Legistica formala

1.

Izvoarele legisticii formale

- n.j care compun legistica formala sunt cuprinse in Legea fundamentala, in legi
organice, ordinare, in ordonante, in regulamete si cutume parlamentare, etc
- printre izvoarele leg formale se numara :
- a) Constitutia Romaniei, in special normele privitoare la procesul de elaborare a
legii si a celorlalte acte normative
- b) Legile organice, in randul carora intra legea pt infiintarea, organizarea si
functionarea consiliului legislativ
- c) Legile ordinare( ex legea 202/1998 24/2000)
- d) Ordonante ale Guvernului, care stabilesc reguli juridice in materia elaborarii
actelor normative
- e) Regulamentele si cutumele parlamentare sunt izvoare ale leg.formale, prin
prevederile referitoare la procedura legislativa si la sanctionarea nerespectarii
regulilor de tehnica legislativa( ex: Reg Camerei Dep, Reg Senatului)
- f) Hotararile Guvernului constituie izvoare ale legisticii f. Atunci cand cuprind
norme de tehnica legislativa pt etapa extra-parlamentara a elaborarii proiectelor
de acte normative
- g) Hotararile Birourilor permanente ale celor doua camere sunt izv ale leg.
Formale atunci cand imbraca un caracter normativ, sunt emise in baza legii,
privesc aspecte ale procesului legislativ.
- H) decizile curtii constitutionale prin care sunt declarae neconst diferite
prevederi ale legii, ale ordonantelor sau ale reg parlamentare in masura in care
privesc n metodologice sau procesdurale de redactrae sau adoptare a legii.

2.

Continutul fc legislative a Parlamentului

-principala fc a parlam este fc legislativa

-consta in act parlamentara de examinare si deliberare asupra proiectelor de
lege, precum si de votare a legii.

-Fc legislativa este o fc politica, axilogica, in virtutea careia se stabilesc val

politice si juridice , se elaboreaza nj primare si se directioneaza activitatea
intregului organism statal
-Fc legislativa a parlam se concretizeaza in act parlamentare distincte, cum ar fi,
examinarea proiectelor de lege, votarea proiectelor de lege, reexaminarea legii ca
urmare a solicitarii Pres/Curtii Const, cenzurarea decretelor prezidentiale, etc.
-In legatura cu derularea fc, pb care se pune are in vedere limitarea sau
partajarea exercitarii acesteia in raport cu alte autoritati publice; pb reiese din
formularea unui articol din Constitutie, potrivit caruia Parlam este unica autoritate
legiuitoare
-In privinta definirii fc legislative, se observa ca la exercitarea ei, pot participa si
alte autoritati publice, pc de vedere al Parlam fiind decisiv
-Parlam Romaniei poate reglementa prin lege, orice materie, orice domeniu al
relatiilor sociale, respectand, regulile stabilite de Constitutie.- Parlam este titularul
monopolului legislativ
-In urma revizuirii C, din 2003, s-a facut o diferentiere intre cele doua Camere ale
Parlamentului
-Camera dep este camera de reflectie in cazul proiectelor de legi si propunerilor
legislative( organizarea si fc inst avocatului Poporului, org adm publice locale,
etc), Senatul este camera decizionala.

3. Ierarhia legilor
- potrivit Constitutiei, parlam adopta legi organice , constitutionale, organice
A.

Legi constitutionale

- legi de revizuire a C
- C. Poate fi modificata printr-o lege de revizuire in cazul in care o noua putere
revolutionara rastoarna puterea politica sub imperiul careia a fost adoptata C
anterioara.
- Revolutia se justifica atunci cand este expresia nemultumirilor populare (ex:
regim politic dictatorial)
- In urma rev, se naste o noua putere constituanta ( Putere constituanta
originara), care pune bazele unei noi guvernari prin adoptarea unei noi C.

