1

Valorificarea resurselor
antropice ale judetului
Maramures

Cuprins:
Cap 1Potenialul turistic natural
Resursele atractive ale reliefului si zonei din Maramures

Cap 2 Potenialul turistic antropic

2.1.Traditii si Obiceiuri
2.2.Biserici, monumente si edificii istorice
2.3.Cimitirul vesel
2.4.Alte obiective turistice
2.5.Monumente
2.6. Edificiile istorice
2.7.Edificiile religioase
2.8.Obiectivele turistice propriu-zise
2.9.Patrimoniul turistic etnografic
2.10.Obiectivele economice cu valene turistice

Bibliografie
Anexe

Argument

Am ales aceasta lucrare cu tema Importanta si valorificarea turismului antropic in judetul

Maramures deoarece mi sa parut o tema foarte interesanta datorita zonei geografice in care se
afla si turismul diversificat care se regaseste aici
Atractia turistica de care se bucura este rezultatul numeroaselor posibilitati de drumetie si mai
ales de practicare a sporturilor de iarna.
Caracterul relativ izolat al Maramuresului a permis conservarea in satele acestei zone a
arhitecturii traditionale, in special constructii din lemn: case, monumente, biserici, care
pastreaza traditiile milenare ale mesterilor cioplitori din zona. Dar la fel de autentice sunt si
alte elemente precum portul popular, artizanatul sau folclorul care sunt unele din cele mai
autentice si si atractive lucruri care merita vizitate in Maramures.
Aceasta tema poate fi incadrata ca fiind una din cele mai interesante teme legate de turismul
din Romania datorita turismului maramuresenean foarte variat. In afara de turism, acest judet
se mai remarca si printr-o istorie deosebita si reprezentativa de-a lungul timpului.
In judetul Maramures se practica mai multe forme de turism si anume : turism de pelerinaj,
cognitiv, loisir, balnear, rural, de agrement, dar si turism de congrese.
Maramuresul a fost si a ramas pana astazi unul dintre nucleele "tari" de civilizatie si habitat
aparte in spatiul geo-spiritual romanesc. O calatorie in Maramures este o incantare pentru
turistul dornic de cunoasterea valorilor morale si spirituale ale locurilor, specifice poporului
roman dar uitate in alte zone. Maramuresul este prin excelenta izvorul cel mai bine pastrat al
traditiilor stramosesti. Este locul in care simplitatea se imbina armonios cu omenia,
conferindu-le acea noblete datatoare de har.
Maramuresul este o destinatie unica, situata in inima Europei, care a pastrat cu mare grija
cultura, traditiile si stilul de viata al taranului din vremuri trecute. Regiunea tine locul unui
testament al traditionalului, al unei ere romantice a simplitatii si a valorilor morale despre care
in zilele noastre doar citim sau auzim de la bunicii nostri.
Putine obiceiuri s-au schimbat de-a lungul secolelor ce au trecut. Familiile raman in aceleasi
sate ca si stramosii lor. Mestesugurile si traditiile sunt transmise din generatie in generatie.
Imbracamintea tesuta manual este inca purtata cu mandrie. Biserica este in continuare sufletul
4

satului
Am ales aceasta zona ca tema a lucrarii deorace am fost atrasa de obiceiurile si traditiile locale
unice care merita vizitate si descoperite in cele mai mici detalii.
Cap 1. Prezentare generala
1.1.Prezentare geografica
Judeul Maramure este situat n partea de nord a trii, fiind delimitat de judeele Satu-Mare,
Slaj, Cluj, Bistria-Nsud i Suceava, respectiv la nord fiind delimitat de frontiera cu
Ucraina, avnd o suprafat de 6.215 km (2,6% din suprafaa rii) i un relief variat ca
morfologie si complex din punct de vedere geologic.
Aproape 50% din regiune este muntoasa, aici gasindu-se cel mai inalt varf muntos din Carpatii
Orientali: Pietrosu (2303m). Patru lanturi muntoase distincte separa Moldova (a nu se
confunda cu Republica Moldova, tara de peste Prut) de Transilvania. De la NV la Est, Muntii
Gutai, Tibles si Rodna separa Maramuresul istoric de restul regiunii, iar muntii Maramuresului
formeaza o legatura naturala si politica cu Ucraina in NE. Principalele unitati montane sunt:
Muntii Rodnei (cei mai nalti), Maramuresului si lantul vulcanic Igni - Guti - ible.
Regiunea abunda in rauri repezi, constant alimentate din muntii dimprejur. Avand o retea
hidrografica de peste 3000 km, nu este de mirare ca peisajul este atat de bogat si verde.
Numele raurilor mai mari sunt folosite pentru a diferentia zonele etnografice din Maramuresul
istoric. Asa ca se vorbeste des despre Valea Izei, a Marei, a Cosaului, a Viseului si a Tisei. Pe
langa rauri, exista lacurile alpine de origine glaciara Iezer si Buhaescu si lacurile artificiale de
la Ocna Sugatag, Baia Sprie, precum si lacurile de acumulare Stramtori-Firiza si Runcu-BraziFiriza.

Cap 1Potentialul turistic natural

Resursele atractive ale reliefului:
Maramuresul este un judet de munte si dealuri.Contrastele de atitudine sunt mari:Petrosul Rotnei cel mai
inalt punct din judet(2.303m) domina Depresiunea Maramuresului cu peste 1.600m.
Cea mai mare parte a reliefului ,76%,apartine Carpatilor Orientali si este reprezentata prin Muntii
Rotnei,Muntii Maramuresului,Carpatii Vulcanci de Nord si Depresiunea Maramuresului.

