Sunteți pe pagina 1din 670

www.dacoromanica.

ro

htotAtiftntidb4A1A4A4AMAANIAJtntActi.
.8 v firdiiir-Z;i2-1rZT -;Z7 11 ;;Z
;Z:0 ;,,WEeigtilq8
"N

,T^-'41r

St
.\ t

SIJ

c)A, 3/71

CAZANII

.0.

DE PRESTE AN

2:1
Er

CAZANIILE SINAXARULUI PRAZNICILOR IMPARATESTI

RI

MITTAI

REGELE ROMANIEI

-gip

(
-Er1-4

44

..g

7firlV

In zilele Majestatei Sale binecredinciosului

g J 41

-EL

fLEI.C.*

TIPARITE

-EN

-g k

Or3-

I. P. S. Patriarh MIRON
Cu aprobarea si binecuvantarea Sfantului Sinod al Sfintei
Biserici Ortodoxe Autocefale Romane
Dupa cele date la lumina pre vremea fericitului episcop FILARET
In Sfanta Episcopie a Ramnicului la anul 1792

m3DITI.. IIIa,

0*Y

r,c

-EL
-E PTtsi

Lr
,11(

[11.
3.1

13`
E4Fil:

BBUCURETI
TIPOGRAFIA CARTILOR BISERICETI
1929

im

*E.
1 Li L AL R5 _AL

57;

It

WAIIWAAI
E rd t 5

8.

7,0 R.

i sub Arhipastoria

1141141N.

3.

48.
st,

1 FielL

erg

A7 rt

it_,

(IL

-.E
sE

ALE

SFINTILOR CELOR MARI DE PRESTE AN

-8

(,(
E LIZ

'"1 9'
B
7

?I CU
I

se t 4i
-80r4

U1S.3.
s'14

EVANGHELIILE TALCUITE ALE DUMINICILOR

-E L

E..

CE CUPRIND IN SINE

.-1(4
LC31

_AL

.AL

.lt..

-AL.

Ads.

_AL.

FA
e) 1.4
-E....111tt

.t

E#

3-

I N 80

OfT4PYYTTYYWYVYTYIPVVIP4POVVVVIN
www.dacoromanica.ro

Mos7Coe-A,
,

,111111111,11",'

Inainte Cuvaratare
Cairo dreptmciriforul editor

recum trupul se tine cu hrana, aiderea i


sufletul cu Dumnezeqtile cuvinte se hranete
i cre*te, curatindu-se de spinii pacatului i
inflorind rodurile cele bine placute celui ce
ne-au rascumparat cu sangele sau din robia
intunerecului.
Deci, de vreme ce de multe on i la cele din a-

fara lucruri vedem ca. pornirea a fiqte ce trebuinta


se pricinuete din aratarea i indemnarea cu cuvantul, a5ijderea dar, i mai vartos, pot sa sporeasca
in cele duhovnicqti ascultatorii cei binecredincioi,
cand cuvantul lui Dumnezeu deapururea se trambiteaza in inimile lor ; cand intru indestularea painei
vietei petrec. Atunci i Hristos intru danii se s14lueste si trupul se face mort despre pacat, precum
zice Pavel, iar Duhul vietuete intru dreptate.
Pentru aceasta a se propovedul adevarul Evangheliei de catre cei din randuiala bisericeasca, este
cea mai mare trebuinta ; iar a-1 tacea pre acesta, este
cea mai mare osanda.
ce osanda 1 Osanda slugei

care a ascuns talantul Domnului sau in pAmant i


nu 1-a negutatorit.
Drept aceea, din porunca prea sfintitului nostru
stapan, Chiriu Chir Filaret episcopul Ramnicului,
s'a dat in stamba aceasta dumnezeeasca carte, intru
care se cuprind Cazaniile Duminicilor de preste an, ce
are fietecarea in sine talcuirea Evangheliei Duminicei, pentru mai buna intelegerea poporului de obte.
6Av
t.3
www.dacoromanica.ro

SEX
INAINTE CUVANTARE

Asisderea, aceasta carte mai cuprinde, atat Cazaniile Praznicilor celor Imparatesti, cat si petrecerea

cea inalta si plina de ravna dumnezeeasca a unor


sfinti ce au patimit pentru Mire le sufletelor, dela ca-

rele se si incununara si fericirei cei de veci se facura mosteni.

Fiestecare invatatura a acestei carti, la ziva sa aceti cu glas lurninat intru adunarea poporului bisericesc, datori suntem, spre intelegerea ascultatorilor,
spre desteptarea sufletelor celor ametite de betia
patimilor. Si macar de se si afla multi de cei cari
cu greu priimesc spre ascultare mantuitoarea propoveduire, intunecata fiind mintea for cu dulcetile trupesti, insa pentru unii ca acestia mai vartos sa nu
inceteze cuvantul mantuirei, caci intru cea deapururea invatatura de mantuirea sufletelor for si infricosarea muncilor de veci, carora vor fi mosteni cei
ce nu se parasesc de rautati, doara se vor destepta
si unii ca aceia spre luminarea pocaintei.
Iar a nu se ceti intru adunarea Bisericei Cazania
a fiestecareia Duminici si zile in care se praznuesc
Praznicile cele Imparatesti si Sfintii cei ce s'au nevoit pentru Hristos, iata ca cu totul poporul cel de
rand va petrece intru intunerecul nestiintei.
Dator este dar si fiestecare crestin a supune auzul
sau spre ascultarea dumnezeestei invataturi, si a plini
poruncile Mantuitorului, carele catre unii ca acestia
graeste : Fericiti sunt cei ce and cuvantul lui Dumnezeu si-1 pazesc pre dansul".
Al tuturor Area plecat,

GRIGORIE IERODIACONUL
din Sputa Episcopie a Ramnicului, 1781.

www.dacoromanica.ro

CAZA.1\TI
LA DUMINECA

VAMESULUI BSI A FARISEULUI


Cuvant inainte.
ristos adevaratul invatator al dreptatei de

vecie mai inainte a vazut ca un tiutor a


toate, ca iute mutate este marimea dearta i trufia. Aceasta si pre ingerii cari
n'au pazit a for incepatura, cu negura intuneieculai de vecie i-a acoperit, i in prapastie sub
pamant i-a incuiat. Iar smerenia, lumina este. Aceasta

i pre pacatoi ii lumineaza i in Cer ii ridica.


Pentru aceasta trufia o leapada Domnul, i impute,

celor ce li se pare cat sunt drepti, i osandesc pre


cei ce se intorc dela pacat. Iar smerenia o lauda,
i pre pacatosii cari se pocaesc, ii indrepteazaca
si pre acest Vames de carele acum marturiseste
aceasta Evanghelie.
Evanghelia dela Luca Cap. 18, Stih. 10.

is -a Domnul pilda aceasta : Doi oameni au intrat


in Biserica s se roage ; unul fariseu i altul

c vamq. Fariseul stand, ala se ruga intru sines :


iDoamne multumescu-ti, ca. nu sunt ca ceilalti oa- 2
WYe

www.dacoromanica.ro

5)6A

rs6----

CAZANIE LA DUMINICA

cmeni: jefuitori, nedrepti, preacurvari, sau ca i acest

evame. Postesc de doua on in saptamana; dau


ezeciuiala din toate cate catig. Iar vameul de-

cdeparte stand, nu vrea nici ochii sai la Cer sa-i


cridice, ci ii bated pieptul zicand: Domnul milostiv
.fii mie pacatosului 1 Zic vou6, s'a pogorit acesta

(mai indreptat la casa sa, decat acela. Ca tot cel


c ce se inalta smeri-se-va, iar cel ce se smerete
c inalta-se-va , .
Invatatura pentru Vames si Fariseu.
T'.

Tocmeala au imparatii cand vor sa-i trimita voinicii la rasboiu: mai inainte le dau de veste sa-i

gateasca armele, sa le ascut6, i sa se Invete a se


deprinde in lucruri de rasboiu. Si cand ii trimit, stau

de-i invata i-i indeamna cu cuvantul sa nu bage


in searna nici frica, nici moartea. Si Inca in mijlocul
acestora, tuturor le fagaduesc daruri i boierii.
Pia intr'acel chip i parintii dascalii Bisericei noa-

stre au facut, caci vom s ne ducem cu rasbQiu


asupra diavolului, ucigatoriului celui de suflete, s-1

luptam i sa-1 batem cu postul i cu ruga i sa-1


omorim cu smerenia. Pentru aceea cu trei saptamani

Inca mai inainte de aceasta, adica mai inainte de


Inceperea Postului, ne dau tire Sfintii Parinti sa ne
gatim catre nevointa cea sufleteasca, i cu cuvantul
ne indeamna i ne invata, s nu grijim nici cum de
trupul nostru, ca de un lucru putred i trecator.
Pentru care lucru ne fagaduesc, din Santa Scripture,
daruri i plata mare.
Deci, pentruca postului ii este de folos i ajutor
mare pocainta i smerenia, iar sminteala i impiedecarea lui este mandria, pentru aceea i Sfintii Parinti
T mai inainte de toate, pun Inaintea noastra pilda carea T
iS3 re,

www.dacoromanica.ro

)a

VAMEqULDI f A FARISEITLIII

au graft Dumnezeu de vame i de fariseu. i cu


aceasta ca cu un bucium strip. i cheama pre toti
cretinii i ii invata : cu fariseul s lepede mandria,
far cu vameul s se smereasca si sa se pocaiasca.
Ca precum este smerenia intaia treatid catre Dumnezeu, asa i mandria este intaia cadere a omului.
Ca. i diavolul dintaiu pentru mandrie a cazut (precum
scrie Luca. Evanghelistul cap. 1o, stih 18: Vazut-am

pre satana. ca un fulger din Cer cazand1), i din


finger luminat s'a facut drac intunecat. Pentru aceea

nimenea pentru bunatatile sale sa nu se aiba pre


sine i pre altul sa osandeasca, ca Dumnezeu celor
mandri cu toate le sta improtiva, far celor smeriti
le da dar bun. Ca niai mult iubete Dumnezeu pre

cel pacatos cand se pocaete, decat pre cel drept


cand se falete. Pentru aceea macar i toate bunatatile de am face i toata legea de am umplea, s
nu ne marim, nici sa ne lauclam, ci pururea sa ne
smerim i sa ne osandim pre noi, far nu pre altul.
Aceasta ne invata pre noi Dumnezeu astazi, de
graete cu pilda, Si zice ash : (Doi oameni au intrat
in Biserica sa se roage 1, caci doua cete de oameni
sunt in lume: adica dreptii i pacatoii. Pentru aceea
ca de doi oameni graete Dumnezeu. Pentru drepti
caci intr'acea vreme
aduce la mijloc pre fariseu,
fariseii erau alei dintru ceilalti oameni pentru postul
Si pentru dreptatea ce aveau, i erau cinstiti i lau-

dati de oameni buni. Iar pentru pacatoi aduce pre


vame,caci vameii se chemau ceea ce cumparau
veniturile Domnilor i le precupeau, i numai pentru

ca sa dobandeasca Si sa stamp mult, napastuesc i


asupresc lumea. Ca intru inima vameului iubirea
1) Isaia cap. 14, 15.

6)43:.

.3fe

www.dacoromanica.ro

68

CAZANIE LA DITIENICA

banilor petrece, lacomia, strambatatea, apucarile.

Intre toti oamenii vameul este asupritor i lup in


oile cele cuvantatoare, adica in oameni. Hiara sal batica este vameul. Cu atatea rautati a intrat vameul acela in Biserica, cum zice Santa Evanghelie :
Doi oameni au intrat in Biserica s se roage D. Si
dupa aceea arata Si ce oameni au fost, de zice : unul

fariseu, iar altul vame. Aceti doi au intrat sa se


roage lui Dumnezeu pentru pacatele lor.
Deci ascultati i ruga for in ce chip a fost :
Fariseul a statut i s'a rugat cu mandrie i a zis
aa, : Multumesc tie Doamne Dumnezeul meu, ca nu

sunt ca alti oameni. Decal toti oamenii s'a facut


pre sine mai bun, i deal toata lumea s'a judecat
pre sine mai sfant. Si incai n'a zis ca nu este -ca
unii oameni, ci a zis ca nu este ca toci oamenii :
apucatori, nedrepti, curvari. Pre toti i-a facut nedrepti,

numai pre sine s'a aflat drept. Pre toti i-a gash
curvari, numai pre sine curat i fail de pacate. $i
nu i-a ajuns numai atata, ci Inca a osandit i pre
vame, ca. 1-a vazut rugandu-se i el lui Dumnezeu,
i a zis : nu sunt nici ca acest vame pacatos. Nu
s'a rugat pentru sine intaiu, dup . aceea s se roage

i pentru ccl pacatos. Ci numai cat a intrat in Biserica, a osandit i pre vame i pre alti oameni pre

toti, numai pre sine s'a laudat i s'a socotit bun


inaintea lui Dumnezeu. *i a inceput a-1 numara, lucrurile cele bune i a zice : postesc de doul on in
saptamana i dau a zecea din toate cate agonisesc.

Intru acea vreme aveau obiceiu jidovii de posteau


doul zile in saptamana i dau Bisericei a zecea din
toate cate aveau. Pentru aceea i fariseul acela s'a
laudat, ca postete i (IA a zecea lui Dumnezeu din
Wwz

www.dacoromanica.ro

GAV

t
VAMEgrLIII ka A FARISEIILITI

tot cat are. Lucrurile lui cu adevarat erau bune, iar


gura a avut rea. Ca celuia ce face aceste lucruri, i
se cade sa iubeasca pre strein si pre cunoscut, i sa-i
fie mill de toti, cum ii era lui Avra.am. Iar acesta
clevetea pre deaproapele sau i-1 osandea, si pentru
bunatatile sale se mandrea. Pentru aceea darea lui
n'a fost primita de Dumnezeu. Ca milostenia mandrului este ca o rand, lui Dumnezeu, i de postul lui,
zice Isaia proorocul (in cap. 58 stih 5, 6) : (Nu ca
acest -post am ales, zice Domnul, ci dezleaga toata

legatura strambatacei,. Deci nici postul, nici darea


lui nu i-au fost de vre un folos.
Ascultati de acum i rugaciunea vameului, carele

adus aminte de pacatele sale, a statut departe,


se bated in piept i cu aceste cuvinte s'a rugat zicand: Doamne fii milostiv mie pacatosului, ca nu
;i -a

sunt vrednic sa stau i sa caut cu ochii mei care


Cer, pentru multimea pa.catelor mele ; ca s'au inmultit faradelegile mele, mai vartos decat nisipul
marei, Si rautatile mele au covarit preste parul
capului meu. Inaintea Ta stau strambatatile mele.
Aud ca, cartile se vor deschide i vor fi scrise toate
suspinele saracilor. Nu este nici un lucru, nici un
gand sa nu tii to Dumnezeul meu. A raspunde
n'am vreme; a fugi n'am unde ; in Cer nu este loc;
in pamant ma tern sa nu cumva s ma inghita, vazand faptele mele cele rele. Pentru aceea am alergat
catre tine, milostive Mantuitorule i iubitorule de
oameni Doamne, i cu lacrami ma rog: curatqte-ma

pre mine pacatosul. Multe sunt pacatele mele, ci


mila to este mai mare. Dela oameni nu este putinta
ca sa ma spasesc eu, iar milostivirei tale este cu
putinta i aceasta ; ca, pentru pacatoi ai venit din
Mra

www.dacoromanica.ro

Mr)
.6(5)t 10

CAZANIE LA DIIMINICA

Cer pre pamant, ca sa-i chemi spre pocaint).. Deci


nu ma lasa nici pre mine indeert, ci ma primete
i pre mine, cel ce caz cu smerenie i cu lacrami
catre Sfintia Ta.
Pentru a.ceste cuvinte ce le-a grait vameul cu
lacrami i cu smerenie, facut-a sufletul lui roada de
lucruri bune ; iara fariseul cu cuvintele lui, ca cu un
want mare, scuturat -a toata roada cea buna a sufletului sau. Pentru aceea intru tot milostivul i dreptul

judecator Dumnezeu, platitu-le-au amandurora cum


se cadea fiete caruia dintru ei. Pre fariseu, din bunatatea mandriei lui, pogoritu-l'au intru adancul smereniei ; iar

pre vame, din saracia smereniei lui,

inaltatu-l-au intru bunatatea spaseniei, Si s'a umplut

Scriptura ce graete (la intaia carte a imparatilor


cap. 2, stih 6, 7) : cDumnezeu micwreaza pre om
i-1 marqte). Pre fariseu micoratu-l-au, caci se indrepta pre sine ; iar pre vame indreptatu-l-au, pentruca se osandea pre sine.
Ascultati ce au grait Dumnezeu de das.nii amandoi:
Adevar graesc voua, ca. vameul acesta pogoritu-s'a

in casa sa mai drept de cat fariseul acela, caci fietecarele cine se va inalta pre sine, smeri-se-va, i
cine se va smeri, inalta-se-va (Luca cap. 18, stih 14).
O1 ce mare rautate este, iubitii mei cretini, neputinta mandriei 1 Fariseul a mers in Bisexica intrumsetat i incununat cu bunatati, ca cu nite flori frumoase ; iar vameul gol de toate bunatatile.
fariseul, pentruca s'a falit, a cazut din toata cinstea;
iar vamqul pentruca s'a smerit, dobandit-a de ce s'a

rugat, i plata pentru ruga lui i-s'a daruit.


Pentru aceea i noi, binecuvantgi cretini, s ne
ferim de mandria aceasta a fariseului, i macar once

Tok

g-LV

v-,T

www.dacoromanica.ro

MI, 26

.6("t 11

kroeb.

FITILIT1 CELIII CURVAR

bine am face, tot ca si vamesul s ne facem nevrednici, iar sa nu ne laudam ca fariseul, ca sa nu


fim osanditi si s ne pierdem plata binelui ca si
dansul. Ci caindu-ne ca vamesul, s ne ruglm ca s
dobandim si not impreuna cu dansul imparatia Cerului, intru care pre toti sa ne primeasca milostivul
si induratorul Dumnezeu, a caruia este slava si marirea neschimbata si neimputinata, intru veci netrecuti
$i nesfarsiti. Amin.
CJ

eon

C.A.Z.A.1\T=
LA DUMINICA

FIULUI CELUI CURVAR


Cuvant inainie.

umnezeu fiind bogat intru milostivire, nu


voeste moartea pacatosilor, ci pentru aceea
a venit din Cer pre pamant, ca s-i cheme
pre dansii la pocainta, si la cinstea cea dintaiu sa-i ridice, cum si pre acest fiu curvar
de carele acum Santa Evanghelia marturiseste.
Evanghelia dela Luca, cap. 15, stih 11.
Ziis-a

Domnul pilda aceasta : un om avea doi fe-

i a zis cel mai tanAr din ei tatalui sau :


c tata, da-mi partea ce mi se cade din avutie. 5i
tle -a impartit for avutia. *i nu dup . multe zile,
c adunand toate feciorul cel mai tanar, s'a dus intr'o
ciori.

Tox
gk"_

er)1.'M

www.dacoromanica.ro

.6r''' 12

CAZANIE LA DUMINICA

ctara departe, i acolo a risipit toata avutia sa, vieuind Intru desmierdari. Si cheltuind el toate, fost-a
t foamete mare intru acea tara; i el a inceput a
se lipsi. Si a mers de s'a lipit langa un locuitor

(dintru acea tara. Si 1-a trimis pe el la satul sau


(sa pasca porcii. Si dorea sa -$i sature pantecele sau
(de radacinile ce mancau porcii, i nimenea nu-i da
(lui. Tara viindu'i in fire a zis : 0.0 argati ai tatalui
cmeu se satura de paine, iar eu pier de foame. Scucla-ma-voiu i ma voiu duce la tatal meu i voiu
czice lui : tata, greit-am la Cer i inaintea ta i nu
(mai sunt vrednic a ma chema fiul tau ; fa-ma ca

(pre unul din argatii tai. Si sculandu-se a venit la


(tatal sau. Tara el Inca departe fiind, vazutu-l-a pre
c el tatal lui
i i-s'a facut mila ; Si alergand a cazut
(pre grumazii lui, i 1-a sarutat pre el, Si i-a zis
dui feciorul: tata, greit-am la Cer i inaintea ta,
qi de acum nu mai sunt vrednic a ma chema fiul
(tau. Si a zis tatal care slugile sale : aduceti haina
(cea dintaiu i-1 imbracati pre el, i da'i inel in
c mana lui, i incaltaminte in picioarele lui; i adu(ceti vitelul cel gras, de-1 junghiati, i mancand sa.
(ne veselim ; O. fiul meu acesta era mort i a in( viat, i pierdut era i s'a aflat. Si au inceput a se
( \resell. Iar feciorul lui cel mai mare era la camp ;

ci daca a venit *i s'a apropiat de casa, a auzit


(cantece i jocuri. Si chemand pre unul din slugi,
(1-a intrebat: ce sunt acestea? Iar el a zis lui : frac tele tau a venit, i a junghiat tatal tau vitelul cel
cgras, caci 1-a vazut sanatos. Si s'a maniat i nu
(vrea sa. intre. Iar tatal lui ieind, 1-a rugat pre el.
(Tar el raspunzand a zis tatalui sau: iata atatia ani
cslujesc tie, i nici ()data porunca ta n'am calcat;
*Tole,

www.dacoromanica.ro

FIULUI CELUI CURVAR

61-4F
13 ok.e5.

Ci mie niciodata nu mi-ai dat macar un ed, ca sa


cma veselesc i eu cu prietenii mei; iar cand vent
e fiul tau acesta, care a mancat avutia to cu curvele,

tjunghiai lui vitelul cel gras. Iar el i-a zis lui :


c fiule, to in toata vremea qti cu mine i toate ale
cmele ale tale sunt, ci se cadea, a ne vesell i a ne
cbucura, caci fratele tau acesta mort era i a inviat,

ci pierdut era i s'a aflat 1.


Inaptura pentru indelunga rabdarea lui Dumnezeu si
cum primeste de Cu mila pre pacatos daca se intoarce.

Dumnezeu cela ce este bogat intru mila, nu iubete pierirea pacatoilor, ci pentru danii au
venit din Cer pre pamant ca sa-i cheme intru pocainta. Acela tiind neputinta neamului omenesc i
slabiciunea celor cu minte prunceasca, can se dau
pre sine lumii i se lasa. trupului i poftelor lui, de
petrec intru adancul rautaOlor i al pacatelor, in
betii i in curvii i in necuratii, i intr'alte pacate
in toate, i in fapte rele i draceti ziva i noaptea,
in cat nu mai grijesc ei de sufletul lor, nici de Dum-

nezeu 4i aduc aminte, nici de moarte, nici de judecata, ci sunt desnadajduiti i parasiti de toata ndejdea cea buna i de toata mila lui Dumnezeu, i
pururea adauga i sporesc tot mai sere rautate, i
cad de catre ajutorul lui Dumnezeu sub puterea diavolului; nici pre acetia nu-i leapacla intru tot milostivul Dumnezeu, nici ii urgisete dela sine cu totul,
ci i acestora tinde mana milei sale i-i scoate din
ticaloie, i din parasire ii ridica, i-i indrepteaza
catre inaltimea lucrurilor celor bune, i le arata cu

pilda ca nu este nici un pacat, care sa poata birul


mila lui ce are catre oameni.

tlx

g'2,9
www.dacoromanica.ro

Z4r-cb
c.-At

14

114

CAZANIE LA DIIMINICA

Pentru aceea ascultati

pilda aceasta, ce au

graft Domnul Hristos : Un om oarecarele a avut


doi feciori. Omul acesta se gr4este pre sine Dumnezeu, caci Sfintia Sa pentru nemasurata mila sa,
pre lume a purtat trup de om $i cu oamenii au pene-au zitrecut, si acela ne-au facut din nimica,
dit pre toti. $i are doi feciori : dreptii si pacatosii.

Dreptii se chiama, fecior mai mare si mai intaiu,


caci dreptatea este mai dinainte, si aceea s'a facut
intaiu dela Dumnezeu. Jar feciorul. cel mai mic,
sunt pacatosii, caci pacatul s'a scornit dela diavolul
mai apoi dupa gresala lui Adam. Iar pentruca si
pacatosii sunt zidirea lui Dumnezeu, ca i dreptii,
pentru aceea impreuna cu dreptii petrec inteaceasta
lume vazuta, ca inteo casa. $i impreuna le-au dat
si daruri pacatosilor ca si dreptilor. Ca a zis feciorul

cel mai mic : Parinte, da-mi partea ce mi se cade


din avutie, si le-au impartit for avutia. Aceasta avutie
intr'un
le-au dat, ca i-au facut cu minte sloboda,
fara de moarte,
chip le-au dat suflet intelegator,
deodata le-au daruit lumea $i toate cate sunt
intr'insa. Asemenea le-au intins un acoperamant cerul,

un sfesnic pre soare, si pre luna au aprins in


casele lor, si o masa le-au asternut pamantul,,
ploaie intr'un chip le ploua, precum celor drepti
asa si celor pacatosi, intr'un chip le-au impartit
Dumnezeu avutia sa. Dar nu o au cheltuit amandoi
intr'un chip. Pentruca feciorul cel mai mare, cari
sunt dreptii, pururea stau aproape de Dumnezeu,
nici odinioara de dansul nu se departeaza ; si intru
invataturile lui se nevoesc, dupa voia lui umbla
avutia Domnului for grijesc a o adaoga, far nu a o
imputina ; far feciorul cel mai mic, adica pacatosul,
'T0)4

te'T.

www.dacoromanica.ro

7,,

tbt

FIIILIII CELU1 MIN AR

1 5 '''`e5.

cela ce iubete pacatele pentru pacate groazave i


scarnave, se departeaza de Parintele cel milostiv,
de Dumnezeu i de fratele cel mai mare, adeca de
ceata dreptilor, Si de ingerii cei luminati se departeaza; i de aici se duce din lumina la intunerec,
i dela viata la moarte, in laturea cea departe, unde
lacuesc dracii, uncle se adaoga faradelegile, unde
se inmultesc pacatele. Acolo, band $i mancand ispravete omul avutia lui Dumnezeu ; in curvii i in
scarnavii cheltuete darul sufletului sau, adeca : curatia, smerenia, indraznirea ce au avut catre Dumnezeu ; i in locul acestora dobandete : necuratii,
saltari draceti, nesatiu de pacate, pofte spurcate.
In acest chip sent Si acum multi cu minte de tanar,

soti ai acelui fecior mai tanar, carii gonesc pre


Dumnezeu dela sinqi cu lucruri rele i insui in
poftelele i in dulcetile lumil petrec, cu mandrii i
cu inganfari ; iwlati de veacul acesta trecator, indestulati de desmerdaciunea lumii, in cantece, in jocuri,
in toate glasurile lumii. 5i apa curand alte pacate fa-

and, saracesc de toate darurile lui Dumnezeu, ca i


acel fecior curvar, care daca a luat dela tatal sau avutia, s'a dus intro lature departe i acolo a risipit avutia
petrecand cu curvele. Tara daca a pierdut tot, fost-a
foamete mare intr'acea lature i aceea incepand a flamanzl, s'a dus de s'a lipit de un boer dintr'acea lature.
Laturea cea de departe este voia diavolului. Intr'aceea se duce omul pacatos. Si facand voia dracului se
departeaza dela Dumnezeu, i Dumnezeu de se departeaza dansul, i ramane pacatosul volnic in toate pacatele, i slobod in toate rautatile pana ce se saracete

intaiu de Dumnezeu Parintele cel milostiv, Datato-

rul a tot binele. Dupa aceea saracqte i de lucrugk',9

'err%
www.dacoromanica.ro

R7,f,`0

.e9')t 16

rile

CAZAN1E LA DIIMINICA

cele bune, de viata de veci, ramane gol de

vestmantul cel neputred al sfantului Botez, si de


crestinatate; flAmanzeste de Cuvantul lui Dumnezeu,

de Santa Cuminecatura, de Santa Anafora, de


toate darurile lui Dumnezeu, ramane gol si flatland
omul. Vai de el Si ce va mai face de aicia amaratul om ? Decat numai ce cauta sa se dea pre sine
sub maim si puterea diavolului ; s fie rob lui,
cum se zice si de acel fecior curvar, ca s'a lipit
de un boer dintr'acea lature. Boerul acela este insusi dracul cel mare ; ca dupa atatea pacate ce face
omul, se lipeste de diavolul,
slujeste lui ca un
rob al sau, precum graeste Domnul Hristos la Joan
Evanghelistul (VIII, 34): (Ca tot cine face pacat
rob este pacatului , si diavolul se lipeste de dansul.
Deci, ce plata is pacatosul dela diavolul pentru
caci ii slujeste? Spune sfanta Evanghelie, ca it trimite pre el in holdele lui de paste porcii. Porcii
sunt pacatele, pentru care se si aseamana omul
1

porcilor. CaCi precum porcul niciodinioara nu poate


cauta in sus catre soare, asa si pacatosii niciodinioara nu pot cauta catre Dumnezeu si care binele
cel vesnic; ci tot in 'Arrant sunt plecati de cauta
numai la lume si la binele ei ; numai frumusetelor
si poftelor trupului; numai dulcetilor si pacatelor ;
numai stransorii si avutii. Intru unele ca acestea

trimite diavolul pre om. Il trimite, nu merge el.


Diavolul, boierul Iumii acestia, it trimite.
Iar omul cel ce sta aproape de Dumnezeu cu
inima si cu gandul, si are frica lui intru sine, si
umbla dupa invataturile lui, acela se chiana rob al
lui Dumnezeu. Si pentruca slujeste lui Dumnezeu,
nu-1 poate purta diavolul dupa voia sa, nici i1 poate
xrp.

.Tog
g'1/4,9

www.dacoromanica.ro

FIULTJI CELIII CURVAR

17

mana, in pacate, ca este %inut de frica lui Dumnezeu, i oprit de invatatura lui; numai cu viclesugul

cat umbla diavolul sa-1 insale spre pacate, cum si


insala pre multi de multe on ; ca nimenea nu este
fara de pacate, ci suntem toti pacatosi i gresiti
inaintea lui Dumnezeu. Ci iara degrab daca se vede

ca s'au departat de Dumnezeu, se pleaca cu ruga


cu spovedanie lui Dumnezeu, cearca mila lui, isi
infrange inima cu lacrami i cu voe rea, iii opreste
i

-de mancari si de bauturi trupul sau, de pacate se


scarbeste, roaga pre Dumnezeu, pre sine se ocaraste,

jelueste gresalele sale si pentru dansele se pocaeste. Acesta macar de a si gresit, ca un om cu


ii

trup neputincios ce este si 1-a 'prilastit pre el diavolul, insa, pentru aceea tot n'are diavolul nici o
putere spre dansul, caci el din gresala iarasi se
scoala i slujeste lui Dumnezeu. Iara cel ce iii impietreste gandul in pacate, se veseleste in rautati,
i sufletul lui inseteaza de pacate i pocainta nu o
stie, pre acela oricum 1-ar mana, Si fara de voia
sa, se duce in pacate, ca este razbit de duhul curvier,
si este uimit de lacomia aVutiei, si, ca pre un dobitoc nebun, it mana diavolul sa pasca porcii in
holdele sale ; ca asa cinsteste dracul pre cei ce it
cinstesc, asa iubeste pre cei ce it iubesc, asa., intr'acest chip, plateste celor ce-i slujesc.
Si care sunt holdele lui ?
Holdele diavolului sunt locurile cele ascunse, unde
se fac curviile, uciderile, nedreptatile, mozaviriile,
asuprelele ; locul apucarilor, lacasul furilor, odihna

talharilor. Deci, pentruca intru niste locuri ca acestea. trimite diavolul pre om, ce sa faca alt amaratul omul ? Fara numai sa fure, sa curviasca, sa

(4,
www.dacoromanica.ro

es

18

CAZANIE LA DOMINICA

Kcatuiasca si alte rautati sa faca. Si asa petrecand


omul viata porciasca, si tavalindu-se in scarnavia
tuturor pacatelor, nici asa nu se satura, pentruca

pacatul este un lucru nesatios ; nu se indestuleaza


Cu una sau cu doua, ci totdeauna se aprinde si
arde tot mai spre multe rautati sa faca, si in putina
vreme se veselesc ; iar in veci netrecuti se mun-

cesc. CA aceasta tocmeala are pacatul: dintaiu indulceste, iar apoi amaraste, precum $i feciorul cel
curvar s'a vazut pre sine got, de rusine la oameni
$i de ocara la ingeri. Deci, daca a cheltuit in pacate avutia tatalui sau, daca a fost otravit si amarit
de toate pacatele, -daca s'a cunoscut pre sine in
ce a cazut, $i si-a adus aminte in ce a fost mai
nainte, a gandit intru sine, si a zis : Cati argati
sunt la tatal meu de le prisoseste paine, iar eu pieiu
de foame? Scula-ma-voiu, si ma voiu duce la parintele meu, si voiu zice lui: Parinte 1 Gresit-am la
cer si inaintea ta, si de acum nu sunt destoinic a .
ma chema fiul tau, ci fa-ma ca unul din argatii
tai ; si sculandu-se, a venit la parintele sau.
Auziti acum, fratilor 1 intoarcerea fiului celui curvar.

Auziti cum s'a sfatuit insug, fara de nici o invatatura $i fara de nici o scriptura sa paraseasca voia
diavolului, si sa faca iarasi voia lui Dumnezeu.
AscuItati de acum iarasi si in ce chip 1-a primit pre
el tatal sau: Insusi Dumnezeu ce s'a grait pre sine
Parinte, arata cu aceasta pilda ca feciorul cel curvar
sunt toti pacatosii ; $i spune in ce chip primeste
Sfintia Sa pre fie ce pacatos daca se intoarce, cand
zice: Fiind Inca departe feciorul cel curv1r, tatal
sau daca 1-a vazut, i s'a facut mild de dansul, si
alergand 1-a cuprins, si a cazut pre dansul de-I sa-

6)
www.dacoromanica.ro

FIULITI CEL.131 CURVAR

19

1")

ruta, *I au zis catre slugile sale: Scoateti-mi ve$mas.ntul cel dintaiu, $i-1 imbracati pre dansul $i dati
inel in mana lui, $i incaltaminte in picioarele lui,
$i aduceti vitelul cel Bras de-1 junghiati, ca sa mancam
sa ne veselim, caci fiul meu acesta mort era
$i a inviat $i pierdut era $i s'a aflat. 0 mare mila,

iubire de oameni ce arata Dumnezeu pentru pocainta pacatosului and se intoarce I Ca nu prime$te
$i

numai, ci Inca $i bucurie face in cer de se vesele$te cu


toti ing-erii sai. Precum insu$i zice in sfanta sa Evan-

ghelie (Luca XV, 7) : a Bucurie este in cer de un


pacatos ce se pocae$te ). Deci, de este atata bucurie
numai de un pacatos ce se pocae$te, darn cand s'ar pocai
multi, ce bucurie va pare ca ar face lui Dumnezeu Parin-

telui sau ingerilor lui ? Cu adevarat se vesele$te


Dumnezeu de pocainta pacato$ilor, iar dracii se scarbesc.. $i numai cat gande$te pacatosul sa se scoale
din pacate, $i sa. se intoarca la pocainta, indata it
intampina Dumnezeu cu mila sa, $i-1 cuprinde cu
ajutorul sau.
Deci, ce te parase$ti pacatoase ? Ce te leneve$ti?
Ce a$tepti? Fost-ai sot feciorului celui cutvar, cat a
fost in pacate ? Fii lui sot $i acum cand se pocaqte.
tu din pacatele t ale ; parase$te $1
Scoala
tu faptele cele rele ; suspina, lacrameaza $i tu ca
dansul; ajunga-ti vremea ce ai petrecut in pacate ;
destul iti este cat ai petrecut in rautai; ajunga-ti cat
ai facut voia diavolului; ihtoarce-te acum bine de unde

ai ie$it rau; apropie-te catre Dumnezeu cela ce nu


iube$te perirea pacatosului, cazi la mila lui Ca de mult

te a$teapta; spovedeste inaintea lui pacatele tale,


smere$te-te, pleaca-te inainte-i, ca Sfintia Sa a zis
Cela ce se va smeri, inalta-se- va ) (Luca XVIII, 14).
www.dacoromanica.ro

(P"--)

20

CAZANIE LA DUMINICA

Infrange-ti cu foamea si cu setea inima ta, zi


ca ai gresit, ca. Dumnezeu este milostiv $i v'a ierta
pacatele tale. Nu va fi sa suspini $i s lacramezi,
si s nu auza. Suspinurile tale le va auzi ; nu va fi

sa te te smeresti $i sa nu uite mania sa, care o ai


aprins asupra ta cu faptele tale cele tele ; nu va fi
sa te rogi, si sa nu te ierte; aduceti-va aminte cat
pot lacramile, cum Manasi raul si spurcatul Imparat
a plans, si Dumnezeu 1-a iertat (II Paralip. XXXIII,
13). Cum Ezechia i s'a" rugat, i i-a adaos viata 15
ani, precum iara scrie la a- 4 Carte a Imparatilor

cap. XX, stih 6. Cum pre curva o a miluit, cum


pre vame 1-au Indreptat, cati pacatosi s'au pocait,
cati gresiti s'au intors, pre toti i-au primit Dumne-

zeu si i-au iertat. Dar, oare ce lucru mare este sa


nu te primeasca si sa nu te ierte si pre tine? Dumnezeu este, si primeste pre pacatosi, i daca va vedea

pocainta ta cea dreapta si fail de fatarie, din toata


inima, va iesi Inaintea ta, de te va cuprinde cu
mila sa, ca si pre acel fecior curvar, i va infrumuseta sufletul si trupul tau cu vesmantul cel luminat al santului Botez,- care 1 ai intinat si l-ai
spurcat cu pacatele tale. $i cu semnul darului Du-

hului Sfant te va darui si Inca si cu incaltaminte


ca s nu inghimpe diavolul talpele tale umbland in
calea lui Dumnezeu, ci ca sa poti calca si sa sdrobesti capul lui. $i de multa bucurie, si vitelul cel
gras pentru tine it va junghia, adica: Dumnezeu
Parintele pre unul nascut Fiul sau Domnul nostru
Iisus Hristos. Si foamea sufletului tau o va satura
sangele Sfintiei Sale, si la incu cinstit trupul
toarcerea ta va chema ingerii sa se veseleasca $i sa
se bucure, $i fiu si mostenitor imparatiei sale te va
www.dacoromanica.ro

FITTLIJI CELUI CEIRVAR

21

111/

face i lacuitor binelui de veci. Aceasta pilda au

grait Domnul nostru Iisus Hristos, aratandu-ne noua


mila sa, i a facut toate cate s'au cazut pentru
mdnluirea noastra, pana incat i celui mai pacatos
decat toti Inca i-a spus voia sa. Pentru aceea, noi
de nu vom baga in seama mila lui, nici vom lua
aminte indelunga rabdarea lui, ma tern sa nu patim

mai rau decat cela ce a tiut voia Domnului sat',


i n'a facut-o ; ca nu vom fi batuti numai pentru
pacatele noastre, ci, mai mult, vom fi batuti, pentruca ne-au ingaduit de nu ne-au omorit pentru rautA.tile noastre, ci ne-au a$teptat in multa vreme ca
sa ne pocaim ; iar noi ne-am ras, i ne-am batut
joc de ingaduinta lui, i de a$teptarea 'ce ne-au

ateptat. Pentru aceea, teme-te iubitul meu cretin.


