecvate numai
reprezentarii interne in calculator a vederilor si
sectiunilor. Tehnica reconstructiei permite o generare
automata a modelelor tridimensionale (3D) din vederi
2D.
3.4.3. Norme si standarde
Consultarea normelor si standardelor, pe durata
etapelor individuale de dezvoltare si proiectare este o
premiza importanta pentru ca produsele tehnice sa fie
competitive pe plan international. Normele determina
aparitia unei curse a inovatiilor intre tariile
industrializate; ele stabilesc anumite reguli intre
producatorii de bunuri (PT) si utilizatorii
(beneficiarii acestora). Ele mai reprezinta si o banca
de cunostinte tehnice (informatii) care sunt puse la
dispozitia opiniei publice pentru o consultare
benevola. Dupa provenienta se pot deosebi
urmatoarele tipuri de norme:
- norme interne de lucru, specifice fiecarei
firme;
- norme (standarde) DIN, ale Institutului
german pentru standardizare;
- norme EN (norme
europene) ale
Comitetului European de Normare;
- norme (standarde) IEC, ISO si cu
recomandarile acestora ;
- norme TUV ale Uniunii Asociatiilor
Tehnice de Supraveghere;
- norme VDI ale Asociatiei Inginerilor
Germani.

Bibliografie
1. Bejinari, Gh., Lache, S. Tehnologia productiei
microsistemelor.
Editura
Universitatii
"Transilvania" din Brasov, 1997.
2. HUTTE - Manualul inginerului. Editura tehnica
Bucuresti ,1995.
3. Farganel, P-J. Createurs d'enterprise: Votre
strategie marketing. Paris, 1990.

4. Twis, C. Inovarea tehnologica (tr. lb.engleza). Ed.


Tehnica, Bucuresti, 1979.
5. DUBBEL - Manualul inginerului mecanic (Editia
16). Editura tehnica Bucuresti, 1997.
6. Luculescu, M., Hariton. P. Proiectarea asistata de
calculator Editura Universitatii "Transilvania"
Brasov, 1997.