Muntii Rodnei sunt cei mai masivi si mai inalti din toti Carpatii Orientali.Maramuresului ii apartine
numai versantul nordic dintre pasurile Prislop .
Inaltimile mari, combinate cu urme ale reliefului glaciar:circuri,vai glaciare,morene,zimti,formatiuni cu
aspecte stranii (Viju din Pietrosul Rotnei),imprima reliefului o tenta de bazar morfologic apreciata de multi
turisti.Muntii sunt strabatuti de numeroase vai(Viseu,Campoiasa,Furului,Rea,Bila,Sesuri,Fantanele,Salhoi)de-a
lungul carora turistii pot urma trasee marcate si drumuri forestiere spre rezervatiile naturale si putinele cabane
turistice de la gura Pasului Buhaescu,Fantana Stanchii,Hanul Butinarilor.Pantele Muntilor Rotnei sunt
favorabile practicarii schiului.In anul 1955 a fost ridicata din lemn o trambulina pentru sarituri cu schiurile,care
permitea sarituri de peste 80m,iar ulterior au fost amenajate partii de schi.
Valea Vaserului este cel mai atractiv traseu turistic al Muntilor Maramuresului,fiind strabatut pe o
distanta de 43 km de calea ferata interbelica care ofera un acces inedit spre numeroasele puncte de plecare spre
trasee turistice montane :Valea Scradei,Novat,Coria,Novicior,Bardau,Botizu,Faina,LostunValea
Babii,Ivascoaia,Comanu.Cazarea este posibila aproape peste tot,la cabanele silvice,de
vanatoare,forestiere,miniere.
Marcajele turistice si ghidurile turistice montane lipsesc aproape in totalitate,insa turistii care se
incumeta sa strabata muntii au satisfactia de a deveni autentici si exploratori.
Muntii Gutai cuprind masivul Gutai,Muntele Mogosa si Masivul Ignis,fiind extinsi intre Pasul Huta si
Pasul Neteda.In partea de nord-vest a masivului Gutin se afla Creasta Cocosului(1.398m),o formatiune
spectaculoasa sub forma de lama zimtata care reprezinta principala atractie turistica a acestui masiv
muntos.Cheile Tatarului,sapate in spate de apele Runcului,reprezinta pentru Maramures un peisaj unic prin
salbaticia si pitorescul lor.
Muntele Mogosa relativ usor accesibil,prezinta trasee marcate avand ca punct de plecare cabanele
Mogosa si Suior.Pe pantele muntelui au fost amenajate partii de schi si sanius.
Masivul Ignis este un munte jos,cele mai inalte varfuri,Ignis(1.307m)si Pietroasa(1.200m) fiind
accesibile pentru turisti pe poteci marcate.Pe versantul nordic al Ignisului,la 940m altitudine,intr-o poiana este
amplasata Statiunea Izvoarele care dispune de partii pentru schi si poteci marcate spre
Vf.Brezele(1.253m),Cheile Tatarului,Hanul Pintea.
Natura a daltuit in Maramures cateva pesteri : Casa Pintii de pe paraul Pintea Viteaul, Pestera cu oase
de la Poiana Botizii-ambele aflate in apropiere de Strambu-Baiut, Pestera de la Valenii Somcutei si Pestera
Smerecini de pe valea Repedea.In toate sunt prezente formatiununi calcaroase
specifice(stalactite,stalagmite,etc.)rezultate din lacrimarea milenara a apei de infiltratie.Pestera de la Valenii

Somcutei se numara printre cele mai tinere fenomene carstice din tara si are o lungime de peste 1.500m.Pestera
cu oase prezinta in plus un interes stiintifico-paleontologic,in ea gasindu-se resturi fosile ale ursului de
pestera(Ursus spelaeus).Inglobeaza elemente construite in scopul ridicarii valentelor estetice ale peisajului,a
cresterii gradului sau de accesorii menite a stimula agrementul.
Parcul orasului Baia Mare,situat intre Valea Usturoiului si Valea Rosie,numit in perioada
interbelica Regina Maria ,a functionat ca statiune climaterica,cu sanatoriu si instalatii de hidroterapie si era
socotita cea mai frumoasa parte a orasului.Se intinde pe o suprafata de 14 ha si este un parc dendrologic si de
agrement cu arbori ornamentali si exotici,unii cu varsta de peste 150 ani,declarati monumente ale naturii.In parc
este amenajat un circuit de cale ferata pentru copii,teren de tenis,un mic lac.
Langa parc se afla Gradina Zoologica si Campul Tineretului unde se afla un loc folosit iarna ca
patinuar,strandul,hanul Dealul Florilor ,Muzeul de Etnografie si Arta Populara.
In parcul de pe malul Izei din Sighetu Marmatiei numit Gradina Morii se afla cativa arbori
seculari,un strand natural in apele Izei,complexul hotelier Marmatia.DealulSolovan situat in apropierea parcului
reprezinta un loc de belvedere si totodata loc propice pentru practicarea sporturilor de iarna.

Cap 2Potentialul turistic antropic

1.2Traditii si obiceiuri
Maramuresul este considerat de multi sufletul satului tipic romanesc. Cu asezarile sale pitoresti,
dealuri inverzite si campii pline de flori salbatice, Maramuresul concentreaza tot ceea ce inseamna
viata la tara. Vizitatorii acestor meleaguri au ocazia unica de a se intoarce in timp, de a fi martori ai
unor vremuri si ai unei vieti mai simple. .
Maramuresul este o destinatie unica, situata in inima Europei, care a pastrat cu mare
grija cultura, traditiile si stilul de viata al taranului din vremuri trecute. Regiunea tine locul
unui testament al traditionalului, al unei ere romantice a simplitatii si a valorilor morale despre
care in zilele noastre doar citim sau auzim de la bunicii nostri.
Putine obiceiuri s-au schimbat de-a lungul secolelor ce au trecut. Familiile raman in aceleasi
sate ca si stramosii lor. Mestesugurile si traditiile sunt transmise din generatie in generatie.