Si sa nu zici, ca voiu face acum pacate, iar mai
'apoi ma voiu pocal. Acum la tinerete sa-mi petrec
in lame cu toate cate iubete trupul, iar la batranete ma voiu pocal. SA nu zicem a$a, ca nu tim
ceasul mortii noastre, nici vom prinde de veste cand

ne va impresura moartea. Cati -au murit de naprasna? cati graind i razand au trecut? cati mancand si band au murit ? Pentru aceea ni se cade

sa urn gata in toata vremea. In tot ceasul sa ne


pocaim, pentru ca sa scapam de muncile cele venice, i sa dobandim imparatia cerurilor, pentru
Darul Domnului nostru Iisus Hristos, caruia se cuvine, cinstea *i inchinaciunea, impreuna cu Parintele i cu Duhul Sant, acum i pururea i in veci
dc veci. Amin.

kgit11?
-1-zrkt191a2-

www.dacoromanica.ro

CAZA.INTI=
LA DUM1NICA

LASATULUI DE CARNE
Cuvant inainte.

raete Fericitul Pavel Apostol la a doua.


Carte catre Corinteni (V, 1 o), *i zice : Ca
tuturor noun ni se cade a ne arata. inaintea
judecatii lui Hristos, ca sa primeasca fiestecine ce a facut cu trupul : sau bine, sau
rau. Adeca, cei ce au facut rau, munca ; iar drepti
bucurie intru imparatia cerului. In ce chip, acum,
despre aceasta, propoveduete sfanta Evanghelie de
astAzi.

Evanghelia dela Matei, Cap. 25, Stih 31.

is -au Domnul : Cand va veni Fiul omenesc intru


/ slava sa, i WO sfintii ingeri cu dansul, atunce
tva sedea pre scaunul slavei sale, i se vor aduna
tinaintea lui toatelimbile. i va desparti pre ei unul de
taltul, cum alege pastorul pile din capre. *i va pune

Z'-

toile deadreapta sa iar caprele deastanga, Atuncea


cva zice Imparatul celor ce vor fi deadreapta lui :
(Veniti blagoslovitii Parintelui meu de mosteniti imt paracia care e gatita voua dela intemeierea. lumii.
(Ca am fost flamand i mi-ati dat de am mancat ; am
t insetopt, i mi-ati dat de am baut ; strein am fost, si
www.dacoromanica.ro

23

LASATULUI DE CARNE

m ati pimit. Gol si m'ati imbracat; bolnav


)

m'ati
cautat ; in temnita am fost, ati venit la mine. Atunci
(vor raspunde lui dreptii, zicand: Doamne, cand te-am
cvazut flamand, si to -amt hranit? Sau insetat, si ti-am
dat de ai baut? Sau cand te-am vazut strein, $i te-am
cprimit ? Sau gol, si te-am imbracat? Sau cand te-am
si

(vazut bolnav, sau in temnita, si am venit la tine ?


(Si raspunzand Imparatul, va zice for : Adevar graesc
(voud, intru cat ati facut unuia dintru acesti frati

(mai mici ai mei, mie ati facut. Atuncea va zice si


celor ce vor fi deastanga lui: Duceti-va dela mine
(blestematilor in focul cel vesnic, care este gatit dia(volului si slugilor lui: ca am flamanzit; $i nu mi-ati
( dat sa mananc i am insetosat, si nu mi-ati dat sa
(beau ; strein am fost $i nu m'ati primit ; gol Si nu
cm'ati imbracat ; bolnav si in temnita si nu m'ati
<

cercetat. Atuncea vor raspunde si ei, zicand: Doamne,

cand te-am vaiut fllamand, sau insetat, sau strein,


(sau gol, sau bolnav, sau in temnita si nu am slujit
tie? Atunci va. raspunde for zicand : Adevar graesc
voua, intru cat nu ati facut unuia dintru acesti mai
mici, nici mie nu ati facut. Si vor merge acestia in
munca de veci, iar dreptii in vieata vesnica).
Invatatura dintru aceasta" Sfanta. Evanghelie

arata taina credintei noastre, care este mai


I ntaiu
mare si mai dinainte adevarata, adica venirea la
1

judecata a Domnului nostru Iisus Hristos ; cum $i


foarte cu denadinsul sa..1 asteptam si foarte s ne
temem si sa ne grijim, Ca negresit va veni, asa precum

si mai nainte de venirea lui in lume, cu atatea sute


de ani si proorocii au spus, au proorocit si lucrul
deplin si adevarat cuvintele for s'au aratat, ca. au
www.dacoromanica.ro

te*

24

CAZANIE LA. DUMINICA

venit in lume de au purtat trup omenesc, si au plinit

toate ale au graft proorocii.


Asijderea, si a doua oara iarAsi negresit va sa vie
cu putere si cu slava mare, ca sa ne judece pre
not pre WO, cum Si loan Botezatorul it adevereazA
graindu-1 ca un Miel de junghiat pentru pA.catele lumii
(Ioan I, 29) $i ca un Leu de certare pentru nescrie judecata lui ca o lopata
multumirea noastra ;

de vanturat ce alege graul din pleava (Matei III, 12),

ca un
foc ce arde Temnele cele seci si fara de roada (Mat.
III, I o). Si precum insusi Domnul a spus despre
sinesi, ca vor vedea, pre Fiul omenesc viind la judecata pre nori, cu putere si cu slava multa (Luca
ingerii la suirea Sfinciei Sale
XXI, 27). Asijderea
in cer Inca au spus zicand (Fapt. Ap. I, I I) : Barbati Galileeni, ce stati cautand spre cer? Acest Iisus
carele s'au lust dela voi la cer, asa va veni cum
1-ati vazut pre el mergand in cer. Si aceasta o mar-

$i ca o secure ce tae radacina lemnului;

gi

turisim tare in Simbolul credintei noastre, cand cetim:


(Crez Intru unul Dumnezeu., (Crezul).
Invatatura a doua dintru aceasta sfAntA Evanghelie

spun; CA judecata lui Dumnezeu are trei judecati:


intaiu va judeca pre ispravnicii lumii acestia, carora
le-au dat Dumnezeu judecata sa ca sa judece pre
oameni, cum ar judeca el singur. Pentru aceea zice
la a doua Carte Paralipomenon (XIX, 6, 7): CA
Iosafat imparat da in ochii judecatorilor celor ce ii
punea sa judece $i le zicea: Socotiti ce facetil CA
nu faceti judecata omeneasca, ci dumnezeeasca. Adeca
nu yeti judeca ca oamenii ci ca niste dumnezei. Cp.m

nu este la Dumnezeu strambatate, nici fatarie, nici


voe pentru daruri, asa nici la voi sa nu. fie, -ca fiece

(4.

www.dacoromanica.ro

Cl

1.,A.SA.TIILIII DE CARNE

25

et)

judecator in locul lui Dumnezeu judeca. Deci on


pentru lene, on pentru dar, on pentru voe de em,
on pentru nesocotinta sa, sau a slugilor celor rele,
carora le dau \sa judece, si nu fac judecata dreapta,
aceia toti vor fi judecati cu urgia judeca.tii lui Dumnezeu.

Adoua judecata este, -cand singur Dumnezeu judeca aicea lumea. ce n'au putut oamenii judeca, sau
ca n'au vrut ; ca acela izbaveste pe neputernicul din
mainile celor mai tari de cat clansul. (I Imp. II, 8)
si despre cari oamenii n'au vrut sa graiasca, ca sa
aiba folos de ei. De aceea coboara domni si judecatori, si imparatii muta dela o semintie la alta. semintie. Asa au certat Dumnezeu pre feciorii lui

Ili preOtul din legea veche, pre cari daca nu i-au


certat tatal lor, insusi Dumnezeu i-au certat la razboiu de au pierit, precum scrie la intaia Carte a imparatilor (IV, I I) : $i mai pre urma si 'Fatal lor daca

a auzit de peirea lor, a cazut si el si a murit. Intru


acestasi au judecat Dumnezeu Sodomul si Gomorul,
precum scrie la Facere (XIX, 24, 25) unde zice : Si

Domnul au plouat pre Sodom si pre Gomor iarba


pucioasa si foc dela Domnul din cer, si au surpat
cetatile acestea, si tot imprejurul si pre toti cati lacuiau in cetati, si toate cate rasar din pamant. Asi-

jderea si pre cei ce se ridicase asupra lui Moisl


proorocul, deschizandu-se pamantul, i-au inghitit de
vii. Precum marturiseste la cartea Numerilor (XVI,
32, 33), unde zice : Si s'a deschis pamantul si i-au
inghitit pre dansii si casele lor, si pre toti oamenii

ce erau cu Core si dobitoacele tor; si s'au pogorit


ei si toate cate erau cu dansii- vii iii iad, si i-a acoperit pre dansii pamantul, si au pierit din mijlocul
r.

kS.)

www.dacoromanica.ro

26

et)

CAZAN1E LA. DOMINICA

adunarii. Si pre Naval, care faced rau lui David, 1-a


certat, cat a multumit David lui Dumnezeu $i a zis:

Binecuvanlat Domnul carele au judecat judecata


ocarii mele din mana lui Naval ; precum scrie la
intaia Carte a imparatilor (XXV, 39) : Si pre Avesalom, cand s'a ridicat cu razboiu mare asupra tatalui sau si mai pre urma fugind s'a spanzurat, precum

marturiseste la a doua Carte a imparatilor (VIII, 9).


Si mai jos zice Scriptura: Ca au judecat Dumnezeu
dreptatea lui David despre vrajmasii lui. Asa si pans.
in ziva de astazi multe imparatii pentru nedreptati,
si varsari de sange le pierde, si altor neamuri le da.
A treia judecata va fi dupa sfassitul acestii lumii,
cand va purcede glasul lui Dumnezeu in trambita

cea ingereasca, care va trambita de va destepta


mortii, si-i va cherna la judecata. Precum zice Pavel

Apostolul la cartea cea dintaiu care Soloneni (IV, 6):

Ca insusi DOmnul intru porunca cu glasul Arhanghelului si intru trambita lui Dumnezeu se va pogori
din cer, si cei morti, intru Hristos vor invia intaiu2.
Atuncea, cand se va, arata din cer sfanta Cruce,
si vor plange toti oamenii din lurne, plange-vor necredinciosii si cei ce 1-au rastignit, ca n'au crezut
sfanta Evanghelie ; plange-vor si crestinii cei ce n'au
purtat asupra lot omorarea cea de pacate a sfintei
Cruci, ci s'au chemat numai cu nurnele crestini ;
plange-vor si cei buni, ca nu s'au nevoit mai mult
pentru binele for cel vesnic ; insa plansul acestora
se va intoarce intru bucurie, ca va sosi binele, si
cinstea for si marirea cea netrecuta. Atuncea se va
arata, Domnul Iisus Hristos pre nori, nu pre acesti
nori ce ploua $i intuneca soarele, ci pre cei de our

in toate felurile de vapsele impodobiti si frumosi, cu


www.dacoromanica.ro

t're)

(.....1`\

LASATULUI DE CARNE

27

o5ti de ingeri nenumarati; Si inairitea lui se vor aduna


toate limbile, $i ii va judeca, cum spune sfa'nta
Evanghelie, pentruca n'au miluit pre cei lipsiti 5i

pre cei neavuti. Dar aceia cari nu numai ca nu dau,

ci inca iau, ce judecata vi se pare Ca vor avea?


Atuncea iubitilor, se vor desparti parinte de fecior,
murna de fata, frate de sora, prieteni de prieteni 5i
sot_ de sot; atunci jale 5i amar va cadea preste pacato5ii, c vor vedea pre cei pro5ti, pre cari de multe
on i-au dosadit $i i-au asuprit, imbracati intru atata
podoaba 5i frumsete $i intru atata Marime 5i cinste,

care omul nu poate sa o spue; iar pre sine se vor


vedea intru atata amar, durere 5i in usturime netrecatoare, 5i vor plange cu amar. Atuncea i5i vor
blestema pacato5ii ziva intru carea s'au nascut $i
vieata ce au vietuit ; atunci de groaza for va plange
5i cerul $i pamantul ; 5i se vor duce ca ni5te vinovati spre peire, goli 5i amarati, lici5i 5i usturati de
ingeri cumpliti $i nemilostivi, in munca de veci. Iara

dreptii se vor veseli de fata lui Dumnezeu 5i de


cantarile cele dulci ale ingerilor, 5i de frumsetea ce.,

va inflorl pre trupul for 5i de mireazma ce va ie5i


din vistieriile cerului, 5i de dobanda imparatiei 5i de
cetele cele frumoase 5i luminate ale sfintilor, 5i de

cununile cu care ii va incununa insu5i Dumnezeu


cu dreapta sa, 5i de hrana cea dulce. De acestea de
toate se vor vesell $i se vor duce spre oclihna 5i
repaosul cel ceresc, intru veselie netrecuta, intru dantuirea nesfar5ita, intru desfatarea 5i desmerdaciunea
neincetata, in curtile 5i in ialatele cetatei cei de
sus, pre care o au zidit insu5i Dumnezeu.
Pentru aceea fratilor, aduceti-va aminte de aceasta
veselie, ce pentru clansa. sfintn 51-au pus nu numai
www.dacoromanica.ro

;")

28

CAZANIE LA. DIIMINICA

avutia, ci si sanatatea si vieata, si mai apoi

$i

capul

si-au pus ; iar not acum o farama de paine, sau un

ban, ne scumpim a da. Pentru aceia frattlor, curatiti-va pacatele cu spovedania, cu milostenia, cu ruga,
cu lacramile, cu paza Bisericii, ca s scapati de
muncile de veci, si imparatia cerului s dobanditi, cu

mila si Darul Domnului nostru lisus Hristos, caruia


se cade cinste si inchinaciune, slava si marire impreuna cu Parintele $i cu Duhul slant, acum si pururea si intru vecii de veci. Amin.
-

OR.WW

....

,-(?) ey.=

... .
.
.
....
"Tr-VT,TI TV'''VTYTITV-V-VTTV"YTVT-VT'r'VTITTITTVT-V"V-VV-V-I
.

CAZANIE
LA DIJMINICA

LASATULUI DE BRANZ:A
Cuvdn1 inainte.

evea duhul sfant a spus cu rosturile sfintilor


Apostoli, precum vedem ca greste Fericitul
Pavel la Epistola cea catre Efeseni (II, 14)
zicand : Ca Hristos este pacea noastra carele a
facut amandoua una, $i peretele din mijlocul
ci4

osebirei 1-a

rupt. Adica, pre

pacatosi i-au

impacat cu Dumnezeu si pre ingeri cu oamenii.


Spart-au zidul pacatului si vrajba o au ucis cu venirea sa, $i mania dintru neamul omenesc o au gonit,
i dragostea lui intru dansul o au inradacinat. Pentru
care porunceste oamenilor, sa ierte gresalele unul altuia,

precum de aceasta yeti auzi din sfanta Evanghelie.


reAn

www.dacoromanica.ro

LASATITLIT1 DE BRANZA

291

Evanghelia dela Mate lu, Cap. 6, Stih 14.

is -au Domnul : De veti ierta oamenilor grealele


dor, ierta-va i voua. Thal vostru cel ceresc. Iar
t de nu yeti ierta oamenilor grealele lor, nici Tani
t vostru nu va ierta grqalele voastre. *i and postiti,
t nu fiti ca cei fatarnici triti, ca ii smolesc fetele lor,
(ca. sa se arate oamenilor postindu-se. Adevar graesc

Z----

t voua, ca 4i i-au plata lor. Iar to postind, ungeti


t capul tau i fata to o spala ; ca sa nu to arati oatmenilor ca posteti, ci Parintelui tau celui .ce este
t intru ascuns; i Parintele tau cel ce vede intriascuns,
t da-ti-va tie intru aratare. Nu va adunati voua comoara
t pre pamant, unde moliile i rugina o strica; i unde
t furii o sapa i o fura ; ci va adunati voua comoara

tin cer, unde nici molia, nici rugina nu o stria., i


t de unde furii nu o sapa, nici o fura ; ca unde este
t comoara voastra, acolo este i inima voastra.I.
Invatatura dintru aceasta sfanta Evanghelie

IIntai arata : cand ne rugam sa ne itrte Dumnezeu

_grealele noastre, acea iertaciune o pune Dumnezeu


Ipre
noi, ca adeca, sa iertarn noi intaiu greplele fra-

tilor notri, adeca fietecarui cretin. Care invatatura


auzindu-o Petru Apostolul dela Domnul i invatatorul

sau Christos, unde zice (Mat. V, '44): dubiti pre


vrajmaii votri, binecuvantati pre cei ce va blestema

pre voi, faceti bine celor ce ya urasc pre voi, si


va rugati pentru cei ce va lac voua nftpaste si va
gonesc pre voil, aceasta auzind nu tia ce va face,
ca, nu se intampla numai odata in zi scarba i mania,
ci intru unele zile de Cate apte ori. Pentru aCeea
au intrebat pre Domnul Christos zicand (Mat. XVIII,
2 1, 22) : tDoamne 1 De cate ori va gre1 mie fratele
www.dacoromanica.ro

30

CAZANIE LA DIIMINICA

meu, $i voiu ierta lui? Au doara pana de apte ori?


Grait-au Iisus lui: Nu'ti zic' pana de apte ori, ci

Ora de aptezeci de ori cate apte). $i acest ras-

puns a luat, ca nu se cade a numara dragostea cretinului de cate ori va ierta greala aproapelui sau.
Ci de cate ori ar grel cineva improtiva noastra, de

atatea ori sa iertam, Caci omul cand grete improtiva altui om, nu este atata de mare pacatul,
fiindca este om deopotriva ca i el; macar de ar fi
i imparat, cu firea este intocmai. Zara pentru cel
ce graete .improtiva lui Dumnezeu, cine se va ruga
pentru clansul? Cum zice Ili preotul legei vechi i
cum scrie la intaia carte a Imparatilor (II, 27). Pentru

aceea tie nu.'ti este greu a rabda greala altuia, ca.ci


esti om ca i dansul ; ci este greu lui Dumnezeu a

rabda greala ta, ca nu este ca tine ; tu de ierti

greala altuia, dai un ban; iar Dumnezu de'ti iarta


gresala ta, iti iarta o mie de zloti. Ca, cu cat este
mai mare si mai inalta vrednicia lui Dumnezeu de
cat neputinta omului, cu atata este mai greu a plat].
lui Dumnezu celui de sus strambatatea ce rabda
dela omul cel de jos. Si Dumnezeu iarta strambatatea ce vine dela tine, dar tu cum sa nu ier'ci strainbatatea aproapelui tau, ca esti intocmai cu dansul?
Dumnezeu iarta in dar, iar tu de ierti, nu ierti in
dar, Ca iei dela Dumnezeu iertaciune, cum insqi,
zice: De vei ierta, iertat vei fi.
Invdteitura a doua dintru aceasta sfa.nta Evanghelie

spune : ca se cade omului cretin sa. posteasca, i


arata i cum va post]. zicand: SA nu se faca postul
nici rugaciunea voastra in vederea oamenilor, precum

marturisete la Matei Evanghelistul (VI, 16). Ca de


va cerca cinste si lauda dela oameni pentru postul
www.dacoromanica.ro

LABATT:MILE DE BRANZA

311

.si pentru ruga ce va face, plata dela Dumnezeu nu


va avea, asa si pentru toate celelalte lucruri bune.
Deci darn si pentru post cade-se a aduce ceva mai
mult inaintea dragostei voastre. Asa, intdiu vom
aduce din legea cea veche, iar mai pre urma si din
cea noun.

Spune Scriptura Santa ca si in legea veche, cei


cari vreau sa se apropie si sa graiasca catre Dumnezeu, pana nu se curatiau cu postul si cu ruga,
nu se putea izbavi de greutatile si supararile ce. le
veneau asupra. Moisi proorocul Inca era om sant
si drept inaintea lui Dumnezeu, si cand a vorbit
cu dansul, de i-au dat tablele legei vechi in muntele Sinai, a postit patruzeci de zile i patruzeci de
nopti, precum scrie la Esire (XXXIV, 28). Inteacestasi chip si Ilie proorocul a postit cand se speriase de fugia de Izavela imparateasa lui Ahaav,
precum iaras marturiseste la a treia carte a Impratilor (XIX, 8); asijderea si toti Israiltenii, cand
le veneau asupra-le greutati si rasboaie cu ruga si
cu postul cadeau catre Dumnezeu, precum au facut
si atunci cand aveau rasboi la Gavaa cu fiii lui
Veniamin, iarasi cu postul si cu rugaciunea s'au in-

tarit si au biruit pe vraimasii lor, precum scrie in


cartea Judecatorilor (XX, 26). Intr'acest chip s'au,
mantuit Israiltenii si and a fagaduit Aman, care
era chip imparatului Artaxerxe, zece mii de talanti
vistieriei imparatesti, si a scos carte iinparateasca de

volnicie, ca sa stinga pre toti jidovii cati se allau


sub biruinta imparatului Artaxerxe. Iar ludnd Estir
imparateasa veste, indata

a dat porunca ca sa

posteasca toti jidovii trei zile si trei nopti. Si dup


aceea s'a rugat imparatului Artaxerxe, si i-au man.

L
www.dacoromanica.ro

32

CAZANIE LA DUMINICA

tuit, precum scrie la Estir (IV, 15). A5ijderea iarai.


scrie si la intaia carte a imparalilor, (VII, 5, 6) unde
zice: Ca invata Samuil proorocul s se stranga norodul la Masefat,, sa se roage lui Dumnezeu pentru
danii. Si adunandu-se acolo a postit; i dupa aceea
lovindu-se cu cei streini de neam, i-a biruit. Asa
a postit Ahaav raul imparat, i a imblanzit pre

Dumnezeu, precum iarai scrie la a treia carte a


imparatilor (XXI, 27, 28). Daniil proorocul dupace
a postit zece zile, mai frumos i mai gras s'a aratat
decal cei ce mancau bucate- scumpe din masa imparatului Nabuhodonosor, precum scrie in cartea sa
(IV, 14, 15). Ninevitenii, precum scrie la Iona proorocul (III, 5, 6, 7, 8), cu postul au departat mania lui Dumnezeu, de nu s'au prapadit; si .nu numai
oamenii au postit, ci Inca a dat imparatul porunca
dobitoacele sa le inchiza i sa nu manance pentru
mai mare jale i pocainta. Caci postul cu adevarat
este infrangere inimii si plecare sufletului i folosinta mare. Ca precum cu pacatele maniem pre
Dumnezeu, intr'acesta chip i cu intoarcerea la pocainta it imblanzim de se milostivete spre noi. Prosi

orocul i imparatul David cand grela inaintea lui


Dumnezeu ceva, sau avea suparare de vrajmaii lui,
iar4 cu ruga i cu postul cadea catre Dumnezeu,
pentru aceea zice (Ps. XXXIV, 15, i6): si eu cand
ma bantuiau ei, ma imbracam cu sac i smeriam
sufletul meu cu post. Si iarai (Ps. CVIII, 23): Genunchile mele au slabit de post i trupul meu se
schimba 01.2 untuldelemn. Si iara-i (Ps. CI, 1 o):

Ca cenua ca painea am mancat, i bautura mea


cu plangere o am amestecat. Ioil proorocul graete
(II, 2): Si acum, zice Domnul Dumnezeul nostru,
www.dacoromanica.ro

SEAJ
LASATULDI DE BRANZA.

33 G

intoarceti-va, catre mine din toata inima voastra, cu


post si cu sac $i cu plangere 5i cu tanguire. Anna
proorocita, fata lui Fanuil, de carea scrie Luca
Evanghelistul (II, 36, 37) de zice: Ca nu s'a de-

partat de Biserica, cu postul 5i cu rugaciuni slujind


lui Dumnezeu ziva 3i noaptea.
Ati auzit pana aici in cate locuri, si cati cu postul au dobandit mantuire 5i folosinta in legea veche,
care era umbra acestei noun. Cu cat dar ni se cade
sa fim mai trezi intru aceasta lege noun a lui Hristos, care este cea adevarata? Cu cat mai vartos

trebue sa ne rezimam de adevar, decat de umbra ?


Ca acesta este darul $i adevarul, dupa cum zice
Joan Evanghelistul (I, 17): Ca legea prin Moisi a
fost data, iar darul si adevarul prin Iisus Hristos
s'au facut.
Trebue dar sa vedem: Ne arata. Hristos undeva
ca este de treaba postul? Au nu arata lucrul acesta

si in legea ceasta noun? Cu adevarat, ne arata,


precum vedem in sfanta Evanghelie, si Inca ne
arata cum ca de mare folos este noun ruga si postul. Cum zice la Marcu Evanghelistul (IX, 19): Ca
a adus inaintea lui Hristos, un om oarecare pre un
fiu al sau ce avea duh mut. i dupace 1-a tamaduit pre dansul, au intrebat Ucenicii pre Hristos
graind: Pentruce not n-am putut scoate acest duh ?

Iar el au zis for : Acest neam cu nimic nu poate


fara numai cu rugaciunea si cu postul.
Au postit si insusi -Domnul, macar ca era si este
Dumnezeu adevarat; iara fiind imbracat in firea omeneasca, 5i om adevarat. Cand se ispitia de diavolul in pustie, au postit patruzeci de zile si pa-

truzeci de nopti, precum scrie Matei Evanghelistul

'3Z

GA'4.

www.dacoromanica.ro

os
g 34

CAZANIE LA DIIM1NICA

(IV, 2). Si iarai zice mai jos acest Evanghelit (V,


17) : SA nu ganditi ca am venit sa stric legea sau
proorocii ; n'am venit s stric legea, ci sa plinesc.
Adese on postiau i sfintii Apostoli, precum vedem
ca scrie la Faptele for unde zice : (XIII, 2, 3): Slujind ei Domnului i rugandu-se, zis-au Duhul Sf ant :

Alegeti mie pre Varnava i pre Savlu la lucru, la


care i-am chemat pre ei. Atunci postind i rugandu-se, i puindu-i pre ei mainile ; i-au slobozit. Si
iar4i mai jos zice (Fapt. XIV, 23): Si randuind for
preoti in toate adunarile credincioilor, i rugan-

du-se cu posturi, i-au dat pre ei Domnului intru


carele au crezut. Aijderea i fericitul Pavel graete
la a doua carte catre Corinteni (VI, 4, 5) i zice :
Intru toate sa ne purtam ca slugile lui Dumnezeu,
in rabdare multa, in scarbe, in lipse, in impresurari,
in batai, in temnite, in razmerite, in ostenele, in
privegheri, in posturi.
Vedeti blagosloviti cretini ? Cum este plina sfanta

Scriptura i cea veche :?'i cea noun, de invatatura


sfantului post ; iar nicairea nu zice s mancam mult
i sa nu postim ; nicairea nu fericete lacomia pantecelui ; nicairea nu lauda neinfranarea poftei trupului. Ci iar4i. Pavel Apostolul la cartea cea dintaiu
catre Corinteni (VIII, 8), zice : Ca mancarea pre not
nu ne face iubiti inaintea lui Dumnezeu. Iar mai
jos in acela cap. (I 3) : cDe va sminti mancarea pe
fratele rneu, nu voiu manca came niciodata) ; asemenea i in Epistola cea catre Romani (XIV, 21):

Bine este a nu manca carne i a nu bea yin, nici


a face ceva intru care se poticnete fratele tau.
Pentru aceea in toata vremea este bun i de treaba

postul, cum zice marele Vasilie. Iar mai vartos in-

.41

_.,(.)

www.dacoromanica.ro

*Is

LASATULIII DE BRA.NZA.

35

tr'aceste zile ale postului celui mare sa ne gatim si


sa ne curatim, spre primirea sfintei Cuminecaturi .si
spre ziva Invierii Domnului nostru Iisus Hristos,
omora.ndu-ne si noi trupurile cu postul pentru muncile si moartea Sfintiei Sale, si dand a zecea din
tot anul, cite o zi din zece zile, dupa adeverinta
lui Pavel Apostolul ce zice, la cartea catre Romani
(VIII, 17) : Ca de vom rabda cu dansul, adeca cu
Hristos, cu dansul ne vom si proslavi.
Deci fratilor, sa, ne socotim pre noi insine, s nu
fim numai cu numele crestini, iar invataturile lui
Hristos sa nu le facem. Ca ce folos este sa to numesti to crestin, gi lucruri crestinesti s nu faci? Ce
folos sa crezi in Hristos, $l fapte bune s nu aibi ?
Nu auzi ce zice insusi Hristos in Evanghelie? (Mat.
VII, 21) : (Nu tot cela ce imi zice mie, Doamne,
Doamne, va intra intru Imparatia cerurilor, ci tot
cela ce face voia Parintelui meu carele este la cerurip. Asisderea si Iacov Apostolul, is s auzi ce zice

de acestia ce numai cu credinta fara de fapte bune


la Epistola sa (II, 19, 2o) : Tu crezi Ca unul Dumnezeu este ? Bine faci. Dracii Inca cred si se cutremura. Si iarasi (stih 2o) : sa stii o omule desarte,
ca credinta fara de fapte, moarta este.
Asijderea si mai jos zice (stih 24, 26): Vedeti
drept aceea, ca din fapte se indrepteaza omul, iar
nu din credinta numai, ca precum trupul fara suflet,
mort este, asa si credinta fara fapte, moarta este. Ci
pentru aceasta iubitii mei, sa nu fiti precum multi
crestini sunt din ai vremii acestia, carii nu asculta

)t2

acestea, nici tin tocmelele cele adevarate ale credintei


celei bune, ci isi dau lorusi slobozenie si volnicie la
mancari si la nesatul pantecelui si le este urat a
_,..1
wtf-41

www.dacoromanica.ro

sqt.

rok")

6 36

CAZAN1E LA DITMINICA

pose i a-i da for vre-o osteneala sau nevointa, temandu-se sa nu-i vatame sau sa-i mareveasca aici

trupul for test putred. Ci fara de nici o osteneala


i fara de nici o rabdare, socotesc a fi motenitori
Imparatiei cerului, umbland pre calea cea larga care
duce in peire, nebagand in seama porunca adevaratului invatator Hristos, carele graqte insui i zice
(Mat. VII, 13) : Intrati prin poarta cea stramta ; ca
larga e poarta i lata e calea care duce la peire. Si

iar4i mai jos zice : Ca stramta e poarta i Ingusta


e calea care duce in vieata. Acestea toate tiindu-le
ei, be acopere i cand citesc sfintele Scripturi, unde
alla cevb. pentru post, alte talmaciri fac ei dupa pofta

inimii lor, iar nu dupa cum este randuiala sfintei


Scripturi i a Dascalilor color vechi, cari erau plini
de Darul Duhului Slant ; iar nu ca not imbuibati de
mancari i ametiti de bauturile cele multe. Multe sunt

Inca in Scriptura sfanta, care ne invata pentru credinta noastra i pentru folosul postului, ci acum in
aceasta data le lasam a le pomeni, socotind ca, ajung
la cei intelepti.*i fiindu-ne a face i sfarit cuvantului,

mai avem oarece rama5ita din sfanta Evanghelie,


care zice : Ca unde este comoara voastra, acolo este
i inima voastra; adeca cine-i pune nadejdea toata
numai in vieata acestei lumi trecatoare, aicea pre
pamant numai ce tot i*i strange agoniseala Si aicea
ii este i inima i gandul. ,Si, cum am zis, aici ii este
toata nadejdea i avutia. Lucru amagitor este acesta.
CA de nu o fura turii, sau de nu ruginqte, sau de nu
putrezete tot vine moartea i ramane altora. Iar cel
ce-i pune nadejdea la vieata cea de sus, despre carea

zice Pavel Apostolul la Epistola sa cea catre Filipseni (III, 2o) c Ca viata noastra este in cer ), acela
W3Z
www.dacoromanica.ro

LABATULTH DE BRANZA

37 (5

isi muta avutia in Cer, facand ajutor si milostenii


bolnavilor, neputinciosilor, saracilor, bisericilor si
impartindu-si agoniseala intru numele lui Dumnezeu,

face vistierie in Cer, unde nici furii nu o fura, nici


putrejunea o putrezeste, nici moartea vine. Drept
aceea, si inima lui si tot gandul si cugetul, acolo
este. Astazi, toate locurile se gatesc de sfantul post
si orase si sate si toate casele crestinesti. Deci si noi
s nu ne aratam dinafara de intocmirea cea crestineasca, ca ingerul lui Dumnezeu umbla de scrie in
catastih pre cei ce vor sa posteasca. Ci pentru aceea

sa ne nevoim ca sa nu fim nici noi lepadati din


catastihul lui Dumnezeu.
Ajunga-ti vremea in care ai mancat mult; ajunga-ti
anul in care ai baut mult si ai facut voia to cea rea
Iata acum a sosit vremea pocaintei; iata a sosit ziva
mantuirii. Cate am gresit preste an, acum sa le
indreptam ; de cate pacate am facut, acum sa ne
spalam ; cat am maniat pre Dumnezeu, acum s-lim-

blanzim : Cu foamea, cu setea si cu toate alte fapte


bune. Ca postul nu este numai de bucate, ci si de
clevetiri, de fatarnicii, de zavistii si de toate alte pofte
rele. Si mai inainte de toate sa pazim sfanta Biserica,
si sa facem ruga in vremea postului nostru ; ca pre-

cum este painea fara de sare, asa este si postul fara


de ruga ; ca ruga este lumina, sufletului omului si
cale la Imparatia Cerului. Postul a proslavit pre sihastri;

postul a cinstit pe prea cuviosi; postul a inaltat pe


drepti; postul a luminat pre Apostoli; postul a facut
pre prooroci, ca dintru acest post s'a luminat mintea
lor, si au spus de tocmelele ce vor fi inainte. Pre
acest post si noi crestinii sa-1 primim cu toata bucuria ;
pre acest sa-1 agonisim ajutor; pre acest s ne nevoim
www.dacoromanica.ro

6 38

CAZANIE LA. DUMINICA

sa-1 implinim si sa-1 facem, ca sa ne invredniceasca


Dumnezeu aicea sa petrecem cu pace $i cu sanatate,
fara de sminteala de vrajmasii vazuti si nevazuti; s
ajungem si sfintele Pati, spalati si curati de pacate,
sa praznuim cu iertare de pacate si cu umilinta; iar
acolo sa ne izbavim de muncile cele vesnice si sa ne
invrednicim a praznui si Pantile cele de sus intru
Imparatia cerurilor, cu mila Domnului nostru Iisus
Hristos, celuia ce se cade tinerea si puterea, cinstea
$i inchinaciunea, impreuna cu Parintele si cu Duhul

Slant, acum si pururea si in veci nesfarsiti si netrecuti. Amin.

S*W<SaIWSW-ME-4.6E-4:8
C_A.Z.A.1\TI
LA DUMINICA

INTAIA A SFANTULUI POST


Cuvant inainie

recum sunt iarna viscole, vanturi reci si


vremi geroase, de care se ingreueaza oamenii si sunt suparati in vremea iernei,
iar daca vine primavara, ei se usureaza de
acelea de toate $i se veselesc, caci a trecut
iarna cu gerul si s'a ivit primavara cu caldura si
cu seninul ; asa si in vremea de demult, au fost viscole si vanturi de scarbe si de dosadiri pie oameni,
ca $i intr'o vreme de iarna, adeca de imparatii cei
necredinciosi, cari stricau sfintele Icoane $i le lepadau din Biserica, si in multe chipuri dosadiau si

LZ

www.dacoromanica.ro

SEA:,
INTAIA A SFANTIIL171 POST

39 G

munciau pe cretini, pentru ca s nu se inchine la


dansele. Acum iar a stralucit dulce primavara Si linite mare intru aceasta zi de astazi, intru care
ne-am adunat i noi s praznuim si sa dam lauda
lui Dumnezeu, caci a pierdut pre eretici Si pre tirani
i a inmultit sfintele Soboare, de a intarit iarai inchinaciunea sfintelor Icoane.
Pentru aceea i noi, o iubitii mei cretini, sa. =barn dupa. legatura i aezamantul lor, i invataturile a apte Soboare s le primim, i intru inimile

noastre, ca intr'o vistierie, in veci s le ferim. Ca.


d'inafara de tocmeala ce au tocmit sfintele Soboare,
nimenea nu se va spasi, nici intru imparMia ceriului va intra. Ca porunca a eapte Soboare de Domnul Christos este sa credem aa, cum ca. Sfintia Sa
este Dumnezeu adevarat, Unul cu Parintele i cu
Duhul Sant i ca este Imparat i Biruitor ingerilor,
tie inimile i gandurile oamenilor
cum a tiut
gandurile lui Nathanail cand edea sub smochin,
i

cum auzim mai ales din Santa Evangelie de astazi.