- Puterea constituanta originara fixeaza regulile generale ale guvernarii, instituie

dr si libertatile fundam ale cetatenilor si lasa urmasilor sai legitimi dreptul de a
modifica C in limitele pe care ea insasi l impune.
B.

Legile organice

- sunt considerate de puterea constituanta drept prelungiri ale dispozitiilor const

si care, garantand aplicarea dispozitiilor C, trebuie sa fie sustinute de o
majoritate parlam absoluta.
- Parlam reglementeaza prin legi organice: sistemul electoral, organizarea Guv,
statutul fc publici, infractiunile si pedepsele,dobandirea, pierderea sau pastrarea
cetateniei romane, etc
- Legile organice se situeaza pe o treapta inf C si legilor const, dar detin o poz
supraordonata fata de legile ordinare si celelalte acte normative
C.

Legile ordinare

- intervin in alte materii decat cele rezervate legilor cons sau organice
- se adopta cu majoritate de voturi

si cu respectarea normelor de procedura

cuprinsa in C.
- O lege organica nu poate fi modificata printr-o lege ordinara, indiferent de
prevederile pe care le modifica aceasta din urma lege
D.

alte categorii de legi

- legea de revizuire a C a introdus o noua categorie de legi si anume legile de

aderare la Uniunea Europeana si Nato.
- Legea de aderare la UE , este adoptata de P cu cu o majoritate de cel putin doua
treimi de voturi; lege ordinara
- Nu este o lege constitutionala pt ca nu este supusa procedurii de mediere, nu se
aproba prin referendum, etc.
- Legea pt aderarea la Nato este o lege ordinara se adopta in sedinta comuna a
Cmerelor, cu o majoritate de doua treimi.

4. Documentarea

clasica

in

materie

juridica

si

administrativa
- in act de documentare juridica si administrativa, un instrument de neinlocuit pt
orice pers care indeplineste o fc publica il constituie Repertoriul Legislatiei
Romaniei, editat in fiecare an de catre Consiliul Legislativ.
1

- Acest instrument de documentare juridica ne ajuta sa identificam orice act

normativ din legislatia Romaniei, emis de aut publice centrale.
- Repertoriul Legislatiei Romanie cuprinde evidenta oficiala a legislatiei in vigoare
si este alcatuit din 2 parti: Partea cronologica si Indexul alfabetic
- Partea cronologica este structurata pe criterii ce tin de trecerea timpului.
Cap 1 - Acte normetive in vigoare emise in perioada 22 dec 1989 31 dec 2005 si
publicate in M.Of. al Romaniei
1.1.

Constitutia Romaniei

1.2.

Decrete-legi

1.3.

Legi

1.4.

Hot. ale Parlam Romaniei

1.5.

Hot. ale Camerei Deputatilor si ale Senatului

1.6.

Decrete emise de Consiliul Frontului Salvarii Nationale, Consiliul Provizoriu

de Uniune Nationala si Presedintele Romaniei

1.7.

Ordonante ale Guvernului Romaniei

1.8.

Hotarari ale Guvernului Romaniei

1.9.

Acte ale autorit administratiei pbl centrale de specialitate si ale autorit adm

autonome
Cap 2 - Acte normative modifiicatoare emise de autoritatilor pbl centrale
in per 22 dec 1989 31 dec 2005 si publicate in M.Of. al Romaniei
Cap 3 - Acte normative emise in perioada 1964- 22 dec 1989 publicate in M.Of /
Buletinul Oficial
3.1. Legi si decrete-legi
3.2. decrete ale consiliului de stat
3.3. decrete prezidentiale
3.4. hot. ale Consiliului de Ministri
Cap 4 - Acte normative abrogate expres sau cu caracter temporar, care si-au
produs efectele ori care si-au incetat aplicabilitatea in per 22 dec 1989 31 dec
2005
- Indexul alfabetic cuprinde un tezaur format din cuv cheie care reflecta
continutul unui act normativ. Aceste cuvinte cheie sunt urmate in unele cazuri
de subdescriptori care se contituie in reflectari partiale ale continutului
descriptorului.. Tezaurul cuprinde de asemenea o rexea de conexiuni si de
1

trimiteri de la un cuvant cheie la altul pt a pune in evidenta relatiile existente

intre diferite acte normative din sist. legislatiei noastre

5.