Imbracamintea tesuta manual este inca purtata cu mandrie. Biserica este in continuare sufletul
satului. Vecinii se cunosc unii pe altii si se ajuta intre ei.
Viata in Maramures este invaluita in mister. Vizitatorii lui strabat pasurile montane, coboara
in vaile insufletite, unde traditiile rurale se dezvaluie in fata lor ca un muzeu ce a prins viata,
un peisaj ce este pe placul si celui mai capricios calator
Ne aflm n ara lemnului, aa c sculptatul in lemn e la loc de cinste printre meteugurile
tradiionale.
Nu puini rani au fost meterii propriilor case. Unii s-au ridicat i au devenit meteri de
biserici i de pori, sculptura in lemn impodobind capetele grinzilor de la case, ancadramentele
uilor i ale ferestrelor, cerdacele, stalpii portilor. Dovezi vii ale lemnului se vad pe Valea
Cosaului, Valea Izei si Valea Marei. Sunt porile gospodriilor din Berbeti, Fereti, Clineti,
Srbi i Budeti, precum i n muzeele n aer liber din Sighet i Baia Mare.
Un element de mare originalitate al arhitecturii maramureene de lemn l constituie vechile
biserici, cele mai multe construite n secolele XVII - XVIII, unele pe locul unor biserici mult
mai vechi. De-a lungul timpului, nu puine au fost arse de navalitori, dar n anii imediat
urmatori au fost reconstruite.
Lemnul este sufletul viu i verde al maramureeanului, adpost al trupului i spiritului, ajutor
n munca pe cmp, cldura n nopile de iarn, ntr-un cuvnt, inima Maramuresului...

Maramuresul abunda in atractii culturale naturale si artizanale. De la

bisericile de lemn si muzee la pietele satelor si la viata de zi cu zi a satenilor
avem, senzatia ca am intrat intr-un timp care s-a oprit in loc.
Maramuresul este taramul sarbatorilor crestine. Aici, timpul nu este masurat
in luni, zile si ore, ci in vremea semanatului, a Postului Mare si a Sfintelor Pasti,
a cositului si a Sarbatorii Sfintei Marii, a recoltei si a pregatirilor pentru Craciun.
Atunci cand isi termina munca, maramuresenii sarbatoresc cu toata insufletirea.
Isi pleaca smeriti capul pentru rugaciune, dar se si bucura de joc, de horit si de
locurile in care s-au nascut. Pentru a simti ritmul acestei regiuni trebuie sa o
vizitati in timpul sarbatorilor, cand pamantul,obiceiurile si oamenii se unesc intrun dans care contureaza Maramuresul.
Cel mai bun mod de a afla despre cultura maramureseana este de a insoti
satenii in plimbari pe ulitele satului, pe cararile ce duc la imasurile inverzite,pe
muntii si vaile ce inconjoara satele.

Maramuresul ofera o gama larga de cazare. Vizitatorii pot alege dintre hotelurile de 3-4* sau
dintre pensiunile de 2-3 margarete.
Maramuresul este impartit in patru zone etnografice. In functie de destinatie, va puteti alege
cazarea in satele/orasele din regiunile prezentate mai jos.
Baia Mare & imprejurimi
Chioar
Codru
Lapus
Maramuresul Istoric
Sighetu-Marmatiei & imprejurimi

10

Mai multe fotografii de la Festivalul de nunti de la Vadu Izei >>

nc mai exist vechi tradiii datorit munilor nali care adpostesc lunga depresiune din toate
prile. Moroenii, aa cum se auto-intituleaz oamenii din Maramure, sunt ospitalieri, le plac
compania i discuia.
Maramure este una din puinele zone n care costumul tradiional a fost pstrat aproape nealterat
de ctre influenele urbane. i chiar dac poate fi admirat doar duminica, atunci cnd moroenii
merg la biseric, sau cu alte ocazii de srbtori religioase sau de alte srbtori, fiecare moroan,
fr nici o excepie, deine un costum tradiional. Nu doar btrnii mbrac acest costum, ci i
coconii (copiii precolari), fapt prin care se explic aceast continuitate.

Cladirile formeaza adesea o curte compacta. La dreapta este casa, n spate sura, grajdul si bucataria de
vara, iar in stanga sopronul.

Oricine ajunge n Maramure din est, prin Pasul Prislop, care separ munii Maramureului de munii
Rodnei, poate observa imediat caracterul definitoriu al aezrilor maramureene. Satele sunt mari,

11

adesea destul de compacte, iar casele sunt aliniate la drumul care urmeaz valea rului. De obicei,
sunt dou sau trei case aliniate n strmtul i lungul petec de pmnt deinut de familia n chestiune.
Acest fel de altar construi este un indiciu al vechimii locului, cu din ce n ce mai puin spaiu pentru
fiecare generaie urmtoare.

O cas mica, traditionala, cu o camera si un hol.

O cas rneasc tradiional n Maramure include mai multe cldiri. Casa principal este aezat
fie n partea opus porii de la intrare, fie perpendicular cu ea, dar n aa fel nct faada principal
s fie la sud ori la est. Cea mai mare cldire din curte este grajdul, unde stau caii i vacile. Una sau
chiar mai multe cldiri mici se gsesc adeseori lng gardul casei pentru a adposti animalele mai
mici, precum porcii sau psrile.

Cuplu imbracat n port national, pe prispa.

12

Att costumul femeii, ct i cel al brbatului includ o geant fcut din ln mpletit, cel mai
adesea cu modelul n carouri. Acesta poate fi bogat din punct de vedere cromatic sau poate fi doar
n alb i negru, nfrumuseat adesea cu motive geometrice, rombul fiind cel mai frecvent. O bretea
ntoars, fcut din ln, leag geanta astfel nct s poat fi purtat pe umr. Interesant este c
acest accesoriu din costumul tradiional a fost adoptat i de ctre cei care poart haine obinuite:
blugi, tricou, hain din piele i o geant pe umr este un fel obinuit de a se mbrca. Costumul
tradiional al femeii din Lpu are un tricou nfurat n jurul gtului cu un mic guler i cu mneci
care au la sfrit volnae cu dantel. n sezonul rece se poart o vest fr mneci. n secolul al
XIX-lea, era de obicei alb, dar n secolul al XX-lea, negrul a devenit preferat. Broderii florale sunt
fcute cu mtase roie, portocalie, verde i violet. Fetele i femeile nemritate poart prul mpletit
i acoperit cu o earf. De srbtori, cosiele sunt decorate cu panglici i flori. O femeie mritat i
prinde prul n sus i l acoper cu o earf. Costumul brbtesc nu difer foarte tare de cel al
femeilor.

Grup de barbati in afara stanei.

