Universitatea Bucuresti

Facultatea de Geografie

Regiunile aride si
semiaride

Studenta:Iordache Alexandra Catalina

1

Regiunea arida si semiarida

Se desfaroara in partile centrale ale
continentelor,la latitudini de 38-50 grade,la
distante mari de oceane,fiind bine incadrate
de sisteme de munti care costituie bariere in
calea maselor de aer.Cea mai mare
desfasurare o au in Eurasia plecand din estul
tarii noastre si pana in vestul Chinei (Takla
Makan) si Mongolia.Sistemele montane ce se
insira din Carpati si pana in Himalaya si
Extremul Orient impiedica patrunderea
maselor de aer din sud si sud-est.Deschiderea
spre vest face ca unele influente ale circulatiei
atlantice sa se resimta si la est de tara noastra
de unde si o atenuare a ariditatii climatului in
Europa de Est.

Factorul de baza in definirea climei ramane

circulatia maselor de aer continentale (polare
si arctice sau tropicale) cu regim ciclonic sau
anticiclonic.Cele oceanice,pe masura
traversarii lanturilor montane devin tot mai
uscate.
Climatul se va caracteriza prin
amplitudini termice mari,precipitatii putine si
o evapotranspiratie ridicata de unde o
uscaciune care se accentueaza catre
sectoarele din mijlocul continentelor.
Se diferentiaza doua tipuri climatice evidente
(unul semiarid la exterior,corespunzator
stepelor si altul arid specific deserturilor
temperate) care au impus doua tipuri de
subregiuni.

Subregiunea arida
Chiar si in regiunile unde apar depresiuni
barice datorate incalzirii excesive a suprafetei
terestre si aerului din troposfera
inferioara,stratul de convectie ramane
subtire, puternicele inversiuni termice din
4

troposfera superioara ramanad

atotstapanitoare si extinzand conditiile aride
pana la latitudinea alizeelor.
Principalele regiuni de clima tropicala
arida sunt situate in nord vestul Mexicului si
in lungul coastelor vestice ale Republicii Peru
si partii nordice a Republicii Chile, in Africa de
Nord (Sahara) si Arabia, in sud estul Iranului
si jumatatea sudica a Pakistanului, in vestul
Indiei si in Australia Centrala si Vestica.
Apele de suprafata sunt rare si strabat pe
distante diferite suprafata deserturilor.Unele
se varsa in lacuri iar altele se pierd
dezvoltandu-si delte continentale.In Asia
Centrala cele mai insemnate fluvii sunt AmuDaria si Sar-Daria.Regimul scurgerilor lor este
determinat de alimentarea din regiunea
montana si de evaporatia intensa din desert
.Au debite mari primavara, cand sunt
fragvente si revarsari pe spatii intinse din
5

lunca si o ridicare a nivelului panzelor freatice.

Vara, toamna si la inceputul iernii datorita
evaporatiei puternice, numai cele cu bazine
intinse si cu surse de alimentare variate isi mai
pastraza scurgerea.
Climatul se caracterizeaza printr-un grad
foarte mare de uscaciune determinat de
precipitatiile extrem de putine si de o
evaporatie foarte intensa de unde si un deficit
de umiditate ridicat. Sub raport termic mediile
anuale sunt intre 4-12 grade, in ianuarie de la
-5 la -18 grade, in iulie intre 20-30 grade, deci
valori apropiate de cele din stepele limitrofe.
Ceea ce le diferentiaza de acestea sunt
temperaturile extreme mult mai mari,
amplitudinile termice diurne mai ridicate si in
deosebi precipitatiile foarte reduse. In cele
mai multe parti ele nu depasesc 100mm/ani,
situandu-se in jurul valorilor de 50mm.

Ies in evidenta doua sezoane principale iarna

rece si cu oarecare umiditate catre primavara
si vara lunga, calda si uscata; trecerile intre ele
sunt scurte. Intervalul secetos are obisnuit
intre 7 si 10 luni.

Solurile sunt dependente de aceste conditii

bioclimatice care nu favorizeaza procese
pedogenetice de durata.Cea mai mare parte a
deserturilor sunt lipsite de soluri,la suprafata
fiind nisipuri,argile,saruri,vanturile puternice
spulbera materialele dezagregate.La latitudini
7

mai mari de 40 grade,la marginile

pustiurilor,exista soluri brune individualizate
pe nisipuri lutoase ce au grosime
mica,caracter prafos,humus putin,acumulari
de calciu si gips in baza.In restul
deserturilor,apar local soluri brune-cenusii
foarte subtiri cu o infima cantitate de humus
si cu acumulari bogate de calciu,gips,sare.Se
adauga pe marginea depresiunilor
saraturoase soluri halomorfe.