Informatica documentara

- cu trecerea timpului, documentarea clasica este inlocuita cu informatica

documentara, instrumentul postmodernist de stocare, regasire si utilizare
eficienta a informatiilor.
- Calitatea sistemelor de informatica doc este dependenta de calitatea tezaurului
folosit la constituirea bazelor de date.
- Tezaur= lista de termeni ierarhizati care formeza o retea de intreconexiuni,
excluderi, discriminari, cu ajutorul carora se regaseste informatia stocata in baza
de date.
- Un tezaur contine descriptori, non-descriptori, si relatiile dintre ei
- Descriptorii: cuv/expresii care desemneaza intr-o maniera clara continutul doc
indexat
- Non-descriptorii: cuv/expresii care desemneaza intr-un limbaj natural concepte
identice
- Un tezaur larg utilizat in statele membre ale Uniunii Europene il constituie
EUROVOC-ul ( tezaurul este bazat pe principiul multilingvismului, construit pentru
indexarea informatiilor cuprinse in doc inst europene)

6. Utilizarea enumerarii in procesul de elaborare a normelor

juridice
- Cifrajul si enumerarea sunt mijloace prin intermediul carora sunt redate diferite
fenomene cantitative, respectiv de ordin calitativ
- Procedeul enumerarii consta in descompunerea unei idei abstracte socotita a fi
prea vaga pentru a permite o unitara si eficienta realizare- in aplicatii practice
- Utilizarea procedeului face posibila intelegerea completa a unui enunt juridic cu
un grad ridicat de abstractizare.
- Legiuitorul recurge la enumerare pentru stabilirea atributiilor autoritatilor
publice, pentru det cazurilor care reclama adoptarea unei legi organice, pentru
stabilirea sanctiunilor disciplinare, etc.

- Enumerarile din textele legislative pot fi enumerari exemplificative sau limitative

- Enumerarile exemplificative- legiuitorul lasa la aprecierea celui care aplica legea
sa extinda aplicarea ei si la alte cazuri
- E limitative- il obliga pe cel care aplica legea sa se limiteze la acestea.
- E limitativa se utilizeaza atunci cand este vb de stabilirea unor derogari de la
dreptul comun, fapt ce are ca urmare restrangerea aplicarii legii doar la acele
cazuri mentionate in textul ce cuprinde enumerarea

7.

Prezumtia- procedeu al tehnicii legislative

- operatiune intelectuala prin care se admite existenta unui fapt prin proba altui
fapt
- prezumtiile sunt consecintele pe care legea sau magistratul le trage dintr-un
fapt cunoscut asupra unui fapt necunoscut.
- Pot fi utilizate de legiuitor in opera sa de constructie legislativa in calittaea lor
de procedee legislative; ea este uneori integrata in cuprinsul regulii de drept iar
alteori rezida in motivele presupuse a sta la baza acestei reguli.
- Atunci cand prezumtiile sunt integrate in cuprinsul n j => asistam la o
modalitate de definire a conceptelor pe calea substituirii; in locul unui concept
greu de definit se recuge la un alt concept mult mai usor de perceput
- Atunci cand prezumtiile rezida in motivele presupuse a sta la baza regulii de
drept=> prezumtiile servesc ca motivari ale unor solutii legale; in randul unor
astfel de prezumtii intra prezumtiile de vointa.

8.

Fictiunea in drept

- procedeu artificial , utilizat de legiuitor pentru a admite existenta unui fapt care
este dezmintit de realitate (ex: drepturile copilului sunt recunoscute de la
conceptiune, insa numai daca se naste viu)
- fictiunea se caracterizeaza prin faptul ca opereaza o asimilare artificiala sau o
echivalare a unor lucruri care in realitate sunt diferite sau chiar contrare.