Evangelia dela loan, cap. 1, stih 43.

n vremea aceea, vrea Iisus s mearga in Galitleea, i a aflat pre Filip i i-a zis lui : vino dupa
e mine
Si era Filip din Vitsaida, din oraul lui Ancdrei i al lui Petru. Gasit-a Filip pre Nathanail i
ti-a zis lui: de carele a scris Moisi in Lege i Pro roci, l'am gasit : pre Iisus feciorul lui Iosif, din
4= Nazaret. Si i-a zis lui Nathanail : din Nazaret poate
I

cvre un bine s fie ? Zis-a Filip lui: vino i vezi


cVazut-a Iisus pre Nathanail viind catre sine i a
e zis de el : iata intru adevarat Israilteanul intru cacrele viclepg nu este. Zis-a Nathanail lui : de unde
,?,

Vi3Z

GAlf;

www.dacoromanica.ro

40

CAZANIE LA DIIMINICA

crna cunoti ? Raspuns-a Iisus i a zis lui : mai Ina( inte pana ce nu tea strigat pre tine Filip, cand
erai sub smochin, te-am vazut. Raspuns-a Nathanail
ci a zis lui : Ravvi, tu esti Fiiul lui Dumnezeu, tu
<esti Imparatul lui Israil. Raspuns-a Iisus i a zis lui :
ccaci am zis tie Ca te-am vazut sub smochin, crezi?
Mai mari de acestea vei vedea. 5i a zis lui : Adec var, adevar graesc voua : de acuma yeti vedea
cceriul deschis i ingerii lui Dumnezeu suindu-se Si
pogorandu-se preste Fiiul omenesc ) .
InvAtatura la IntAia parte : pentru venirea lui Nathanail
catre Christos *i pentru marturia lui.

oua lucruri ne arata aceasta Stanta Evangelie :


Intaiu, marturisirea lui Nathanail ce a marturi-

'n
i-,i de Domnul Christos, ca este fiiul lui Dumnezeu

Imparat Israiltenilor. Al doilea, cum Domnul Christos este tiutor gandurilor i inimilor omeneti, tie
cele trecute i cele viitoare. Ca acest Nathanail avea

nadejde i credinta foarte mare, ca va veni Mesia


Christos, i cu bucurie atepta venirea lui.
Prin spunerea parintilor lui, fiind pre vremea cand
cauta Irod pe Christos s-1 tae, fiind prunc mic de 2
ani i era in Egipt 1), atunci a fost nascut i acest
Nathanail, fiind numai de 3 zile. Poruncit-a Irod sa
tae toti pruncii din Vitleem i din toate hotarele lui.
Fugiau maicile cu pruncii, de se ascundea carea unde
puteau, ca sa nu le tae pruncii. Deci muma acestui

Nathanail, luandu-I pre clansul in brate, a fugit la


vie-i. *i vazand Ca o ajung gonacii, a pus pre Nathanail sub un smochin i l'a invaluit in frunze, i s'a
1) Precum scrie la Intrebgrile lui VasIle si Grigorie Theologul.

9
www.dacoromanica.ro

6 _.TV

NTAIA A SFANTETLITI POST

41 '`q.

dus. Si a fost pruncul acolo, pana a incetat taerea.


Deci s'a dus maica-sa, sa-i gaseasca macar oasele.
Iar daca a mers la locul acela si 1-a descoperit din
frunze, 1-a aflat viu si batand cu mainile.
Sub acest smochin sezand odinioara Nathanail si
auzind de minunile lui Christos, gandea in mintea sa
Si cugeta, s nu cum-va sa fie Acel Mesia pre carele
astepta s vie. Intru acel ceas a venit si Filip la dansul
ca-i era prieten si cunoscut si a zis catre
dansul : De carele a scris Moisi in Lege si Prooroci,
am aflat pre Iisus Fiiul lui Iosif, ce este din Nazaret.
Raspuns-a lui Nathanail si a zis : oare din Nazaret

poate s fie ceva bine ? Si i-a zis lui Filip : vino si


vei vedea, ca macar ca este si om, dar mai pre sus
de puterea omeneasca le face toate si le raspunde.
Pentru aceea nu to indoi ci vino si vei vedea singur
barbat minunat ca Acela, pre carele numai din cuvinte it vei cunoaste. Acestea daca a auzit Nathanail,

indata s'a sculat si s'a dus cu Filip la Iisus. Iar


Christos indata vazandu-1 viind catre Dansul, a zis :
Acesta este cu adevarat Israiltean $i intr'nsul viclesug
nu este. Raspuns-a Nathanail si a zis : Cum ma stii
s fiu asa ? Iar Domnul Christos a raspuns lui : Inca
mai inainte de ce te-a strigat Filip, cand te-a ascuns
maica-ta in foi de smochin de Erica lui Trod, eu
te-am pazit, te-am incAlzit si te-am hranit cum si acum

sezand to sub acel smochin si cugetai de Mine si de


minunile Mele, si gandeai : au doara sunt Eu Acel
Mesia, pre carele astepti s vie? si cu bucuri ai venit
s vezi fata Mea ;
pentru aceea esti fericit, ca
to -ai invrednicit de ai vazut pre Carele toti proorocii

si patriarhii, au dorit s-L vada si nu L-au vazut.


Iar Nathanail, daca a auzit acele cuvinte, s'a mirat
'Tog

mk9

:t-G,

www.dacoromanica.ro

42

CAZAN1

LA DIIMINICA

de intelepciunea Liii i s'a spaimantat daca L'a vazut


ca tie naterea lui i cugetele cele ascunse dintru
inima lui. *i indata a crezut ca Ace la este Mesia
pre carele ateapta. ei. *i a strigat zicand : Ravvi
(ce se zice invatatorule), Tu eti Fiiul lui Dumnezeu 1 Tu eti Imparatul Israiltenilor 1 ca. taina i gandurile inimei mele le tii, ca un Dumnezeu, i pentru
aceea eti Fiu Aceluia i eti destoinic a imparati

in Israilteni, fiindca am auzit din prooroci, ca vei


imparati in Israilteni. Raspuns-a lui Domnul Christos
i i-a zis : pentru caci am zis tie, ca te-am pazit i
te-am vazut sub smochin, crezui ? mai mari de cat
acestea vei vedea. Adevarat va graesc : Ca de acum
yeti vedea ceriul deschis i ingerii lui Dumnezeu suind
i pogorand peste Fiiul omenesc. Ca Eu cu firea mea
cea Dumnezeeasca din ceriu am venit pre pamant, in

pantecele prea curatei Fecioare, iar cu trupul din


Vitleem i din Nazaret. Pentru aceea sa ma cunoti,
o Nathanaile, ca sunt indoit : Om i Dumnezeu cu
Dumnezeirea. Ceriul deschid i ingerii la slujba ii
chem, i de sarg ma asculta i voea mea fac. Unii
din ceriu se pogoara de slujesc Domnului sau, cum
au fost in Vitleem la naterea Lui (Luca 2,9), i la
pustie cand s'a postit patru-zeci de zile i patruzeci de nopti (Mat. 4,1 I). Alti ingeri se suie in ceriu,
cum au fost la Inaltare (Luca 24,51). Acestea toate
mai inainte le-a spus lui Nathanail. Si nu numai lui,
ci i noun credincioilor lui, ca s credem tare, ca.

Domnul Christos este Dumnezeu adevarat, iar nu


este dupa dar Fiiul lui Dumnezeu, cum zic Arianii,
ci dupa fiinta este : unul cu Tata% Cuvantul i Fiiul

lui Dumnezeu, al Tatalui pururea i mai inainte de


veci nedespartit de Tatal. Pentru aceasta zice Joan

riT
www.dacoromanica.ro

qfV1

INTAIA A SFANTIILIII POST

43

bunul vestitor (in capul d'intaiu, stih 1): La inceput


era Cuvantul, si Cuvantul era la Dumnezeu, si Dumnezeu era Cuvantul". 5i iarasi acest Evangelist

-(17,5) zice : *i acum preamareste-ma. to Parinte


insuti la tine, cu slava care am avut la tine mai
inainte pan, a nu fi lumea". *i in ce chip este
cuvantul in minte, intelepciunea la intelept si virtutea
in cel puternic, asa si Fiiul la Tatal. Pentru care
lucru astazi maica noastra Biserica, la aratare arata
marturie fiilor sai, si toata credinta si poruncile Apostolilor si Soboarelor, netrecut in veci le pomeneste credinciosilor sai.
A doua parte : pentru sfAnta Cuminecatura.

Cade-se, a tot drept maxitorul crestin, sa stie, ca,


patru posturi ce sunt preste tot anul tocmite si
puse de Apostoli si de sfintele Soboare, pentru aceea
le-au tocmit, pentru ca sa se posteasca fieste-care

crestin, sa se ispoveduiasca si sa se cuminece de


patru on intr'un an. Iar mai vartos acest post este
ales din tot anul si este tocmit dintru intaiu, ca de
va si trece vreun post de celelalte, sa nu se
poata griji crestinul de sfanta Cuminecatura, s se
cuminece. Iar acest post nici intr'un chip sa nu
treaca crestinului fara ispovedanie si fara santa
Cuminecatura. Caci panea carea o agonisim dintru
osteneala, se cheama si este pane de durere. Deci,
pentru mangaere fie-carui credincios, a lasat noun,
Domnul Christos, pane de bucurie, carea nu numai
trupul intareste, ci si sufletul din moarte vecinica it
izbaveste.

Aceasta o a facut Domnul intaiu pentru Sine.


Dupa aceea si pentru not vrut-a Domnul Christos
xr,G"?'

e:):-'

www.dacoromanica.ro

Rr_1:6

51' 44

CAZANIE LA DIIMINICA

s pue tocmea1a Sa in lucrurile care sunt mai de


treaba tuturor oamenilor, fara de care nu poate fi
viu omul ; ca s nu se poata tagadui nimenea sa
zica, ca n'are, sau nu tie.
Pentru Sine a facut Domnul Christos aceasta,
pentru ca sa nu se opreasca nici odinioara dragostea
Lui dintre noi, ci pururea sa se aprinda Si sa se
inoeasca. Pentru aceea a lasat noun in pane Trupul

Sau i in yin Sangele Sau, pentru ca sa fie pomenite muncile Lui i nevinovata moartea Lui,
cum
graete i Pavel Apostol la cartea cea dintaiu catre
Corinteni (11,26), zica.nd : cDe cate on yeti manca

panea aceasta i yeti bea paharul acesta, moartea


Domnului veti vesti.. Invata Pavel Apostol s marturiseasca moartea Domnului, adeca sa spue la aratare Ca pentru pacatele noastre ale tuturor, a murit
Nevinovatul pentru cei vinovati. Pentru aceea, tocmeala carea a lasat Domnul Trupul i Sangele Sau
in pane i in yin, este aceasta : Cand mancam din
Trupul cel sufletesc al Domnului Christos, atunci ne
altoim i ne lipim intru Dansul. Ca precum perdem

pentru pacat Darul cel dobandit la Botez, aa i


pentru luarea Trupului i Sangelui Domnului Christos, iar4i ne impreunam intru Biserica Lui, adeca
intru madularile Lui, carora este Cap Sfintia Sa.
Ca apropiindu-ne catre acel nevinovat Trup i Sange,
suntem curatiti i lamuriti, pentru pocainta pacatelor
i pentru ispovedanie. Aceasta este ce zice Pavel
Apostol la intaia carte catre Corinteni (11,28): cSa
se ispiteasca omul singur pre sine, i aa din pane.
sa manance i din pahar sa bea ; ca cela ce va
manca i va bea fiind nedestoinic, va fi vinovat trupului i sangelui lui Christos.. Pentru aceasta toc-

M9

www.dacoromanica.ro

6'M

iNTAIA A SFANTULUI POST

45 (ce5

meala a lasat aceasta Domnul Christos despre partea Sa.


Iar despre partea noastra, in mijlocul altora, intaiu
este aceasta : Ca toate chipurile Legei Vechi, pre
noi in Legea Nona era sd se umple. Pentru aceea
chipul izbavintei jidovesti din robia Egiptului, carea
mieluselul Pastilor ce inchipuia izbavirea din robia
satanei, intru noi s'a izbandit. Deci, cum mancau
jidovii
pentru pomenirea izbavirei din Egipt 1), asa si noi mancand din sfinta Cuminecatura,
pomenim izbavirea din robia iadului pentru moartea
Domnului Christos. Mare semn de bine si de mild,
este, si Inca mai mare tocmeala este luarea Trupului
Sangelui Sfintiei Sale, ce-L luam in pane $i in
yin, de-L mancam si-L bem, ca este lasata mila
dragostea si priinta crestineasca. Ca nu in zadar
arata. Pavel Apostol la intaia carte care Corinteni
(10,17), zicand asa ; .0 pane este, un trup santem,
macar ca santem si multi ; iar pentru aceea sintem
unul toti cati mancam dintru aceea pane pi bem

dintru acel pahar,. Frumoasa dovadd a sfantului


Pavel, ca multe madulare sunt un trup (I Corinteni
12,12), la o paine ce este din multe graunte framantata pi coapta, si la un yin ce este din multe borboane stors. Ca precum este din multe graunte panea
si din multe borboane vinul, asa si din multi oameni este unul intr'o credinta, intr'o priinta, intr'o
dragoste, intr'o impreunare sufleteasca. Cum ar fi
madularii multe intr'un trup sa se iubeasca pi sd-si
priiasca una altuia, asa suntem multi intr'un trup
intru Domnul Christos. Caci cati ne-am botezat in
1) Eire 12, 5.

www.dacoromanica.ro

46

CAZANIE LA DUMINICA

Christos, intru Christos ne-am imbracat

precum

marturisqte iarai Pavel la epistolia cea catre Galateni (3,27).


Acestea toate sunt chip i invatatura pentru priinta

i dragostea cretineasca, ca s ne iubim unul pre


altul. Ca Fiiul lui Dumnezeu, Domnul nostru lisus
Christos, preste toate ne-a lasat dragostea : cSa. ne
iubim unul pre altul,

precum graete Insui la loan

Evangelistul (15, 17). Si pentru aceasta dtagoste,


foarte tare ne zice, ca a pus i Trupul Sau in pane
s-L mancarn, i Sangele Sau in yin sa-L bem.
Iara de te miri cum se imparte cate o farama panea cares se schimba pre Prestol in Trupul lui Christos, i se atla tot intreg Christos : cum este in ceriu
aa i in altar ;
mira-te i de aceasta Ca un soare ce
lumineaza i ne incalzete aicea, intr'un ceas este de
o data i in ceriu i pre pamant i la rasarit i la apus
i in toate laturile lumii. Aa i Christos, de o data i
in ceriu i pre pamant intru sfinta Liturghie ca un
puternic lucreaza cu puterea Sa cea Dumnezeasca.

Si iarai de te miri, ca in multe parti se imparte


Christos i tot intreg se da tuturor intocmai, numai
putin intru una i mai mult intr'alta
mira-te i de
aceasta, Ca un glas al meu este si in gura mea i in
urechile voastre tuturor intr'un chip. Deci de se atla
in fapte aa, dar cu cat mai pre lesne poate sa fie
intru Soarele cel drept Christos, decat in soarele cel
facut, i in Cuvantul lui Dumnezeu, decat in cuvintul
omenesc. Si de te miri ca Trupul se frange bucati,
cand se imparte sfintul Agnet i cum este Christos

intreg in toate particelele ; mira-te i de aceasta


cand zdrobqti oglinda in mici bucati iar chipul omue.,=2
www.dacoromanica.ro

ox

INTATA A SFANTULUI POST

47 s'c'

lui nu se zdrobeste intrinsa, ci in toate particelele se


vede intreg ca i in toata oglinda.
Si de te miri cum este mancat totdeauna Trupul
lui Christos si nu se mai imputineaza, ci intreg petrece in veci;
mira-te $i de aceasta, ca dintru o lumanare aprinzi mii de lumanari si nu mai imputinezi
lumina celei d'intaiu.
Si de intrebi cum intra. Christos din launtrul nostru
si nu se spurca, nici se opreste, i eu te intreb : soarele caci trece prin locuri imputite Si scarnave, spurcase au ba? Stiu ca cel ce va fi intelept i credincios,

nu va indrazni sa zica de aceasta. Deci, de nu se


spurca soarele cel trecator, cu mult mai vartos Cel
vecinic i ne trecut, lumina a toata curatia, nu se
spurca ; nici se incue pre carele iadul Si pecetile gro-

pei, nu L-au putut tinea 1). Asijderea s. intelegeti de


intricosata Taina a sfintei Cuminecaturi, ca daca se
mananca, nu ese cu alte bucate putrede cum gra-este i sfintul Joan Gura. de Aur
ci se schimba acea
pane stintita, ca o vapae suptire, si se raschira in tot
trupul nostru.
Asijderea i pentru intamplari. De se va intampla
sfanta Cuminecatura s. mucezeasca, sau s inghete,
sat'. sa se verse in gunoiu, sau fie in ce chip de
acestea, nu pate Trupul si Sangele lui Christos
aceasta, ci panea $i vinul dinafara. Acea jertva Dumnezeeasca, fail chip si fara toata putrejunea, este
neimpreunata de acestea. Sa nu fie aceasta. Ca si Dumnezeirea in Trupul lui Christos pre Cruce, nimic n'a
pAtit, nici achinuit. Asa i intru cinstita Taina, Trupul
si Sangele Domnului nostru Iisus Christos, nimie nu
pate, nu-mai chipurile din Mara : panea i vinul.
1) Maid 28, 2, 5, 6.
Q5:1

www.dacoromanica.ro

;fb--

.0"1 48

6;V
CAZANIE LA DIIMINICA

*i de to mini ca intro farama aa de mica, cu


totul intreg i deplin este Christos ; mira-te i de
aceasta, ca inteatata graunt de mic de lumina ochilor tai, cetati i munti aa de man incap, de vezi
i-i cuprinzi.
Acestea sa $tii

i sa nu ispiteti Taina cea ne-

ispitita i neajunsa de minte de om, ci sa crezi Domnului Christos ce a zis Insqi (la Joan Evangelistul
VI,56) : Cela ce mb.nanca trupul meu i bea sangele

meu, intru mine petrece Si eu intru el,. Catre care


Taina, cu frica sa ne apropiem i pacatele noastre sa
le ispoveduim i pentru dansele sa ne pocaim i asa
gatiti, din Trupul lui Christos sa ne cuminecam, ca
s fim partai intru marirea imparatiei ceriului, unde

imparatete cu Tani i cu Duhul Sant, acum Si


pururea i in veci de veci. Amin.

CAZANIE
LA DUMINICA

A DOIJA A SFANTULUI POST


Cuvdnt inainte
ult poate credinta, iubitii mei, O. cu aceasta

se indrepteaza omul i fara lucrul Legei.


*i fart. credinta, nu e putere cui-va s vaza
viata vecilor ; ca i credinta intru tot domnete, ca ochii in trup, insa cand este impreunata cu fapte bune. Pentru Fare, avandu-o omul
*Toil

g1%

er)-Lr

www.dacoromanica.ro

tr,t'

4-4;

A DOTJA A SFANTIILErl POST

intru bunatati, castiga mantuire


nezeu se pune

$i

49

6-7)

aproape de Dum-

precum *i credinta acestui slabanog,

de care acum ne arata Evangelia.


Dela Marcus Cap 2, Stih 1.

n vremea aceea, intrat-a Iisus in Capernaum, $i s'a


auzit Ca este in casa. Si acieasi s'au adunat multi,
cat numai puteau incapea nici pre langa usa si le graia
lor cuvintul. Si au venit la el, aducand un slabanog,
pre carele it duceau patru. Si neputandu-se apropia

de el, pentru popor, au descoperit casa unde era si


desvelind, au slobozit patul in care zacea slabanogul. Iar Iisus vazand credinta lor, zis-a slabanogului:
Fiiule, iarta-se tie pacatele tale. Si erau acolo unii
din carturari sezand si cugetand intru inimile sale :

Ce graeste acesta asa hule ? Cine poate ierta pacatele, fara numai unul Dumnezeu ? Si indatasi cunoscand Iisus cu duhul sau, ca asa cugetau aceia intru
sine, le.a zis lor : Ce cugetati acestea intru inimile
voastre. Ce este mai lesne : a zice slabanogului,
iarta-se tie pacatele, au a zice : scoala si-ti is patul
tau si umbla? Ci ca sa stiti ca are Fiiul omenes:: puterea a ierta pacatele pre pamant, a zis
slabanogului: Tie zic, scoala, is -ti patul tau si pasa

in casa ta. Si s'a sculat indata

si luandu-si patul,
mirau toti si laudau

a exit inaintea tuturor ; cat se


pre Dumnezeu, zicand : Ca nici o data n'am vazut

ca aceasta.

Invatatura dintru aceasta sfanta Evangelie.

Iintaiu spune, Ca dupa multe minuni ce a facut


Domnul Christos, daca a tamacluit pre soacra lui
precum scrie Matei Evanghelistul
Petru Apostol
G)C.W

www.dacoromanica.ro

-.Pfr.

50

CAZANIE LA DUMINICA

(8, 14, I5)si dupa ce a gonit dracii din cei doi


precum iarasi acest Evangelist (intrn
acestas cap., stih 28) marturiseste si daca a curatit
pre cei zece stricati
de carii iarasi scrie Luca
Evangelistul (17, 12)
si dupa ce a facut si alte
multe si mari minuni, si esindu-i vestea de toate, deacia nu a mai intrat nici intr'o cetate, ci prin locuri
pustii umbla. Iar si acolo, multi bolnavi din multe
laturi ce veniau, ii tamaduia si-i vindeca. Si iarasi
dupa cateva zile a intrat in Capernaum, si aratand
noaua chip, n'a facut veste de venirea Sa pre ulite,
indraciti

ci indata a intrat intr'o casa. Iar vestea Lui nu s'a


putut ascunde, ci a exit indata. pretutindenea. Si daca

aflara ca este in casa, asa s'au adunat de multi


cat, necum sa incapa in casa, ci nici pre us nu
it

puteau intra ; iar Sfintia Sa marturisind for cuvantul

sfintei Evangelii. Si dupa, ce a trecut catva ceas,


pentru ca sa se adevereasca invatatura Lui cu minuni adeca, au adus la Dansul un slabanog purtat
cu patul de patru insi. Si necum sa-1 poata baga pre

us, ci nici de casa nu se puteau apropia, pentru


multimea ce se adunase. Ci pentru multa credinta
ce aveau catre Christos, intr'alt chip n'au avut cum
face, ci numai le-au fost a se sui pre casa, au spart
acoperemantul si au slobozit slabanogul cu patul
inaintea lui Christos.
Al doilea arata, ca multa rautate aduce noaua
pacatul ; ca fiece pacat daca se inmulteste in suflet,
de-acia se varsa si pre trup cum putem cunoaste
si pre Cain. Ca daca a ucis pe frate-sau Avel (precum scrie la Facere 4, 8), a cazut blestemul lui
Dumnezeu pre sufletul lui $i boala pre trupul lui,
incat mama ce ucisese pre frate-sau, nici odinioara

5,4
www.dacoromanica.ro

V'9

Sq.
A DOUA A SFANTULUI POST

51

nu o putea duce la gura sa manance cu ea, ci totdeauna tremura si suspina in viata lui. Pentru aceea
not ceia ce gresim si facem pacate, si de nu vine
pre not certare dela Dumnezeu pentru pacatele ce
facem, si nimic ram intru aceasta lume nu patim,
mai vartos se cade sa ne temem. Ca pentru asteptarea lui Dumnezeu ce ne asteapta pocainta si nu
ne pocaim, mai multa certare si mai mari munci
ni se gatesc in cealalta lume. Ca pre cela ce nu-1
cearta Dumnezeu aicea, acolo in ceea lume it va
certa. Pentru aceea foarte este noaua de folos aicea
in ceasta lume, s rabdam certare si, intru aceasta
viata sa ne curatim. Ca acolo nu va fi izbavire,
nici curatire, ci judecata si certare cu muncile de
veci. Pentru aceea Domnul Christos cand a tamaduit pre acest slabanog, intaiu a tamaduit sufletul
lui de pacate, zicand : Fiiule, iarta-ti-se pacatele. In
chipul unui doftor, cand boleste nescine de ochi, nu
pune leacurile la ochi, ci la cap intaiu, unde este
radacina si isvorul boalei ; asa si Domnul Christos,
Doftorul sufletelor omenesti, intaiu a 'oprit isvorul

rautatei. Ca isvorul a toata rautatea este pacatul.


Acela slabeste trupul nostru. Acela ii aduce boala.
Acela pagubeste si trupul si sufletul.
Al treilea, ne invata sfanta Evangelic.: Din credinta si din rabdarea acestui bolnav ce zice, vazand
Iisus credinta lui, i-a zis : Fiiule, iarta-ti-se pacatele
tale. Mare credinta aveau .-i oamenii aceia, ce purtau
slabanogul cu patul ca pre un mort, O. s'au suit
de au spart acoperemantul casei si l'au slobozit innaintea lui Christos, cu atata osteneala. Iar mai mare
a fost credinta si rabdarea slabanogului ; ca greu
lucru este cu adevarat, bolnavul din casa sa.-1 scoata,
Vi3(6

GA.41.

www.dacoromanica.ro

4,,trt)

6 52

CAZANIE LA DIIMINICA

Cn

pre ulite sa-1 poarte i boala sa tuturor sa o arate.


Multi ar fi mai bucurosi s moara, decat sa-si descopere boala sa sa o vada toti. Iar acest slab:knog
n'a facut asa, ci s'a lasat pre sine s-1 poarte si pre
ulite i prin multime, si toata greutatea i durerea
sa rabde. Acestea toate, pentru credinta ce avea in
Christos, cu drag le rabda.
Tamaduit-a Domnul Christos bolnavi i pentru
cum putem vedea si de Hananecredinta altora
anca aceea ce pentru credinta ei, a tamaduit Domnul
Christos fata ei, precum scrie Matei Evangelistul
(15, 22). Asijderea

pentru credinta sutasului, a

vindecat Christos feciorul lui


precum iarasi acest
Evangelist marturiseste (8, 5, 6). Si aicea Inca zice
Evangelistul, ca vazand credinta lor, adeca a celor
ce-1 purtau, a zis slabanogului : Fiiule, iarta-ti-se
pacatele. Iar carturarii i fariseii ce sedeau acolo,

se mirau, uncle auziau ca iarta pacatele, $i graiau


intru sinesi : Cine poate fi acesta, de iarta pacatele ?

ca nimenea nu poate s ierte pacatele fara numai


unul Dumnezeu. Si indata le-a aratat Domnul Christos, ca Sfintia Sa este Dumnezeu cela ce stie gandurile oamenilor, i Inaintea tuturor le-a vadit cuge-

tele lor. Si le-a aratat, ca de este greu a ierta pacatele, mai greu este a zice bolnavului scoala i
umbla. Si Sfintia Sa prea usor be poate acestea

pacatele a ierta i bolnavul


a vjndeca. Si indata a zis bolnavului de s'a sculat
$i si-a ridicat patul la umar si a exit dinaintea tuturor, cat se mirau toti si se ciudeau si laudau pre
amandoua a le face :

Dumnezeu.

0 mare putere a zisei Izbavitorului nostru Iisus


Christos Ca nu numai a insanatosat bolnavul, ci i
1

G)

CJ

.W.3Z

www.dacoromanica.ro

UT,

..170
A TREIA A SFANTITLITI POST

SI

vartute i-a dat. Cu acest bolnav

53

noaua celor ce
suntem de suflet slabanogi, ne zice Domnul Christos:
Sculati $i umblati I Adeca, nu va ajunga voaua ca
viati sculat numai din caderea pacatelor, ci si in
fapte bune, sufleteasca umblare sa umblati. Ca iata
$i

$i

sfantul post, cu faptele cele bune, cu ruga, cu

milostenia, cu rabdarea, cu certarea trupului pentru


gresalele ce am facut, umplerea vremei noastre de

plata gresalelor noastre, a venit. Pentru care, bucuria cu sfintii lui Dumnezeu si dulceata raiului,
lumina lui Dumnezeu si slava fetei Lui, unde este
petrecere cu odihna si cu pace, sa. dobandim
pentru
mila 5i pentru darul Domnului nostru Iisus Christos,
caruia se cade si se cuvine toata cinstea $i marirea
impreuna cu Thal si cu Duhul Sant, acum $i pururea si intru veci de veci. Amin.

WIL.-3r4tar<SM-E-45--GitifEIKG1.:411W1

CA-Z-A-1\T=
LA DUMIN1CA

A TREIA A SFANTULUI POST


Cuvant inainte.

ft,,

umnezeu cel bland si iubitor de oameni, pre


toti ii cheama catre Sine cu glas dulce,
., pentru fagaduinta vecilor celor buni; i carii
merg catre dinsul, ii odihneste in camara
marirei Sale. Iar celui ce va sa mearga dupa

'

dinsul, ii porunceste sa se lepede de sine si nimic

Vir,

GA%

www.dacoromanica.ro

-)L

54

CAZANIE LA DOMINICA

sa nu faca (din cele rele) pre voia sa, ci numai voea


Domnului sau. De-acia si crucea sa invata s ia si
cu aceea sa se inarmeze spre rabdare, si impotriva
puterilor celor ce stau imponcisi noun
cum mai
lamurit vom auzi acum dintru sfinta Evangelie.
Evangelia dela Marcu, Cap. 8, Stih 34.

is'a Domnul : Cine va vrea s vie dup. mine, s

(se lepede de sine, sa -$i ia crucea sa si sa vie


c dupe, mine. Ca cine va vrea sa-si spaseasca suflectul sau, pierde-l'va ; iara cine-si va pierde sufletul
(pentru mine si pentru evangelie, acela it va manctui pre el. Ca ce va folosi omului de ar dobandi
tlumea toata si-si va pierde sufletul sau? Sau ce va
c da omul schimb pentru sufletul sau ? Ca cine se
cva rusina de mine si de cuvintele mele intru acest
g neam prea curvar si pacatos, si Fiiul omenesc se
cva rusina de el, cand va veni intru marirea Tatalui
c sau, cu sfintii ingerii. Si le zicea for : Adevar graesc

c voua, ca sunt unii din cei ce stau aicea, carii nu


cvor gusta moartea, 'Ana vor vedea imparalia: lui
. Dumnezeu viind intru putere.
Invatatura pentru InchinAciunea sfintei si cinstitei Cruci

Intru aceasta zi de toti crestinii preamarita, sfinta


Biserica pune inainte noun tuturor credinciosilor
lui Christos, sfinta Cruce, pre care s'a rastignit Domnul nostru Iisus Christos si a facut mantuire si izbavire a tot neamul omenesc, ca sa ne inchinam cu
vesele suflete si cu bucurate inimi.
Nu in zadar si fail, de tocmeala, ci pentru mare
folos si pentru mare dobanda sufletelor noastre, s'a
tocmit aceasta.
.

LZ

www.dacoromanica.ro

fig'

:1,1114k3LS
A TREIA A SFANTITLIII POST

55

Intaiu pentru aceasta, ca de acum preste putine


zile, va sosi si saptamana chinurilor Domnului nostru
Iisus Christos, vinzarea legaturile Sfintiei Sale, itstignirea, ingroparea. Pentru aceea ne intimpina asta-zi
sfinta si cinstita Cruce, ca sa ne gatim si sa ne
curatim cu postul si cu raga si cu alte fapte bune
sa fim vrednici a praznui muncile Domnului nostru
Iisus Christos ; si Invierea Sfintiei Sale, cu curate
inimi sa o vedem, si dintru dansa iertare pacatelor
noastre sa luarn.
Al doilea, pentru aceasta se inchina asta-zi cresti-

nii sfintei Cruci, ca in vremea sfintului post ne trebueste ajutor si arma spre vrasmasii nostrii cei nevazuti ; ca sa ne ajutorim, sa ne sprijinim de viclesugurile diavolilor si de amagiturile for si sa ne intarim catre vremea postului ce ne este inainte. Deci,
ce ajutor altul avem dela Dumnezeu, mai mare decat sfinta Cruce ? Sau ce arma mai strasnica vrajmasilor nostril, cleat cinstita Cruce ? Crucea este
dracilor rand .Si duhurilor celor rele izgonire. Crucea
este lauda si bucurie a toata lumea, caci cu dinsa
biruind puterea vrajmasilor sai, se bucura $i se vese-

lesc oamenii. Crucea este arma ostasilor, ca intru


dinsa nadajduind, intra in rasboiu si cu puterea ei
bat si isbandesc. Crucea este mucenicilor marire si
lauda, ca si-au facut cruce si au beut otrava, in foc
au intrat si leilor au fost aruncati. Si puterea sfintei
Cruci, de acestea de toate i-au izbavit otrava o a
indulcit, focul a sting si gurile leilor le-a inchis de
nu i-au mancat. Crucea este hrana sihastrilor, ca
facandu-$i cruce, se satura sufletul for de darul dumnezeesc Si pentru aceea unii n'au mancat ale 4o de

zile, altii si mai mult, nu numai barba0 ci si femei.


re

www.dacoromanica.ro

Set
56

CAZAN1E LA DUMINICA

Crucea este muerilor frumusete si thrie, ca cu aceasta


au calcat frumsetele poftele lumei acesteea si au
biruit pre diavolul.
Aceasta arma, zice Domnul nostru Iisus Christos

sfinta Evangelie de asta-zi, sa o luam asupra


noastra, graind asa : Cine va vrea sa vie dupa Mine,
in

acela sa se lepede de sine, adeca de toata voea sa


cea lumeasca,
sa -6i is crucea sa. Socoteste, cu
ce arma intareste Marele Imparat Dumnezeu pre
voinicii Sai. Nu le da platosa, nici arc, nici sabie,
nici sulita, nici alt nimic din armele voinicilor pamantesti, ci numai sfinta
cinstita Cruce. Aceasta
este si sabie, aceasta este $i arc, aceasta este $i sulita, aceasta este si coif si platosa si fie ce arma
ce trebueste credinciosilor crestini. In ce chip un
Imparat ce cumpara arme bune si da voinicilor sai,
asa si Dumnezeu, aceasta cruce ne da arma si ne
zice: Vedeti Crucea Mea cat a putut? Vedeti cat a
biruit moartea? Cat a calcat puterea diavolului ?
Deci si voi va inarmati cu aceasta arma, de va este
voea s faceti acum cate am facut
Eu 5i Inca
mai multe de atatea, ca cela ce va crede intru
Mine, $i acela intru acesta chip va face.
Al treilea, pentru aceasta ne strangem asta-zi de
praznuim inchinaciunec, sfintei Cruci, ca precum este

un calator ce umbla si calatoreste cale multd


arde soarele, it paleste zaduhul si este trudit si ostenit de cale; iara cand este la mijlocul caiei, afla
un copaciu frumos i cu umbra deasa si seade subt

el de se odihneste, si se racoreste in umbra lui ;


intru acel chip si not intru aceasta, zi de asta-zi fiind
suparati gi osteniti de truda postului, afiam sfinta $i
cinstita Cruce la mijlocul sfintului post, si praznuim
VI)
www.dacoromanica.ro

T.p

A TREIA A SFAIITIM-01 POST

57 1`c..

praznic dumnezeesc si sufletesc pentru putinea odihna, pentru ca sa ne usuram si sa ne intarim


catre cealalta cale a sfintului post. Caci sfinta Cruce
este ajutor credinciosilor, putere slabilor, izbavire
celor ce sunt in primejdii, sotie celor singurati, adaposteala. celor viforati de furtuni, liniste celor invaluiti, tarie calugarilor, aparare mirenilor, lauda
mucenicilor, veselie sihastrilor, marturie prorocilor,
pilda de invatatura apostolilor, army tare imparatilor,
invatAtura dascalilor si tuturor sfintilor chip bun. Cu
puterea sfintei Cruci rusinam pre vrajmasii nostri pi
calcam mandria diavolilor. Acesteea si not crestinii
s ne inchinam cu tot sufletul nostru Cu frica si
cu bucurie sa o sarutam
Cu frica pentru nedestoinicia noastra, iar cu bucurie pentru darurile ce
ne-a daruit. Cu puterea acesteea s ne imbarbatam,
I

s fim cu osirdie spre nevointa sfintului post ce ne


este inainte
Cade-se iarasi a sti, Ca sfanta si cinstita Cruce,
nu este cinstita pi laudata numai dela rastignirea lui
Christos incoaci, ci si mai d'inainte vreme de demult, toate minunile cite s'au facut, Crucea au inchipuit. Pentru aceea, ascultati putine din multe si
minunate lucruri ce s'au facut pentru sfanta Cruce.
and a trimis Dumnezeu pre Moisi proroc s
scoata Israiltenii din robia Egiptenilor, l'a invAta de
si-a aruncat toeagul inaintea lui Faraon si s'a facut
precum scrie la Eire (7, to). Dupa aceea
searpe
a aruncat $i filosofii lui Faraon toegele for si s'au
tacut serpi ,s is inghitit toeagul lui Moisi pre toegele
I

filosofilor lui Faraon. Deci toeagul acela al lui Moisi,

a inchipuit sfanta Cruce, ca precum a inghitit toegele filosofilor acelora, asa si Crucea a zdrobit
WL.9

www.dacoromanica.ro

Mr.:6

'6rj4 58

CAZANIE LA DUMINICA

puterea dracilor, si pana asta-zi o zdrobeste.