Relaiile interumane, n general, dar mai ales cele dintre membrii comunitilor diferite, au dus la
bun sfrit o practic arhaic ce ine de comer, foarte atractiv chiar i n zilele noastre: blciul. La
drept vorbind, blciul este o pia n care oameni din sate foarte bine definite vin s cumpere sau s
vnd diferite bunuri. Cnd se face o nelegere, se bea adlmaul, un pahar de horinc, simbol al
nelegerii reciproce.

In aceasta gospodarie, subiectii religiosi pictati direct pe perete au inlocuit cele mai obisnuite
icoane si tapete.
13

Camera de zi, pe care moroenii o numesc casa, este universul domestic, aranjat dup gustul
pragmatic i estetic al femeii. Femeile au datoria de a aranja i de a diviza spaiul din toat
casa. De asemenea, ele decoreaz locuina i obiectele din viaa de zi cu zi. Femeile sunt
practicantele unor obiceiuri variate legate de evoluia vieii: naterea, nunta i moartea, iar
aceste ritualuri au loc n cas. Acest spaiu este marcat de prezena sfintelor icoane de pe
perei, mpreun cu o frumoas ceramic din olrit, mpodobit cu prosoape mpletite manual.

O camera principala tipica a unei case taranesti.

n col se afl masa i de-a lungul pereilor sunt bnci late, n locul paturilor de lemn, cu un cufr de
zestre aezat la dreapta lor. Lng icoane, ntotdeauna aezate pe peretele estic, deasupra mesei i
mai ales deasupra grinzii principale, sunt hrtii ascunse, briciul pentru ras, crucea pentru
srbtoarea Sf. Ioan Boteztorul, busuiocul, care pentru romni este o plant sfnt. n cufrul de
zestre, sunt inute iile, fustele (zadele) i obiecte valoroase pentru fata care se va mrita. Armonia
interioar este completat de culori vii ale textilelor i ale diverselor obiecte care le nconjoar.

Cioban facand branza.

14

Obiceiurile gastronomice ale moroenilor sunt scoase la iveal la blci. Pieele de alimente sunt
practic invadate de produse din lapte, mai ales lapte de oi i brnz de vac, ntre luna mai i
sfritul lunii septembrie, uneori chiar mai trziu. Brnza moale de cas (cu zer) sau urda i brnza
proaspt din oaie sau caul toate acestea sunt mncate n timpul sezonului clduros. n aceast
perioad laptele de oi este plin de grsime datorit punatului pe coastele munilor. Turma este
dus la punat n muni de Sf. Gheorghe (23 aprilie) i adus napoi la vale de Sf. Dumitru (26
octombrie). Fabricarea brnzei este o cale de a feri excesul de lapte din sezonul rece.
Un alt produs principal n alimentaia din Maramure este carnea de porc. La fiecare cas, cu o
sptmn nainte de Crciun, se taie un porc, eveniment la care particip toat familia. Dup
mcelrire, porcul este prlit, tiat n buci, din care se fac numeroase specialiti (crnai, unc
etc.), toate afumate pentru a se pstra n timpul iernii.
Oamenii din Maramure mnnc mult ceap, usturoi, varz i cartofi, care sunt cultivai n
regiune. Bineneles, alimentaia zilnic variaz de la un anotimp la altul.

Maramures Arta, Traditii, Obiceiuri

> Maramureul este unul din cele mai frumoase zone ale lumii. Aici obiceiurile i tradiiile se
pstreaz cu sfinenie din generaie in generaie.
Tradiia lemnului este inca actual i fiecare maramureean se mndrete cu ea . Cine nu a auzit de
bisericile noastre care se nal falnice spre cer, de vestitele pori maramureene, de casele
ranilor maramureeni cu ferestrele ct palma , acoperite cu drani , care , nc mai amintesc de

tradiia i timpul de odinioar .

Aici n Maramure tradiia s-a pstrat . Mai vezi si acum oameni mbrcai n haine tradiionale la
muncile cmpului: la cosit , la strins fnul , la spat

15

> Oamenii aici au foarte mult haz si asta se revarsa si asupra locurilor in care vietuiesc, sa nu
uitam de Cimitirul Vesel din Sapanta care e unic in lume si este emblematic pentru tara
Maramuresului. Apoi, credinta oamenilor e redata de bisericile vechi de lemn care poarta dupa ele
amprenta a catorva sute de ani. Iar, daca vizitati Maramuresul trebuie neaparat sa poposesti la o
casa de moroseni, sa stai cu gazda la povesti, sa bei un pahar de palinca si sa gusti din bucatele
traditionale.
Traditiile ocupa un loc important in sufletul si in viata acestui tinut si de aceea aici se traieste
intens fiecare sarbatoare fie, ea laica sau religioasa. Iar portul popular este obligatoriu la
sarbatorile religioase importante.

> Portul popular din Maramures are numeroase note de sobrietate, frumusete si incontestabila
vechime.
Camasa pentru femei este tesuta in casa in razboi manual, din panza de in si canepa pentru zilele
de lucru si numai din bumbac pentru zilele de sarbatoare, intr-o bogata paleta de combinatii,
dovedind fantezia si talentul innascut al femeilor, transmise din generatie in generatie. Poalele
(fusta din panza alba tesuta in casa, peste care se aseaza cele doua zadii) sunt facute din acelasi
material ca si camasa, mai largi si incretite putin la talie.
La barbati camasa este tesuta din panza alba de bumbac, cusuta simplu cu broderii la gat si la
maneci, cu matase alba sau galbena. Manecile sunt largi, lungi sau trei sfert si se termina cu cipca
cu coltisori la camasile de sarbatoare.
Pantalonii numiti gatii se poarta vara, sunt largi si scurti pana deasupra gleznelor,sunt foarte
comozi fiind tesuti din panza de bumbac alba. Pentru iarna poarta cioarecii simpli din lana alba
sau gri, deosebit de caldurosi.