- In ceea ce priveste rolul fictiunilor in drept, se considera ca acestea indeplinesc

o functie istorica si o functie dogmatica.
- Functia istorica a fictiunii consta in introducerea unor reguli de drept in relatiile
sociale, permitand expansiunea dreptului la elemente noi care apar in viata
sociala
- Functia dogmatica a fictiunii consta in conservarea conceptelor juridice, in
gasirea unor solutii juridice pentru fenomene noi in interiorul sistemului
dreptului
- Avantajele fictiunii de drept: evitarea cresterii cantitative a reglementarilor
juridice, asigurarea unitatii sis de drept, limitarea sporirii numarului de concepte

9. Arhitectura actului normativ

- actele normative, reprezinta acte de decizie ale autoritatilor publice competente
prin care un anumit domeniu ori o anumita parte a unui domeniu al rel sociale
este reglementat juridic.
- In fc de categoria juridica a actelor normative, ele pot fi legi, ordonante ale
Guvernului, hotarari ale Guvernului, etc
- In raport cu obiectul de reglementare juridca, actul n trebuie sa cuprinda o
reglementare completa, care sa epuizeze toate aspectele pe care le implica o
astfel de reglemntare; in cazul in care nu cuprinde o reglemntare completa, ,
actul este imperfect si lasa posibilitatea crearii unui vid legislativ ori a unor
solutii juridice partiale, incomplete
- Actul normativ trebuie sa realizeze o grupare a normelor juridice pe care le
cuprinde in anumite parti constitutive, care la randul lor vor alcatui structura
actului normativ
- Modul de asezare a elem constitutive ale actului normativ si relatiile dintre
acestea ofera deciziei normative a aut publice o arhitectura proprie.

10. Titlul actului normativ

- titlul actului normativ= actul sau de identitate
- pe baza titlului, actul poate fi identificat intr-o clasa de acte normative (legi,
ordonante, ordonante de urgenta), apoi pe baza numarului si a anului adoptarii

sau emiterii acestuia, el se individualizeaza in cadrul actelor normative din

aceeasi categorie.
- Titlul actului normativ va cuprinde intr-o formulare cat mai concisa obiectul de
reglementare caruia ii este consacrat actul normativ
- el poate fi exprimat intr-o formula substantiala( legea apelor, codul silvic), dar
poate fi prezentat si intr-o formula desciptiva.(legea privin abilitatea Guv. de a
emite ordonante)
- La stabilirea titlului unui act normativ este necesar sa se evite paralelismele
denumirilor, fiind interzis de normele metodologice ca doua acte normative , in
vigoare, din aceeasi clasa sa poarte acelasi titlu

11.

Preambulul actului normativ

- o parte constitutiva a a normativ o constituie preambulul.

- In cazul legilor, el este f rar intalnit
- Este inscris in actele u carcter politic ale P, Camerei Dep, Senatului, insotind
uneori si hotararile parlamentare.
- Preambulul precede formula introductiva si reda, in mod sintetic, scopul actului
normativ/actului cu carcter politic, si dupa caz, motivarea acestuia.
- Potrivit legii nr 24(Legea privind n de tehnica legislativa), actele cu caracter n
emise de autoritatile adm publice centrale si locale vor mentiona in preambul si
avizele prevazute de lege. De aici rezulta caracterul obligatoriu al preambului in
astfel de cazuri.
- Pe plan doctrinar, avizele pot fi facultative/consultative/conforme
- Avizele facultative pot fi solicitate sau nu, continutul lor nu obliga organul
emitent al actului juridic
- Avizele consultative- caracter partial de obligativitate, solicitatrea la emiterea
unui act juridic este obligatorie, continutul este faculttaiv pt organul emitent
- Avize conforme- solicitarea si continutul avizului sunt obligatorii pt organul
emitent
- Exceptie de la caracterul fac al preambului- ordonantele de urgenta ale
Guvernului

12.