Cu acel toeag a lovit Moisi in mare, s'a desfacut
marea $i au trecut jidovii nevatamati de manile lui
Faraon precum scrie la Esire (14, 16). Intru acel
chip si cinstita Cruce a desfacut rautatea pacatului
lui Adam si a trecut sufletele oamenilor nevatamate
de viclesugul diavolului. *i Inca pana asta-zi, pentru
dansa ne intarim de facem lucruri bune.

Cu acel toeag a lovit Moisi peatra in pustie, a


exit 12 isvoare si au beut insetatii jidovi precum
scrie la Esire (17, 6). Intru acel chip si sfanta Cruce a
lovit de a despicat lumea cea virtoasa si nepocaita,
i a scos 12 Apostoli de au invat:at lumea cea inselata.
Asijderea $i lemnul cel ce a indulcit apa cea amara
a Merrei, sfanta Cruce a inchipuit. Si ascultati cum
a indulcit lemnul acela, Merra. Moisi proroc, daca
au trecut jidovii prin Marea Rosie, i-a dus pre dinsii

in pustiile Sinaei si acolo umbland, au insetosat si


nu aveau ce bea oamenii,. pana ce s'au dus inteun

loc ce se chema Merra si acolo au aflat apa, dar


nu o puteau bea, ca era foarte amara cat nu putea
omul sa o bage in gura. Pentru aceea jidovii rapstiau asupra lui Moisi de ziceau : Pentru ce ne

scosesi din Egipt, de nu ne lasasi sa murim acolo ?


Da-ne acum s bem noi, muerile noastre si feciorii
nostri 1

Atunci s'a rugat Moisi lui Dumnezeu, s

indulceasca apa aceea. Si Dumnezeu i-a aratat lui un


lemn. Luandu-1, l'a bagat in apa aceea si s'a indulcit

apa precum scrie la Esire (15, 24, 25). Intru acel


chip si cinstita Cruce a indulcit amaraciunea lucrurilor celor bune, care mai dinainte erau amare si
urate lumei, iar acum sunt dulci si iubite. Ca ce
este mai amar deck moartea firei omenesti?
.T0)1

g-c9

Q)%
www.dacoromanica.ro

454,

6;.--A)

A TREIA A SFANTITLIJI POST

59 1`Q5-

Iar pentru Cruce, aa o socotesc oamenii, cum


n'ar fi. Ea era intristata i groaznica celora ce erau
mai inainte de Cruce, iar acum de cand este Crucea,

nu se mai tem de dinsa, ci Inca o 0 poftesc, cum


au fost mucenicii, i intaiu Apostolii.
Aa a fost
Petru Apostol ce poftea- sa.-1 rastigneasca cu capul
In jos. Aijderea i Pavel Apostol, impreuna cu
ceialalti, ce graia pentru toti de zicea (precum scrie
la Rimleni 8,35): Cine ne va desparti de dragostea
lui Christos? Scarba, au greutatea, au izgonirea, au

foamea, au goliciunea, au nevoea, au sabia?" Asa


a fost i David proroc, ce zice (Ps. 43, 24) : Pentru
tine, Doamne, ne omorain in toate zilele. Socotitune-am ca oile de junghiere". Aa au fost i mucenicii ce i-au varsat sangele pentru dragostea lui
Christos. Aa sunt i pana asta-zi, toti ceia ce mor
cu moarte de buna voe pentru imparatia ceriului,
i barbati i mueri,
Si de yeti sa tici care este moartea cea de buna
voe, este aceasta : cand i'i omoara necine poftele,
cand ii urate frumsetele trupului, cand ii calca

voea sa cea rea. Atunci s cheama ca moare de


buna voe. Atunci trupul moare, iar sufletul inviaza.
Atunci schimba omul dulceata acestei lumi trecatoare,

cu binele i cu dulceata veacului ce va sa fie, netrecut i nesfirit. CA mai inainte de Cruce, intru
curvii i intru necuratii se indeletnicea lumea, iar de

cand este Crucea, toti ceia ce ne temem de Dumnezeu, nu numai de curvii i de alte rautati cat
ne-am parasit, ci i insuratul i maritatul, multi au
i urit. Tocmeala firei care o am tiut intru oameni,
s'a calcat, i curatia ceea ce n'am tiut, o am luat.
Mai inainte de Cruce, de raiu eram streini, iar de
'-(P

Q)-1

www.dacoromanica.ro

-0" 60

CAZANIE LA. DOMINICA

cand este Crucea, nu numai raiul am dobandit, ci


si imparatiei ceriului suntem mosteni. Mai inainte
de Cruce, diavolului ne inchinam $i idolilor slujiam;

iar de cand este Crucea, idolii au perk si dracii


sunt goniti. Mai inainte de Cruce, neamul omenesC
era invrajbit cu Dumnezeu; iar de cand este Crucea,
in loc de frati si de prieteni, a priimit Dumnezeu
pre oameni. Mai inainte de Cruce, sub moarte eram
incuiati; iar de cand este Crucea, invierea s'a aratat
si viata de veci in lume s'a marturisit. Acestea
toate s'au facut pentru ca sa. credem noi ca si mai

mari decat acestea poate sa faca. sfanta Cruce cu


numele lui Christos, celuia ce s'a rastignit pre dansa.
Aceasta este credinta crestinilor. Cine o va Linea,

va merge in viata de veci; iar cine o va parasi, va


merge in munci.
Pentru aceea sa ne inchinam cinstitei Cruci, s
cinstim piroanele, sa preamarim pre Christos, cel ce
s'a rastignit pre dansa. Sa -L marturisim Dumnezeu
adevarat. Pre eretici sa-i procletim. Pre jidovi sa-i

ocaram. Pre pagani sa-i batjocorim. Pre cei ce rid


de noi ca ne inchinam lemnului, aurului si argintului, ca pre niste hulitori intru -nimic sa-i socotim ;
caci noi acelor lucruri nu ne inchinam, ci chipul Crucei cinstim, gandind intru Christos cel rastignit. Ca

de aflam lemn, sau aur, sau argint, sa fie intr'alt


chip faptura, nu ne inchinam ; iar cand lemnul, aurul
argintul este facut chipul Crucei, atunci ne inchi-

si

nam. Prin mijlocul Crucei, se umplu toate tainele


credintei no_ astre : cu aceasta ne binecuvantam, cu
aceasta ne sfintim. Macar preotii cand vor s slujasca liturgie sau s boteze, macar vladicii cand vor
s hirotoniseasca preoti si diaconi, cu sfanta Cruce
xr,T.

-TOz

www.dacoromanica.ro

A TREIA A SFANTIJLIJI POST

61 it',5

le plinesc acestea toate. Pentru aceea si noi, macar


in cale cand mergem, aceasta sa avem sotie. Macar

in casa and santem, aceasta s o avem socotitor.


Macar and vom s dormim, aceasta s o avem
strejar. Nu este nici un crestin adevarat, care sa nu
aiba pururea langa sine sfanta Cruce.
Pentru aceea sa nu o facem indarat si schimocum multi din crestini sunt, carii nu stiu nici
cruce s-$i faca, ci cand vor sa-si faca cruce, numai
ce matahAesc cu mana, cum ar amagi oare-ce. Dar
aceea nu este cruce, ci este o amagire si o jucaree.
nosit

Ca ce cruce este aceea cand isi pune mama : ni


Intr'un umar, ni intr'altul, ni in frunte, ni in pept ?
Ci se cade s stie tot omul cretin intr'acest chip
s-$i faca. cruce : intaiu s-$i impreune trei degete
ale manei drepte, pentru sfanta Treime : degetul cel
mare si cu cele doua ce sunt langa da.nsul. De-acia

intaiu s pue in frunte, a doua oara la pantece, a


treia oara in umarul cel drept, a patra oara in umarul cel stang. Deci cand faci asa, atunci inchipuesti Cruce adevarat.
Si ascultati ce este $i talcul Crucei.
Cand ne
punem maim in frunte si de-acia o pogoram la pantece, atunci noi zicem asa, ca Domnul nostru Iisus

Christos Fiiul lui Dumnezeu, a fost si este Dumnezeu adevarat ; iar pentru spasenia noastra si pentru

ca s credem noi, a pogorat din ceriu jos pre pamant, $i de pre pamant s'a pogorat Inca si mai jos,
adeca in iad, de a scos de acolo sufletele cele ce
se munceau. Dupa aceea cand punem iarasi mana
in umarul cel drept si de-acia in cel stang, atuncea
noi zicem asa, ca daca a scos sufletele dreptilor din

iad, s'a suit iar in ceriu si a sezut de-a dreapta lui


'Tog

r-

g.-`\9
www.dacoromanica.ro

R7-[:@
(-41

62

CAZANIE LA DUMINICA

Dumnezeu Parintelui, i iar va veni Judecator a toata


lumea, de va pune dreptii de-a dreapta, iar pacatoii

de-a stanga. Pentru aceea ne rugam sa nu ne pue


de-a stanga, ci sa ne invredniceasca sa stain de-a
dreapta cu dreptii. Aceasta inchipuete Crucea cand
o facem pre fetele noastre.
Deci, ni se cade noaua sa o facem cum se cade,

ca sa biruiasca puterea ei intru noi, macar ca este


i de lemn sfanta Cruce, sau de aur, sau de argint,
sau i de altceva ; iar puterea Celuia ce s'a restignit
pre dansa, tot locuete Intru ea i poate sa faca i
acum minunile cate a facut in vremea de demult.
Si Inca i mai mari decat acelea va face, numai sa
fie credinta noastra tare i nelipsita de lucruri bune,
de carele trebuete noaua cu de-adinsul sa nevoim,
sa nu lacomim numai trupului, i lumei i stransorei

sa slujasca mintea noastra. Nici sa zica necine ca


sunt de neam, sau episcop, sau judecator, ca toti
intr'un chip murim, toti Intr'un pamant mergem, toti

un lut ne facem, macar bogat, macar sarac. Toti


cinei dupa faptele sale va lua judecata. Toti goi i
smeriti vom sta acolo. Nimenea nimarui nu va ajuta
acolo ; nici frate la frate va folosi, nici parinte la

fecior, nici bogat la sarac. Nici o putere a acestei


lumi acolo nu va folosi.
Pentru aceea a zis Dumnezeu, in sfanta Evangelic, cuvantul acela ce ati auzit astazi, ca, de ar
dobandi omul lumea cu toata avutia ei i sufletul
ii va pierde, ce folos este ? Ca de ai i strange
aur
i

argint mult, tot vine moartea i avutia ramane


se veselesc altii intr'insa ; iar de o dai saracilor,
i

in veci este a ta. Pentru aceea s gatim cale larga


catre ceriu, ca. lumea aceasta trece ca o umbra i

t?*
2;t-Z,9

www.dacoromanica.ro

-V

4s*

A PATRA A SFANTULIII POST

63C9"`'

binele ei se stinge ca un fum ; iar scaunul Dreptului


Judecator se gateste si ziva cea infricosatA ne as-

teapta, intru carea Dreptul Judecator va sedea la


judecatA, cartile se vor deschide si faptele noastre

se vor ceti inaintea a toata lumea. Pentru aceea,


iubitilor, sa lepadam dulcetile pantecelui nostru. SA
ne tindem manile catre saraci, cu milostenie. Sa ne
parasim de ram si s. facem bine. SA tindem sufletele noastre spre ruga $i trupul spre post, pentru

ca sa ne ierte Dumnezeu pacatele noastre si sa le


steargA din cartile judecatei Sale, sir in locul acelora

sa se scrie faptele noastre cele bune ce vom face


pentru care sa ne invredniceasca sa stam de-a
dreapta Lui intru ziva infricosatului Judecator, impreuna cu sfintii SAi, si cu dansii sa dobandim cinstea

binelui de veci intru imparAtia ceriului, pentru mila


si iubirea Sa ce are spre oameni, caruia se cade
marire, cinste $i inchinaciune dela toata faptura intru
veci netrecuti. Amin.

Ratr.4

ri!Z.CW2,144

Mi)

C_A.Z.A.1\T=
LA DUM1NECA

A PATRA A SFANTULUI POST


Cuvant inainte.
umnezeu care este pururea isvor al bunatatei
si in toata vremea, varsa mila Sa, nu numai
celor vrednici, ci si celor nevrednici. Ca un

doftor prea intelept, tamadueste toata durerea dintru oameni : celor orbi, lumina ace*LT"

www.dacoromanica.ro

0 64

0;V
CAZANIE LA DUMINICA

stei lumi le-au dat sa o vada, si dintru altii ce aveau

duhuri necurate, numai cu cuvantul a scos dracii


precum si dintru acest fiu de carele acum marturiseste sfanta Evangelie.
Sfanta Evangelie dela Marcu, Cap. 9, Stih 17.

in vremea aceea, venit-a un om la Iisus, ingenuncchind inaintea lui si zicand : Invatatorule, adus-

cam pre fiiul meu la tine, avand duh mut. Si on


(uncle it apuca, it zdrobeste, si face spume, si scarscneste cu dintii sal, si se usuca. Si am zis Ucenicilor

ctai sa-1 scoata si nu l'au putut. Iar el raspunzand


c a zis : 0 neam necredincios ! Yana cand voiu fi cu
cvoi ? Pana cand voiu rabda pre voi ? Aduceti-1 la
(mine ! Si l'au adus la el. Si vazand pre dansul, aci-

ciasi duhul l'a scuturat pre el si cazand la parnant


g se tavalia aspumand. Si a intrebat pre tatal lui :
cCata vreme este de and i s'a facut lui aceasta ?
(Jar el a zis: Din copilarie; si de multe on pre el
csi in foc l'a aruncat si in apa, ca sa-1 piarda ; ci
,de poti ceva, ajuta-ne noaua, fiindu-ti mila de noi.
cIara Iisus i-a zis lui : De poti ceva a crede, toate
(se pot credinciosului. Si numai decat strigand tatal
e copilului cu lacrami a graft : Cred, Doamne, ajuta
c necredintei mele ! Si vazand Iisus Ca navaleste
c multimea, a poruncit duhului necurat, zicandu-i lui:
cDuh mut si surd, eu tie iti poruncesc : esi dintr'cinsul $i de acuma sa nu mai intri intr'insul. Si stri-

cgand si mult scuturandu-1 pre el, a exit. Si se accuse ca un mort, cat multi ziceau, ca a murit. Iar
clisus apucandu-1 de mana, l'a ridicat pre el, si s'a
csculat. Si intrand el in casa, Ucenicii lui l'au in( trebat pre dansul deosebi : De ce noi nu l'am putut
www.dacoromanica.ro

A PATRA A SFANTITLIII POST

65

scoate pre el ? Iar el a zis for : Acest neam cu


nimica nu poate esi, fara numai cu rugaciunea si
(Cu postul. $i de acolo esind, mergea prin Galilea,
($i nu vrea ca s-1 stie cineva ; ca. invata pre Uceenicii sai si zicea for : Ca Fiiul omenesc se va da in
manile oamenilor i-1 vor omori pre el, si omorandu-1,

ca treia zi va invia.
Invatatura dintru aceasta sfanta Evangelie.

1'ntaiu, ne arata aceasta sfanta Evangelic de asta-zi,


mestesugul satanei si viclesugul lui. Ca Matei
Evangelistul spune de acest indracit (17, 14) zicand,
ca-1 apuca duhul cel necurat tot in luna noaua,
pentru ca sa se huleasca facerea lui Dumnezeu lila-.
intea oamenilor ; sa. zica oamenii, ca este luna rea
de boala si de rautate oamenilor. Pentru aceea socoteste diavolul vremea lunei, une on cand este noaua,
alte on cand este veche, de aduce boala in oameni,
ca s afle prilej oamenilor s huleasca pre Dumnezu
cum mestesuguia si cu acel prunc, de-1 apuca in luna
noaua. Rau Ora este diavolul : une on vinueste pe
Dumnezeu inaintea oamenilor; alte on pre oameni
inaintea lui Dumnezeu
cum a facut si cu Iov si.

cu altii multi, si cum a facut cu tatal pruncului acestuia, ca sa huleasca pre Dumnezeu.
Al doilea, adevereste puterea cea mare a Domnului Christos, cand a zis sa aduca la Dansul pre
cel indracit, ca sa. vada WO puterea Lui cea dumnezeeasca ;

s nu le pars, ca si de Ucenicii Lui, ca

nu-1 va putea tamaclui. $i daca l'au adus la Dansul


si incepa a se strange mUltimea sa vada, indata l'a
ingrozit di cuvantul si i-a zis : duh mut i surd,
Eu zic tie sa esi dintr'insul si de acuma s nu mai
www.dacoromanica.ro

66

CAZANIE LA DUMINICA

intri intr'insul. Cum ar zice : Eu suet Domn i biruitor,


iar nu sluga ; Invatator, iar nu ucenic ; Eu Dumnezeu
.cu puterea Mea cea dumnezeeasca zic tie. Care
zisa, daca a auzit duhul necurat, cu frica stri-

gand i trantind pruncul in pamant, a eit. Voea


diavolului era sa-1 omoare pre prunc, cat ziceau multi
ca a murit, daca l'au vazut zacand mort. Dar inaintea
lui Christos,, nu a putut sa--1 omoare. Zacand
vietei,

pruncul ca un mort, Christos, inaintea tuturor Si-a


aratat puterea Sa, izbavind pruncul de boala si de
moarte, i pre tatal lui mangaindu-1 intru spaima
lui ; ca a luat pruncul de mama si l'a ridicat, i
sculandu-1 a fost sanatos.
Al treilea spune, ca daca a facut Domnul Christos

minunea aceea, de a izbavit pruncul, i daca a intrat in cask au mers ucenicii si L'au intrebat deosebi

ca in multime le era ruine a-L intreba ;

ca se temeau, nu cum-va .sa fi pierdut darul ce le-a


dat Domnul Christos spre duhuri necurate si au
zis : Doamne ! dar not pentru ce n'am putut scoate
pre acel duh ? La care intrebare le-a raspuns Domnul
Christos i i-a invatat, precum auzirati din Evangelie,

c acel fel de neam dracesc, cu alt cu nimic nu


poate ei, ci numai cu ruga i cu postul.

Iar a posti, nu trebuete numai indracitului, ci i


celuia ce va vrea s scoata dracul dintr'insul. Amandurora este de treaba postul, si trebuete a se posti

i a se ruga. Ca postul adevarat fail de ruga, nu


se poate face ; pentru-c i ruga atunci este ruga
dreapta cand este impreunata cu post. Cine postete
de bucate, sau de beutura,nu-i este greu la ruga, ci-i
este mintea uwara i fara preget, i lesne se poate
inalta in sus catre ceriu. Ruga singura este dracilor
www.dacoromanica.ro

rr-

A CINCIA A SFANTULUI POST

67

infricopta foarte ; iar mai infrico$ata este cand e


ajutorita de post. Ca nu lasa beuturile si mancarile,
sa o slabeasca cu sarcina trupului. Si and este tocmit bine trupul cu postul, de este alinata mintea si

smerita, a$a de tare ajuta rugei $i de repede, mai


vartos decat focul. lar cel ce-$i ingra$a trupul si
slujaste pantecelui, cu nevoe se va apara de me$te$ugurile dracilor $i de poftele trupului. Postul este
cu adevarat sanatate si vartute si viata. indelungata ;
iar lacomia pantecelui $i betiile, cu adevarat sunt
boala, neputinta, scurtare viqei $i moarte de naprasna.
Pentru aceea si sfintii Apostoli adese-ori au postit
si s'au rugat, precum vedem ca scrie la Faptele for
(13, 2, 3 ; 14, 23).
Pentru accia, $i not fratilor sa urmam cu postul $i
cu ruga $i cu alte fapte bune, ca si binele de veci sa dobandim, pentru mila si inclurarea Domnului Dumne-

zeului nostru, Carele este laudat si marit in veci


intru anii nehotarati $i nesfar$iti. Amin.

si

At--

-14c

CAZA.1\TI
LA DUMINICA

A CINCEA A SFANTULUI POST


Cumin/ inainte.

umnezeu, daruind lumina intelegerei $i descoperind tainele sfatului Sau cel neschimbat
si socotinta cea mai intaiu de veci spuind
ucenicilor Sai si aducandu-le iaminte1); mai
inainte de moartea Sa cea de voe le-a spus
1) Ms. 1 *i 3.

www.dacoromanica.ro

r68

CA Z AN IE LA D LT MINICA

patima Si invierea de a treia zi din morti, cum mai


deschis ne arata noun sfanta Evangelie.
Evangelia dela Marcu, cap. 10, stih 33.

In vremea aceea, luand Iisus pre cei doi-spre-zece


ucenici ai Sai, a inceput a spune for cele ce erau
(sa i-se intample Lui: Iata ne suim in Ierusalim si
c.Fiiul omenesc se va da arhiereilor si carturarilor,
c i-1 vor judeca pre el spre moarte, si-1 vor da pre
t el paganilor, si vor batjocori pre el, si vor bate
(pre el, si-1 vor scuipi, si vor omora pre el, si a

ctreia zi va invia. Si au venit la el Iacov si Joan


cfeciorii lui Zevedei, zicand: Invatatorule, vom ca
c ce vom cere s ne faci noun. Iar el a zis lor: Ce
(yeti sa fac voua? Iar ei i-au zis: Da-ne noua ca sa
qedem unul de-a dreapta ta si altul de-a stanga ta,

eintru slava ta. Iar Iisus le-a zis for : nu stici ce


c cereti. Putea-veti bea paharul carele eu voiu bea,
e

i cu botezul cu carele eu ma voiu boteza, bcteza-va-

(yeti? Ei au zis lui: Putea-vom. Iar Iisus a zis lor:


(Paharul carele eu voiu bea, it yeti bea, si cu boe tezul cu carele eu ma voiu boteza, va yeti boteza ;
ciar a sedea de-a dreapta si de-a stanga mea, nu
cam eu a va da voua, ci celora ce s'a gatit. Si auc zind cei* zece, au inceput a se mania pre Iacov si
(pre Joan. Iar Iisus chemandu-i pre ei le-a zis lor:
(Stiti ca celora ce li se pare Ca biniesc limbile, le
cstapanesc pre ele, $i mai marii for le domnesc pre
c ele; iar intru voi nu va fi asa, ci carele ar vrea
csa fie mai mare intru voi, s fie voua sluga, $i cel
cce ar vrea sa. fie mai de cinste intru voi, sa fie
etuturor sluga; ca si Fiiul omenese, n'a venit ca
csa-i slujeasca lui, ci ca s slujeasca el si sa-si dea
c sufletul sau rascumparare pentru multi,.
www.dacoromanica.ro

A C1NCIA A SPA.NTITLU1 POST

69

Invatatura dintru aceasta sfanta Evangelie.

Icntaiu, intru aceastA santa Evangelie, a spus Domnul Christos ucenicilor SAL de muncile $i -de
moartea Sa; caci necrezut lucru era intru dansii :
un Om mare ca Acela si atata de puternic intru minuni, atata de intelept, atata de sant si nevinovat,
sA moara cu moartea rea $i gr'ozava ca aceea ; pentru

care, unii se vrea sminti de vrea zice ca n'a fost


Fiiul lui Dumnezeu, precum s'a graft, altii s'ar fi fost

lepadat de Dansul, ca de un Om ce n'are putere.


Pentru aceea adese-ori le pomenea for de moartea Sa,

ca sA stie ca Insusi le-a spus $i Insusi asa a vrut,


nu pentru vre o neputinta, sau de vre o silk, care
cum-va a slobozit pre jidovi asupra Sa, ci pentru
alta tocmeall sA inteleaga, O. este satuita patima
si moartea Sfintiei Sale,
pentru rascumpararea a
toata lumea.
Pentru aceea, adese le pomenea Christos de pa-

tima si de moartea Sa, nu numai atunci, mergand


in Ierusalim, ci si cand a izbavit omul acela ce se
indracea la luny noun. Daca scoase dracul dintr'insul,

cAnd toti oamenii se mirau de acea putere mare a


Lui si unul catre altul se ciudeau, a zis catre Ucenicii
sai : Puneti in urechile voastre acestea, CA Fiiul omenesc va fi dat in mA.na de oameni
vor omori
pre El (Marcu Evangelist 9, 3r). Cum ar zice : Lauda

mare am dela oameni, far intru dinsa n'am nici o


naddjde ; ca. stiu ce MA va timpina dela dansii ; ce

ce ocara, ce munci, mai apoi si moarte


rea si cumplita.

batjocuri

$i

Asijderea dupe, acea imparaVie si slava ce a al-Mat

cu schimbarea fetei si a vesmintelor Sale in muntele


Tavorului (precum adevereste Matei Evangelistul 17,

(4.

www.dacoromanica.ro

70

CAZANIE L. DUMINICA

2), indata de moartea Sa, Ucenicilor a grait, ca Fiiul


omenesc asa are a pati dela oameni, ca si loan
Botezatorul.

Si cand it laudau de-L graiau imparat si-L slaveau, si-I ziceati : Mesia si Fiiul lui David, atuncea

Sfiintia Sa a plans de cetatea in care vrea s fie


omoratprecum marturiseste Luca Evangelistul (19,
41). Aicea ne invata Domnul Christos, ca binele si
slava acestei lumi, de ras si de sminteala sa o

avem, precum graeste inteleptul (Eclisiast 2, 2) :


Rasului am zis : amagitura, si veseliei i-am zis : ce
ma amagesti indesert?" Ca nu este numai schimbator binele acestei lumi, ci ne face pre noi de
uitam tomeala $i primenirea lumei, boalele si moartea ;
mai apoi, si judecata lui Dumnezeu.
Al doilea arata, ca de nu ne vom ihdrepta din legea
si din cuvantul lui Dumnezeu, dupa obiceiul crestinesc,
mai ticalosi decat noi, altii nu pot fi. Ca Domnul
Christos nici rudeniile Sale (celor trUpesti) cei-I erau
dupa sange, n'a 'vrut s le dea ce au poftit, in dar, fara

de slujba si fara de hevointa, marirea Sa. Ca Iatov


si Ion, pdntru-ca erau de un sange si de o semintie
cu Christos ati cersit locul cel mai de cinste intro
imparatia fratelui sau $i ati zis : DA-he noun scaunul

sa sedem unul de-a dreapta, altul de-a stanga Ta


intru imparatia Ta. Carora Domnul Christos le-a raspuns, ca acea cinste si acea marire, nu merge dupa
sange, ci dupa slujba,

adeca dupa nevointa ; ca


judecatorul cel drept si intelept, nu se cade niniica
s faca dupa sange $i dupa prietesug. Ca si un imparat cand ar sedea la un maidan, adeca priveliste,
inaintea caruia ar alerga voinicii : unii la halca
1) Idea la jocul ce se obicinueste in Orlile din spre soare rlsare:
se arund I se trece sulija prinir'un cerc de fer numit ;mica.

www.dacoromanica.ro

A CINCIA A SPANTULIII POST

71

altii ar sageta i pentru izbanda for ar sta *i steme,


adeca cununi, sa dea imparatul celora ce vor izbandi;

i intru acel ceas ar veni oare-cine din prietenii lui


cei dragi gi ar zice: da-ne noua aceste cununi, iar
imparatul le-ar rdspunde : nu este datul meu acesta,
ci

celor ce se vor nevoi -de vor izbandi la acest

rasboiu,aka i Domnul Christos. dreptul Judecator,


a grail: Voi feciorii lui Zevedei, paharul Meu it veti
bea i cu botezul Meu va veti boteza; munciti yeti
fi de va veti boteza cu sangele vostru, i paharul
mortei it yeti bea pentru Mine ; iar de se vor afla
altii intru mai multe fapte bune i intru mai Mari
munci pentru numele Meu, deck voi, acela va fi mai
inaintea voastra i mai mare decat voi. Matei Evangelistul scrie (20, 20, 2I, 22), ca a venit i maica
fiilor lui Zevedei: a lui Iacov i a lui loan, de s'a
rugat lui Christos penti-u fiii sai, sa dada unul de-a

dreapta, altul de-a stangd, intru imparatia Lui ca


le parea ap, ca daca va merge Chtistos in Ierusalim,
va sta imparat a toata lumea, i socotia ca va fi i
ea Tanga fiii sai mare i slavita i de oameni cinstita.
Dal- pehtru ca cereau imparatie lumeasca, pentru
aceea le-a zis Christos: (Nu titi ce cereti 1.
Al treilea, neavand noi deajuns trebile trupuldi
*i sufletului nostru, nu tim ce este noua mai de
folos adevarat catre binele nostru
cum a zis i
Domnul Christos: (Nu titi ce cereti 1. Ca une-ori ne

pare Ica ne este de bine i de sanatate, de ce ne


rug-am lui Dumnezeu ; iara noi inine ne ucidem.
Alte ori ne pare ca facem bine de aproapelui nostru,
iara noi facem bine numai noua. Uneoti ne pare ca.
pofta i cererea noastra, advice noua buna intamplare
i voe vegheata ; iara ea aduce otrava de moarte.
www.dacoromanica.ro

e.t)
'72

CAZA.NIE LA. DIIIIINICA. A CINCIA A SF. POST

Cu adevarat smintita vrere de pofta avem si nu stim

ce este noun de bine si de folos. Ca de nu vom


asculta de invatatorul si povata noastra, adica de
Domnul Christos si de trimisii Sfintiei Sale, foarte

rau ne vom sminti. Ca iata ca Domnul Christos


cum graesti in sfanta Evangelie
singur S'a spus
ce auzirati asta-zi
zicand, ca n'a venit sa-I slujasca altii, ci sa slujasca El altora ; Si nu numai sa
slujasca, ci sa si moara pentru aceia ce vor sluji. Si

caci s'a smerit atata, au doara I-a stricat ceva?


Daca si noi de ne vom smeri, au doara ne va strica
ceva ? Ca pentru aceasta a facut Christos, ca SA ne

arate calea cea de sus, ca cu plecarea Sa sa fie


tuturor chip de mantuire.
Pentru aceea sa ne pocaim de pacatele noastre ;
sa nu cadem in desnadejduire, macar de ar fi ca
nasipul marei de multe ; ca nu este nici un pacat sa
biruiasca pre mila lui Dumnezeu, nici o gresala ca

sa nu se ierte prin pocainta. Primeste Dumnezeu


pocainta a fieste-caruia celui ce se pocaeste. Pentru
aceea sa ne intoarcem cu toata inima noastra si sa
ne pocaim de faptele noastre cele rele ce facem ziva
si noaptea, si sa ne grijim de sufletele noastre : cum
vom placea lui Dumnezeu, cum vom agonisi spasenia
noastra, cum vom face lucru, pentru ca sa graeasca
si catre noi Dumnezeu cuvantul acela ce zice la Matei
Evangelistul (25, 34); Veniti binecuvantatii Parintelui meu, de mosteniti imparatia ceea ce v'am gatit
voua mai inainte de inceputul lumei,
pe carea
noi toci sa o dobandim, pentru mila Domnului Dumnezeului nostru, a caruia este slava si marirea intru
veci nestarsiti si netrecuti. Amin.
--1414:440zr-www.dacoromanica.ro

%.^~1%AOW..A.O.."/W1AIWW".11

OsifzwML=rmWMAil:1
CA.ZA_1\TI
LA SAMBATA LUI LAZAR
Pentru invierea lui si pentru puterea cea Dumnezeeasca
a lui Christos.
7,as'

(and a vrut milostivul si intru tot bunul


Dumnezeu de s'a pogorat din ceriu pre pamant, ca sa izbaveasca neamul omenesc din
robia diavolului si din munca iadului, atunci
Domnul Christos a inceput a invata oamenii,

pre lume : cum Ca cei buni si drepti vor fi incununati, iar cei pa.catosi vor fi osanditi ; cei milostivi
vor fi fericiti, iar cei nemilostivi si nemiluitori, vor fi
ocarati si batjocuriti ; pre cei mandri si mareti, smerii-va ; iar pre cei smeriti $i plecati, inalta-i-va.
Dupa aceea si lucruri mari $i minunate pre lume,
a facut : bolnavii a tamaduit, dracii dintru oameni
i-a izgonit, ologii i-a tacut cu picioare, orbii cu ochi,

vantul a oprit, marea o a alinat si pre ea ca pre


uscat a umblat, mortii a inviat. In mijlocul altor
minuni ce a fault Domnul nostru Iisus Christos, mare

si minunata este si aceasta care a vrut de o a facut


asta-zi,minune, ca aceea ce din veci nu s'a vazut,
nici s'a auzit : in ce chip fiind Lazar acesta mort si
putred si imputit de patru zile, ingroapa ingropat,
iar astazi Domnul Christos, din morti l'a inviat. Lucru

ca acela s'a facut astazi, ce nimenea nici odinioara


n'a vazut, nici a auzit.
Pentru aceea, iubitii mei crestini, asta-zi santem
www.dacoromanica.ro

74

CAZAN1E LA SAMBATA

chemati de Lazar, prietenul lui Christos, ca sA vedem taint, minunata : cum a inviat mort de patru
zile, cum degrab s'a aratat viu, fiind putred i imputit,
cum n'a putut moartea $i iadul sA -1 opreasca, ci

degrab cu cuvantul lui Dumnezeu a eit ca 1i mai


inainte iqtreg i sanatos. Pentru aceea ascultati i
spunerea sfintei Evangelii, cum spune de invierea
lui la loan evanghelistul (11, I), zicand:
Era un om oare- carele cu numele Lazar dintr'un
sat ce se chema Vithania, din care sat erau i Maria

i Marta surorile lui. $i in vremea ce s'a bolnavit


Lazar, surorile lui au trimis oameni la Christos cu
aceste cuvinte de i-au zis : Doamne Lazar cel ce Te
iubete si pentru aceea i Tti ii iubeti, iata s'a bolnavit. Deci cum tamadutti pre altii ce sant mai streini, aka viho de tamadueste $i pre prietenul Tad,
pre Lazar. Jar Domnul Christos a zis : AceastA boala
1

nu este spre moarte, ci este spre matirea lui DUmnezeu,

ca sA se arate puterea lui Dumnezeu printeahsa.


$i dact a auzit Christos CA Lazar s'a bolnavit,
atunci a zabovit acolo inti-'acel loc ce era, dotiA zile.
Dupa aceea a zis Utehicilor sAi: SA Mergeni jar in
Judea. Caci jidovii ca nite zavisthici ce ei-au, tautau
pre Christos sA-L omoare, iar Sfintia Sa fugist din
mantle for si trecuse de ctea parte de Iordati, unde
era mai inainte de boteza Joan, i acolo a petrecut dotia
zile. Ca un Dumnezeu ce era, tia cA va muri Lazar $i
pentrii aceia a ateptat acele tioua zile ta sA se ingroape
Lazar i sa se faca mai mihunata. hiinune. CA de -1 vrea

fi tamaduit din boala, putina hiinune vrea fi lost ;


iar caci l'a inviat din morti, Stintia Sa S'a arAtat
puternic i biruitor mare i impArat mortei. Pentru
aceia n'a mers mai inainte de patru zile, pentru ca sA
www.dacoromanica.ro

Lill LAZAR

75

arate, Ca macar i in patrU stihii de se r4chira trupul omului daca moare (insa sufletul mergand de
unde este dat), iara Dumnezeu poate sa-1 stranga
iar4i intr'una, ca i pre Lazar. i dupa aceea a zis
iar4i ucenicilor Sai ; Lazar prietenul nostru a adormit.

Nu a zis ca a murit, ci a adormit. PacatoOor

necredincio0or, Scriptura zice ca mor, ca se duc in


muncile de veci ; $i pentru ca merg in munci i in
pedepse, zice ca lnor, ca ar fi lost mai bine sa nu fi
fost vii pre lume. Iara dreptilor, fiind-ca inerg in
binele i in Viata de veci, le zice ca au adormit. Pentru

aceea i Christos, lui Lazar o a graft adormire. Iar


Ucenicilor li sa parea ca le zice pentru adormire de
somn i pentru aceea au raspuns : Doamne, de a
adormit iar4i se va scula. Atunci Domnul Christos,

daca A vazdt ca hu pricep cuvantul Lui, le-a zis


iara : Lazar a murit 1 Ma bucur pentru voi. Nu Ma

bucur pentru moartea lui Lazar, ca a murit, ci Ma


bucur pentru voi, Ucenicii Mei, ch Yeti vedea minune
i yeti crede. Vedea-veti chipul invierei Mele i yeti
crede ca. Ed sant DiUnnezeu. Vedea-veti cum numai
cu un cuva.nt va invia mortul i va. veti adeveri, ca Eu

Insumi pre Mine Ma voiu ihvia, i glasul Meu vor


auzi mortii la ziva de apoi i se vor scula din gropi 1).
Pentru voi Ma bUcur, Ucenicii Mei, ca veti vedea,
cum nu va sa poata opri groapa pre Lazar. Vedea-veti
cum nu va putea moartea sa stea impotriva invataturei Mele. Ma bucur pentru voi, ca sa pricepeti ca.
Eu h'am fost acolo i tiu de moartea lui Lazar.
Cum a zis Christos ca n'a fost acolo ? caci Dumnezeu este necuprins ; loc nu este sa'L poata Inca1) loan 5, 28

www.dacoromanica.ro

t,-)
76

CAZANIE LA SAMBATA

pea ; in toata lumea este ; in tot locul este ; unde-L

cauti acolo este ; unde-L cerci acolo il afli : in tot


ceriul, in tot pamantul, in toata marea, in toate
fapturile, in orae, in sate ; on in ce loc i unde-L
vei cauta, acolo it vei afla. Deci cum a zis Christos

ca n'a fost acolo?