16

In Maramures au loc multe sarbatori: Serbarile lenkerului, Udatoriu din Surdesti, Tanjaua
de pe Mara, Festivalul Gulasului de la Ocna Sugatag, Hora de la Prislop ori Sarbatoarea Castanelor
din Baia Mare. Traditii si obiceiuri populare din Maramures, serbari campenesti si festivaluri
folclorice, concerte in aer liber din Baia Mare, Sighetu Marmatiei, Cavnic, Seini ori Borsa, cenacluri
literare, toate acestea o sa vi le prezentam mai jos pentru fiecare luna a anului

Bucataria maramureseana
Un blid cu tocana (mamaliga) fiarta in lapte dulce, cu brnza de oaie, smntna si jumari,
o portie de sarmale umplute cu pasat si un codru de pine coapta pe vatra, un pahar de horinca, iar ca desert o placinta creata sau cozonac cu nuca ar putea reprezenta specialitatea
casei pentru bucataria traditionala din Maramures.
Arta gastronomica locala nu exceleaza prin fineturi si combinatii sofisticate de alimente si
mirodenii (precum alte bucatarii latine franceza sau italiana). Este mai degraba sobra si
extrem de ecologica, la fel ca si agricultura, zootehnia si pomicultura, din rodul carora se obtin
principalele derivate alimentare.
Nucleul traditiei culinare il reprezinta laptaria pastorala mobila, pe care pacurarii o
instaleaza in munti, in timpul verii, pe perioada pasunatului turmelor de oi. In aceste
microfabrici de produse lactate, principalul actor este baciul sau vataful, singur responsabil de
intregul procesu de preparare a laptelui. Proprietarii de oi urca prin rotatie, la stna, pentru a-si
primi partea ce li se cuvine, stabilita la masuris.
Din laptele de oaie, baciul prepara casul, urda si jintita. Brnza se prepara in gospodarie cu
casul luat de la stna. Brnza care este menita sa ramna pe iarna trebuie ermetic infundata in
barbnta; deasupra brnzei se pune un strat de lut si apoi fundul de lemn (cf. I. Brlea, 1924).
In Lapus, se prepara lapte acru de iarna. (C. Mirescu, 2006).
Deoarece conditiile meteoclimaterice si calitatea solului nu au favorizat culturile degru in
aceasta regiune (deluroasa prin excelenta), agricultura s-a axat preponderent pe culturile
de porumb. Faina de malai a constituit, incepnd cu secolul al XVII-lea, principalul element
nutritiv pentru populatia rurala (Petru Dunca, 2004). Din acest produs se obtine
att mamaliga (apa, sare si faina de malai), ct si pinea cea detoate zilele. Asa se face ca

17

pine de gru numai la sarbatori mari mannca, incolo tot pine de porumb (I. Brlea, 1924).
Din faina alba de gru se mai preparauprescurele si colacii rituali, folositi la sarbatorile mari.
Insa pentru maramureseni, masa reprezinta mai degraba un act cultural, cu valentesociale,
desfasurat dupa cutume stravechi. In subsidiar, ea reprezinta un necesar ritde integrare, fie ca
ne referim la ospetele comunitare (mesele de pomana, la care participa tot satul, in frunte cu
preotul), la mesele neamurilor (botez, nunta, inmormntare), la masa intregii familii (de
Pasti, de Craciun), la masa cotidiana, ori lamasa oferita unor musafiri.
In concluzie, bucataria maramureseana poate accede la statutul de brand, daca meniul acesteia
va fi promovat de catre pensiunile agro-turistice din zona si va fi inclus (printr-un marketing
eficient) in cartea de bucate a marilor restaurante.
Balmos Se pun doua gavane de jintuit in caldaruse, apoi un gavan de lapte dulce si un
gavan de apa. Se gusta. Cnd e prea dulce se adauga lapte acru, iar cnd e prea acru se
adauga lapte dulce. Caldarusa se pune apoi la foc si se fierbe in clocote ora, mestecndu-se
mereu. Se adauga la urma faina de malai ca pentru colesa si se mai fierbe, in clocote, 15
minute; apoi se amesteca in jur cu coleserul pna ce iese untul de jintuit de trece peste
balmos (A. Georgeoni, 1936).
Cas Laptele de oaie il strecoara printr-o sta tesuta din lna si curge prin putina. Pune
putin cheag. Dupa ce s-a inchegat bine, ia jintalaul si bate laptele pna se face iarasi in stare
fluida. Apoi, incetul, cu mna, incepe a-l aduna laolalta si dupa putin timp il aduna in forma
unui cas. Cnd s-a consolidat bine casul, il scoate si-l pune in strecura ca sa curga jintuitul,
pe care-l aduna intr-un vas, de scoate untul de oaie. Dupa un timp oarecare, il ia si-l pune pe
comarnic, ca soarele sa-l intareasca (I. Brlea, 1924).
Festivaluri. Pe la sfrsitul lui iunie, are loc Sarbatoarea cositului si a placintelor la
Mesteacan (Valea Chioarului). Femeile din aceasta localitate se intrec att in coptul placintelor crete, ct si in aptitudini barbatesti, precum cositul. In luna august, la Ocna Sugatag
are locFestivalul Gulasului (Recordul Mondial la prepararea gulasului a fost stabilit in Baia
Mare, in 2007). Tot in luna august, la Cernesti (Tara Lapusului), are loc Festivalul Stuparilor.

18

In septembrie, timp de trei zile si trei nopti, baimarenii participa la Sarbatoarea castanelor.
Prin octombrie, in mai multe localitati din judet se desfasoara un traditionalBal al Strugurilor.

2.2.Biserici , monumente si edificii istorice

Adevarate monumente arhitecturale, bisericile de lemn sunt cel mai bun exemplu al maestriei
prelucrarii lemnului si al simtului artistic din Maramures. Ele reflecta rolul important pe care
religia l-a avut in viata maramuresenilor fiind dovada vie a obiceiurilor si traditiilor de acum
cateva sute de ani si care se mai pastreaza si astazi.
Ca o recunoastere a unicitatii si a valorii creatiilor mesterilor maramureseni, opt din cele
aproximativ 100 de biserici vechi de lemn din Maramures au fost incluse in Patrimoniul
Universal UNESCO.
BRSANA
Biserica cu hramul "Intrarea Maicii Domnului in Biserica" a fost construita in 1720 pe locul
alteia mai vechi care a fost arsa de tatari. Initial, biserica a apartinut unei manastiri (unica din
cele opt biserici patrimoniu UNESCO) si doar la 1806 a fost mutata pe amplasamentul actual.
Biserica este construita din lemn de stejar, are acoperis dublu, turn cu foisor deschis si un coif
conic. La stramutarea pe actualul amplasament bisericii i s-a adaugat un pridvorul structurat pe
doua niveluri (solutie arhitecturala rara la bisericile de lemn). Intreaga constructie este incinsa
cu un bru sculptat in forma de funie impletita. Iconografia, realizata de Toader Hodor si Ioan
Plojodeste, este variata si are influente baroce. Pictura se pastreaza in principal in naos si altar
si prezinta scene ample din geneza, ciclul patimilor, episoade din viata lui Isus si a Fecioarei
Maria.Biserica poate fi vizitata zilnic intre 9.00 si 17.00 si nu exista taxa de vizitare.