Formula introductiva
1

- sub titlul actelor normative se aseaza formula introductiva

- ea consta intr-o prop care cuprinde denumirea autoritatii emitente si exprimarea
hotararii de luare a deciziei referitoare la emiterea sau adoptarea actului
normativ respectiv (legea 24)
- f introd se intalneste in cazul legilor adoptate de Parlament, proiectelor de legi
adoptate de una din Camerele Parlamentului
- in cazul legilor, f introductiva este Parlamentul R adopta prezenta lege
- in cazul actelor emise de Guvern, in formula introductiva se introduce si temeiul
actului normativ
- in cazul ordinilor ministrilor si al altor acte normative, formula introductiva
cuprinde autoritatea emitenta, denumirea actului(in fc de natura sa juridica) si
temeiurile juridice pe baza carora actul a fost emis

13.

Partea dispozitiva

cea mai importanta parte a actului normativ

partea dispozitiva da expresie continutului normativ al actului emis de

autoritatile competente.

Este alcatuita din totalitatea prescriptiilor normative si a normelor juridice

instituite pt sfera raporturilor sociale ce fac obiectul acestuia.

partea dispozitiva este doar o forma de exprimare a normelor juridice , care

se reduce la articole, deci putem spune ca ea se compune din articole asezate
intr-o anumita ordine, in raport cu o anumita sistematizare a metrialului
normativ brut.

Articolul este elementul structural de baza al partii dispozitive si cuprinde o sg

dispozitie normativa aplicabila unei situatii date

In cuprinsul unui a.n poate exista un sg articol/multe, in fc de obiectul si

scopul reglementarii juridice.

Uneori, exprimarea completa a unei idei normative intr-un articol are nevoie
de elaborarea mai multor enunturi prescriptive.; articolul se divizeaza in mai
multe subcomponente (alineate); alineatele pot fi subdivizate in alte elemente
componente.

Utilizarea subdiviziunilor alineatelor este intalnita atunci cand este vb de

operarea unor enumerari in textul legislativ
1

Alineatul trebuie sa condenseze materialul normativ intr-o prop sau fraza care

sa reglementeze o ipoteza juridica ce tine de specificul art din care face parte
Intr-un act normativ, reglementarea este grupa ain mai multe articole;partea

dispozitiva a actului normativ se va diviza in

a.

Dispozitii/principii generale
cuprind prevederi care orienteaza intreaga reglementare, det obiectul si

princiipille acestuia; ele slujesc la interpretarea intregului act normativ

b.

Dispozitii de fond/continut
sunt destinate reglementarii propriu-zise a relatiilor

sociale ce formeaza

obiectul actului normativ

sub aspectul tehnicii legislative, textele specifice dispozitiilor de fond trebuie

sa grupeze la niv articolelor si alineatelor toate elementele structurii logice a nj

c.

Dispoztii tranzitorii
introducerea unei noi reglementari in sitemul dr reprezinta o ruptura cu

vechile reglementari pe care le inlocuieste; este necesar ca noua reglementare

sa instituie o punte care sa permita trecerea de la vechile regl la cele noi
d t sunt necesare pt a preveni si elimina eventuale conflicte intre nj al celor

doua regl
d.
-

Dispozitii finale
in partea finala a actului normativ, un numar mai mare sau mai mic de n j

este destinat reglementarii masurilor necesare pt implementarea a n; este vb de

masuri de ordin organizatoric, de cond care trebuie create pt ca noua
reglemntare juridica sa poata fi aplicata.
-

partea cea mai importanta a dispoziiilor finale are in vedere implicatiile noii
reglementari juridice asupra altor acte normative.