Domnul nostru Iisus Christos a fost indoit, adeca
a avut doaud firi: dumnezeeasca si omeneasca ; fost-a
om deplin si Dumnezeu deplin.- Deci lui Dumnezeu
este-I tocmeala sa fie in tot locul ; Iar omului este
tocmeala, cand este intr'un loc aiurea sa, nu fie. Pentru

aceea Christos ca un Dumnezeu ce era, in tot locul


era, si in Vithania, i in casa lui Lazar era; iar ca
un om, iardi, nu era acolo, ci numai cu Ucenicii
Sai era.
De-acia a venit Christos in Vithania, acolo unde

era Lazar mort, de patru zile in groapa ingropat.


Vithania era aproape de lerusalim i multi jidovi
se adunasera pentru ca sa mangae pre Marta si pre
Maria, pentru moartea fratelui lor. Iar daca S'a apropiat Christos i daca a inteles Maria i soru-sa Marta,
indata s'au sculat si au edit inaintea Lui. Daca L'au

vazut au cazut la picioarele Lui de I s'au inchinat


i cu lacrami graiau i ziceau : Doamne, de ai fi
fost aicea, n'ar fi murit fratele nostru ; dar si acum
stim ca, on cate vei cere dela Dumnezeu, da-Ti-va
Tie Dumnezeu. Si a zis for Christos : Invia-va fratele

vostru. Iar Marta a zis Lui : Stiu Doamne, ca va


invia atunci la Inviere, cand vor invia toti mortii,
la ziva cea de apoi. Christos a graft care dansa i
a zis : Eu sunt Invierea si viata '). Invierea sunt,
1) loan 11, 25.

www.dacoromanica.ro

LIU LAZAR

77,

caci cu zisa mea vor invia mortii cei din veci; iar
viata, caci cu puterea mea sunt vii toate cate sunt.
Cela ce va crede in Mine, macar de ar si muri trupeste, -insa de moartea sufletului nu se va teme, adica

de munca; si carele va fi viu si va crede in Mine


nu .va muri in veci '). Cu adevarat, Marto, a murit
fratele tau, dar de vei crede in Mine, sa nu to temi
ca va fi mort de tot in munci. Crezi cum iti zic Eu,
Marto? Atunci Marta a raspuns si a zis: Cred Doamne I

Si eu am crezut ca Tu esti Christos Fiiul lui Dumnezeu, Cela ce ai venit in lume si umbli pre pamant
si nimenea nu Te cunoaste. Iar Domnul Christos
daca a vazut pre Marta si pre Maria plangand si
toti cati se adunasera acolo, a suspinat cu Duhul
si S'a turburat intru Sine si a zis: Unde ati ingropat
pre Lazar?
Au doara nu stia gropa lui Lazar, Cela ce stie si
cand a murit? Nu a intrebat ca doara nu stia, ci pen-

tru ca sa arate, s mearga toti cu Dansul sa-L


petreaca pana la groapa, ca sa vada minunea ce
vrea s fact..

Si daca a intrebat unde l'au ingropat, iar ei au


zis : Doamne, vino de vezi unde e ingropat, atunci
Christos a lacramat. Fiind-ca era om deplin cu trup
ca si noi, pentru aceea a lacramat si s'a turburat,
pentru moartea prietenului Sau, Lazar. Si daca a

venit la groapa, a suspinat intru Sine si a zis:


Luati pieatra.

Au doara nu putea Christos sa is si peatra si s o

ridice cu putere Sa ? Putea Sfintia Sa s faca si


aceasta, dar pentru aceea le-a zis for sa o ridice,
1) loan 11, 26.

www.dacoromanica.ro

78

CAZANIE LA. NAISIEBATA

ca daca-i vor intreba alti oameni : vazut-au cu ochii


sai ? ei sa zica : pi peatra cu manile noastre o am
ridicat.

*i daca a zis Christos sa ridice peatra, Marta a


grait : Doamne, va fi imputit, ca iata sunt patru
zile de cand este ingropat. $i far a zis ei Christos:
Au nu ti-am zis Eu, ca de vei crede vei vede marirea lui Dumnezeu ? Au nu ti-am zis ca Eu sunt
Dumnezeu pi pociu sa inviez pre fratele tau ? 5i nu
numai pre fratele tau ce este imputit i de patru zile
in groapa, ci i pre mortii ceia ce-s morti din veci
i sunt numai tarina, *i pre aceia pociu sa-i inviez.
Acestea daca a zis Christos i daca au luat peatra
de pre groapa, atunci si -a ridicat Christos ochii
Sai in sus catre ceriu i a zis : Multumescu-ti tie

Parinte ca. M'ai ascultat. Si Eu Siam CA de toate


pururea Ma asculti, ci pentru multinaea ce sta aicea

ziseiu aceasta, ca sa creaza CA M'ai trimis Tu. *i


dupa aceea cu glas mare a strigat i a zis : Lazare
vino afara! 0 minune i puterea lui Dumnezeu! Nu
a zis : scoala, sau invii, sau ridica-te din morti, ci
ca i catre un viu a graft : Vino afara, Lazare. Si
indata a e*it mortul inf4at preste mani i preste
picioare, i fata legata cu panza subtire. Atunci a zis
for Christos : Deslegati-1 i-1 lasati sa se duca. Inti -va

voi cu manile voastre Ii -deslegati, sa nu ziceti aFioi

ca am inviat pre altul. Deslegati-1 pre dansul, ca


este inf4at cum l'ati ingropat. Deslegati-1 pre dansul,
CA l'am inviat sa vietueascA in lume ca pi mai inainte.

Lasati-1 pre dansul sa se duca unde va vrea. Sa


umble cu picioarele sale pre pamant. Sa vada pre
cela ce l'a facut pre dansul, pre cela ce l'a inviat
pre dansul ; sa vada surorile sale ce'l plang ; sa vada
www.dacoromanica.ro

79

L131 LAZAR

inultimea oamenilor. Multi din jidovii ce erau acolo


au crezut atuncea in Christos, data au vazut aceasta
ce a facut ; iar altii dintru dansii, s'au dus de au
spus jidovilor toate cate a facut Christos.
Deci tocmeala acestui sfant praznic de astazi, aceasta este, dupe cat auzirati, iubitii mei cretini.
Iar insa putinel cuvant mai ascultati cu toata osirdia,

ca s luati i plata deplin dela Dumnezeu, pentru


osteneala voastra.

Acest Lazar pre carele a inviat asta-zi Christos,


scrie sfanta Scripture de dansul, c a fost fecior
unui fariseu ce l'a chemat Simon, i a fost drag lui
Christos foarte, pentru blandetele lui i pentru credinta ce avea care Christos. Iar jidovii, ca ni*te
rai i zavistnici ce erau, daca au vazut ca pentru
Lazar, se duceau multi i credeau in Christos, au

facut sfat s omoare si pre Lazar. Iar el daca a


prins de veste sfatul lor, a fugit i s'a dus in ostrovul Kiprului. Dupa. aceea Apostolii l'au hirotonit
de l'au pus episcop intr'o cetate ce se cheama Kitea.

Acolo i-a dus Preacurata Fecioara, Inca pana era


Sfintia Sa vie, de i-a dat un omofor ce-1 facuse
ins4i Sfintia Sa cu manile Sale.
Iar Lazar daca l'a inviat Christos, trezeci de ani in-

cheiati a locuit pre lume. Nici o data n'a ras


aducandu-i amite de amarul mortei

si

de

frica

muncilor ; i nimic n'a spus din iad caci, on Christos

nu l'a lasat sa spue fiind prea infricopte, on uitase,


de frica mare, ce vazuse.
Iara noi, slugile lui Christos, iata cu ajutorul lui
Dumnezeu am trecut calea sfantului post. Ferice de
cela ce se va fi nevoit fara de lene intr'acest chip
se nu fie ramas in vr'o vatamare carea cum-va de
www.dacoromanica.ro

80

CAZANIE LA DIIMINICA

pacate ; caci postul este sfintenie i curatire sufletului.

Amar omului aceluia ce nu-i va lasa voea sa. Sa-i


lase mania i pisma ; sa.-i lase mancarurile, betiile i
naravurile cele de pacate ; sa.-i lase scumpetea ; sa pos-

teasca cu inima curata i cu dreptate, cu milostenie


i cu blandete ; sa -8i lepede de asupra sa sarcina
pacatelor i s umble uwr pre calea lui Dumnezeu.
Ca cela ce se incarca de sarcina grea pre cale, ramane i zabovqte i i-se intampla primejdii de
talhari i de hiara rele. Pentru aceea nevoiti-va de
faceti invataturile lui Christos : dragoste intru fratii
noWi i intru cei streini, iubire intru vrajm4i notri,
ferire de pofte, departare de pacate, lepadare de
rautati. Si de cate lucruri sant ale lui Dumnezeu
i ale spaseniei noastre, acelea s ne nevoim sa
facem, ca sa ne invredniceasca Domnul Christos de
pre carea not toti sa o dobandim,
imparatia Sa

pentru darul si mila Sfintiei Sale, Ciruia se cuvine


cinste, lauda i marire, impreuna cu Thal i cu Duhul
Sant, acute i pururea i intru veci netrecuti i nesfariti. Amin.

E-G-,:-E-41$3C.<810.-:ErtiME*-3NSWIRS

CAZANIE

LA DUMINICA FLORILOR
Cuvant inainte.
4*,s and

s'au sfatuit vr4maii asupra Domnului


1 vo nostru Iisus Christos, dup . acea minune ce
a facut de a inviat pre Lazar cel de patru
zile mort i zacand in groapa, oare-ce pu41'

tinel S'a mai ascuns Sfintia Sa, aratand noun


www.dacoromanica.ro

tk)L9
FLOR1LOR

e)0.4'
81

chip, sa nu ne dam insine de buna voea noastra


in primejdii. Nu pentru-ca doara S'a temut de a
facut aceasta

ca, fara de voea Lui, nimenea nici


o strambatate nu I-a putut face ci pentru ca-si
tocmise $i -si alesese Luisi ceasul si vremea muncilor
Sale, atunci cand aveau Jidovii obiceiu de junghiau
mielul Pastilor in patru-spre-zece zile ale lui Martie,

dup. Legea ce-i invatase pre dansii Moisi (precum

la Esire 12, 6), Deci, intru acea vreme S'a


aratat Domnul Christos vrasmasilor Sai la locul
cel de junghiere in cetatea Ierusalimului, ca s se
umple chipul mielului celui din Legea Veche, pe
care it junghiau Jidovii de faceau pastile. Pentru

scrie

aceea $i la acel loc de junghiere at Ierusalimului a


calatorit asta-zi Domnul nostru Iisus Christos, ca un
Mesie adevarat
cum vom auzi spuind acum.
Sfanta Evangelie dela loan, Cap. 12, Stih 1.

'ai inainte de Pasti cu cease zile, venit-a Iisus


cin Vitania, unde era Lazar cel ce murise
tpe caret l'a inviat din morti, si i-au facut lui
i acolo cina. Marta slujia, iar Lazar era unul din
c cei ce sedea impreuna cu dansul. Atunci Maria
cluand o litra cu mir de nard curat de mult
c pret, a uns picioarele lui Iisus si a sters cu parul
csau picioarele lui, si casa s'a umplut de mirosul
cmirului. Zis'a, drept aceea, unul din ucenicii lui,
cIuda al lui Simon din Iscariot, carele vrea sa-1
c vanda pre el : Pentru ce acest mir nu s'a vandut
(in trei sute de dinari si sa se fie dat saracilor? Si
.a zis aceasta, nu ca, doara de saraci ii era grija lui,

c ci caci era fur si punga avea si ce se punea intr'insa,


cpurta. Si a zis Iisus : Lasa-o pre &Ansa, ca sa pa-

Gra,
www.dacoromanica.ro

v9
82

CAZANIE LA DIIMINICA

(zeasca aceasta la ziva ingroparei mele; Ca pre saraci


pururea ii aveti Cu voi, iar pre mine nu ma aveti

(pururea. Si a inteles multime multa din jidovi, Ca


e acolo este i a venit, nu pentru Iisus numai, ci ca
( va vaza i pre Lazar, pre carele it sculase din morti.
(Si 8e sfatuise arhiereii, ca i pre Lazar sa-1 ucida ;
(caci multi pentru el mergeau din jidovi Si credeau
cin Chistos. Iar a doaua zi, poporul cel mult care
cvenise la pra.znic, auzind Ca vine Iisus in Ierusa(lirn, a luat stalpari de finic i a eit intru intimpic narea lui, i striga: Osana 1 Binecuvantat cel ce
(vine intru numele Domnului, Imparatul lui Israil 1
($i afland Iisus un manz de asina, a ezut pre el,
(cum este scris : Nu to teme fata Sionului, ca iata
timparatul tau vine ezand pre manzul asinei. Dar
(acestea nu le-au cunoscut Ucenicii lui mai inainte,
e ci dup, ce s'a preamarit Iisus, atuncea 'au adus
c aminte, ca acestea erau pentru el scrise, i acestea
i -au facut lui. Marturisia drept aceea multimea care

<era cu el, cand pre Lazar l'a strigat din mormant


( qi. l'a sculat din morti. Pentru aceea l'a i intim(pinat pre el poporul, ca. auzise ca. el a facut ac ceasta minune,.
Invatatura dintru aceasta sfanta Evangelie: pentru calatoria Domnului Christos in lerusalim.

T'ocmeala aveau imparatii in vremea de demult:


cand se intorceau dela razboiu cu biruinta i

veneau la imparatia sa, atuncea eia inaintea for


multime de oameni, de-i intimpina cu stalpari de finic in manile sale, de arata cinste i chip de biruire imparatilor sai. Acest obiceiu tiind oamenii din
Ierusalim si cu ceia ce locuiau imprejurul lor, au eit

GA
www.dacoromanica.ro

FLORILOR

83

inaintea- lui Christos de L'au intimpinat cu stalpari


de finic in mainile sale, ca inaintea unui Imparat birui-

tor, caci a biruit moartea i a inviat pre Lazar.


Pentru aceea, ascultati cum spune sfanta Evangelie, de tocmeala acestui sant praznic de astazi. Scrie
Joan Evangelistul (II, 48), ca. daca a inviat Christos pre Lazar, multi din jidovi mergeau si credeau
in Christos. Pentru aceea se sfatuisera mai marii
jidovilor s ucida. pre Christos. Iar dupa aceea Dom-

nul Christos n'a mai umblat la aratare in jidovi, ci


S'a dus aproape de pustie intr'o cetate ce se chema
Efraim. Iar cand a fost mai inainte de Pati cu ease
zile, a venit Christos iar in Vithania unde era Lazar
pre care it inviase Christos din morti i acolo I-a
facut Lui oaspat. Lazar Inca edea cu ceia ce man-

cau la masa, pentru ca sa. nu le para ca Christos


a facut nalucire i a inviat o aratare, iar n'a inviat
adevarat pre Lazar. Pentru aceea i el a ezut la masa,

a mancat cu ceia-l-alti oaspeti *i a baut cu danii.


Deci eza.nd Christos la masa cu Lazar i cu ceia-l-alti

chemati, Maria sora lui Lazar luand o litra de mir


cu mestecaturi de mult pret, a uns picioarele Domnului Christos i cu parul capului ei a ters picioarele
Sfintiei Sale, i casa toata s'a umplut de mirosul mi-

rului. bra Iuda feciorul lui Simon din Iscariot, daca


a vazut pre Maria ca. a varsat mirul pre picioarele
lui Dumnezeu, a ravnit intru sine i a zis : pentru ce
n'ati vandut acest mir in trei sute de dinari sa-i
dati saracilor, 6-1 varsarati jos i-1 risipirati ? Aceasta

o a zis Iuda, nu a doara ii era grija de saraci, ci


pentruca el Linea cheltuiala i punga lui Christos, si-i
era voea sa. is i acei bani sa-i adauge la ceia-l-alti,

fiind iubitor de argint.


www.dacoromanica.ro

SE,A,

84

CAZANIE LA MAMMA

Vedeti, tematorilor de Dumnezeu crestini, cat este

de rea lacomia banilor. Ce-i lipsea Iudei, cand nu


numai alte daruri ce-i dedese Christos toate, ca si
celor-l-alti apostoli: sa goneasca dracii din oameni,
s tamaduiasca bolnavii, sa invieze mortii, ci stiind
Domnul Christos lacomia lui, si punga cu banii o
dedese la dansul, pentru ca s n'aiba a carti ce-va
ca nu-i ajunge, iar el si banii mirului vrea sa-i inghita ?
Totdeauna auzia pre Christos invatand s fie milostivi

$i nestrangatori, iar el de lacomie mare nu se mai


satura, pana ce a vandut si pre Domnul sau pre
Christos. Ca asa este lacomul : cand are de ajuns,
atunci mai mult se nevoieste s stranga. Ce este al
sau tine, iar al altuia se sileste sa-1 cheltuiasca. *i de
stransoare nu se mai satura pana ce-si vinde chiar si

sufletul sau, pentru strambatate si pentru lacomie.


Iar dupa acestea ce se facusera in casa lui Lazar,
cand a fost a doua zi, a trimes doi din Ucenicii Sai,
sa-I aduca un asin, s incalece pre el $i sa mearga
in Ierusalim. Daca a auzit multimea ce se stransese
in Ierusalim pentru praznicul Pa*tilor, ca. Christos va

s vie in Ierusalim, au luat toti stalparii de finic in


mainile sale si au exit intru intimpinare inaintea lui
Christos. Iar Apostolii $i -au pus vesmintele sale pre
asin $i de-asupra a sezut Domnul Christos. Acolo unde
L'a intimpinat multimea, a facut Lui cinste si slava.
mare : unii asterneau vesmintele sale de calca pre ele
asinul lui Christos; altii taiau frunza de puneau pre
cale pre unde mergea Christos ; si toti cati mergeau
inainte $i veneau pre urma, nu numai barbatii si
muerile, ci si pruncii cei mici $i pruncii din bratele
maicilor, toti strigau si ziceau : Osana intru cei din
inaltime 1 (adica : izbaveste-ne pre noi, izbaveste-ne,

www.dacoromanica.ro

tkl,s

Sig
FLORILOR

85 G

acum cel ce petreci intru cetele ingeresti). Bine


esti laudat Cela ce vii intru nuMele lui Dumnezeu,
ca. Tu esti imparat Israiltenilor ! Asa cu aceasta

lauda a laudat pre Christos multimea aceea. Cu


aceasta cinste L'a intimpinat $i intr'acest chip L'a
laudat, ca pre cel ce este imparat mortilor si biruitor
iadului. Fiind-ca oamenii ceia ce vazusera minunea
care facuse Christos cand inviase pre Lazar, spuneau
si marturisiau tuturor in Ierusalim, pentru aceea auzind jidovii, au exit intr'acest chip inaintea Sfintiei
Sale, de L'au intimpinat cu atata marire.
De se va indoi nescine pentru ce a incalecat Christos

pre asin, cade-se sa stie, ca. Domnul Christos cat a


umblat pre pamant, tot pedestru a umblat. Si in cale
departe cand a calatorit, nici odinioara pre cal n'a incalecat. Dar acum pentru ce a incalecat inteatata loc
numai cincisprezece stadii? (Stadiul este o suta de stanjeni; cincisprezece stadii fac o mie $i cinci sute de stanjeni. Atata este din Vithania pana in Ierusalim). Intea-

tata loc de putin a incalecat Domnul Christos, pentru


ca sa se implineasca cuvantul ce a prorocit mai inainte
Zaharia prorocul, de Christos, catre Ierusalim si a

zis (precum scrie in cap. 9, stih 9): Nu te teme


fata Sionului, ca iata imparatul tau vine bland sezand
pre manzul asinei". Prorocia aceasta o graeste pro-

rocul intru acest chip : Nu te teme, Ierusalime, de


acest Imparat, ci mai vartos te bucura si te veseleste ,

ca nu vine mandru si mares, ci bland si smerit si


este calare pe asin. Avut-ai imparati, Ierusalime, dar
aceia au fost raj si nedrepti, apucatori si prada-

tori, cum a fost Manasie imparat, Ahav, Navuhodonosor, tirani, inchinatori idolilor, spurcati, pacatosi.
Iar acest imparat ce vine acum, nu este ca aceia

LB

www.dacoromanica.ro

86

CAZANIE LA DUMINICA

de mai inainte, ci este imparatul dreptatei, Imparatul


pacei, Imparatul a tdata mila si blandetele, Imparatul,
imparatilor si Domnul domnilor. Nu este acesta Imparat strein, ci este adevarat Imparatul tau Ierusalime

cela ce vine sa te isbaveasca din jugu] robiei, pre


carele L-au asteptat cu multa bucurie prorocii si
toti patriarhii.
Cu aceste cuvinte, de demult a dat veste prorocul,
Ierusalimului, de Domnul nostru Iisus Christos. Dar
pentru-ca s'a lepadat de Dansul oamenii Ierusalimului

$i L'a omorit, pentru aceea, acele cuvinte ale prorocului, sant graite noun crestinilor cestor adevarati ;
ca noi santem in biserica Ierusalimului, adeca in Biserica lui Christos ce s'a inceput in Ierusalim de Apostoli si s'a intemeiat pretutindenea in toata lumea, in
carea santem noi crestinii cei dreptmaritori.
Deci, pentru tine crestine, s'a smerit Imparatul ce-

si a luat chip de rob. Astazi, pentru tine a


venit in Ierusalim, spre munci si la moarte rea si
grozava, ca sa te isbaveasca de moartea de veci.
riului

Venit-a de $i -a varsat sangele, ca pre tine sa te rascumpere din robia iadului si a muncilor. Venit-a cu
blandete, ca s te apropii cu.indraznire catre Dansul.
Venit-a sarac, ca s te imbogateasca cu imparatia Sa
cea dumnezeeasca. Venit-a plecat si smerit, ca pre
tine s te inalte intru marirea ceriului. Cine. nu se va
mira acum de blandetele si de smerenia Lui cea mare
si fara de masura.? Ca nu numai oamenii, ci si chiar
ingerii sant cuprinsi de spaima si de minune, cum $i
in ce chip Dumnezeu acel infricosat, Dumnezeul ingerilor, Dumnezeul tuturor, celuia ce-i este scaunul
pre Heruvimi, celuia ce-i slujesc mii de mii de voevozi ingeresti si milioane de milioane de ingeri, cela
VO-6

www.dacoromanica.ro

WTI
FLORILOR

87

ce cauta pre pamant i-1 face de se cutremura ;


Inteatata smerenie i inteatata rabdare a venit, cat
nu numai din ceriu pre pamant s'a pogorit, ci mai
apoi i chinuri cumplite a rabdat. Si pentru cine ?
Pentru noi pacato$ii ; pentru noi nemultamitorii ;
pentru noi indaratnicii ; ca sa ne milueasca pre noi,

ca sa ne mangaie, ca sa ne rascumpere, ca s ne
izbaveasca din moartea de veci, din robia diavolului,

de sub puterea iadului i a muncilor ; pre noi cari


eram da'i i vanduti pentru grepla i neascultarea

stramoului nostru,lui Adam, intru carele cram


greiti noi to %i.

Deci, cum sa ne veselim i sa ne bucuram de


venirea acestui Imparat, ce este miluitorul i izbavitorul
nostru ? Cade-se, cu adevarat sa se veseleasca sufletul

a tot omul credincios ; ca acestea toate le-a facut


Dumnezeul nostru pentru noi. Deci sa-i multumim
Lui, cu dragoste, pentru unele daruri ca acestea ce
ne-a daruit noun astazi cu venirea Sa.
Cade-se de acum a ti, Intaiu ; ce inchipuiesc vemintele cele ce au pus Apostolii pre asin. Al doilea

se cade a ti :

ce inchipuiete i

asinul. Pentru

aceea ascultati.
Domnul nostru Iisus Christos, unul adevarat Dumnezeu, a fost in ceriu puternic i preamarit de ingeri.

insa ca un milostiv i de oameni iubitor ce este,


nu a lasat omul s fie peritor, ci a venit i S'a aratat
smerit si a imparatit intru noi, intru limbile cele

urate i spurcate i ne alese dintre alte limbicum


graqte astazi i Sofonie proroc (3, 20) i cuvinteaza
cuvant ca din rostul lui .Dumnezeu, i zice : (Pre cei
urati i pre cei goniti voiu priimi, i pre aceia voiu

pune de lauda
3Z

si

de marire intru tot pamantul,.

www.dacoromanica.ro

GAv

88

CAZANIE LA DUMINICA

Deci s va pricepeti, ca. asinul acela pre carele a


ezut Christos, a inchipuit pre noi limbile, ce eram
fora minte i fora intelepciune ca un asin. Iar pentruca

a ezut pre noi Domnul Christos cu invatatura sfintei Evangelii i cu darul Duhului Sfant, pentru aceea
de atuncea am parasit de a ne inchina idolilor i ne
inchinam Sfintiei Sale.
Iar vemintele ce au pus Apostolii pre asin, a inchipuit darurile i invataturile sfintilor Apostoli ce
au pus pre noi. Si iar4i vemintele ce aternea multimea de calca pre ele asinul lui Christos, a inchipuit pacatele limbilor ; ca de nu'i va lepada necine pacatele, nu va putea sa. dobandeasca pre Christos,
nici va petrece Christos in sufletul cel pacatos ; ca

n'are loc Sfintia Sa intru inima celui pacatos


cum zice i prorocul Isaia (66, 1) : Ce casa ziditi
mie ? graete Dumnezeu". Casa i locaul lui Dumnezeu, este inima omului cea curata. Si apostolul

Pavel zice (la a doua carte care Corinteni 6, 14) :


Ce impreunare are lumina cu intunericul?" Intunerecul este pacatele omului, iar lumina este Dumnezeu

cum graete Insui (la Joan Evangelistul 12, 46):


Eu lumina in lume am venit".
Deci, de nu'i va lepada necine pacatele, nu va
putea dobandi pre Christos, ci se va desparti de Dan-

sul. Iar daspartirea de Christos, pentru fapte rele,


se chema moartea de veci. Cu aceasta moarte, toti
pacatoii mor. Precum este sufletul nostru viata trupului, asa i Dumnezeu, este viata sufletului nostru.
Deci, cand se desparte sufletul nostru de trup, atunci
moare trupul. Asa i sufletul, de se va desparti de
Dumnezeu pentru fapte rele, atunci va muri cu moartea
cea de veci. Si ce graiesc multe ? Insusi Domnul
www.dacoromanica.ro

6:5Pg
FLOR1LO R

89

sq

Christos zice, in sfanta Evangelie dela Luca (16, 13):


Nimenea nu poate sa slujeasca la doi Domni, adeca.
$i lui Dumnezeu si diavolului; caci pre unul va iubi,
adeca pre diavolul, iar pre Dumnezeu va uri ; si

lucrurile cele rele ale diavolului va indragi, iar lucrurile lui Dumnezeu le va uri. Si precum este un
om cand va sa alerge pre un drum si de va fi ingreuiat cu haine multe nu poate sa. alerge, asa si
omul acela ce nu se va desbraca de pacatele sale,
nu va putea alerga sa ajunga intru imparatia ceriului.
Si precum nu poate s caute omul cu un ochiu deodata. si in ceriu si pre pamant, asa nu poate nescine
cu pacate sa vada Si pre Dumnezeu si pre diavolul.
Deci, cu adevarat, nimic alt n'au inchipuit vesmintele acelea ce aruncau de le asterneau inaintea lui

Christos, fart, numai lepadarea pacatelor si urdrea


rautatilor. Iar cele-l-alte vesminte ce puneau Apostolii

pre asin, sant invatatura cu care Apostolii au acoperit pacatele limbilor. Tineti minte, ca asinul, am
zis, santem noi limbile ; deci sfintii Apostoli au fost

trimisi la noi de au invatat si au marturisit, minuni


au facut si toate au rabdat, numai pentru ca s intoarca limbile, sa le aduca ca sa cunoasca. pre Dumnezeu $i sa acopere pacatele lor.
Stalparile cele de finic, au inchipuit biruirea pacatelor.

Pentru aceea, o iubitii mei crestini, iata cu ajutorul


lui Dumnezeu am trecut sfantul post. Deci sa ne socotim pre noi insine sa nu fim postit cu mandrie Si
cu lauda; sa nu fim postit cu lene, facand voea tru-

sa. nu fim postit cu manic si cu vrajba spre


cineva si cu scumpete, caci asa post, este cu putin
folds si de mica plata. Pentru aceea, iarasi vine sappului ;

-To4
g4:ks9

riT.

www.dacoromanica.ro

VX

4r''' 90

CAZANIE LA

tarnana sfintelor chinuri ale Domnului nostru Iisus


Christos, i incai acum s ne nevoim a ne indrepta
pre noi inine, ca s praznuim pre voia lui Dumnezeu
sfintele patimi, i s ajungem i ziva cea luminata a
sfintelor Pati. Pentru aceea noi s lasam ca unii s

se gateasca cu schimburi de veminte, s se impodobeasca i sa se intrumuseteze ; altii sa se grijasca


de mancari i de bauturi; unii sa se desmierde i sa
se desfateze ; altii sa se imbogateasca i sa se umple.
*i carii? Limbile, paganii cei neintelegatori, cei tara
Dumnezeu, ce nu cunosc pre Dumnezeu cel adevarat,
carii, inviere i judecata nu ateapta sa fie, nici nadajduesc s is dupa lucrul lor. Unii ca aceia s se grijasca
de acestea, iara noi ceia ce credem in Dumnezeu cel
adevarat, sufletele noastre sa grijim sa le luminam;
sufletele noastre sa infrumusetam; sufletele noastre

sa impodobim cu lucruri bune ; lui Dumnezeu s


ingaduim cu fapte bune. Acestea s facem, acestea
sa agonisim, caci credem intru Dumnezeu, cela ce
iubete aceste lucruri, i ateptam s inviem i sa
fim judecati, i credem ca vom lua dupa lucrurile
noastre. De aceea s facem i lucrurile cele ce se
cad credintei noastre ; sa nu tragem nadejde ca fara
de lucruri bune ne vom spasi. Precum nu este cu
putinta ca focul sa arda fara de lemne, apa nu este
cu putinta sa se spaseasca necine, fail de lucrurile
credintei sale. Aceste lucruri sa ne nevoim, fratilor, a
face, pentru ca s ne invredniceasca Domnul Christos
aicea sa petrecem. sanatoi i in pace, nesmintiti de
vr4ma*ii trupeti i sufleteti, sa. ajungem i sfintele

Pati, sa ne izbavim de pacatele noastre intru ziva


invierei lui Iisus Christos
pentru care lucru, s
dobandim viata cea de veci i bucuria Patilor, celor
Tog

www.dacoromanica.ro

0,5.

WE'P

40.

JOIA CEA MARE

91

de sus intru imparatia ceriului, pre care not toti sa o


dobandim, pentru darul i ruila Domnului nostru Iisus
Christos, caruia se cade marirea, cinstea i inchinaciunea, impreuna cu Parintele gi cu Duhul Sant, acum
i pururea i intru veci netrecuti nesfariti. Amin.

WIK.3.NEW-

CAZA.1\TI
LA. JOIA CEA MARE NOAPTEA SPRE VINERI
Pentru muncile Domnului nostru Iisus Christos. Cum se
cade noua a ne mahni *I a ne Intrista pentru pacatele
noastre, Ca pentru dansele a rabdat munci
Domnul Christos

ntru aceasta zi de astazi, iubitii mei crqtini,


praznuim i facem pomenire councilor Domnului nostru Iisus Christos ce au fost in 5533
de ani din inceputul lumii. Praznuim chinu-

rile izbavitorului nostru Iisus Christos, nu


cu bucurie, ci cu jale i cu lacrami, i cu intristare adanca pomenim i ne aducem aminte de
munca cea grew, cu durere i cu ruine, a Domnului nostru ;pre care munca, fiqte-ce cretin este
dator sa o gandeasca i inaintea ochilor sai s o pue ;
caci incepatura a toata munca i mai apoi 9i a mortei
lui Christos, nu este alt fara numai pacatele omului.
Stim ca Sfintia Sa, pacat sau viclqug n'a facut,

nici a rabdat pentru vina Sa, ci a rabdat pentru


pacatele noastre i pentru binele nostru precum i
Isaia prorocul de demult a prorocit zicand (53, 5):
Acela este ranit pentru nedreptatile noastre, i este
M-\.9

www.dacoromanica.ro

M-.1P-6"It 92

6;&?
CA ZANIE LA

ucis pentru rautatile noastre, si cu ranele lui suntem


tamaduiti, Ca Dumnezeu Parintele a pus pre dansul
nedreptatile noastre ale tuturor). Deci adevarat lucru
este, ca nu pentru vinele Sale, ci pentru pacatele noastre a vrut de a rabdat nevinovatul Dumnezeu. Pentru

noi a fost chinuit; pentru noi a rabdat cum zice


si Pavel Apostol la intdia carte care Corinteni (15, 3):

cCa. a murit pentru pacatele noastre D. De n'ar fi


gresit omul, nici odinioara Domnul Christos n'ar fi
rabdat munca cumplita ca aceea. Pacatul omului
este incepatura muncei cei nevinovate a Domnului
nostru Iisus Christos. Pentru aceea trebueste tot omul
crestin s se umileasca si s se intristeze, pentru-ca
strambatatile si pacatele lui, au facut munca si

moartea cea Brea a Domnului sau Christos.


Cand s'a apropiat vremea ceea ce era din veci tocmita, intru carea vrea Dumnezeu s faca mantuirea
noastra, atunci a facut cina cu Ucenicii Sai. La acea-

sta cina a asezat Legea cea Noua, a inva.tat pre


Ucenicii Sai, pentru dragoste, sa se iubeasca unul cu

altul (Ioan 15, 17), i-a intarit cu cuvantul sa nu se


spaimanteze in vremea chinurilor Lui si le-a spus, ca

se va duce catre Parintele.


Dupa aceste cuvinte S'a sculat dela masa, $i S'a
dus de ceea parte de un patau, ce se chema Kedron,
unde era o gradina, in carea a intrat Insusi cu Ucenicii Sai (Ioan 18, I). Dintru acea gradina, s'a inceput munca lui Christos Domnului nostru; ca mare
durere a fost Sfintiei Sale intru acea gradina, vazand
si stiind toate muncile Sale, si mai apoi si moartea

cea cumplita, pentru carea s'a spaimantat ca un


Om deplin ce era (Matei 26, 38), $i cu sudori s'a
Toke
www.dacoromanica.ro

QA73

4r.Ac

JOIA CEA MARE

6.

93

rugat, iar ca un Dumnezeu a biruit i a Doborit pre


vrama0 Sai.
Intru acea seard cand era Christos in gradina aceea
cu Ucenicii Sai, Iuda, unul dintre Ucenicii Sai, s'a
dus la mai marii jidovilor de a vandut pre Domnul

pre Christos. Si sand a fost la un ceas din


noapte, a venit ca un talhar asupra Invatatorului
sau, cu multime multa, cu arme i cu futi. lard.
sau

Domnul Christos a orbit ochii for cu puterea Sa cea


Dumnezeeasca i nu puteau s-L cunoasca, ci urnblau ca nite orbi ce nu vad. Si i-a intrebat pre

a zis: Pre cine cautati? Iar ei au zis: Pre


Iisus Nazarineanul (Joan 18, 4, 5). Iar Domnul
Christos carele de buna voe venise spre moarte, nu
S'a tagaduit, ci S'a spus Insui pre Sine a zis: Eu
danii

sant acela pre carele cautati. Si cat a zis aka, indata


au cazut indarat pre spate i au fost ca nite morti,
Aicea Domnul Christos a aratat puterea Sa cea
dumnezeeasca, ca a putut de naprasna, -cat e clipeala
unui ochiu, sa-i pearda pre toti; dar iar4i i-a imb!anzit mania Sa i de buna voe S'a dat in mainile

lor. Iar ei nimic de acestea nu au socotit, nici au


priceput, ci L-au incunjurat ca nite cani turbati i
L-au legat fara nici o mila.
Si intaiu, daca L-au prins, din gradina aceea L-au

dus pre Dansul la Ana,

acolo a fost batut cu

palma preste obraz. Dupa aceea dela Ana la Caiafa.