19

BUDETI
Biserica cu hramul "Sf. Nicolae" a fost construita la 1643, nu a fost niciodata modificata sau
extinsa si este un exemplu de arhitectura tipica din zona Maramuresului istoric. Cu o inaltime
de 38 m, biserica are acoperisul in doua trepte pe toata suprafata ei si impresioneaza prin cei
paisprezece stalpi (7 pe fiecare latura) care sustin acoperisul. Turnul clopotnita are un foisor
deschis, evazat peste corpul turnului iar coiful are 4 turnulete. Acesta este un element specific
bisericilor din zona Lapus si era un semn ca satul avea Sfat al Batrnilor/Juzilor. Usa de la
intrare este superb decorata. Pictura parietala, opera zugravilor Alexandru Ponehalski si Ianos
Opris, este variata si bine conservata. Icoana de pe masa sfnta si chivotul sunt deosebite,
exista un candelabru de lemn foarte elaborat si biserica dispune si de o colectie de icoane pe
sticla valoroase. Tot aici se gaseste camasa de zale a celebrului haiduc Pintea Viteazul (16701703).
Langa biserica se gaseste 'Masa pomenilor', formata din mai multe lespezi de piatra care au
inscrise numele familiilor bogate din sat. Aici se desfasura Sfatul Btrnilor i se dadeau
pomeni familiilor sarace. n prezent, biserica mai este folosita pentru slujbele de Crciun i
Pate precum si pentru nunti sau inmormantari.
Taxa pentru vizitarea bisericii este de 3 Ron/pers. iar cheia se gaseste peste drum la Primaria
Budesti sau sunati la +40-724-543761.

DESETI
Biserica cu hramul "Cuvioasa Paraschiva" a fost construita in 1770 pe locul alteia mai vechi.
Acoperisul are doua trepte pe toata lungimea constructiei cu exceptia Altarului. Turnul

20

clopotnita are foisorul deschis si extins peste structura turnului. Pictura, realizata prin 1780 de
catre Radu Munteanu cu influente post-bizantine, este foarte bine pastrata si infatiseaza scene
clasice din biblie (Judecata din Urma, Vechiul si Noul Testament, Ciclul patimilor). Interesanta
este o ilustrare a diverselor natii (evreii, turcii si tatarii, nemtii, francii) cu elementele
vestimentare si culturale specifice la Judecata de Apoi. In pronaos este pictat focul Iadului si
sunt exemplifica torturile la care sunt supusi cei care ajung acolo. Iconostasul este dispus pe
trei registre iar Altarul are usi imparatesti frumos decorate cu motivul vitei de vie. In cimitir se
gasesc cruci celtice, dovada a vechimii cimitirului dar si a influentelor culturale manisfestate in
zona.
Taxa de vizitare este de 2 Ron/pers. iar cheia se gaseste la casa parohiala, in spatele bisericii.

In judetul Maramures sint inscrise pe lista monumentelor istorice 93 de biserici din lemn,
declarate monumente arhitectonice. Opt dintre acestea au fost alese sa faca parte din
Patrimoniul Mondial UNESCO. Prin vechimea lor, pozitie si mediu, stilul arhitectonic, tehnica
de constructie, pictura interioara si starea de conservare, ele pot fi definite ca un ansamblu
arhitectural cu valoare universala exceptionala. Sint exemple ale unui tip de constructie
conturat in secolul al XVIIlea, fruct al creatiei colective, de cele mai multe ori anonime, dar
avind un geniu creator indiscutabil. Bisericile au fost alese cu intentia de a scoate la iveala
principalele monumente istorice din lemn din aceasta regiune, sase dintre ele definind biserica
maramureseana clasica; cea de la Rogoz reprezinta bisericile de tip nordtransilvan, iar cea de
la Plopis, tranzitia intre cele doua, dar toate, fara exceptie, au o valoare incontestabila.

21

Bisericile din lemn din zona Maramuresului sint sinteza fericita dintre elementele de
arhitectura majora din Europa rasariteana si apuseana, la care se adauga sinteza dintre planul
de origine bizantina si formele gotice care se infatiseaza sub forma unei arhitecturi autohtone
originale. Constructiile sint realizate din lemn, conform sistemului Blockbau, dupa o tehnica
traditionala, ceea ce denota cunoasterea perfecta a materialului si reprezinta un tip aparte in
contextul bisericilor din lemn din Romania, implicit din Europa, prin:

suprainaltarea in zona naosului si in cea a pronaosului (de asemenea, din cea a pridvorului, in
cazul in care acesta exista), ceea ce a determinat aparitia acoperisului dublu, de unde rezulta
noua dimensiune a corpului bisericii;
clopotnita de deasupra naosului, de influenta gotica, o realizare tehnica de mare virtuozitate;
dimensiunile impresionante si stilul arhitectonic confera bisericilor o linie inconfundabila.
Conceptia arhitecturala complexa este absolut remarcabila, fiecare element avind un rol dublu:
constructiv si decorativ. Dimensionarea denota un simt deosebit al proportiilor: spatiul interior
este conceput la scara umana, raminind, in acelasi timp, impunator. Pictura interioara si
obiectele de cult contribuie si ele la crearea acestui efect. Acoperisul dublu si liniile orizontale
ale registrelor sint elemente noi, care au modificat substantial aspectul fatadelor. Alaturi de
clopotnita care sfideaza legile staticii, aceste elemente confera bisericii un dinamism
provocator pentru robustetea si stabilitatea bazei. Toate aceste elemente concura la crearea
aspectului de monumentalitate al acestor biserici, care sint recunoscute ca veritabile catedrale
din lemn.
Cele opt biserici din lemn din judetul Maramures care au fost introduse in Patrimoniul Mondial
al UNESCO, in decembrie 1999, sint:

Biserica din lemn "Intrarea Maicii Domnului in biserica" din Birsana;

Manastirea Barsana
22

Manastirea Barsana
Manastirea Barsana, asezata pe Valea Izei, este o icoana a sufletului crestin ortodox
maramuresean, o speranta pentru un viitor binecuvantat, este un loc sfant unde natura se uneste
cu Biserica in Liturghie cosmica.