Perioada vegetativa este foarte scurta

(martie-mai in Asia Centrala) cand pe un fond

general mai umed se dezvolta un numar redus

de plante xerofite.
In deserturile nisipoase se dezvolta specii de
rogoz ( Carex),drinul inalt (Aristida
Karelini),ierburi tepoase (Salsola) dar si unii
arbusti dintre care caracteristic este Saxaulul
Alb (Haloxynon Persicum).
In vecinatatea albiilor raurilor vegetatia este
mult mai bogata (alaturi de tufe de tamarix
exista plopi,salcii adaptate la conditiile
decertice) si peristente de unde infatisarea lor
de cordoane verzi ce strabat pustiurile.

Fauna In aceste regiuni aride traiesc animale

adaptate la carenta de apa si temperaturi
ridicate ca :
scorpioni,paianjeni,dromaderi,camile,reptile,s
erpi.

10

Mediul tropical semiarid

Se afla in Europa de Est,pampasul
argentinian,la exteriorul Podisului Marelui
Bazin.

Raurile cu bazine mai mici,desfasurate

aproape in intregime in regiunile de stepa au
alimentare pluvionivala si ca urmare,in
regimul scurgerii ies in evidenta debite mai
mari si de durata.In timpul primaverii (topirea
zapezii si ploi bogate) si la inceputul verii (ploi
sub forma de aversa) si debite reduse la finele
11

verii ,toamna si mai ales iarna (precipitatiile

retinute sub forma de zapada).La raurile mai
mici fenomenul de secare este
frecvent.Raurile mari cu bazine extinse pe
munti sau in regiuni naturale unde cad
precipiatii mai multe,au un regim al scurgerii
mult mai complex
Climatul are temperaturii medii anuale intre
5-10 grade celsius,dar cu variatie mare pe
sezoane.Iernile sunt reci inregistrand valori
medii de la -3 la 15 grade celsius si minime
scazute ce ajung de la 35 grade pana la -45
grade celsius.Dimpotriva, verile sunt foarte
calde (in medie 20-25 grade) cu maxime ce
depasesc 35 grade celsius.Ca urmare aici se
constata atat un n umar ridicat de zile de
iarna(30-50) si inghet (100-130),cat si de zile
de vara (100-125) si tropicale (35-55).

12

Totodata, amplitudinile termice anuale ajung

la 30-40 grade celsius ceea ce releva
continentalismul climatului.
Cantitatile reduse de precipitatii (de sub 400
mm,frecvent intre 150-200mm),dar mai ales
caderea cu mari variatii de la an la an,de la
sezon la sezon,de la o luna la alta si
concentrarea sub forma de
averse(vara),accentueaza nuanta continentala
a climei.Ploile sunt frecvente primavara si la
inceputul verii cand produc aproape 45-55%
din totalul precipitatiilor;iarna ,ninsorile dau
cantitati bogate de zapada ,dar aceasta se
mentine ca strat 50-55 de zile datorita
temperaturii coborate.
Solurile tipice in stepa sunt cernoziomurile
dezvoltate mai ales pe loess-uri si depozite
loessoide.Ele sunt echilibrate sub raportul
circulatiei solutiei pe profil,bogate in materie
organica humifera,bine dezvolate in
13

adancime(mai ales in sectoarele umede ale

preeriei sau pampasului).In arealele cu
uscaciune accentuata,grosimea scade si in
plus se dezvolta o crusta calcaroasa.Inafara
cernoziomurilor(mai multe subtipuri)sunt si
soluri balane,castanii.
Datorita reliefului neted(predominant de
campie si de podis)si fertilitatii solurilor
,regiunile de stepa au constituit principalele
terenuri agricole din zona temperata.Ca
urmare,vegetatia spontana fost aproape in
intregime inlocuita cu diferite
culturi,precumpanitor cerealiere.

14

Vegetatia reflecta nuantele distincte ale

climatului.
In Europa de Est,la periferia nordica a
deserturilor din Asia Centrala si din Marele
Bazin,ca si in Argentina domina vegetatia
ierboasa,alcatuita din graminee xerofila care
formeaza stepa,pampasul,preria.In aceste
formatiuni vegetale,gramineele reprezinta
aproape 95%,ele dispun de organe subterane
(bulbi,rizomi,tuberculi) bine dezvoltate,pe
15

cand la suprafata se prezinta ca ierburi dese

ce se dezvolta rapid in scurta perioada
vegetativa.Tipice sunt specii de
Stipa,Poa,Agropyrum,Antropogon.In functie
de volumul precipitatiilor covorul vegetal
difera (in Argentina,SUA ) unde depasesc 300
mm/an,ierburile sunt inalte si apar si arbusti
iar unde sunt mai mici se dezvolta specii
scunde de ierburi (stepa euroasiatica).

16

Bibliografie:
17

Teodor Ioan,Climatele Pamantului,Bucuresti

Ciulache Sterie,Climatele Pamatului,Editura
Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti,1985
Mihai Ielenicz,Laura Comanescu ,Geografie
fizica generala cu elemente de
cosmologie,Editura Universitara,2005

18