Acolo a fost scuipat, batut i ocarit. Si de acolO


in straja toata noaptea, ras *i batjocorit dr slujitori
i in multe chipuri amarit. foarte. Din Varta foarte
de dimineata L-a scos i la sfat la curtea Caiafei
L-a dus. Dela Caiafa la Pilat. Dela Pilat la Irod de
isnoava, i iar dela Irod la Pilat. Intru aceste purtari,

t1,0

,tr-16?.

e.j-jn
www.dacoromanica.ro

.0'1 94

CAZANIE LA

intru toate ce au purtat pre Domnul Christos, a


avut Sfintia Sa legaturi grele, smulgere de par, tragere de barba si scuipire in obraz.
Dupa aceste Inca zece strimbatati I-au facut
Sfin ;iei Sale : intaiu, ca s'au strans tot poporul : unii
sa se socoteasca de ce-I vor face, altii ca sa-I faca
rau $i amariciune negraita. A doaua strambatate,
ca L-au desbracat de vesminte. A treia, ca L-au
imbracat intr'un vesmant mohorit ca sa-si rada,
fiind-ca el a zis, ca este imparat jidovilor (intaiu era
imbracat in vesmant alb, cu carele it imbracase Irod
[Luca 23, II]; iar dupa. aceea L-a desbracat si L-a
imbracat in plasca ierusalimleneasca). A patra strim-

batate I-au facut, ca. I-au pus pre cap cununa de


spini, cu care cununa I-au ra nit $i I-au incruntat
tot capul. A cincia, in loc de steag Imparatesc,
I-au dat in mana o trestie de mare. A easea, Ca
hu le-a ajuns atata, ci-si tacea Os de I-se inchinau
din genunchi si strigau zicand : fii sanatos imparate
jidovesc, Ca acum cu adevarat esti imparat, fiind-ca
esti imbracat cu plasca mohorata si ai in cap cununa

si in mana steag ; iata, ce ai poftit to ai aflat. A


seaptea strambatate I-au facut, ca scuipiau in fata
Lui si-L bateau cu palma, atata cat perise frumsetea fetei Lui si se schimbase podoaba obrazului
Lui. A opta strambatate si durere mare I-au facut
Sfin %iei Sale, ca au luat trestia si-L loveau cu ea
in cap preste acea cununa vartoasa inghimpoasa,
atata cat s'au infipt ghimpii in capul Lui si-I cura
sangele pre fata. A noua, iarasi de isnoava radeau
si-L ocarau $i -L bateau. A zecea si cea mai de
apoi strambatate I-a facut Sfintiei Sale, ca L-au

www.dacoromanica.ro

6:55R

JOIA CEA MARE

95 3(q

desbracat de acea plasca si L-au imbracat iarasi cu


vesmintele Lui.

Deci s'a adunat multa multime, si a luat pre


Domnul Christos si L-a dus la locul unde se chiama

Golgotha. Acolo L'a rastignit pre Dansul. 5i mai


nainte L-a adapat pre Dansul cu otet amestecat cu
fiere. Cu Dansul, au rastignit si doi talharii unul
de-a dreapta, altul de-a stanga.
Iar dup acele munci $i chinuri si dupa acele dureri si necazuri ce a rabdat pentru not Domnul
.

nostru Iisus Christos, scriu Evangelistii si de minuni


ce s'au facut la moartea Sfintiei Sale. Ca intai,

Inca pana a fost viu pre Cruce, s'a intunecat soarele dela amiazi pana de catre seara, in trei ceasuri
tocma. A doua, daca 5i-a dat sufletul in manile
Parintelui dupa moartea Sfintiei Sale s'a rupt Catapeteazma Bisericei cele mari a Ierusalimului, tocma

in doua de sus pana jos. A treia, s'a cutremurat


pamantul. A pata minune, s'au despicat petrile. A
cincea, s'au deschis gropile in ceasul mortei Domnului, si intru ziva invierei Sale s'a sculat mortii
si s'a aratat la multi.
Iata, iubitii mei crestini, auzirati moartea Domnului nostru si muncile Lui cele grele. Deci s le
pomeniti si pururea sa le aveti inaintea ochilor vostri,

pana cand va veni Dumnezeu intru marirea Sa. De


pacate s va parasiti $i pre Domnul Christos s iubiti, ca Acela mai inainte pre voi v'a iubit si pentru
voi a murit, ca voi s nu muriti cu moartea cea
de veci ; c Acela pentru pacatele tale a plAtit cu
sangele Sau, si pre tine din robia de veci te-a
rescumparat

$i

slobozia imparatiei ceriului ti-a daruit.

Pentru aceea s-L iubesti pre Dansul cu toata inima


ZAC-,9

www.dacoromanica.ro

K;(:6

r''` 96

CA ZAN1E LA

to i sa umbli intru toate invataturile Lui. Cu acelea

vei ajunge viata de veci i imparatia ceriului, pre


carea not toti s o dobandim, pentru mila Domnului
nostru lisus Christos, caruia se cade cinste si inchi-

naciune, impreuna cu Parintele i cu Duhul Sant,


acum i pururea i intru vecii vecilor. Amin.

woo .(9e.o.

CD3E01

elo.e WOO

A DOUA PARTE: PENULT,' ARATAREA MTINCILOR,


DOMNULUI CHRISTOS.
qi(

ade-se a ti, Ca cu ce a biruit din inceput diavolul pre om, cu aceea trebuie s fie i el biruit de Christos. Incepatura blestemului i a

toata osanda omului, au fost aceste trei :Muerea Eva,


de erpe a fost amagita ; lemnul, din carele Adam
muerea, lemnul i moartea.

cu Eva au mancat poame ; moartea, ce a stapanit


pentru mancarea poamelor acelora, precum scrie la
Facere (3, 7, 8). Aa dar intru acel chip i acum :
in locul Evei, prea binecuvantata Fecioara Maria :
in locul ltmnului celui din raiu, lemnul Crucei : in
locul mortei lui Adam, moartea lui Chris.tos.
Crucea a biruit pre satana diavolul ; cu aceea a

fost biruit. Cu lemnul acela din raiu, a biruit pre


Adam, diavolul ; a5a. si Christos cu lemnul Crucei, a
biruit pre diavolul. Precum moartea lui Adam, omora

pre oamenii ce se nascusera dintru dansul, aa i


moartea lui Christos, a inviat pre oamenii ce au fost

dupa Dansul ; Eva a agonisit munca a tot neamul


sau, iar Fecioara Maria a agonisit binele de veci a
tot neamul ce crede Fiiului sau.

Vr3

Ok-,4)

www.dacoromanica.ro

eft

JOIA CEA MARE

97

Pentru. aceea nu to mira, o iubitul meu cretin,


pentru ce a rabdat Dumnezeu cel puternic, ca cela
ce n'are putere. Ci s stiff si sa pricepi, ca intr'alt chip

nu s'ar fi putut cunoaste puterea, intelepciunea si


dreptatea lui Dumnezeu; puterea: ca acolea uncle
nimenea nu a putut sa faca, Dumnezeu a facut ;
dreptatea :ca ar fi putut Dumnezeu si .cu puterea
s isbaveasca neamul omenesc de munci, dar n'a
vrut, ca sa n'aiba a raspunde diavolul sa zica eu
am biruit pre om, iar eu sunt biruit de Dumnezeu ;
ce lucru mare este? Pentru aceea a vrut Dumnezeu
de a priimit acestea toate. De vreme ce omul cel
d'intaiu, Adam, a cazut, pentru aceea iar4i Adam cel
nou, Domnul nostru lisus Christos, l'a ridicat sff l'a
indreptat. Intelepciunea lui Dumnezeu s'a aratat, ca
Precum a
toate lucrurile le-a adus intr'o tocmire.
intrat diavolul in serpe de a amagit pre Adam, asa
si Dumnezeu a intrat in trup de om, de a inselat
pre diavolul.
De n'ar fi luat Dumnezeu moarte cu blestem, cum

ar fi scos pre om din blestem ? Iar alta moarte cu


blestem nu era in Legea Veche fara de rastignirea.
Ca asa este scris la a doua lege (2t, 23) : Blestemat
este tot omul ce moare pre lemn". Deci, pentru ca s
schimbe blestemul spre binecuvantare, a gustat din
moartea cea cu blestem. Sau cum ar fi chemat limbile
catre sine, de nu s'ar fi rastignit? De oare ce fara de
rastignire, nimenea nu moare cu manile intinse. Pentru
aceea Christos a murit pre Cruce cu manile intinse :

ca cu o !liana s traga cate Sine pre Israilteni, iar


cu alta many sa cuprinda Paganii. Pre Cruce a luat
ca crucea patru mar
moarte Domnulul Christos
gini ale lumei tine : cornul cel din sus, tine partea
www.dacoromanica.ro

98

ert)

CAZAN1E LA.

din sus ; cel din jos, tine partea din jos ; iara cornu-

rile cele din mijloc, tin pre imprejur toate marginile


lumei;
ca sa arate Domnul Christos, .ca Sfintia Sa
este Acela carele pre toti din toata lumea aduna si
tuturor a toata lumea imparateste, si cu moartea Sa
pre toti i-a luminat si-i lumineaza pre caci cred si fac
voea Lui.
Ar fi putut Dumnezeu sa isbaveasca pre om fara
de munci $i fara de moarte. Dar dreptatea Dumnezeeasca nu a lasat ca omul sa dobandeasca omul in
dar binele acela ce de buna voe l'a perdut, pentru ca
s se rescumpere strambatatea lui Dumnezeu si sa

plateasca omul gresala sa cu, certare de munci si


de moarte. Ca cine din oameni ar fi fost harnic sa
poata rescumpara cu moartea sa pacatele a toata
lumea, cand toti oamenii cati se nascusera dintru
Adam, erau spoiti cu ponegreala de pacate si urati
lui Dumnezeu, si toti sub blestemul lui Dumnezeu
erau cazuti? Nu era harnic nimenea din oameni, cu
moartea sa sa imblanzeasca pre Dumnezeu

5i

cu san-

gele sau sa rescumpere lumea din munca de veci.


Ca Dumnezeu dela omul pacatos nimic nu-I trebueste. Pentru aceea se cadea sa fie fara de pacate
acel om ce va plati lui Dumnezeu pentru oameni.
Sa fie cu destoinicie intocma cu Dumnezeu ; ca sa
fie plata aceea mare si fara de pret ; sa fie intocma
$i deplina plata. Un rob cand raneste pre imparatul,
nici cu manile, nici cu capul nu poate plati strambatatea imparatului, caci nu este de o potriva iar
;

cand un imparat, altui imparat plateste, atunci ii este


plata deplin si de o potriva. Insa nu ca doara
Christos in firea Dumnezeeasca a rabdat munci si a
platit; ci in firea omeneasca a rabdat pentru noi_ si
www.dacoromanica.ro

SAM.BA.TA CEA. MARE

99

a platit, ca un om deplin ; iara ca un Dumnezeu


deplin, plata Lui a fost fara de masura i nepretuita,
pentru pacatele omeneti cele fara de numar.
Caruia multamita si inchinaciune, dimpreuna i lauda
Yi

facem intru veci netrecuti. Amin.

7*

CAZ.A_1\TI
IN SAMBATA CEA MARE
La ingroparea Dumnezeescului trup al Domnulul Iisus Christos

Pentru plansul si tanguirea prea cinstitei Maicei


lui Dumnezeu, sl pentru pogorirea lui
Christos la lad.

e poate fi aceasta taina minunata i tuturor


oamenilor infricopta ? *i ce poate fi lauda
i cantarile Bisericei noastre ? Sau ce poate
fi, iubitii mei cretini, aka tacere mare astazi pre lume oamenilor i in ceriu umilinta
ingerilor ? Nu este alta tocmeala fara numai aceasta,
g

ca Imparatul tuturor imparatilor, doarme ; ca Domnul

nostru Iisus Christos a savarit lucrurile Sale cele


not ce a facut, i intru aceasta sfanta si binecuvantata Sambata, odihnete cu trupul in groapa.
Dintru 'ntaiu a facut Dumnezeu ceriul i pamantul,

omul i toate cate's vazute i nevazute, care sant


putrede i trecatoare (precum scrie la Facere in capul

d'intaiu stih I); iara aceste lucruri ce a facut Domnul Iisus Christos, al doilea rand, cu trupul Sau pre
lume, sant neputrede si netrecute. Pentru aceea sant
www.dacoromanica.ro

ioo

CAZANIE LA

minunate lucrurile Lui si nimenea nu poate sa spue


minunile Lui cele ce a facut. Ca d'intaiu daca a facut
Dumnezeu pre om, adeca pre Adam i i-a dat viata,
a murit iarai i a perit ; iara al doilea rand, l'a inoit
pre dansul i l'a inviat cu viata fara de moarte. Atunci

din viata a cazut omul in moarte, iar acum Dumnezeu l'a scos pre om din moarte in viata. Pentru
aceea nu ne miram atata de frumusetea ceriului i a
pamantului ce a facut Dumnezeu d'intaiu, cum ne
miram asta-zi de lucrurile cele not ce a facut acum.
*i cum a facut Dumnezeu atunci toate lucrurile lumei, in ease zile i in a eaptea zi, Sambata, a odihnit de toate lucrurile Sale (precum scrie iar la Facere
2, 2), aka si Domnul Christos intru al easelea veac
a inoit pre om cu Crucea i cu. moartea Sa, *i in a
eaptea zi, adeca intru aceasta Sambata de asta-zi,
a odihnit de toate lucrurile Sale. Atata sant de minunate lucrurile i faptele Lui ce a facut, cat nu nu-

mai oamenii, ci i ingerii se mira, cum marele i


puternicul Dumnezeu, Cela ce este imbracat cu lumina

ca cu un vqmant, s'a imbracat cu trup putred i


neputincios omenesc I i cum a incaput in groapa
stramta i intunecata, cand pre Dansul nu- L pot incapea ceriurile I sau cum S'a ingropat cu cei morti,

Cela ce da viata a toata lumea I Cu adevarat mai


minunate sant aceste lucruri decat cele de demult.
Ca acelea sant vazute, iar acestea nevazute. Nu s'au
auzit din veci, nici s'au vazut cele ce s'au izbandit
asta-zi inaintea ochilor no$tri. Ca acum moartea de
veci este omorata de moartea Sfintiei Sale, pacatul
ars de focul Dumnezeirei Lui, blestemul calcat, imparatia diavolului risipita, diavolii legati, iadul deert,
legatii scoi i slobozi, gropile deschise i mortii cei din

(4.
www.dacoromanica.ro

SAMBATA CEA MARE

101

veci, eiti din intuneric in lumina, din moarte in viata.

Pentru aceea sa strigam toti impreuna cu prorocul i imparatul David graind (Ps. 103, 24): c Cu
adevarat minunate sant lucrurile tale Doamne, toate
cu intelepciune le-ai facut,. Mare este Taina socotintei Tale Toate au tacut asta-zi i s'au potolit. Pisma i zavistia Jidovilor s'a ostoit; strigarea i galI

ceava for a tacut, armele s'au parasit. Soarele s'a


intunecat, pamantul s'a cutremurat, ingerii i mai
marii cetelor cereti s'au intristat *i de cantarile cele
de veselie s'au parasit; caci Soarele cel drept, Dom-

nul Christos, a apus in laturea pamantului cea de


jos, ca sa lumineze cu stralucirea Dumnezeirei Sale
pre ceia ce edeau in intuneric i in umbra mortei,

adeca pre stramoi i proroci, cari a*teptau acolo


venirea Lui.
Pentru aceea sa taca acum tot omul i s stea cu
frica si cu cutremur i nimic pamantete sa nu Ondeasca, ci sa asculte nu alt ce-va, &cat cuvinte
despre mila intelepciunei lui Dumnezeu, ce a facut
pentru al nostru bine i pentru a noastra spasenie.

Cand a fost Vineri de catre seara, dup. ce i-a


dat, Domnul Christos, sufletul in manele Parintelui
Sau, cand au fugit toti Ucenicii Lui i de frica jidovilor s'au ascuns, i toti cunoscutii Lui au statut departe de Dansul (precum scrie Luca Evanghelistul

23, 49), numai singur a ramas pre cruce rastignit


atunci (scrie Marcu Evanghelistul
15, 43 zicand ca) a venit Iosif ce era din Arimateea,
om bogat si frunta din sfatul jidovilor, credincios
intru Domnul Christos, i daca a vazut pre Stapanul
intre doi talhari ;

i invatatorul sau pre cruce rastignit i de toti parasit, atunci s'a obidit si s'a dus la Pilat de a graft :

(4.

www.dacoromanica.ro

102

CAZANIE LA

Da-mi Pilate, mortul acel ocdrat si urat, ce este ca


un vinovat rdstignit $i ca un strein parasit ! Da-mi
saracul acesta si rastignitul, ca a avut Ucenici si L-au
parasit de au fugit ! Nici un lucru mare nu ceiu, ci

putina rugaminte ma rog : Da-mi trupul lui Iisus


cel batut $i fara de mild ucis
scuipit si cu cunund de spini incununat, cu otet si cu fiere adapat
si cu cue pre cruce patruns. Ajunge-i, Doamne Pilate, muncile ! Ajunge-i moartea ce a luat Iata se
I

potoli zavistia jidovilor, se ostoi mania fariseilor si


se umplu voea carturarilor. DA-mi acest trup fara
de pacate al lui Iisus, carele a umblat pre mare ca
pre uscat, yin din apa a facut si cu putina pane pre
multi a saturat DA-mi trupul acesta ce a facut orbii
cu ochi, ologii cu picioare, dracii din oameni i-a izgonit si mortii i-a inviat ! Asculta, putina rugaminte
$i -mi dd golul acesta, ca pentru noi s'a golit ! Da-mi
mortul acesta, ca pentru noi muri Da-mi necunoscutul acesta, ca eu it cunosc cine este !
l

Aceasta daca a auzit, Pilat, s'a umilit si a dat

trupul lui Iisus iar Iosif luand trupul Sfinciei Sale,


al Domnului Christos, de pre cruce, impreund cu
Nicodim, l'au Invalit intr'o panza curata cu unsori
de mir.
Acolo era atunci si Preacurata Fecioara Maria
Maica Domnului, de multa jale si de mare intristare
cuprinsa, pentru toate muncile Fiiului sau, ce le
vazuse toate insasi cu ochii sai, ca numai sfintia
;

sa a fost la toate muncile lui Christos, ca o maica


ce o doare inima de fiiul sau. Pentru aceea mai
mult amar si durere a avut cand au pogorat pre
Christos de pre cruce. Vazand ranele Lui moarte
rea si groaznica, s'a umplut de durere inima si
www.dacoromanica.ro

SAMBATA CEA MARE

103

(a)

cu jale a inceput a plange $i a grai :


0 iubit Fiiul meu, unde Iasi pre maica Ta ? Intr'a
cui casa ma trimiti ? L4i-ma de acum, Fiiul meu,
si de asta zi ma desparti de Tine? Dar pre cine
voiu avea ajutor? Pte cine voiu avea mangdere?
Ca pre Tine, Fiu1 meu, am avut nadejde; pre Tine
trupul ei,

Tata, Muma i Dumnezeu, de ajutor i de folosire.


Dar de acum pre cine voiu avea in locul Tau, Fiiul
meu? Amar mie, pustia de mine! N'am tras nadejde,

Fiiul meu, cand Te-am nascut, de una ca aceasta


N'am asteptat s vad atata scarba i dosada negraita, Fiiul meu, nici atata amar i durere ! Cand
Te-am nascut, Fiiul meu, n'am simtit durere, iar
acum cumplita durere simt intru inima mea! In loc
de bucurie, Fiiul meu, iau scarba; in loc de veselie,
amar; in loc de destatare, nevoe; in loc de usurare,
greutate; in loc de zi buna, Fiiul meu, vad zi rea
si cumplita; in loc de cat bine am nadajduit sa aib,
Fiiul meu, pentru nasterea Ta, acum atata rau i
durere am! Unde este Gavriil Arhanghel carele mi-a
zis sa ma veselesc? SA-1 vad incai acum, s graesc

care dansul putine cuvinte. Ca el mi-a zis ca ma


voiu veseli, iar eu acum, Fiiul meu, ma intristez i
ma amarasc. Zisu-mi-a, ca imparatia Ta nu va avea
starsit, iar eu Te vad, Fiiul meu, nu ca un imparat,
ci ca un vinovat. Zis-a, ca imparatia Ta nu va avea
sfarsit, iar eu, Fiiul meu, Te vad mort, i cuvantul
lui nici aicea pre pamant nu s'a implinit. 0 iubitul
meu Fiiu, dulce lumina a ochilor mei, nadejdea i
veselia mea! Deschide-ti ochii i vezi pre maica Ta
ce Te plange! Deschide-ti sfantul rost i mangle
pre maica Ta! Asculta. Fiiul meu suspinele mele;
cauta de vezi lacrimile mele! Unde-ti sant Ucenicii?

ri.
www.dacoromanica.ro

e104

CAZANIE LA

Toti to lasara acum I Unde-ti sant prietenii? Toti


Te parasira ? Unde este Petru Ucenicul Tau ce zicea
ca-$i va pune capul pentru dragostea Ta (Mat. 26, 35)?

Acum nici el nu se afla s planga cu mine. Toti


m'au lasat ; toti m'au parasit I Numai Joan, cel mai
tanar din toti, acela Te iube$te $i acela iti este astazi
Ucenic. 0 iubitul meu Fiiu. sabia cea de arnandoua
partile ascutita, de carea mi-a spus Simeon batranul,

astazi patrunse inima mea $i trecu prin trupul meu


(Luca 2, 35), ca Te vad mort, Fiiul meu, Cela ce
inviai mortii I Mainile Tale cele ce tamaduiau bolnavii,

le vad patrunse cu cue $i ranite I Rostul Tau cel cu


invaptura scumpa $i dulce, acum este inchis $i tacut 1

Frumsetea fetei Tale, ponegrita $i schimonosita I 0


ceriu $i pamante plangeti cu mine pentru moartea
cea cu necaz a Fiiului meu I Plangeti cu mine maici,
ca. Fiiul meu $i lumina ochilor vostri, se stinse acum!
Glasuiti cu mine fecioare, ca Mirele sufletelor voastre,
groapei se da I Plangeti voinici, et frumsetea voastra
se schimonosi I $i voi batrani cu amar tanguiti, ca
taria voastra slabi I 0 pamante $i to soare, intristati-va
$i va spaimantati de minunata minune, ca. Facatorul

vostru zace mort $i Ziditorul vostru in groapa se


ingroapa I 0 ceriu, de$chide-ti portile tale, $i voi
ingeri plecati-va ochii vo$tri $i cautati de vedeti pre
Facatorul $i Imparatul vostru pre pamant, in mijloc
de neam pacatos lasat $i parasit in ocara mare $i
fara de mila chinuit $i omorat I 0 vicle$ugul jidovilor,
vrajma$ia $i fara de omenia for I 0 neam rau $i indaratnic, Ca nici ca petrile nu santeti ; ca acelea daca
cunoscura pre Facatorul for ca este rastignit, ele se
despicara $i se risipira, iar voi nu pricepeti nici atatal
Catapeteazma bisericei se rupse pre mijloc, iar voi
www.dacoromanica.ro

SAMBATA CEA MARE

105

nu va. umilirati I Gropile se deschisera si inimile


voastre nu se umilira 1 Soarele si luna se intunecara,
iar voi nu inteleserati ca este Dumnezeu! Insa voi
dupa lucrul vostru yeti lua si va yeti duce in locul
cel de munci unde este gatit voua impreuna cu Iuda

carele a vandut pre Fiiul meu si Dumnezeul said


Acolo in veci va yeti munci pentru faptele voastre
ce ati facut asupra Dumnezeului vostru; iar Fiiul
meu este imparat $i biruitor, si- va zdrobi capetele
diavolilor in iad. Pentru aceea, Fiiul meu, catre Tine
ca catre un mort graesc : Du-te in iad de isbaveste
sufletele stramosilor nostri si invii a treia zi, cum

ai zis cu santa Ta gura (Marcu 9, 31), ca sa te


vad iarasi sa ma mangaiu si eu si Ucenicii Tai I
Invii, Doamne, ca. Tu esti Imparat in veci 1 Birueste
moartea, calca puterea diavolului, zdrobeste capul
satanei $i iarasi sa te arati catre maica Ta ; ca
pentru spasenia oamenilor te-ai rastignit, Fiiul meu,

si ai murit, iar pre mine m'ai lasat in scarba si in


mare amar 1 Macar trei zile ce vei zabovi in iad,
Fiiul meu, mie'mi pare vreme de ani multi! Pentru
aceea, iubitul meu Fiiu, invii a treia zi, cum ai zis
de multe on !
Deci Preacurata Fecioara asa tanguindu-se si
plangand dupa Fiiul sau, trupul lui Christos a fost
ingropat de Iosif si Nicodim. Insusi Iosif de spaima
si de minune fiind cuprins, cu frica slujia la ingroparea lui Christos si cu lacrimi graia : 0 vai de
mine, dulce Iisuse, cum ma voiu atinge de trupul
Tau cel neputred ? Sau cu ce panza voiu infasura
trupul Tau ? Sau cu ce mama Te voiu pune in groapa?

Sau ce cantari voiu canta la ingropare Ta ? Stiu si


pricep ca minunate cuvinte trebuesc sa se cante

4)
www.dacoromanica.ro

106

CAZANIE LA

dumnezeirei Tale, pre care mintea noastra nu le

cuprinde. Insa impreuna cu Nicodim vom canta :


Fiiule unul nascut, Cuvantul lui Dumnezeu fiind fara
de moarte, carele ai voit pentru mantuirea noastra a

to intrupa din Santa Nascatoare de Dumnezeu


pururea Fecioara Maria, neschimbat to -ai facut om,
rastignitu-te-ai Dumnezeule pi cu moartea pre moarte

ai cilcat. Fiind unul din Stanta Treime, preamarit


cu Tani si cu Sfantul Duh, milueste-ne pre noi 1"
Deci cu unele ca acestea a fost ingropat trupul
Domnului Christos, iar iadul jos de frica $i de spaima

sta $i se intrista de perirea sa, caci se apropia s


pearda sufletele ce le avea tinute pi inghitite. Si care
au fost cuvintele tanguirei lui, adeca ale iadului?
Precum scrie sfantul Epifanie, sa pomenim pi noi din
cuvintele lui : 0, o, mare nevoel Vai, vai, mare greutate! Amar, amar, de Iisus Nazarineanul feciorul Mariei!

Dar cine poate fi acesta ce nu se poate opri, nici


se poate Linea intru adancul pamantului ? Mai bine
ar fi fost sa nu fiu indemnat jidovii s-1 rastigneasca.

pre dansul ca pre un mort $i ma


cutremur de el ca de un fara de moarte. inghi-

tnghititti-l'am

tituTam ca pre un om ma tern de dansul ca de


un Dumnezeu. Apucatu-l'am ca pre un slab si ma
intristez de dansul ca de un puternic. Luatu-l'am
ca pre un vinovat $i ma spaiu de dansul ca de un
judecator. inghititu-l'am pre dansul ca pre un rob
si-mi este frica de dansul ca de un imparat. Pentru
aceea slugile mele demoni, incuiati portile iadului,
inchideti-le si le incuiati cu zavoare

cu lacate, ca

iata vine, iata soli perirea noastra, $i cum pricep


eu, acesta nu este alt cineva, ci este Dumnezeu, care
va strica portile, va zdrobi zavoarele si va calca puwww.dacoromanica.ro

es

SAMBITA CEA MARE

107

terea noastra. Dar pana cand ne vom feri ? Pana


cand ne vom strejui ? Paul cand ne vom pazi ? Iata
vine vremea sfarsitului nostru I Iata sosi perzarea
noastra ! Veniti sa ne ascundem intru adancul iadului ; veniti sa ne coboram in locurile cele ascunse
$i nestiute.
Vorovind aceste cuvinte, in iad, diavolii, a sosit $i
Domnul Iisus Christos la iad cu marire tnulta, cu can-

tari de Ingeri, cu lauda de Arhangheli, $i inaintea


Lui au cazut portile iadului cele de veci, zavoarele
s'au zdrobit si incuetorile s'au (rant; $i asa a intrat
Domnul nostru Iisus Christos cu tarie $i cu putere
multa in iad. Insa nu cu trupul, caci era in groapa, ci
cu sfantul suflet imbracat cu dumnezeirea. Acolo
erau toti oamenii caci murisera din veci, acolo erau
stramosii nostri, acolo prorocii, dreptii, Adam, Eva,
Sit, Avel, Cain, Avraam, Isaac, Iacov, Moisi si toti
prorocii ; Inca si Joan Botezatorul, trei ani si cease

luni avea de cand era si el in iad. Si toti caci murisera mai inainte de Christos, toti acolo in iad erau.

Si cat a stralucit lumina aceea in iad, toti s'au bucurat, toti s'au veselit, caci au inteles izbavirea lor,
au priceput slobozia lor, au stiut a cui este lumina
aceea ce a luminat intunericul iadului, si asa veselindu-se si bucurandu-se de venirea Domnului sal'.
A venit Domnul Christos la Adam si a zis catre
dansul : Scoala Adame, zidirea mea ; scoala Adame,

facerea manilor Mele; scoala Adame si te du de aicea.

Lasa muncile cele cumplite si te du in raiu. Lasa


locul cel strein si negatit, si vino in locul tau cel
gatit. Lasa amaraciunea iadului si vino in dulceata
raiului. Lasa scarba si vino in bucurie. Raiul te asteapta, hrana cea dulce te intampina, arma cea de
www.dacoromanica.ro

109

pAZANIE LA.

foc ce strejuia raiul, s'a dat inlaturi. Iata $i Eu pentru

tine am venit pang aicea, pentru tine M'am intrupat, pentru tine am fost om, pentru tine M'am smerit,

pentru tine am lost carat $i cu palma preste obraz


lovit, scuipit, muncit i ranit ; mai apoi rdstignit si
ing-ropat. Toate acestea le-am rabdat pentru ca sa

te izbavesc pre tine $i tot neamul tau, ce a intrat


aicea pentru neascultarea ta. Sculati i voi alci oameni de vedeti $i pricepeti ca Eu sant mantuirea
voastra ; Eu sant izbavitorul vostru. Eu lumina in
lume am venit (Ioan 12, 46) $i acum aicea in iad
lumina sant. Pentru aceea vd luminati, ca Eu am auzit
glasul rugei voastre ; ca voi dreptii ati strigat $i Eu

am auzit ruga voastra, si M'am pogordt s va izbavesc pre voi din marine vrasmasului. Pentru aceea
sculati din intunecatul iad $i din rdutatile i muncile
lui, $i sa mergem in odihna raiului. Cu niste cuvinte
ca acestea a scos Christos din munci sufletele celor
ce erau din veci inchisi acolo. Cade-se a sti $i ace asta,
ca Domnul Christos treizeci si trei de ani a fost cu

trupul pre pamant de a marturisit, si cati au crezut


marturiei Lui pre aceia i-a gi mantuit ; asa intru acel
chip si in iad, in treizeci si trei de ceasuri a martu-

risit, deci cari au crezut si acolo in iad pre aceea


i-a $i scos. Si asa taria i puterea iadului a fost zdrobita si risipita, iara sufletele dreptilor au intrat in raiu.
Acestea auzind, not pacatosii, sa ne umilim sufletele $i initnile, s uram lumea $i toatd pofta ei si s
iubim pre Dumnezeu ; ca iata Sfintia Sa a rabdat
durere $i a gustat moarte, numai ca s te invie pre

tine si sa te sloboada din moartea de veci. carat


a fost i desbracat, ca pre tine sa te imbrace cu viata
fard. moarte. In mijlocul a doi talhari a fost rastignit,
www.dacoromanica.ro

SAMBA:TA CEA MARE

109/

ca pre tine s te pue in mijlocul ingerilor sa petreci.


In groapa intunecata a fost pus, ca pre tine sa te faca
locuitor in lumina ceriului, acolo in veci sa. imparateti

intru bucurie neincetata, pre carea not toti s o dobandim pentru mila i darul Domnului nostru Iisus
Christos, Celuia ce i-se cade cinste i inchinaciune,
%inere i putere, impreuna cu Parintele i cu Duhul
Slant, acum i pururea i intru veci netrecuti i nesfariti. Amin.

www.dacoromanica.ro

CAZANIE
LA SLAVITA

I LUMINATA ZI

A INVIEREI DOMNULUI NOSTRU IISUS CHRISTOS

Invatatura pentru bucuria zilei, of de cate on s'a aratat


intru acea zi Ucenicilor Sai dacA a Inviat
din morti Domnul Christos.
A

sta-zi, fratilor, s'au izbandit noun cuvantul acela ce a grait de demult prorocul si imparatul
David de aceasta zi luminata, zicand (Psl.
C/rzy: 117, 23) ;
Aceasta este ziva ceea ce a
facut Domnul ca sa ne bucuram si sa ne

veselim intru ea". Iar in ce chip este noun aceasta


zi de bucurie si de veselie, fieste tine poate sa tie
si sa priceapa. Ca de vine pre not scarba si frica
pentru viclesugul si nepriinta vrasmasilor nostri, pentru

care pierdem sanatatea, agonisita, slobozia si cadem


in robie, in saracie si in toata rautatea ; cu cat mai
www.dacoromanica.ro

CAZANIE LA INVIEREA DOMNULUI NOSTRU 118US CHRIS"r08

111

vartos s nu ne vie bucurie $i veselie, cand vedem


vrasmasii nostri biruiti, calcati si pieriti. Intru acel
ceas ne aflam veseli si slobozi de toata scarba si de
toata frica. Asa intru acel chip ne bucuram si ne
veselim asta-zi, caci vrasmasii nostri diavolii, cari
ne agonisisera noun tot raul si pentru viclesugul si
nepriinta for pierdusem raiul Si vista de veci, si
cazusem in saracie si in robia diavolului si a iadului
pentru care lucru cazuse pre noi frica si scarba. mare
iar asta-zi iarasi a venit pre noi veselie si voe buns,
si biruiti
asta-zi de invierea Domnului nostru Iisus Christos. $i
ceia ce ne poftea noun raul, asta-zi ii vedem zdrobiti

cad vrasmasii nostrii aceia sunt calcati

periti. Pentru aceea in loc de scarba, asta-zi ne-a


venit noun bucurie ; in loc de frica, pace si netemere;
in loc de robie, slobozie; in locul intunerecului, am
si

exit in lumina ; din munci am esit in odihna.; in locul

iadului, asta-zi am dobandit ceriul.


Veseleste-te ceriu, adeca ingeri ce sunt in ceriu,
si se bucura pamantule, adeca oamenii ce sunt pre
pamant ! $i pentru ce ? Pentru-ca asta-zi a trecut
blestemul cel de demult si a venit binecuvantarea
cea noun. Perit-a pacatul si a venit sfintenia. Veseliti-

v mortii si va bucurati voi stramosi, ca pre voi


v'au izbavit Christos. Voua va dat mostenirea cea

d'intaiu, raiul. Voua via daruit viata cea de veci.


Toate semintiile i toate limbile va veseliti asta-zi.
Ca astazi mantuirea noastra s'a aratat; asta-zi Christos
a inviat si puterea diavolului a fost calcata ; asta-zi
Christos a inviat si vrasmasul neamului nostru a fost
biruit ; asta-zi Christos a inviat si mortii cei din veci
s'au sculat ; asta-zi Christos a statut impa.rat, iar
diavolul a statut rob.
www.dacoromanica.ro

112

CAZANIE LA

el

Dupa. ingroparea Domnului nostru Iisus Christos,

iubitii mei crestini, s'au dus zavistnicii jidovi si au


zis lui Pilat (precum scrie Matei Evanghelistul 27,
63) : doamne, adusu-ne-am aminte, ca acel amagitor
a zis, Inca fiind viu : dupa trei zile ma voiu scula.
Pentru aceea da-ne putere s strajuim groapa, ca nu
cum-va sa mearga ucenicii lui s-1 fure, i vor zice
care oameni ca a inviat din morti. Dar de unde stiau
ei Ca va invia Christos? Din cuvantul Sfintiei Sale
ce le zisese pentru lona. proroc : (Ca precum a fost
Iona in pantecele chitului trei zile i trei nopti, asa
va fi i Fiiul omenesc intru inima parnantului,
(Mate' 12, 40). Pentru acest cuvant se temeau ei ca
va invia Christos. Atunci le-a zis Pilat: aveti slujitorii
deci mergeti de strajuiti cum stiti. 5i s'au dus jidovi,
de au pecetluit groapa i au pus cinci-zeci de ostasi
de o parte de groapa sa strajuiasca si de alta parte alti
cinci-zeci de ostasi. Custodia aceea ce zice Evanghe-

listul, insemneaza acea suta de ostasi ce strajuiau


groapa lui Christos. Sfantul Loghin era suta (adeca
hotnog) preste acea suta.
Iara cand a fost la miezul noptei a fost cutremur
mare, ca ingerul lui Dumnezeu s'a pogorat din ceriu
(precum scrie Matei Evanghelistul 28, 2, zicand :) si a
prav alit piatra de pre usa groapei. Strajarii aceia au

fugit de frica. In vremea in care au fugit strajarii,


au venit i Mironositele de adusesera mir. Mai intaiu
Preacurata Fecioara si cu Maria Magdalina au
vazut invierea lui Christos (Marcu 16, 9). Maria
Magdalina i cu Preacurata Fecioara au vazut
ingerul acela ce a ezut deasupra gropei. $i iarasi
a vazut doi ingeri carii i-au zis ei (Ioan 20, 13 :)
0 muere, ce plangi ? Pre cine cauti ? Sculatu-s'a
www.dacoromanica.ro

INVIEREA DOMNULIII NOSTRU IISIIS CHRISTOS

113

nu este aicea. Cauta de vezi locul unde L'au ingropat, ca este dqert. Atunci a alergat i s'a dus
la Petru Apostol i la Joan i le-a spus toate cate
vazuse. Iar intorcandu-se cu Preacurata Fecioara,
le-a intampinat Christos i le-a zis : Bucurati-va 1
(Matei 28, 9). Se cadea ca neamul ce auzise d'intaiu
blestemul acela : cu durere s nasca fii,
acela s
auda iarA.i intaiu bucurie. Iar Maria daca a vazut
pre Christos, pentru multa dragoste ce avea catre
Sfintia Sa, i parandu-i ca are trup pamantesc ca

i mai inainte, a vrut s se atinga de Sfintia Sa.


Iar Christos a grait catre dansa : Marie, nu to atinge de mine.
Petru i cu Joan daca au auzit dela Maria acele
cuvinte, au alergat la groapa. *i Ioan numai ce s'a
plecat de s'a uitat in groapa ; iar Petru ca un sarguitor ce era spre lucrul lui Christos, a intrat i
inlauntru in groapa i a aflat numai panza cu carea
era infaurat trupul lui Christos i sudariul, adeca
mahrama cu carea fusese invaluit capul Sfintiei Sale.

