Sunteți pe pagina 1din 3

Amintiri din Copilarie

-Rezumat-

Partea I:
Ion Creang, adult, incepe povestirea amintirilor din propria copilarie. Inc de la inceput,
naratorul fixseaza locul, satul Humulesti si timpul, varsta fericita a copilariei. Incepe prin a
prezenta scoala din Humulesti. Acesta isi aduce aminte de parintele care a venit cu " Calul
Balan" si cu un bici, "Sfntul Nicolae" pentru a-i face pe copii sa invete.
In iarna a venit David Creanga, bunicul lui Nica pentru a-i duce la scoala,la Brosteni, pe
el si pe varul sau, Dumitru.Pe drum, Nica a cazut de pe podul care trecea Ozana drept in rau.
Bunicul le-a gasit o gazda care avea casa pe malul Bistritei.
In prima zi de scoala, dascalul, vazand parul lung al celor doi, i-a poruncit unuia dintre
scolari sa ii tunda.
Intr-o dimineata Nica si Dumitru s-au trezit cu rie capreasca. Peste cteva zile, gazda lor
s-a dus in sat. Copii s-au jucat pe munte si au rasturnat un pietroi peste casa ei, culcand-o la
pamant si omornd una din capre. De frica ca vor fi pedepsiti aspru, au fugit cu pluta pe
Bistrita, catre Borca, la fratele lui Dumitru, Vasile.
A doua zi, in Duminica de Florii, au pornit-o spre casa bunicilor, la Pipirig cu doi plaiesi.
Bunicii i-au vindecat de raie, si au platit casa gazdei.
In ziua de Pasti Nica ajuns acasa si a aratat tuturor ce a invatat in Brosteni. Parintii erau
foarte mandrii de el.

Partea a-II-a
In aceasta parte scriitorul nareaza cateva din intamplarile foarte cunoscute ale copilariei
sale: La cirese , Pupaza din tei, La scaldat
La cirese.
Nica se hotaraste de la matusa Marioara. Pretextand ca vrea sa il ia pe Ion, varul sau la
scaldat afla de la matusa Marioara ca acesta nu este acasa. Isi ia ramas bun de la matusa dupa
care se strecoara in gradina si se urca in cires. Matusa Marioara il observa si il alerga printr-o
plantatie de canepa. Cei doi distrug toata canepa cultivata. Nica a reusit sa scape sarind gardul.
Pe seara mos Vasile, unchiul primarul au venit la parinti pentru a le cere daune pentru canepa si
cirese. Nica primesteo bataie zdravana de la tatal sau pentru stricaciunile produse.
Pupaza din tei.
Intr-o dimineata mama lui,Smaranda, il trezeste inainte de rasaritul soarelui,cand era
somnul mai dulce. Ea il trimite pe Nica sa duca mancare oamenilor angajati la prsit. Pe
drum ,Nica se abate pe la teiul in care isi avea cuibul pupaza,din cauza careia era trezit in fiecare
dimineata, cu gandul s-o prinda. Nu reuseste si pune in gura scorburii o lespede si pleaca sa
duca mancarea angajatilor. La intoarcere prinde pupaza si o ascunde acasa in pod.Dupa doua
zile, de frica sa nu fie prins , se duce la iarmaroc sa o vanda. Un mosneag, sub pretextul ca vrea

sa cumpere pupaza,o dezleaga si ii da drumul. Cand ii cere banii pe puza, mosneagul il ameninta
ca-l va duce la tatal sau. Speriat ,Nica fuge acasa. Afla ca matusa Mariuca cautase in tot satul
pupaza.Inaite sa fie luat la raspundere pentru ce a facut, se aude pupaza cantand.
La scaldat.
Intr-o zi,Smaranda il roaga pe Nica sa o ajute, dar el pleaca la scaldat .Smaranda vazand ca
nu mai este acasa, se duce la balta si-l vede tolanit in pielea goala pe nisip. Ea asteapta sa intre
in apa, apoi ii ia toate hainele. Cand iese din balta Nica observa ca ii lipsesc hainele si o ia la
fuga prin papusoi, prin gradinile oamenilor, pentru a ajunge, cu chiu cu vai, in ograda casei sale.
Dupa aceasta intamplare, Nica devine ascultator si harnic, pana cand, impresionata, mama sa il
iarta.

Partea a III a
Autorul descrie satul Humuleti, satul natal, i mprejurimile acestuia, amintete de istoria
acestor locuri, cu domnitorii i mitropoliii Moldovei .
Se poate observa ct importan are satul natal pentru autor. Nic, n acea vreme este
adolescent, i urmeaz cursurile colii Domneti din Trgu Neamului, apoi pe cele de la coala
de Catihei, din Flticeni. Se desparte de sat pentru o perioad mai lung i urmeaz formarea
lui Nic din punct de vedere social, relaiile cu colegii de coal, cu vrul su Ion Mogorogea,
Gtlan, Trsnea si Olobanul, mpreun cu care sttea n gazd la Pavel Ciubotarul. Trebuiau sa
isi aduca mncare de acas, i iarna sa aduca lemne pentru foc. n acest capitol se pune accent
pe asa zisa fabrica de popi din Flticeni, pe obiceiurile fiecrui membru din tagma preoeasc
sau monahal, pe manualele colare. Pentru Trsnea, care invata mecanic gramatica era de
neneles. Nic mai povestete i de serile petrecute la crm, unde mncau plcinte i gini
fripte, beau vin i se distrau pe cinste.
Toate acestea, ofer o imagine asupra colii romneti din acea perioad.

Partea a IV-a
n partea a patra, autorul i exprim tristeea din toamna anului 1855, cand trebuie s-i
prseasc satul natal, pentru a ajunge la seminarul de la Socola.
La insistenele prinilor, i mai ales a mamei sale a plecat n zorii zilei de Tierea
Capului Sfntului Ioan Boteztorul, cu Zaharia, n crua lui Mo Luca Moneagul. Acesta i-a
dus pn la Socola, prsind astfel satul Humuleti i trmul copilriei sale. Ajuns la Socola, un
trm necunoscut, se simte singur i stingher. Se afla intr-o lume complet noua careia i se
adapteaza cu greu. El realizeaza cat de frumoasa a fost copilaria sa, in care timpul era abolit.
Acum trebuia sa o lase in urma pentru a deveni adult si pentru a-i indeplini dorinta mamei sale ,
de a deveni preot.
Acest pas, fcut de eroul nostru este o punte despritoare ntre anii minunai ai copilriei
i formarea personalitii, a procesului de educaie i al exprienei dobndite de viitorul scriitor,
Ion Creang.