14. Formula

de

atestare

autenticitatii

actului

normativ
- in forma anterioara modificarii legii nr 24, formula avea un sens restrans=
formula de atestare a legalitatii adoptarii legii
- in noua redactare a legii 24, se preciza ca in randul partilor constitutive ale
actului intra si formula de atestare a autenticitatii

- Dar in art 44 al aceleiasi legi termenul de autentificare inlocuit cu cel de

legalitate.
- Intre cei doi termeni exista deosebiri; primul ne indica ca legea publicata in MO
a fost adoptata de autoritatea publica stab de C, al doilea termen indica faptul
ca actul normativ a fost adoptat cu respectarea cond prevazute de lege
- Formula de atestarea a legalitatii actului este utilizata atat in cazul proiectelor
de lege adoptate de o Camera , cat si in cazul legilor ce urmeaza a fi promulgate
- in primul caz formula de atestare a legalitatii proiectului va avea doua forme ,
dupa cum este vb de proiecte adopttae prin vot/respinse, dar considerate
adoptate de camera de reflectie
- formula va fi :Acest proiect a fost adoptat de Camera....,( proiect adoptat prin
vot)
- formula : Acest proiect se considera adoptat de Camera ( proiect considerat
adoptat de Camera de reflectie)
Formula de atestare a legalitattiiadoptarii proiectului ofera info pt a descoperi
data la care a fost adoptat.

15. Semnarea legii

- legea se semneaza de Presedintii celor doua Camere sau de vicepresedintii care
au condus sedinta in care legea a fost adoptata.
- Semnatura lor are rolul de a atesta ca legea a fost adoptata cu respectarea
procedurilor parlamentare si de a confirma ca textul semnat este textul adoptat
de Parlament.
- Vicepresedintii semneaza legea in cazul in care ei au condus sedinta finala de
adoptare a legii prin vot.
- Dupa promulgare, legea, impreuna cu decretul Presedintelui se trimite Camerei
Deputatilor; aici primeste un numar si se inscrie in Registrul legilor; numarul
este insotit de data inregistrarii, care devine data legii
- Ordonantele si hotararile poarta semnatura primului-ministru, conform
Constitutiei.

16.

Coordonatele

procesului

de

redactare

actului

normativ
- procesul de redactare a actului normativ este o parte componenta a procesului
de creare a dreptului.
- in cadrul acestui proces operatiunea de elaborare a actului normativ este
consecutiva demersului de stabilire a conceptelor juridice, mai ales regulilor de
drept.
- cuvantul si formula de combinare a cuvintelor formeaza instrumentele necesare
pt comunicarea notiunilor, normelor si rationamentelor juridice,
- instrumente care fac

posibila exprimarea si comunicarea normei d drept :

terminologia juridica si vocabularul juridic.

- terminologie : asamblul cuvintelor tehnice ce apartin stiintei sau artei.
- nasterea terminologiei juridice este rezultatul unui proces de modificare a
sensului comun al cuvintelor printr-o reconversie semantica juridica.
- terminologia juridica este parte componenta a vocabularului juridic
- vocabularul juridic = fondul principal de cuvinte al lb romane care e utilizat in
domeniul juridic.
- in cadrul vocab. juridic pot fi distinse 3 componente principale : 1. terminologia
juridica 2. cuvinte provenite din limbajul curent 3. cuvinte provenite din alte
discipline stiintifice.
- vocab. juridic utilizeaza in mod curent o parte a fondului de cuvinte specific
limbajului comun.
- vocab. juridic indeplineste fctia de a raspunde unor exigente legate de calitatea
normei juridice si de comunicarea acesteia

17.