Intru acest chip S'a aratat Christos intaiu, daca a


inviat din morti.
Al doilea rand, S'a aratat iarai muerilor acelora
Mironositelor, cand au mers la groapa mai de catre
ziva, *i daca L'au vazut au cazut la picioarele Sfintiei Sale de I s'au inchinat.
Atunci s'au dus i strajarii aceia de au spus jidovilor toate cate vazusera ; iar ei au strans sobor de
au sfatuit i detera bani multi strajarilor, mita (Matei
28, 12, 13,) ca s zica ca daca, au dormit ei, au
venit Ucenicii Lui de L'au furat i au zis catre
oameni ca a inviat din morti.
Al treilea rand S'a aratat Christos lui Luca i lui
Vi3re

GE-W,
6

www.dacoromanica.ro

1*
r14

CAZANIE LA

Cleopa, ducandu-se din Ierusalim intr'un sat ce se


chema Emmaus (Luca 24, 13) i mergand cu dan0

le spunea din Scripturile Prorocilor, in ce chip se


cadea sa se chinuiasca Christos i sa invie din morti

a treia zi i aa sa intre intru marirea Sa. Iar daca


au sosit i au ezut sa manance bucate, atunci li s'a
descoperit de L'au cunoscut, i a fost nevazut.
Al patrulea rand S'a aratat stantului Petru Apostol, tot inteaceeai zi a invierei Sale ; iar mai apoi,
de catre seara, fiind Apostolii toti adunati intr'un
loc, inchii de Erica jidovilor (precum scrie Joan
Evanghelistul 20, 19, 20), a statut Christos in mijlocul for i le-a zis : Pace voua. Dupa aceea le-a
aratat for manile i coastele impunse ; iar ei s'au
veselit i s'au bucurat daca au vazut pre Domtiul.
De atatea on S'a aratat Domnul Christos intru
ziva invierei Sale. 0 ce veselie era Apostolilor cand
le venea for adese veste de invierea lui Christos, i
se mangaeau de scarba ce aveau 1 Aa intru acel
chip i noi, asemenea cu Apostolii, ne veselim pentru
taria credintei noastre, crezand cu adevarat ca. Dom -

nul Iisus Christos a inviat din morti i cu Sine pre


noi pre toti ne-a inviat din moartea de veci i ne-a
facut moteni imparatiei ceriului. Asta-zi Christos a
inviat i cu invierea Sa a facut veselie netrecuta
celor scarbiti, mangaere celor ce plang, ridicare celor
cazuti, slobozire celor robiti, rascumparare celor vanduti, lumina celor intunecati, viata celor morti, i

ne-a mutat din intunerec in lumina, din moarte in


viata, de pre parnant in ceriu. De acesta ne invata
Pavel Apostol, zicand (la Epistolia cea catre Coloseni 3, 3), c viata noastra este ascunsa cu Christos
in Dumnezeu.
(a

,..)

,....G*.;:fiCk.

Zc3
www.dacoromanica.ro

4tct.)

INVIEREA. DOMNIILITI NOSTRII ERIS CHRISTOS

115

Deci, cand va veni Christos la judecata si se va


arata intru slava Sa, atunci si viata noastra se va
Intaiu, se va arata frumsetea
trupurilor noastre, ca vor fi neputrede i luminate
mai vartos decal soarele, i ne vom veseli in veci
vazand frumusetele noastre cinstea intru carea vom
petrece in mijlocul ingerilor i vom auzi cantarea
for cea. dulce i frumoasa. Dupa aceea vom vedea
iarasi binele $i dulceata vietei celei de veci i fata
arata intru slava Lui.

cea luminata a Facatorului nostru, pre carea o doresc i ingerii s o vada; i iarasi si scaunul lui
Dumnezeu cu mare cuviinta asternut si de lumina
frumoasa i neatinsa incungiurat, intru care lumina,
sunt vistieriile a toata bueuria. Si pre acel scaun
vom vedea pre Dumnezeu intru podoaba

intru slava

mare $i de acolo vor isvora noun isvoarele tuturor


bunatatilor. Atunci sufletele i inimile dreptilor se
vor umplea de bucurie si de dulceata dragostei lui
Dumnezeu; se vor satura de hrana neputreda si vor
fi veseli de betia beuturei celei dumnezeesti, dintru
carea se vor umplea de intelepciune si de stiinta
tainelor celor dumnezeesti, nestiute. Dupa aceea vor
vedea lucrurile cele minunate si curtile cele luminate

ale Imparatului ceresc, unde este tot veselie si bucurie si cantari neincetate. Acolo este viata fara de
moarte i cununi gatite celor ce biruesc poftele i
pacatele. Celora ce se ostenesc pentru Dumnezeu,
sunt paturi de odihna vecinica cu luminate asternuturi. Acolo nu sunt suspinuri, nici lacrimi, ca. va
sterge Dumnezeu toate lacrimile de pre ochii for si-i
va umplea de binecuvantare si de veselie, si de
tot binele. Acolo ii va salaslui pre cian*ii, in veci s
imparAteasca inaintea fetei Sale, si cununi ca acestea

fi
www.dacoromanica.ro

l_.Vj

-K9

116

CAZAN1A A DOUA, IARA.S LA

va pune pre capetele lor. Intru acea slava

si intru

acea marire vor locui incununatii imparatiei ceriului,


intru care si pre not pre toti ne invredniceste,
Doamne Iisuse .Christoase ; ca tie se cade cinste,
marire si inchinaciune dela toate fapturile, impreuna
cu Parintele si cu Duhul Sfant, acum si pururea si
intru veci netrecuti si nest-M*1i. Amin.

-1161-11 416-.1.--.-........../
ea---:-0.-1,,-W,
LAW:-.-1,Set4
"-..11--A-,11111---Tilir-41/141-

ct.

CAZANIA
A DOUA
IARASI LA INVIEREA DOMNULUI NOSTRU IISUS CHRISTOS

'5

Precum s'a sculat Christos din morti


pan mArirea Tatalui, asa $i not Intru
tnoirea vietei s umblarn" (Rom. 6, 4).

azut-a sfantul Joan Teo)ogul (precum scrie


la Apocalipsis I 0, I, 2) t Un inger pogo3 randu-se din ceriu, imbracat in nour, si pre
capul lui era curcubeu, si fata lui era ca
soarele, si picioarele lui erau ca stalpii de.

:,.,
F

foc. Si avea in alara lui o carte deschisa, si puind


piciorul lui cel drept pre mare, iar cel stang pre
pamant, a strigat cu glas mare, ca un leu ra.cnind".
Prin acest inger se inchipueste Christos, caci asa it
numeste prorocul Isaia, zicand : Inger de mare sfat".

Nourul este trupul omenesc, cu carele a imbracat


Christos Dumnezeirea Sa
precum si Apostolul
Pavel zice, ca Dumnezeu s'a aratat in trup". Curcubeul insemneaza odihna care o a dat oamenilor

ne5

trZ
www.dacoromanica.ro

SEgr
INVIEREL DOMNIILITI NOSTRO IISIIS CHRISTOS

117

precum a zis Apostolilor: Pacea mea dau voua".


Fata lui Christos a fost luminoasa ca soarele, caci
Christos a luminat pre lume cu invatatura i cu faptele

cele bune, i pentru aceea a zis : Eu sunt lumina


lumii". Cartea se cheama tainele cele dumnezeeti,
cari le-a descoperit Christos oamenilor
precum a
zis insusi catre Parintele Sau: (Aratat-am numele
tau oamenilor". Picioarele lui Christos, in chipul
stalpilor, au inchipuit pre Apostoli, precum scrie:
cEu intariiu stalpii for Picioarele lui Christos sunt
asemanate stalpilor de foc pentru aceea, caci Apostolii au proveduit cuvantul lui Dumnezeu, pre carele i1 numete Dumnezeu foc, prin prorocul Ieremia
(5, 14), zicand :

data eu dau cuvintele mele in

rostul tau, ca focul,. Statut-a Christos cu un picior


pre pamant i cu altul pre mare, caci Apostolii marturisiau cuvantul lui Dumnezeu jidovilor cari se
chema pamant, pentru-ca se resfatau in lucrurile
cele parnanteti. Propovaduit-au cuvantul lui Dumnezeu $i paganilor, cari se cheama mare, pentru-ca
au fost necuvincioi

ca marea

ca aa

zice

Apostolul Pavel : (Dat a fost mie vestirea cea


bung care e intru limbi,. Strigat-a Christos cu glas

mare ca un leu racnind. Leul trei zile i trei nopti


doarme, dupa aceea se deteapta. Intru acest chip
i Domnul, trei zile i trei nopti a fost cu trupul in
groapa, dupa aceea S'a sculat din morti i a eit
din mormant ; pentru aceea se scrie despre Christos:

(Biruit-a leul din neamul Iudei,.


Insemna i Insusi Christos Apostolilor, de scularea Sa din morti, zicand : (De va cadea la pamant
grauntul de grail i nu va putrezi, nuniai insusi ra-

mane; iar de va putrezi, mult rod va face, (Ioan


4-)

www.dacoromanica.ro

)(S

118

CAZANIA A DOIIA, IAR4 LA

12, 24). Graun ;ul de grau a numit Christos Insusi


pre Sine, ca in ce chip grauntul cel de grau putrezind face rod, asa si Christos fiind pus in mormant,
dupa aceea a treia zi sculandu-Se din morti, a adus
noun roada mare, mare mill si marire vecinica.

Insemna Christos jidovilor, de a Sa sculare din


morti, zicand: Risipiti Biserica aceasta si in trei
zile o voi ridica, (Ioan 2, 19). Numit-a Christos
Biserica Trupul Sau, pre care aveau jidovii sa-L
munceasca si s-L omoare, iar Christos avea a treia
zi a se scula din morti, fiind-ca asa zice Evangheloan, ca a fost insemnand de Biserica
Trupului Sau.
Inca fagaduesc si eu dumneavoastra, sa arat inlistul

semnari, care inchipuiau scularea lui Christos din

morti ; dupa aceea voiu arata in ce chip si not putem

a ne scula din morti. Deci rog pre Dumnezeu de


ajutor si pre dumneavoastra de ascultare.
Inchipuit-a si Adam scularea lui Christos din morti.

Cand adormise Adam, a scos Dumnezeu din coastele lui o coasta si a facut lui ajutor pre Eva (Facere 2, 22). *i Christos cand a adormit pre cruce,
coasta Lui o a patruns unul din ostasi si indata a
esit sange $i apa, si cu acest sange a spalat sfanta
Biserica (adeca poporul crestinesc, de pacate) si o a
facut pre dansa iubita Luisi. Pentru aceea zice Pavel
Apostol catre crestini : Logodiiu pre voi Fecioara
curata unui barbat). Adam cand s'a sculat din somn
a zis catre Eva : iata acesta este os din oasele mele

si trup din trupul meu. Asa $i Christos, Adam cel


Nou, cand S'a sculat din morti, poate a zice sfintei
Biserici : Tata aceasta este os din oasele mele si trup

30z
..e626

www.dacoromanica.ro

G)W.

,t*S

W,,_)
INVIEREA DOMNULTII NOSTRTJ IISUS CHRISTOS

119 ;

din trupul meu


precuth iar4i graqte Pavel Apostol, zicand : (Au nu titi ca trupurile voastre sunt
madularile lui Christos, ?
Inchipuit-a i Noe scularea lui Christos din morti.
Cdnd Noe s'a imbatat de yin, a adormit i s'a desvalit, atunci Ham fiul lui a rds de dansul precum
scrie la Facere (9, 2 I). Aa i Christos, cand a fost
adapat cu paharul muncilor cumplite (care pahar n'a
vrut s-lbea, zicand catre Dumnezeu Parintele : (Parinte, de este cu putinta, sa treaca paharul acesta

dela mine ,), i pre cruce a adormit gol, atunci Ham,


adeca poporul jidovesc, a rds de Dansul zicand : (De
este Fiiul lui Dumnezeu, s se pogoare acum de pe

cruce i sa credem inteinsul). Noe daca s'a sculat


din somn, a blestemat pre Ham fiul sau i a poruncit sa slujasca fratilor sai, zicand : (Blestemat s
fie Ham, rob sa fie fratilor lui,. Blestemat-a i Christos neamul jidovesc, impr4tiindu-1 prin toata lumea

ca sa slujasca, a multe feluri de noroade; i la judecata cea infricoata are a grai catre dat*i: (Duceti-va dela mine blestematilor in focul cel vecinic
carele este gatit diavolului i slugilor lui.
Inchipuit-a i Iosif scularea lui Christos din morti.
Precum muerea lui Pentefri parand pre Iosif fara
de vina, i pentru Ora ei a bagat pre Iosif in temnita (Facere 39, 20, 21) ;
intru acest chip Ti pre

Christos fara de villa L-a Ora soborul jidovesc,


L-a omorat i in mormdnt L-a bagat. Iosif preste
trei ani a qit din temnita *i a statut domn a toata
Cara Egiptului. Aa i Christos, a treia zi sculandu-Se

din morti i eind din groapa, statut-a biruitor a


toata lumea
precum insui a zis (Matei 28, t8):
(Datu-mi-s'a toata puterea in ceriu i pre pamant).
&kW's"

www.dacoromanica.ro

trtks

JE

120

CAZANIA A DOUA, IAR4 LA

proorocur Moisi invierea lui Christos din morti. Bagat a fost el intro lacrita unsa cu
r4ina (Esire 2,3,4); pus a fost $i Christos in groapa
si pecetluit. Pre Moisi scosu-l'a din lacrita viu, $i a
scos din robia Egiptului neamul jidovesc. Christos
Inca, wind din groapa, sculandu-Se din morti, a scos
din robia iadului sufletele sfintilor parinti : ale proInchipuit-a

Qi

rocilor, ale patriarhilor din Legea Veche. Pentru

aceea zice prorocul David : cDoamne, scos-ai din


iad sufletul meu, mantuitu-m'ai de ceia ce se pogoara in groapa 1.
Inchipuit-a si Samson scularea lui Christos din
morti. Pre Samson l'au fost inconjurat Filistenii, neprietenii lui, in cetatea Gaza, noaptea adormit, si au
vrut s-1 opreasca $i din lume sa-1 piarda. Vrut-au
$i Jidovii, neprietenii lui Christos, sa tie pre Christos

in groapa, puind acolo straja ca sa'L pazeasca. Pre


Samson n'au putut Filistenii cari it inconjurasera in
cetatea Gaza, s-1 opreasca, caci Samson, la miezul-

noptei daca s'a sculat din somn, a scos tatanele


usilor, adeca ale portilor cetatei, le-au pus pre ume-

rile sale $i le-a suit pre un munte inalt care este


dinaintea Hevronului Qi acolo portile acelea le-a lepadat

precum scrie la Cartea Judecatorilor (16,3,4).

*i pre Christos nu L-a putut s-L tie straja Jidovilor in groapa, caci Christos S'a sculat la miezulnoptei din morti si a exit din groapa, a saramat portile
iadului si de acolo a scos sufletele stramosilor nostri
5i i-a dus pre dansii in ceriu, care se chiama munte
dupa cuvantul Psalmistului ce zice : Doamne, cine

va petrece in locasul tau, sau cine se va salaslui in


muntele cel sant al tau) ?
Inchipuit-a si Ieremia prorocul scularea lui Chriwww.dacoromanica.ro

aCa

INVIEREA. DOMNITLIII NOSTRTJ IISUS CHRISTOS

121

"e}

stos din morti. Precum pre Ieremia 1-au aruncat Jidovii intro groapa adanca pentru-ca el nu le facea
dupa voe, ci le graia drept si le spunea despre prada
Ierusalimului, ce vrea s. faca imparatul Haldeilor (Ie-

remia 38, 6), si unii oameni aveau a muri in cetate


ucisi de sabie, altii de foame, altii de ciuma. ;
asa
si pre Christos pentru aceea L-au bagat Jidovii in
groapa, caci le graia drept, le arata faptele for cele
rele si nu le facea dupa voia for
ca asa zicea si
Christos catre Pilat Pontianul : 1:Eu spre aceasta
m'am nascut si spre aceasta am venit, ca sa graesc
adevarul). Pre Ieremia 1-au scos sanatos din groapa
aceea in care 1-a fost aruncat ; esit-a si Christos din
groapa fail de nici o vatamare pre Trupul Sat'
precum graete prorocul David (Psalm 15, 1o) : (N-ai
lasat sufletul meu in iad, nici vei da pre cuviosul
tau sa vada putrejune).
Inchipuit -a a lui Christos sculare din morti, si
prorocul Daniil. Pre acesta 1-au aruncat Vavilonenii
in groapa cu lei, ca sa-1 manance pre dansul (Daniil 6,16). Si Christos a fost pus in mormant, pre
care El it numeste groapa, prin prorocul, zicand (Ps.
87, 6) : cPusu-m'a in groapa cea de desupt intru intunerecul si in umbra mortei'. Fost-a Christos intre
lei cumpliti : intre Farisei, intre Sadukei si intre alti
jidovi, cari pre Dansul L-au muncit si ca niste lei
deschideau gurile for si ra.cniau asupra Lui, ca asa
zice Christos : .Deschis-au spre mine gurile sale, ca
leul rapind si racnind,. Daniil a esit din groapa viu
i sanatos, nimic stricandu-i leii. Si Christos daca a,
exit din groapa sculandu-se din morti, nimic n'a
stricat Lui leii aceia, adeca vrajmasii cei cumpliti,
Jidovii. Pentru aceea iarasi zice Christos prin pro-

r'T

'Tog

MG)
www.dacoromanica.ro

W-4.0

{s-P" 122

CAZANIA A DOUA, IAR4 LA

11DS::::75..!?
,2(q.

rocul David : (Trimis'a Dumnezeu mila sa si ade-

varul sau si a scos sufletul meu din mijlocul puilor


de leu2.
Inchipuit-a scularea lui Christos din morti si Iona
prorocul, pre care 1-a fost inghitit Kitul marei .(Iona
2, I, 2). Pre Christos Inca L- a fost inghitit moartea,
din lume, pre care Christos o numeste mare, zicand,
prin gura prorocului David : Venit-am Intru adancurile marei si viforul m-a inecat2. Precum Iona
prorocul a fost trei zile si trei nopti in pantecele
kitului si dupa aceea l'a aruncat kitul viu la uscat;
asa si Domnul Christos trei zile si trei nopti a fost
in groapa, precum Insusi zice (Matei 12, 4o) acest
cuvant : (Precum a fost Iona in pantecele kitului
trei zile si trei nopti, asa va fi si Fiiul omenesc in
inima parnantului trei zile si trei nopti2.
Drept maritorilor crestini De acum stiti semnele

care au Inchipuit scularea lui Christos din morti,


Mai trebueste a va arata, precum am zis, ca si
noun ni se cade a ne scula din morti, pentruca si
Intre not multi oameni se afla morti. Si cari ?
Cei pacatosi ; fiindca deli trupul for traeste si este
este in trup
sanatos, totusi sufletul for este mort,
grozav, si in trup ca intr'un mormant se afla,
pentruca pe trup 11 numete Psalmistul, groapa,
zicand (Psalm 5,II:) Groapa deschisa grumazul lor2 ;
si Christos a numit pre jidovi, mormanturi, zicand
(Matei 23, 27) : Amar voua carturarilor si fariseilor
fatarnici, ca va asemanati mormanturilor celor spoite2.
Aduceti-va aminte de fiiul cel curvar, carele, daca

s'a intors la parintele sau, a grait catre dansul tatal


lui :

acest fiu

al meu era mort si a inviat. Deci


)1r,

M=Z.9

www.dacoromanica.ro

'X

.4--

.6A

6?5Vi

INVIEREA DOMNULUI NOSTRIJ HSU'S CHRISTOS

123 Ir`7e.)-

pentru ce numi parintele pre fiiul sau cel curvar,


mort? Pentruca avea trup viu si sanatos, insa suflet
avea mort. Cand petrece .omul nebuneste si fara de
cinste, cand se imbata de yin, cand asculta alautele,
cand pazeste jocurile, si alte rautati si pacate face,
isi ucide sufletul ; caci asa zice ..prorocul Ezechiil,
ca. sufletul ce greseste, acela moare. Deci precum
atunci fiiul cel curvar s'a intors catre parintele sau
si si -a marturisit pacatele sale inaintea lui, zicand :
parinte gresit-am in ceriu si inaintea ta, si de acum
numai sunt vrednic a ma chema fiiul tau, ci ma
fa ca pe unul din argatii tai (Luca 15, 18) ;
asa
si acum fiestecare om pacatos, al caruia suflet este
mort, s se intoarca. catre Dumnezeu, Parintele sau
cel milostiv, catre Carele zicem: (Tani nostru carele
esti in ceriuri si cele-lalte, si sa-si marturiseasca
inaintea lui Dumnezeu si a preotului, pacatele sale,
zicand : Parinte, gresit-am in ceriu si inaintea Ta,
si de acum nu sunt vrednic a ma chema fiiul Tau,

ci ma fa ca pre unul din argatii Tai. *i in ce chip


fiiul cel curvar, data s'a intors catre parintele sau,
marturisindu-si inaintea lui gresalele sale, intru acel.
ceas s'a sculat din morti (adeca din pacate) zicand
tatal lui catre dansul : fiiul meu acesta era mort
si a inviat, ;
ata si omul pacatos, cand se intoarce
din calea sa cea rea a faptelor lui, catre Dumnezeu
Parintele sau cel milostiv, si isi ispovedueste pacatele
sale inaintea Lui si a preotilor, cu durere si cu

plangere dela inima, acest om pacatos se va scula


din morti, caci Dumnezeu Parintele cel milostiv ii
iarta pacatele lui prin preot la ispovedanie (insa de
va fi ispovedania curata si fara de fatarie, avand
care Dumnezeu toata nadejdea sa, si mai apoi
xr,T.

www.dacoromanica.ro

rf_P

(.9eji 124

CAZANIA. A. DOIIA, IARA

LA

i canonul ce-i va da duhovnicul sau, deplin).


Atunci poate a zice cu Psalmistul : (Marturisi-voiu
spre mine fard de legea mea Domnului i to iertai necuratia inimei mele), i atunci Dumnezeu cel
milostiv Parintele nostru, va grad nevazut cAtre acel
om : Fiiul meu acesta era mort i a inviat.
Christos a venit in casa lui lair mai marele soborului, de a inviat pre fata lui care murise, zicandu-i:
fA.cand

Fecioara, scoala (Marcu 5, 41), SA priimim i noi pre

Christos intru casa inimei noastre intru prea sfintita


Taina a Cuminecaturei, precum L-a priimit i lair in
casa sa, i atunci vor invia sufletele noastre cele omorate de pacate, zicandu-se cuvantul acela : Fecioara,
scoala. Cand va trambita arhanghelul in ziva de apoi,

intru acelceas toti oamenii cei morti se vor scula,


cum zice Pavel Apostol (la epistolia cea d'intdiu ca.-

tre Soloneni 4, 16).


Spun i invatatorii Bisericei noastre, ca la ziva
cea de apoi, ingerii, din vazduh sau din nori *4i vor
face trambite altii zic trambite de arama, sau de

argint vor aveai vor trambita spre toate patru


parti ale lumei, sburand aieve in vazduh, i inviind
mortii, ii vor aduna pre dan0 inaintea scaunului lui
Christos ca ap. scrie Mateiu Evanghelistul (24, 3 I),
zicdnd : cTrimete-va pre ingerii sAi cu glas mare de
trambita i vor strange pe aleii lui dela patru vanturi, dela o margine a ceriului pand la ceea-laltd2.
Altii invatatori socotesc trambita aceea sa fie glasul
lui Christos Fiiul lui Dumnezeu, sau porunca Lui,
aceea: Sculati mortilor, mergeti la judecatd. Acel glas
i acea porunca a lui Christos, auzind mortii, se vor

scula din mormanturi, precum singur Christos a zis


Pan 5,25) : Va veni ceasul i acum este, cand mortii
'T,%

WZ9

: k- r- '

www.dacoromanica.ro

e---'n

6?-5Ft

INVIEREA. DOMNULIII NOSTRU HATS CHRISTOS

125 i'rue)

vor auzi glasul Fiiului lui Dumnezeu, i cari vor auzi vor
invia. $i vor e i ceiace au facut bine, intru invierea vie-

tei, iar ceiace. au facut rele, intru invierea osandireiv


Deci sa ne aducem aminte i not pururea de acea

trambita groaznica a glasului lui Christos, sau porunca aceea : Sculati mortilor, mergeti la judecata.
Atunci sufletele noastre se vor scula din morti, ele
care au murit cu pacate i in trupurile noastre ca in
mormanturi se afla.
Oare-cand a scos Dumnezeu pre prorocul Iezechiil inteun camp (precum scrie in Cartea Prorociei
lui, cap. 37, stih I), care era plin de oase de oameni.
Daca a suflat Duhul pre acele oase, indata s'a facut
sunet mare i au inceput oase catre oase a se aduna,
fiqte-care os catre incheetura sa, i iata preste ele vine Si carne cretea i incepu piele a le acoperi. $i iarasi sufland Duhul pre acei morti, indata toti mortii
aceia s'au sculat, au statut pre picioarele sale i s'a
aratat o multime multa de oameni. Intru aceste cuvinte, oasele se chiarna. Israiltenii, ca aa a zis insui
Dumnezeu catre prorocul Iezechiil : oasele acestea
sant toata casa lui Israil. Oaselea acelea au fost jidovii

dui la Vavilon in robie, ca catre o groapa Si din


acea .robie, ca dintr'o groapa, a avut Dumnezeu a- i
scoate catre motenirea Sa. Ca aa a zis insui Dumnezeu : (Eu voiu deschide mormanturile voastre i
voiu scoate pre voi din gropile voastre, oamenii mei, i
va voiu baga in Cara lui Israil) Si oamenii cei pacatoi sant oase moarte, precum zice Psalmistul : cl3ucura-se-vor oasele cele smerite $i acele oase, adeca
oamenii pacatoi, se afla in mormanturi ; se afla nu in

robia Vavilonului, ci intru a iadului. Pe aceasta robie iarai Psalmistul o numqte mormant, zicand :
q)-LX

www.dacoromanica.ro

.0*

26

CAZAN1A A DOIJA, IARA.

LA

Dumnezeu sal4luete cu un cuget in casa, scotand


cu barbatie pre cei ferecati. A5ijderea i pre aceia
ce se manie $i petrec in mormanturi.
Deci, ce au oamenii cei pacatosi a face ca s se scoale

din morti, pentruca sant oase moarte i in robia satanii se afla ca intr'o groapa ? Oamenii cei pacato*i s
se roage lui Dumnezeu ca. sa sufle, spre dansii Duhul
milei Sale si s ierte pAcatele lor, cu care pre Dumnezeu L-au maniat i sufletele sale le-au omorat. Ca
de va sufla Dumnezeu cu Duhul milei Sale spre oasele acelea, adeca pre oamenii cei pacatosi, Indata se
va face sunet mare si vor incepe oasele acelea, adeca

oarnenii pacato*i, a se mica i indata se vor scula


din morti si vor chi din mormanturile sale, din robia
satanei si pot a intra in ceriu, care este motenirea

noastra, cetate in care vom petrece in veci ; ca aka


zice apostolul Pavel : (Nu avem aici cetate statatoare, ci s cautam cea viitoare).
Vazut-a acea cetate cereasca sfantul Joan (Apocalipsis 21, bo--r I), pre carea foarte iscusit o adeverete, zicand : (Ca ulitele ei sant de aur, zidirile de
iaspis, si cu 12 porti : trei porti de catre rasarit, 3
de catre apus, 3 de catre ameaza-zi, 3 de care meaza-

noapte. Si intru acea cetate se afla 12 temelii pre


care sant scrise numele a doisprezece Apostoli,. Intru
aceste cuvinte, ulitile de aur, se cheama oamenii cei

sfinti cari se afla in ceriu, O. pre dansii i-a lamurit


Dumnezeu in lume, ca aurul in cuptor, precum graeste Solomon (la Cartea Intelepciunei 3, 6, 7), zicand:
(Ca aurul in ulcea i-a lamurit pre dansii*. Zidul cel
de iaspis, se cheama Christos, ca. Christos ca un zid

sprijinete Biserica sant) i o apara de tot felul de


griji, precum zice prorocul Zaharia (2, 5): (Eu voiu
te-kriG?'

www.dacoromanica.ro

WFS'o
fix

INVIEREA DOMNULUI NOSTRIJ IISUS CHRISTOS

127 s%).

fi lui, graete Domnul, perete de foc imprejurl. Douasprezece- porti, se cheama 12 Apostoli ; ca precum
sant portile, aa i Apostolii cu invataturile lor, au
dus in ceriu pre oamenii din toata lumea: dela rasarit
dela apus, dela meaza-zi si dela meaza-noapte; i
putem de fie*te-care a zice : acestea sant portile
Domnului prin care cei drepti vor intra. Douasprezece temelii, iar4i se numesc acei doisprezece Apo-

stoli, a pre a for credinta i propoveduire s'a zidit


Biserica sfanta, precum grae5te Pavel Apostol (in
Epistolia cea catre Efeseni 2, 20): (Ziditi fiind preste
temelia Apostolilor i cele-lalte.
Deci, daca ne vom scula din morti i vom ei din
mormanturi, adeca din robia neprietenului celui sufletesc, putem intra in cetatea cea frumoasa cereasca,

pre carea noun tuturor sa ne-o daruiasca Christos


Dumnezeu spre a o dobandi, i cu Sfintia Sa sa vietuim acolo unde imparatete cu Tatal i cu Duhul
Slant, in veci. Amin.

WW:W-M0*.4f0La=8::1

CA_ZA.1\1=
LA DUMINICA

TOMEI, A DOUA DUPA PATI


Cuvant main /e.

menea s nu se indoiasca in ce chip a intrat Domnul Christos cu Trupul prin usile


incueate la Ucenicii SAi, pentruca dupa invierea Sa din morti, Trupul Sfintiei Sale a

statut neputred i slavit; nu 1-a tinut nici


1'0"
www.dacoromanica.ro

-----64-1-n

11 711a..s_,
(.0" 128

CAZAN1E LA DIJM1NICA

zid, nici ui incueate ; ca nu era trup lumesc, nici pa-

mantesc, ci era dintealta lume cereasca i dumnezeeasca. Pentru aceea, nici pururea nu petrecea cu
Ucenicii Sai ca mai inainte, ci acolo unde li se arata,
indata era vazut, indata era nevazut, cum scrie
Sfanta Evanghelie, de aceasta, in multe locuri, ca

sa cunoatem ca dupa moarte este alta viata, alta


lume netiuta, imparatii, curti, cetati. De este s
fie i trupurile noastre, cum zice Pavel Apostol
(la intaia carte catre Corinteni 15, 36, 37), ca se
seamana in p4mant ca un graunte de grau, carele
daca putrezqte, primavara, cu puterea lui Dumnezeu,

rasare i inflorqte (dupa invierea din morti) mai


frumos decat toate florile campului. Cu cat mai vartos
Trupul Domnului nostru Iisus Christos? De care lucru,

pentru mare credinta, L-a dat s-L pipaiasca, ca nu


este altul, ci este Acela Carele a fost rastignit pre
cruce
cum auzim astazi din Sfanta Evanghelie.
Evanghelia dela loan, Cap. 20, Stih 19-31.

Fiind seara in ziva aceea, intru una de sambete,


,

'

<st

fiind uile incueate unde erau ucenicii lui adu-

enati, pentru frica jidovilor, venit-a Iisus i a statut


tin mijloc i le-a zis for : Pace voua. Si acestea
4 zicand, le-a aratat for manile i coasta sa. Si s'au
ebucurat ucenicii vazand pre Domnul. Deci iar le-a
zis for Iisus : Pace voua. Cum m'a trimis pre mine

(Thal

eu trimit pre voi. Si acestea zicand, a


c suflat i le-a zis for : luati Duhul Sant. Carora
(yeti ierta pacatele, se vor ierta lor, i carora veti
i

ctinea, tinute vor fi. Iar Toma, unul din cei doispreg zece, care se cheama geaman, nu era cu ei cand a
g=Z9
www.dacoromanica.ro

t.

TOMEI, A DOUA DUPA PAgI

129

venit Iisus. Deci zicea lui ceia-lalti ucenici : am


vazut pre Domnul. Iar el le-a zis for : de nu voiu
cvedea in manile lui ranele cuelor, Si de nu voiu
cpune degetul meu in semnul cuelor, $i de nu voiu
pune mana mea in coasta lui, nu voiu crede. $i
dupa opt zile, iar erau inlauntru ucenicii lui si Toma
(Cu dansii. Venit-a Iisus, fiind usile.

<

incueate, si a
statut in mijlocul for si a zis : Pace voua. Dula
aceea a zis Tomei : Ada-ti degetul tau incoace si
vezi manile mele ; Si ada mana ta, si baga in coasta

mea ; si nu fi necredincios, ci credincios. Raspuns-a


(Tom si i-a zis lui : Domnul meu si Dumnezeul

Zis-a Christos lui : Daca ma vazusi, Tomo,


fericiti cari n'au vazut si au crezut. $i a
facut Iisus si alte semne multe inaintea ucenicilor
sai, care nu s'au scris in cartea aceasta ; iar acestea
cs'au scris, ca s credeti ca. Iisus este Christos Fiiul
dui Dumnezeu, si crezand sa aveti viata intru numeu 1

crezqsi ;

e mele lui..
Invatatura pentru ce se cheamA Duminica intaia,
*i pentru credinta lui Toma Apostol.

Iducrurile care ne-a dat noun, Manta Biserica sa be

praznuim not astazi, sant acestea : inoirea invierii Domnului nostru Iisus Christos si credinta
Tomei Apostol.
Inoirea invierei praznuim astazi, ca aceasta Duminica este intaia dela invierea lui Christos, si dintru
aceasta Duminica incepem a praznui invierea Domnului nostru in toate Duminicile de preste an, pentru

ca sa nu se uite binele si mila Sfintiei Sale ce a


voit de a facut cu noi. Deci aceasta Duminica se
cheama si intaia si a opta Duminica. Intaia este,
www.dacoromanica.ro

el

30

CAZANIE LA DIIMINICA

caci dela Pasti aceasta este intaia Duminica si incepatoare altor Duminici. Iar a opta, caci astazi
sant opt zile dela Pasti. Aceasta Duminica inchipueste veacul ce va sa fie dela ziva judecatei inainte,
care se cheama al optulea veac netrecut $i nesfarsit,

dupa aceste seapte veacuri trecatoare ale lumei.


Pentru aceea impreuna cu invierea Domnului nostru
Iisus Christos, ne aducem aminte si de invierea a

toata lumea, and vom invia intru viata cea netrecuta si neschimbata. Si cand ne cheama pre not

vremea dupa cele seapte zile de lucru ale saptamanei, sa serbam $i s praznuim inoirea invierei
Domnului nostru Iisus Christos, atunci sfanta Biserica ne arata cu taina inoirea si a sufletelor noastre,
ca sa le inlocuim cu lticruri bune si sa le curatim
de invechitura pacatelor.