Ceea ce fascineaza la Manastirea Barsana, dincolo de duhul locului de buna randuiala

monahala, este desavarsita unitate stilistica si simtul artistic fara gres care guverneaza intregul
asezamant, pe linia unei traditii imbogatite prin evlavie creatoare. Puritatea liniilor de la
Barsana e ca o tamada pentru ochi si pentru inima: filocalie (iubire de frumos) mladiata in
lemn!
Apartinand de Episcopia Ortodoxa Romana a Maramuresului si Satmarului, Manastirea
Soborul Sfintilor Apostoli din Barsana este situata la 22 de km sud-est de municipiul Sighetul
Marmatiei, la iesirea din Barsana, spre podul Slatioarei, unde spatiile dumbravilor largi ale Izei
se stramteaza, spre localitatea Stramtura, fiind cel mai stramt vad al Izei. De la kilometrul 17 al
Drumului Judetean 186, trecand pe sub o frumoasa poarta maramureseana, se rasuceste in sus
aleea care duce lin spre manastire.
Manastirea Barsana - de-a lungul vremii
Localitatea Barsana este o asezare straveche, situata pe malul drept al raului Iza, la o departare
de 20 kilometri spre sud-est de municipiul Sighetul Marmatiei. Daca sapaturile arheologice au
scos la iveala relicve care arata ca aici au existat asezari omenesti inca din epoca hallstattiana,
in izvoarele scrise, localitatea Barsana este atestata incepand cu 1326 cand, la 26 septembrie,
regele Carol Robert emite o diploma prin care sunt intarite drepturile de posesiune asupra

23

mosiei Barsana, pentru cneazul Stanislau Barsan, care avea aceasta mosie cu drept de
mostenire.

Mai tarziu, asa cum reiese din diplomele emise de regele Sigismund de Luxemburg la 30
aprilie si respectiv 21 iulie 1390, proprietarii mosiei Barsana erau Voievozii Balcu si fratele
sau Drag.

La Barsana au existat doua vetre monahale, la aproximativ 8-9 km departare una de alta: una in
partea sud-estica a hotarului, in locul numit Valea Slatinei, iar alta in partea sud-vestica a
hotarului, pe dealul Humana, la izvoarele vaii, care astazi se numeste Valea Hotarului, iar in
documentele secolului al XIV-lea e amintita cu numele Valea Manastirii.

Manastirea de pe dealul Humana este aestata documentar de o diploma din 21 iulie 1390. Pana
in prezent nu se cunosc alte documente care sa ateste existenta acestei manastiri. Dupa traditie

24

Manastirea din Humana a disparut in secolul al XVIII-lea, cand, prin actiunile uniatiei, au fost
distruse mai multe manastiri de pe teritoriul Transilvaniei.

Intr-o simbioza multimilenar statornicita,cadrul natural al judetului Maramures si locuitorii spatiului sau
istorico-geografic au conlucrat la alcatuirea unui patrimoniu material si spiritual de o mare bogatie si
originalitate.
Potentialul teristic de natura antropica al judetului se compune din urmatoarele grupe majore de
obiective :

-edificii istorice
-edificii religioase
-edificii culturale
-monumente si lucrari de arta
-obiective turistice propriu-zise
-patrimoniu turistic etnografic
-obiective economice cu insusiri turistice

In municipiul resedinta de judet Baia Mare se pastreaza vestigii ale vechilor fortificatii ce inconjoara
zona medievala a orasului,ridicat in secolul al XV-lea :Bastionul macelarilor numit si Turnul de
munitii.Monetaria veche.
Mare,etc.

2.3.Cimitirul vesel
In localitatea Sapanta se afla :Cimitirul Vesel ,obiectiv turistic a caruifaima atrecui de mult granitele
tarii.Aici,un hatru si inteligent creator popular ,Stan Ioan Patras,si-a amintit de credintele stramosilor nostri daci
si a luat moartea in deradere.Sculptand cruci inflorate si colorate in culori vii si scriind epitafuri in metrica
versului popular,distiland,cu fina ironie,momente din viata decedatului,a creat un unicat asaltat de vizitatori.

25

2.4.Alte obirctive turistice

In Maramures au loc multe sarbatori: Serbarile lenkerului, Udatoriu din Surdesti, Tanjaua de pe
Mara, Festivalul Gulasului de la Ocna Sugatag, Hora de la Prislop ori Sarbatoarea Castanelor din Baia Mare. Traditii
si obiceiuri populare din Maramures, serbari

De mare cautare se bucura ceramica arsa la rosu si nesmaltuita,de Sacel,folosita si azi pentru trebuintele
zilnice sau ca elemente de podoaba in casa.O multitudine de manifestari folclorice de amploare,devenite
traditionale in viata cultural-artistica a populatiei acestor locuri atrag numerosi turisti din tara si
strainatate.Festivalul Datini si obiceiuri laice de iarna are loc in fiecare an intre 22 si 28 decembrie la
Sighetu Marmatiei.
Festivalul folcloric Tanjeaua de Pe Mara desfasurat la Hoteni la sfarsitul lunii aprilie reia o veche
datina(pastrata doar in trei sate :Hoteni,Harnicesti si Sat-Sugatag)care sarbatoreste munca si harnicia
gospodarului care a iesit primul cu plugul la arat.
Festivalul folcloric Sambra oilor din Pasul Huta si manifestarea pastorala Ruptul sterpeloe din
localitatea Dragomiresti se desfasoara la inceputul lunii mai si semnifica monumentul adunarii oilor in turme
pentru plecarea la munte si al masurarii drepturilor(in branza)datorate proprietarilor.
Festivalul cantecului,portului si dansului popular lapusan se desfasoara anual la Stoiceni.
Targul cepelor se desfasoara anual la Asuaju de Sus si isi are originea intr-o straveche manifestare
folclorica la care se aduna toata populatia din satele din jur si care oferea tinerilor prilejul de a se intalni,de a se
cunoaste,de a stabili o relatie.Miros de pamant reavan si de foaie de ceapa...
de ceapa impletita artistic, de la ceapa mare, la ceapa mica, tot cate zece cepe la funie? Poti
admira ceapa de apa, rosie si usor lunguiata, cu radacinuta lunga si coada lasata special ca sa o