Stilul actului normativ

- reprezinta totalitatea artificiilor si a modalitatilor care stau la baza

elaborarii(redactarii actelor normative)
- legea privitoare la normele de tehnica legislativa intr-un articol distinct
abordeaza problema stilului actului normativ; sub aceasta denumire sunt
asamblate in patru alineate reguli privitoare la asigurarea inteligibilitatii
normelor juridice, la utilizarea neologismelor, a termenilor de specialitate, si a

altor instrumente necesare realizarii unei astfel de readctari a actelor normative,

care sa permita intelegerea cu usurinta a continutului acestora.
- Stilul normativ este legat indisolubil de forma prescriptiva a redactarii textelor
normative;normelor juridice le este strain stilul descriptiv, narativ, care cuprinde
un sir de enunturi menite sa descrie sau sa explice un anumit fenomen social;
ele cer sa se precizeze ca in anumite imprejurari persoana este datoare sa aiba
o anumita conduita.
- O alta caracteristica a stilului normativ este legata de modul de utilizarea a
termenilor in redactarea textelor normative;regula de baza=utilizarea limbajului
comun; in unele cazuri, legiuitorul poate recurge la terminologia juridica.
- O alta cerinta o reprezinta asigurarea unitatii terminologice a textelor redactate;
intr-un act normativ, utilizarea unei noiuni trebuie realizata unitar de la un capat
la altul.
- In procesul elaborarii normelor structura cea mai simpla a nj este data de
formula subiect-verb-complement
- Subiectul ne indica participantul la relatiile sociale caruia nj ii confera un
beneficiu sau ii procura o obligatie.; pt nj cu un grad mare de generalitate
subiectul propozitiei il constituie persoana
- Un aspect important= realizarea acordului gramatical intre substantiv si
atributele adjectivale; adj legate direct de substantive trebuie sa iab agenul,
numarul si cazul substantivului.
- Al doilea element il constituie verbul; utilizarea lui in constructiile normative
este supusa unor reguli; vb se utilizeaza la diateza activa, reflexiva/pasiva si la
timpul prezent si viitor.
- Ultima parte a formulei de redactare, complementul; vb tranzitiv cere un
compliment direct, iar cel intranzitiv un CI.
-

18. Motivarea proiectelor actelor normative

- motivarea proiectelor de acte normative se impune ca o operatiune intelectuala
care are rostul de a-l convinge pe emitentul actului normativ de necesitatea
adoptarii acestuia; ea trebuie sa prezinte ratiunile ce stau la baza noii
reglementari juridice, configuratia acesteia, efectele sociale scontate.

- Motivarea pr actelor normative joaca si un rol istoric; in decursul timpului

motivarea va furniza celor care aplica legea argumente de interpretare, de
intelegere a vointei legiuitoorului.
- Expunerile de motive, notele de fundamentare si referatele de aprobare
constituie atat instrumente de prezentare cat si de motivare a noilor reglemntari
propuse.; ele trebuie sa aiba acelasi continut, sa evidentieze cerintele care
reclama interventia normativa, principille de baza si finalitatea reglementarii
propuse, etc.
- Toate cele trei documente sunt acte de motivare, denumirea lor difera in fc de
tipul actului la care se refera
- Expunerea de motive este un act preparatoriu care insoteste un proiect de lege,
nota de fundamentare motiveaza o hotarare deGuvern, referatul de aprobare
este necesar in cazul altor proiecte de acte normative

19.

Respectarea normelor de tehnica legislativa in

cadrul aut locale

- autoritatile adm publice locale sunt organe reprezentative ale colect locale care
au dreptul si capacitatea de a solutiona si de a gestiona o parte importanta a
treburilor publice.
- In virtutea cartei europene a autonomiei locale, intinderea autonomiei locale
este limitata de competentele de baza ale autoritatilor oublice locale prevazute
de Constitutie.
- Actele normative emise de aut adm publice locale sunt hotararile consiliilor
locale si dispozitiile primarului.
- Legea privind normele de tehnica legislativa introduce in categoria actelor
normative adoptate de aut adm publice locale si ordinele prefectului
- In arhitectura actelor emise de aut trebuie sa fie prezenta formula introductiva,
care tre sa cuprinda temeiurile juridice.
- Actele normative ale aut adm publice locale, se cer a fi aduse la cunostinta
publica, prin afisare in locuri autorizate si prin publicare intr-un cotidian local.