26

poata lega gospodinele de grinda, pentru iarna? Poti vedea ceapa imbracata intr-un strai de
sarbatoare, doar e ziua ei, e targul ei! Poti vedea toate astea la "Targul cepelor, editia XLIII"
organizat in Asuaju de Sus, jud. Maramu'

Bibliografie:
1. http://www.ilovemaramures.com
2. http://www.romanianmonasteries.org/
3. http://dorinstef.blog.com/
4. http://www.discover-maramures.com/

Anexe
Anexa 1

27

Anexa 2

Anexa 3

Anexa 4

28

Anexa 5

29

Anexa 6

Anexa 7

Complex Turistic Suior

Anexa 8

Anexa 9

30

Anexa 10

Anexa 11

31

Anexa 12
Trasee Turistice
1. Baia Mare - Baia Sprie - Valea Marei - Sighet (DN 18)
Baia Mare - Centrul vechi al orasului cu cladiri din secolele XV-XVIII. Mogosa - km 20, 750 m altitudine Cabana Mogosa: partie de schi -2 km lungime, telescaun; lacul Bodi - pescuit, inot, canotaj. Pasul Gutin - km
27; 987 m altitudine - Hanul Pintea Viteazul; mormantul lui Pintea Viteazul; trasee turistice spre Creasta
Cocosului (monument al naturii) si statiunea Izvoare. Valea Marei - o adevarata arta a portilor de lemn; zona cu
pastrarea traditiilor populare. Desesti - km 43 -Biserica de lemn (1770) cu icoane pe lemn (secolul al XVIIIlea); traseu spre lezerul Mare (Piatra Tisei) Sat Sugatag - km 47- Biserica de lemn (1642), pictura murala-1783;
2. Baia Mare- Baia Sprie - Cavnic - Pasul Neteda -Budesti - Ocna Sugatag - Feresti - Tautii de Sus
DN 18, km 8 - Pe Dealul Budoaiei - cel mai batran castan comestibil, monument al naturii: 500 ani, 9 m
circumferinta. Chiuzbaia - DN 18, km 9 - intersectie - 3 km, la poalele Ignis,ului -izvor mineral "La Groape";
rezervafie fosilifera de flora eocena, singura din Europa. Sisesti - DJ 184, km 15 - Casa Memoriala"Vasile
Lucaciu". Surdesti - DJ 184, km 23 - Biserica de lemn Sfintii Arhangheli - 54 m inaltime, pana anul trecut cea
mai inalta constructie de lemn din Europa. Budesti - DJ 109 F, km 83 - atestata documentar 1361; Biserica de
lemn (1643); Camasa de zale a lui Pintea Viteazul (1860); arhitectura caselor si portilor - impunatoare. Ocna
Sugatag - DJ 109 F, km 91 - singura localitate a Maramuresului amplasata pe o culme; statiune
balneoclimaterica - apa sarata. Calinesti - statie meteo activa din secolul al XlX-lea; Biserica din Susani (1784)
- singura in Maramures. cu plan treflat. Hoteni - DJ 185, km 2 - "Tanjaua de pe Mara" - obicei folcloric de
primavara.
3. Sighet - Sapanta - Sambra oilor
Sapanta - DN 19, km 61 - atestata in 13 73 - microexpozitii permanente de cergi, covoare, straiti;
Cimitirul vesel - "Muzeu de arta populara" - fresca a vie|ii unei comunitati; casa lui Stan loan Patras;
pastravarie; Izvor mineral Corona - amenajat din 1860; principalul punct de plecare pe traseele versantului
nordic al Munjilor Gutai. Sarasau - DN 19, km 73 - atestata In 1370 - tezaurul de obiecte din aur descoperit In
1847; biserica de piatra cu altar pentagonal secolele XIV-XV. Pasul Sambra Oilor - DN 19, km 32, 586 m
altitudine - Festivalul folcloric Sambra Oilor; hanul Sambra Oilor; limita intre Muntii Oasului si Muntii Gutai.
4. Sighetu Marmatiei - Costiui - Hera - ValeaViseului - Borsa -Pasul Prislop - Bistrita Aurie
Coftiui - 3 km de Rona de Jos - Veche exploatare de sare -1353-1930; lacuri sarate, statiune
balneoclimaterica; Castelul Apafi -secolele XV-XVIII. Popasul Hera - DN 18, km 90 - Rezervatia Ronisoara arboret de gorun; izvorul mineral Ciuroi. Bistro - DN 18, km 100 - loc de refugiu al lostritei - confluenta ViseuTisa; trasee spre Varful Paltinului, Valea Crasnei. Viseul de Sus - DN 18, km 125, atestat in 1363 - izvoare
minerale -Valea Cvasnita; punct de plecare pe Valea Vaserului, traseu unde, pe 43 km, s-a pastrat calea ferata
construita in perioada interbelica si unde transportul se face cu "mocanita". Moisei - DN 18, km 143 Manastirea Biserica de lemn din Izvorul Negru - 1600; casa Martirilor; Monumentul Eroilor (Vida Geza). Borsa
- DN 18, km 150 - trasee spre Rezervatia naturala Pietrosul Rodnei, Gura Noaselor, Saua Galatului, Puzdrele,
Buhaescu, Cormaia; biserica de lemn (1700) - pictura pe panza (1769); complexul turistic Borsa - hoteluri,
restaurante, partie de schi -1920 m lungime, diferenja de nivel 497 m, telescaun; izvor mineral - Izvorul cailor;

32