Iar de tocmeala sfantului Toma Apostol, asa a


fost : Domnul Christos intr'aceeasi zi in carea a inviat

din morti, Dumineca seara in ziva invierei, s'a aratat Ucenicilor unde erau ei toti adunati si inchisi
de frica jidovilor. Numai Toma nu s'a intamplat,
nici a fost atunci cu dansii (ca era si el unul din
cei doisprezece Apostoli). Pentru aceea daca a venit
si a inteles de venirea lui Christos cum a venit si li s'a
aratat, el nu credea pre ceia-lalti Ucenici ce-i spuneau

ca au vazut pre Christos, nici nu vrea s creada


nici intr'un chip ca a inviat Christos din morti. Iar
marele si inteleptul Dumnezeu, nu numai de dansul
de unul ii era milk ci si de toata lumea se ihgrija,
ca s fie mai stiuta si tuturor mai adevarata invierea
Sfintiei Sale ; ca sa se vesteasca si sa se arate in

toata lumea adevarul si credinta invierei. Pentru


aceea cand a fost in a opta zi dupa invierea Sfintiei

'6

www.dacoromanica.ro

tes

TOMEI, A DOIJA DI:IPA.. P.WEI

131

Sale, ce se plinete din ziva de Pati pang asta-zi,


iarai s'a aratat Domnul Christos Ucenicilor sai,

fiind $i Toma cu dan0. *i acolo unde erau ei adunati dimpreuna i inchii de frica jidovilor ca Si
mai inainte i aratandu-li-se, dintaiu a grait pace
catre toti. Dupa aceea a lasat pre altii i a grait catre

Toma i a zis : Vino, Tomo, i ada degetul tau i


cauta de vezi palmele mele patrunse de cue. Si-ti
ada mama to i o baga in coasta mea i pipaete
rana mea Si inpunsura sulitei ce m'a inpuns fiind
rastignit pre Cruce.Iar Toma socotind i pipaindu-1,
i daca a vazut pre Christos ca este adevarat om
cu trup vazut i adevarat Dumnezeu cu putere nevazuta, a strigat i a zis : Domnul meu i Dumnezeul meu 1 Iar Domnul Christos a graft catre dansul:

Daca ma vazui, Tomo, crezui ; ferice de ceia ce


nu ma vor vedea i vor credel
cari trupete umbland pre lume cu trup
Noi
nu l'am vazut, i minunile lui ce a facut, cu ochii
nu le-am privit ; totui noi credem, ca. Sfintia Sa
Domnul nostru Iisus Christos este Fiiul lui Dumnezeu,

pentru aceea este

Dumnezeu a toate fapturile,


facator a toata lumea. Insusi este Dumnezeu, insui
este i om. Dumnezeu este, caci ne-a facut pre noi
dintru ce n'am fost, intru ce suntem ; far om este,
i

caci s'a nascut mai apoi om ca i noi. Dumnezeu


este, pentru minunile cele ce a facut, pre care nu
este cu putinta omului ale face, caci mortii a inviat;
orbii a facut .cu ochi ; stricatii a curatit ; bolnavii a
tama.duit ; ologii a facut cu picioare; ciungii, cu
mani ; indracitii a izbavit, i alte nenumarate minuni

a facut, pre care nu le-ar fi putut face de n'ar fi


fost Dumnezeu a devarat. Si om a fost, pentruca
9.,

www.dacoromanica.ro

132

CAZANIE LA DTJMINICA

s'a nascut cu trup ca i noi, din Maica Sfintiei Sale


care a fost Fecioara curata, i mai inainte de ce a
nascut, i intru natere, i dupa natere. -Alte toate
le-a avut ca i noi, afara de pacate, precum marturisete Scriptura (Isaia 53, 9), ca fail delege n'a

facut, nici vicleug in gura Lui nu s'a aflat ; flamanzit-a i a insetat ; i s'a golit in Jordan ; cu palme
preste obraz a fost batut ; a fost ranit i mai apoi i
omorat, ca un om deplin. Pentru aceea marturisim
ca acesta este Dumnezeu i om desavarit, i credem ca acesta este Fiiul lui Dumnezeu i Dumnezeu
deplin, i adevarat, i naclajduim s avem viata
intru numele lui.
Pentru aceea te parasete de faptele tale cele rele
i te teme, ca. la ziva judecatei le vor aduce ingerii,
toate scrise, inaintea intricoptului Judecator, unde
i ingerii vor sta cu frica, i toata lumea in cutremur
i in spaima mare va fi. Atunci vei auzi cuvantul
cel cu durere ce va grai dreptul Judecator catre ceia
ce vor fi de-a stanga lui i le va zice : (Duceti-va
dela mine blestematilor in focul de veci, care e Oft
diavolului i slugilor lui, (Mat. 25.41). Atunci vei.
suspina i vei plange cu lacrimi, i nimic nu vei folosi. Atunci vei sa blestemi lenea ta ce te-ai lenit
intru aceasta lume de care Dumnezeu. Atunci vei s
defaimi avutia ta, stransoarea cea nedreapta, bogatia,
bunatatea cea putreda. Atunci vei s vezi pre ceia
ce i-ai napastuit, pre ceia ce i-ai asuprit, pre ceia ce
i-ai pradat i foarte i-ai amarat, i pre ceia ce ti-au
lucrat i nu le-ai platit. Pre acetia pre toti ii vei
vedea stand i parandu-te, cine-i de necazul i de

strambatatea sa ce a avut de catre tine. De toate


partile te va cuprinde nevoe i greutate : de catre
www.dacoromanica.ro

TOMEI, A DOUA. DIIPA. PlqPI

133

Dumnezeu frica, de catre par4ii tai groaza, de catre


cunoscutii tai r4ne, de catre munci usturime i durere. Unde va fi acolo lacomia ? Unde va fi nesatiul?
Unde va fi desmerdaciunea i dulceata lumei ? Unde
va fi aurul i argintul? Unde va fi acolo mandria
lumei ? Unde vor fi sculele sau vqmintele ? Toate
acestea ca o umbra vor trece i ca un fum vor peri
i se vor risipi. Numai ferice de cei ce se vor afla
nevinovati i pocaiti intru acel ceas, ca cinstea i
marirea i binele acelora, nici ochi de om au vazut,
nici urechi au auzit, nici la inima omului a intrat binele acela ce a Oft Dumnezeu, celora ce-L iubesc
pre Dansul (precum zice fericitul Pavel la epistolia
cea d'intaiu catre Corinteni 2,9).

Pentru aceea sa ne nevoim Ora avem vreme


i pana ne ingaduete Dumnezeu cu moartea, sa ne
impacam cu Dansul de cele ce 1-am maniat i L-am
scarbit cu faptele noastre cele rele, i sa-1 inblanzim
cu pocainta noastrA, pentru ca sa ne izbaveasca de
muncile de veci i imparatia sa s ne claruiasca,

pre carea not WO sa o dobandim, pentru mila i


darul Sfintiei Sale, Caruia se cuvine cinste i inchi-

naciune de la toata faptura, acum i pururea i in


veci vecilor. Amin.

fi.

www.dacoromanica.ro

6N!

Wi-WWE-.4tH

CAZAN'IE
LA DUMINECA

MIRONOSITELOR, A TREIA DUPA PATI

Cuvant inainte.

upa acea bucurie i dupa acele cantari de


veselie ce am cantat intru slavita zi a Invierei Domnului nostru Iisus Christos, nu o
zi, nici doua, ci tocma eapte zile una ca
alta sunt. Astazi iar4 de iznoava se pomenete moartea i invierea Domnului Christos, ca i
in Dumineca Tomei ce a trecut. Pentru ca s
nu se uite binele i rascumpararea cea mare Si
bogatia cea nemasuratA, ce a agonisit cu sangele i
cu moartea Sa, nu numai unui neam, adeca nu numai
jidovilor, ci tuturor semintiilor de pre lume ; pi pentru

ca sa se pomeneasca i oamenii acei sfinti, barbati


i mueri, ce au slujit la moartea i la ingroparea
Domnului Christos, cum auzim -asta-zi din Santa
Evanghelie.
Sfanta Evanghelie dela Marcu Cap. 15, 43Cap. 16, 8.

n vremea aceea venit-a Iosif din Arimateea, sfetnic cinstit, carele i el atepta imparatia lui Dumcnezeu i indraznind a intrat la Pilat i a cerut truwww.dacoromanica.ro

CAZAN1E LA DUMINICA MIRONOS1TELOR

135

cpul lui Iisus. Iar Pilat s'a mirat unde a murit aka
ccurand, i chemand pre sutaul, 1-a intrebat pre el,

c de a murit. Si intelegand dela sutaul, ddruit-a trucpul, lui Iosif. Si cumparand panza subtire i luaucdu-1, 1-a infapt cu panza i 1-a pus in 'mormant,
c care era sapat in peatra, i a rasturnat o peatra pre
c up. mormantului. Iar Maria Magdalina i Maria a
dui Iosi, priviau unde-1 vor purse. Si trecand Samcbata, Maria Magdalina i Maria a lui Iacov i Saclomia au cumparat mirezme, ca sa mearga s unga
pre el. Si foarte de dimineata intr'una de Sambete,
cvenit-au la mormant, fiind rdsarit soarele. Si ziceau
cintre sine-i : eine va rasturna noun peatra de pre
cup. mormantului ? Si cautand au vazut peatra rdscturnata, ca era mare foarte. Si intrand in mormant,
c vazut-au pre un Canal- ezand de-a dreapta, imbracat

cin vemant alb, i s'au spaimantat. Iar el le-a zis


dor : nu lid spaimantareti ; pre Iisus Nazarineanul
c cautati, cel rastignit ! S'a sculat, nu este aici ; iata
locul unde 1-au pus pre el. Ci mergeti de spucneti ucenicilor lui i lui Petru, ca va merge mai
cinainte de voi in Galileea i acolo yeti vedea pre
c:-?.i.

cel, cum a zis voud. Si eind au fugit dela mormant,


c O. le cuprinsese pre ele cutremur i fried, i nimenui
c n'au spas nimic, ca se temeau.
Invatatura dintru aceasta Sfanta" Evanghelie.

Pentru cloud lucruri praznuim asta-zi, binecuvantati cretini:

I(ntdiu, pentru ca sa se cinsteasca i sd se pome-

neasca dreptii i sfintii oameni aceia cari mai d'ina-

inte au auzit invatatura din rostul Domnului nostru


i au crezut ; iar dupa aceea la muncile i la moartea
qde
www.dacoromanica.ro

136

CAZANIE LA DUMINICA

Sfintiei Sale i-au slujit. Ca fiind de toti lasat si parasit, 1-au luat de pre cruce, cu panza 1-au infdsurat,
cu mirezme 1-au uns si 1-au ingropat. Acestia sant :
Iosif din Arimateea si Nicodim. Amandoi erau Uce-

nicii lui Christos intru ascuns. Unul din ei era din


sfetnicii curtei. Altul era din boerii cei mari jidovesti.
*i pentruca s'au aratat credinciosi lui Christos, aman.

doi au fost isgoniti. din cinstea lor. Nicodim, pen-

truca n'a vrut s fie in sfatul jidovilor ce sfatuiau


de Christos, din soborul for a fost isgonit ; iar pre
Iosif, dupa ce a ingropat trupul lui Christos, 1-au
prins si 1-au aruncat intr'o groapa si de acolo, din
puterea lui Dumnezeu, a fost scos si dus iarasi la
mosia sa in Arimateea, si dupa invierea lui Christos
multe rautati a patit dela jidovi, pentruca a marturisk de invierea Sfintiei Sale.
Pentru aceea asta-zi sfanta Biserica le face pomenire impreund $i cu Mironositele acelea, care impreund cu Maria Preacurata Fecioara Maica Domnului Christos si cu acesti doi barbati : cu Iosif si

cu Nicodim, au fost la moartea si la ingroparea


Domnului nostru Iisus Christos, mir la groapa au
adus si invierea Sfintiei Sale intaiu mai inainte cleat
altii au vazut.
Si aceasta tocmeala a fost asa : In ziva aceea intru

care Iosif $i cu Nicodim au pogorat de pre cruce


trupul lui Christos, era Vineri ziva aceia. Iar a doua
zi, Sambata, aveau jidovii sarbatoare mare, ca. Sambata nici un lucru in mama nu apucau, si aveau lege :
mortul s se ingroape Vineri sa nu ramae neingropat

spre Sambata. Deci pentru ca a doua zi, Sambata,


era zi ca aceea si alta era vremea era si de catre
seara, cand au ingropat trupul lui Christos, pentru

(4.
www.dacoromanica.ro

vil

MIRONOSITELOR, A TREIA DIIPA. PASTI

137

11

aceea s'au nevoit sa nu inopteze, i nici mir cum se


cadea n'au avut de ajuns, sa unga trupul lui Christos,
dupa cum era obiceiul jidovilor a se ingropa. Pentru
aceea de iznoava au cumparat Mironositele mir de
cel scump, i cand a fost Duminica, foarte de dimineap, Inca nefiind facuta ziva, ele s'au dus la groapa,
s unga trupul lui Christos cu mir i sa planga acolo
la groapa, ca nite mueri jalnice ce erau.
Iara de nu va putea pricepe necine in ce chip a fost,
ducandu-se Mironositele apa de noapte, i in ce chip
ar fi putut desgropa trupul lui Christos apa de noapte
nite mueri slabe i neputincioase,
unul ca acela sa

asculte : De multa scarba i de multa jale ce aveau


sfintele acele mueri pentru Invatatorul sau, nu au
putut a5tepta pana se va face ziva. Fiindca Sambata,
dupa legea ce aveau sa nu apuce nici un lucru, ele au
ezut nand, iar cand a fost Duminica, au purces mai
inainte de ziva, una pentru osardia ce aveau care
Invatatorul sau; alta ca se temeau i de jidovi a merge
ziva, i alta pentruca groapa in care ingropa-

sera pre Christos era scobita cu ciocanul in peatra,


i cu parnant nu era impresurata, fan numai cat era
pusa o peatra de-asupra groapei. Ci si atata era destul a infricopa pre nite mueri neputincioase, ca i pea-

tra era mare i cu greu a o rasturna,

o suta de

ostai erau pui de paza imprejurul groapei ; insd inima for cea arsa de dumnezeeasca dragoste i de jale,

a biruit pre acestea pre toate. Si daca au sosit la


groapa, multe aratari au vazut. Ca intro vreme au vazut

doi Ingeri ezand in groapa, unul la cap altul la picioare, unde fusese trupul Domnului Christos. Altadata

au vazut alt finger ezand pre peatra groapei, caruia


ii erau vevnintele albe ca zapada i fata lui ca un
www.dacoromanica.ro

r138

CAZANIE LA. DIIMINICA

ett)

fulger stralucia, carele intr'un chip le-a spus for de invierea lui Christos, ca a inviat. Mai inainte de ce sosisera ele la groapa, a fost un cutremur mare i pazitorii
s'au speriat de au fugit. Si ingerul lui Dumnezeu s'a po-

gorat din ceriu, a rasturnat peatra de pre up groapei


i a grait catre dansele *i a zis: sa nu se teama, ci
sa se intoarca inapoi sa spue Apostolilor, ca a inviat
Christos. Ele daca au vazut atatea aratari, s'au spaimantat i s'au intors de au spus Ucenicilor lui Christos toate lucrurile cate vazusera. Si pentruca nu credeau Apostolii, nici unele din Cate le spuneau, pentru aceea Mironositele in multe randuri s'au dus la
groapa. de au vazut i au socotit, i mai de noapte,
i mai de catre ziva, *i in rasaritul soarelui, pand li
s'a aratat i Domnul Christos, de a graft cu dansele
i le-a spus de invierea Sfintiei Sale, i s'a adeverit,
ca Domnul nostru Iisus Christos a inviat din morti,
cum a fost graft mai d'inainte.
Muerile acelea ce au dus mir la groapa lui Christos
sant multe, ci numai eapte sant mai mart i mai
alese. Si intaia este Maria Magdalina, din carea scosese Christos eapte draci. Pentru acest bine ce-i facuse, ea iubia pre Christos i umbla cu altele pre
urma Sfintiei Sale. Aceasta i dupa inaltarea Sfintiei
Sale Domnului Christos, s'a dus in Roma la Tiverie imparat, care era beteag la un ochiu, i pentruca.

1-a tamaduit Maria Magdalena, a trimis de a

perdut pre arhiereii jidovqti i pre Pilat domnul jido-

vilor. Mai apoi a murit in Efes i a fost ingropata.


de Joan Teologul. Dupa aceea a fost adus trupul ei
in Tarigrad, de imparatul Leon prea inteleptul. Iar
Magdalina se numia, ca era dintr'un sat ce-1 chema
Magdal. A doua este Salomia, fata lui Iosif logodt...:,.,

www.dacoromanica.ro

MIRONOSITELOR, A TREIA DTIPA. PAST'

139

nicuf muerea lui Zevedei, muma lui loan Teologul.

A treia mironosita este Ioana muerea lui Huzei. Iar

Huzei acesta a fost ispravnic in casa lui Irod imparat si chip imparatiei lui. A patra este Maria sora
lui Lazar, carea si mai d'inainte unsese pre Christos
cu mir in casa sa, cand inviase pre fratele sau,
pre Lazar. A cincea este soru-sa Marta, carea multa
nevointa punea de siujia lui Christos intru toate tre-

bile cele trupesti. A seasea este Maria muma lui


Cleopa. A seaptea este Sosana. Acestea slujiau lui
Christos dintru avutiile sale ca si Apostolii.
Mironosite se cheama pentru ca au adus mir la
groapa lui Christos. Precum i-au slujit Sfintiei Sale
pang a lost viu, asa si dupa moarte se nevoiau sa
plineascA slujba Invatatorului sau. Pentru aceea praznuim astazi pomenirea acelor sfinte mueri, una pentru
ca s nu se uite slujba for aceasta, ce au slujit Domnului Christos, alta pentru ca sa ravnim gi noi spre
slujba dumnezeiasca, auzind nevointa si osardia acelor
oameni, ce au aratat la vremea cea de nevoe a Domnului nostru.

Intaiu, pentru acest lucru praznuim.


Al doilea, ca s se pomeneasca si muncile Domnului Christos
nevinovata moartea Sfintiei Sale,
dimpreuna si ingroparea si invierea Sfintiei Sale. Sa
nu se uite binele si mila ce a voit de a facut cu noi
nemultamitorii, cu noi indaratnicii, cu noi vinovatii
si pacatosii, ci sa ne aducem aminte ca. Sfintia Sa,

nu pentru vre-un lucru bun ce am fi facut noi, ci


numai pentru mila sa, ne-a scos pre noi din osanda
gresalei ce gresise Adam $i intru dansul toata semintia lui. Din munca cea de veci, in carea mergeam
toti pentru acea gresala, ne-a scos 1i ne-a isbavit
www.dacoromanica.ro

140

CAZANIE LA. DUMINICA

din toate rautatile i din toate durerile cele netrecute


din veacul ce va fi. Ne-a fd.cut moteni imparatiei
ceriului i vietuitori binelui de veci. Iar not lasam
darurile acele mari ce ne-a daruit Dumnezeu, care
sunt neincetate Si netrecute, i cercam ale lumei, care

astazi sant, mane nu sunt. Lasam cinstea, marirea


cea dumnezeeasca, veselia, bucuria, viata cea neputrecla, i cercam cele putrede i trecatoare ale acestei lumi. Toate cate sunt intru aceasta lume, nimic
alt nu sunt fara numai truda, scarba, osteneala, lacrimi, suspin i pofte scarnave de spurca trupul i su-

fletul, care macar ca-i indulcesc in putina vreme,


insa in veci amarasc. Aceasta lume toga este ca o
umbra ce numai se aratd omului, i iarai indata
piere. Iar acelea de sus, toate sunt netrecute i neschimbate, toate dulci i vesele, binele acela carele
nici ochi de om 1-a vazut, nici urechile au auzit,
nici cu inima a gandit. Pentru acea zice Dumnezeu
in Santa Evanghelie (Marcu 8, 36) : c Ce folos este
omului de ar dobandi lumea toata i 4i va perde
sufletul? Ce va da schimb pentru sufletul sau. ?
Nimic nu va avea acolo sa dea pentru sufletul sau ;
toate vor ramanea aicea.
Pentru aceea papa avem vreme, fratii mei i iubitii mei crqtini, pana suntem intru aceasta lume,
pana nu ne apuca moartea, s ne grijim, sa ne nevoim, s ingaduim lui Dumnezeu, sa facem dupa cat

ne este puterea ; ca de vom vrea fail de multe


cuvinte, tim toti face bine. Deci binele ce-1 tim,
s-1 i facem, ca s ne izbavim de muncile de veci
i imparatia ceriului sa dobandim pentru mila i
pentru darul Domnului nostru Iisus Christos, Caruia
se cuvine cinste i marire, laucla i inchinaciune, imwww.dacoromanica.ro

SLARANOGULIJI, A PATRA DIJPA. PATTI

141

preuna cu al Sall ara de inceput Parinte si cu prea


sfantul si acatorul de viat5. Sfantul Duh, acum si
pururea si intru ani nesarsiti si netrecuti in veci
vecilor. Amin.

CAZ_A_1\TI
LA DUMINICA

SLABANOCITYLTJI, A PATRA DUPA PATI

Cuvant inainte.
oti oamenii, si nu numai oamenii care sunt
cuminte $i cu intelegere facuti de Dumnezeu,

ci si toate aptuiile cate sunt vii, au din fire


aceasta, ca. se feresc de moarte si cearc6. snatate si fug de primejdii. Pentru aceea

pasarile sboara asa de pre sus, pestii intru adanc


fug si hiarele in munti departe se ascund, ca s afle
lorusi pace, si in primejdii de moarte sa nu cada.
Dar de ce ne ferim, aceea vine dupa noi, Si de ce
fugim, aceea ne intimpina pre noi. Fugim de moarte,
ferimu-ne de primejdii si de boale, dar pururea sunt
cu noi. Si cine ne-a facut aceasta ? Pacatul ; ca si
acel slabanog, pre care 1-a tamaduit Christos Si i-a

zis : (De acum sa nu mai gresesti, ca sa nu patimesti ceva mai rau, cum vom auzi asta-zi din
Santa Evanghelie.
Sfanta Evanghelie dela loan 5,1-15.

Irn vremea aceea s'a suit Iisus in Ierusalim. Si este


in Ierusalim scaldatoarea oei, care se cheama
I

www.dacoromanica.ro

r142

gol

CAZANIE LA DIJMINICA

covreeste Vitezda, cinci foisoare avand. Intru acelea


zacea multime multa de bolnavi, orbi, schiopi, uscati,
casteptand miscarea apei ; ca ingerul Domnului in
vremea sa se pogora in scaldatoare si turbura apa,

csi care intra intdiu dupa turburarea apei, se facea


csanatos on de ce boala era tinut. $i era acolo un
corn, treizeci si opt de ani avdnd in boala sa. Pre
cacesta vazandu-1 lisus, zacand, si cunoscand ca. iata

multa vreme avea in boala sa, zis-a lui : Vei s


fii sanatos? Raspuns-a lui bolnavul : Doamne, om

cn'am, ca daca se va turbura apa sh ma bage in


cscaldatoare; deci pana cand merg eu, altul inaintea
mea se pogoara. Zis-a Iisus lui : Scoala, ia patul
(tau si umbla. $i indata s'a facut sanatos omul $i
csi-a luat patul lui si umbla. $i era intr'acea zi,
sambata. Deci ziceau jidovii celui vindecat : Sam(bath este, nu se cade tie a-ti lua patul, Iar el a
raspuns for : cela ce m'a facut sanatos, acela mi-a
czis :

ia-ti patul tau si umbla. Deci 1-au intrebat,

care este omul acela ce ti-a zis ia patul tau si


umbla. Iar cel vindecat nu stia cine este, ca Iisus
cesise din multimea ce era intr'acel loc. Dupa aceea
cl-a aflat pre el lisus in biserica si i-a zis lui : Tata
ca to facusi sanatos de acum s nu mai gresesti,
ca sa nu fie tie ceva mai rau. Mers-a omul acela
si a spus jidovilor, ca Iisus este care 1-a facut pre
c

dansul sanatos.
Invatatura dintru aceasta Sfanta Evanghelie, pentru
minunea ce a facut Domnul Christos, de a tamaduit
slabanogul acela ce bolia de treizeci si opt de ani.

Astazi maica noastra Biserica, pune noun fiilor


\
_ ___.

sai inainte, de ne spune si ne aduce aminte de

L
www.dacoromanica.ro

SLABXNOGULUI, A PATRA DIIPA P4TI

1431

lucru minunat ca acela, ce a facut Domnul Christos,


umbland pre lume trupeste de a tamaduit bolnavul
si slabanogul acela, care nici odinioara nu umblase
pre picioare, nici putea s se ridice. Iar Christos
daca 1-a vazut, numai cu cuvantul i-a zis de s'a
sculat. Si Inca si patul sau 1-a ridicat si 1-a luat pe
umar de 1-a dus, ca cum n'ar fi fost nici odinioara
bolnav
cum spune noua, astazi si Santa Evanghelie de graete asa : In vremea aceea s'a suit Iisus
in Ierusalim. Si este in Ierusalim scaldatoarea oei,

caci intru acea apa se spala carnea $i maruntaele


oilor cu care faceau jertfa. Intr'acea fantana in toti
anii cute data se pogora ingerul lui Dumnezeu de
turbura apa, si care om vrea intra mai inainte dupa
finger, on de ce boala vrea fi bolnav, se tamaduia.
Pentru aceea si Solomon imparat zidise acolo cinci
foisoare, de zaceau intr'insele bolnavi si asteptau
turburarea apei.
Dintru acei bolnavi era unul de nu umblase pre

picioare de treizeci si opt de ani. Iar daca a mers


Domnul Christos in Ierusalim, si trecand pre Tanga

acea fantana, a vazut pre acel slabanog zacand in


pat si cunoscand cu Dumnezeirea so, ca de multa
vreme zace, s'a milostivit spre dansul Domnul nostru
Iisus Christos si s'a apropiat catre dansul i i-a zis :
Vrea-vei sa. fii sanatos ? Iar acel slabanog a zis :

Doamne, n'am pre nimenea sa ma bage in fantana


daca se turbura apa. Nu tia bolnavul acela ca este
Christos Fiiul lui Dumnezeu, pentru aceea i-a zis
cn'am pre nimenea ), adeca nu avea om sa.-1 ridice
si sa.-1 bage in apa ; caci numai odinioara
se turbura apa, si multi sileau s intre,

intr'un an
ci numai
unul se tamaduia. Iar milostivul Domnul nostru Iisus

www.dacoromanica.ro

r144

CAZANIE LA DIIMINICA

Christos, i-a zis lui : Fii sanatos ; scoala i-ti is patul

tau i to du. Si indata a fost sanatos bolnavul, Si


luand patul sau pe umar, a purces. Si acea zi era
Sambata cand 1-a tamaduit Christos ; i i-au zis jidovii : nu ti se cade sa-ti iai patul in ziva Sambetei.
Iar bolnavul a zis : cine m'a insanatopt, acela mi-a
zis sa-mi iau patul. Si Inca nu tia bolnavul cine
1-a tamaduit, caci Christos e$ise din multime. Dup.
aceea 1-a aflat Christos in Biserica pre bolnav, i
i-a zis : Tata eti sanatos, de acum s nu mai g-reFti

ca sa nu patimeti mai rau decat aceasta.


Vedeti, iubitii mei frati, cum nu patimise destul
rau acest bolnav, cand zacuse treizeci i opt de ani
de nu umblase pre picioare, iar pentru aceea Domnul

Christos i-a zis lui sa nu greFasca, ca de va grei


mai mare certare i-a spus ca va patimi pentru gre-

pla lui.
Si daca tiu bolnavul cine 1-a tamaduit, s'a dus de

a spus jidovilor, ca Iisus Christos este cela ce 1-a


tamaduit. Ci ei ca un neam indaratnic i nemultamitor ce era, nu vrea s creada, dei cu ochii sai
vedea minunile ce facea Fiiul lui Dumnezeu, milostivul nostru Rascumparator, Tamaduitorul neamului
omenesc, carele pentru mila Sa cea mare i negraita,
s'a pogorit din ceriu pre pamant i a fost om pentru
noi pacat4i, pentru noi neinteleptii i nemultamitorii.
Orbii i-a facut cu ochi, ologii cu picioare, stricatii,

ca Si pre acest slasurzii, pre toti i-a tamaduit


banog, caruia numai cu cuvantul sau cel slant i-a
dat sanatate, i i-a zis s nu grqeasca, ca pentru
greeala mai cu mare casna, i-a zis ca-1 va certa.
Pentru aceea noi, fratilor, fiind cretini drepti, s
ne ferim de pacate. Inteaceasta Lege Noua, bol-

L
www.dacoromanica.ro

*--3s

SEAS
SLABANOGULDI, A PATRA DUPA PA$TI

145 G

navul se talcuete fiete-ce om pacatos, pre. carele


diavolul it slabete de Legea lui Christos, adeca de
dragostea ce ne invata Sfintia Sa, sa avem catre
fiete-care cretin, de ruga, de post, de curatie, de
dreptate ; iar satana it invata sa fure, sa ucida, sa
curveasca, s jure stramb, sa fie betiv, i inima lui
cu vicleug o bolnavete, i cu multe fapte rele.
Aceia toti vor merge in iad pentru ale for fapte rele,
pentru lucruri murdare, grozave si urite. Pentru aceea
va grijiti i va opriti voia de catre pacatele cele
necurate, ca sa nu le faceti, caci santeti isbaviti de
pacatul lui Adam celui dintaiu nascut, i santeti rascumparati de Domnul nostru Iisus Christos, pentru

cinstit Sangele sau, $i pentru munca sa ce a voit


de a priimit dela zidirea sa, pentru ertarea pacatelor noastre. Si ne-a dat noun sfantul Botez, ca sa
ne curatim de pacatele noastre ; ca atuncea in Legea
Veche aratase Dumnezeu fantana oei, de era de cu-

ratire i de sanatate bolnavilor, iar acum in Legea


Noua a aratat Dumnezeu, sfantul Botez, ca sa ne
curatim de boala cea de moarte.
Boala mortei este pacatul cel greu. Ca fiete-care
pacat ce se face in trupul si in sufletul omului
de cari ne-am lepadat in sfantul Botez, sa nu le
facem, i acestea sant : minciunile, clevetele, zavistiile,

lacomia, betia, scumpetea, juramantul cu stramb,


farmecele, curviile. De aceste lucruri ale satanei ne-am

lepadat in sfantul Botez, iar dupa aceea iarai am


inceput a be inmulti si am uitat juramantul ce ne-am
jurat sa slujim lui Dumnezeu. Si mai multi sant de
cei ce fac lucrurile i voia satanei, i slujesc lui.
Pentru aceea, iubitii mei frati, s titi ca omul
pacatos nu va fi isbavit, ci va fi osandit : pentru

13z
www.dacoromanica.ro

10

VLS
o)

146

SiSc
CAZAN1E LA DUMINICA

faptele sale cele rele. Si aka va fi osandit ca viata


de veci nu va avea, ci va fi inecat in muncile de
veci. Deci sa va feriti, fratilor, sa nu faceti pacate,
ci sa petreceti cu dragoste, ca nite alei ai lui Dumnezeu. SA. va iubiti unul pre altul. Sa nu ganditi
rau unul altuia, ci cum pofteti tie, aa sa poitesti
fiestecaruia crestin. Sa nu petreceti in sfada, nici in
manie, nici in clevetire, ci intru rabdare multa, intru
plecare intru Duhul Sant, intru pocainta, intru ispovedanie. SA va ispoveduiti i sa va pocaiti de gre-

alele voastre. Ca Dumnezeu nu iube*te sa peara


nimenea, ci sa se intoarcA fieste-ce pantos i sa fie
viu. Ada dar sa nevoiti sa faceti. Si pentru aceasta
yeti dobandi dela Domnul Dumnezeul vostru, mild i
ishavire la ziva judecatei i dupa moarte viata de veci,

pentru Iisus Christos Domnul nostru, a caruia este


marirea, cinstea, inchinaciunea, puterea i imparatia,
cu Parintele i cu Duhul Sant, acum i pururea

i intru veci de veci netrecuti

si

nesfariti. Amin.

CAZANIE
LA DUMINICA

SAMARINENCEI, A CINCIA DUPA PA TI

Cuvdnt inainte.

recum este apa cea de ploae ce se pogoara


din nouri pre pamant, si in multe chipuri
lucreaza pre campi *i pre dumbravi, in flori
*i in pometuri, de le crete i le infrumuseteaza, le albete i le roete, galbenete
www.dacoromanica.ro

Stg

tv rt) c

SAMARINENCII, A CINCIA DIIPA. PASTI

147

(e

AZ

i mohoraste, unele verzi altele albe ; si macar ca


este apa numai intr'un fel, iar in multe feluri lucreaza,
indulceste si amaraste ; asa si Duhul Sfant in multe
chipuri lucreaza; ca apa, spala $i curateste, creste
si intareste intru intelegerea dumnezeeasca, infrumseteaza si impodobeste, _neparasit izvoraste si setea
sufletului potoleste si racoreste. De aceasta apa a

grait Domnul Christos cu samarineanca la fantana


lui Iacov in al seaselea cias din zi cum auzitn in
Santa Evanghelie.
Dela loan cap. 4, stih 5-42.

n vremea aceea venit-a Iisus in cetatea Samariei,


ce se chiama Sihar, aproape de locul carele a dat
(Iacov fiiului sau Iosif. *i era acolo fantana lui
cIacov. Iar Iisus ostenindu-se de cale, sedea acolo
(la fantana. Era ca la al saselea cias. Venit-a o muere
c din Samaria sa is apa. Zis'a ei Iisus : Da'mi apa s
(beauca ucenicii lui se dusesera in cetate sa. cum,
Ii

( pere bucate. Dar muerea samarineana a zis lui:


Cum tu fiind jidov, ceri dela mine s bei, muere
csamarineanca fiind?ca jidovii nu se ating de sat marineni. Raspuns'a Iisus si a zis ei: De ai fi stiut
( darul lui Dumnezeu si cine este carele graeste tie:
( dam sa, beau, tu ai fi cerut dela clansul si ti-ar fi
`dat tie apa. vie. Grait-a lui muerea : Doamne, nici

(al cu ce scoate apa si fantana este adanca. Dar


( apa, vie de unde ai? Au doara tu esti mai mare
(deck Iacov parintele nostru, carele a dat noun
( fantana aceasta, dintru care $i insusi a beut si fe( ciorii lui si dobitoacele lui? Raspuns-a Iisus si i-a
(zis ei: Tot cine va bea din apa aceasta va insetosa
(Tara, iar cine va bea din apa ce'i voiu da eu lui,
Q.)

fin

GC_W

www.dacoromanica.ro

*3,9

6 148

CAZANIE LA DIIMINICA

(nu va insetoa in veac. apa care voiu da lui, va


(fi intru dansul izvor de apa curgatoare in viata de
eveci. Zis-a catre dansul muerea : Doainne, da-mi
(aceasta apa, ca nici sa mai inetoez, nici sa mai

cviu aicea sa iau apa. Grait-a ei Iisus: Mergi i


(chiama pre barbatul tau i vino aicea. Raspuns-a
cmuerea i i'a zis lui: N'am barbat. Grait-a ei Iisus:
Bine ai zis ca n'am barbat, ca cinci barbati ai avut,
ci acum pre cine ai, nu'ti este tie barbat; iata ade( varat ai zis. Grait-a lui muerea: Doamne, vad ca
proroc eti tu. Parintii notri in muntele acesta s'au
(inchinat, i voi graiti ca. in Ierusalim este locul
(uncle se cade a se inchina. Grait-a ei Iisus: Muere,
<

(crede-m, ca va veni vremea, cand nici in mun(tele acesta, nici in Ierusalim va yeti inchina Tatalui. Voi va inchinati aruia nu titi; not ne in( chinam caruia tim, ca mantuirea dintru Iudei
(este. Ci va veni vreme, i acum este, cand in( chinatorii cei adevarati se vor inchina Tatalui,
(Cu duhul i cu adevarul ; ca Tatal pre unii de
acest fel cauta sa se inchine lui. Duh este Dumcnezeu si cine se inchina lui, se cade sa se inchine
cu duhul i cu adevarul. Grait-a lui muerea :
care se chiama Christos ;
(ca va s vie Mesia
(cand va veni acela, va spune noun toate. Grait-a ei
clisus: Eu sant, cela ce grae*te cu tine. *i atunci
au venit ucenicii lui *i se mirau caci graia cu mue-

rea. Dar nimenea nu i-a

zis : ce

cauti, sau ce

(graeti cu dansa ? Iar muerea i-a lasat vadra sa


(i a mers in cetate i a graft oamenilor : Veniti i

(vedeti pre omul carele mi-a spus mie toate cate


c am facut ; au 'doar acela este Christos ? Deci eira

(din cetate i veniau catre dansul. Intre acestea ruG14


www.dacoromanica.ro

SC44;

SAMARINENCII, A CINCIA DUPA. PAySTI

149

gau pre dansul ucenicii, graind : Dascale, mananca.

dal- el le-a zis for : Eu am a manca bucatele ce


voi nu stiti. Deci ucenicii graiau intru sine : Au
cdoara i-a adus lui cineva s manance ? Grait-a for
disus : Mancarea mea este ca sa fac voia aceluia
ce mta trimis pre mine si sa savarsesc lucrul lui.
Dar nu ziceti voi Ca Inca patru luni sant si sececrisul va veni ? Tata, graesc voua, ridicati ochii vot stri $i vedeti holdele, Ca sant albe $i aproape de se-

ccerat. Cela ce va secera, plata va lua $i va strange


crodul intru viata vecilor ; ca sa, se bucure dimcpreuna $i cela ce seamana $i cela ce secera. Caci
de aceasta este cuvantul cel adevarat, ca unul este
cela ce seamana, si altul carele secera. Eu v'am
trimis pre voi s secerati, unde voi nu v'ati oste(nit ; altii s'au ostenit $i voi ati intrat intru ostecneala lor. ,Si din cetatea aceea multi au crezut inteinsul din samarineni, pentru cuvantul muerei, care

cmarturisia, ca mi-a zis mie toate cate am facut.


dar daca au venit la clansul samarinenii, rugau pre
cclansul ca sa petreaca la dansii; $i petrecu acolo
c

doua zile. Si mult mai vartos crezura pentru cuvantul lui. Tara muerei ii ziceau, Ca de acum nu pentru
voroava to credem, ca insine am auzit si stim, ca
acesta este cu adevarat Mantuitorul lumei Christos).
Invafatura dintru aceasta Sfanta Evanghelie, pentru
credinfa samarinencei.

omnul nostru Iisus Christos Fiiul lui Dumnezeu

) isbavitorul lumei, umbland cu trupul pre pamant $i facand mantuire neamului omenesc, mers-a
si in Samaria.
Aceasta Samarie, de demult era tara. bogata

Vka

ct,

www.dacoromanica.ro

GAT..

$LAKS'

150

CAZA.NIE LA DIIMINICA

i cu multi oameni, dar pentru-ca nu se inchinau


lui Dumnezeu, ca alti jidovi, ci se inchinau idolilor,
s'a maniat Dumnezeu pre danii (Iosia 14, t) i a
trimis pre imparatul Siriei de i-au robit, i in locul
for a pus alti oameni s vietueasca. $i nici aceia nu
tineau Legea lui Moisi Proroc; pentru aceea a lost
voia lui Dumnezeu de-i manca pre aceia leii *i nu
puteau trai. Atunci au trimis la imparatul Siriei jaluindu-se de cele ce patiau, i imparatul daca intelese dela jidovii cari erau in robie, ca, pentru -ca nu
tineau Legea lui Moisi, pentru aceea ii mananea leii,

le-a trimis imparatul un popa de cei jidovqti sa-i


invete Legea. $i nici aka nu au priimit Legea deplin, ci unele dintr'insele tineau, altele nu le tineau.
Pentru aceea erau urati jidovilor.
Intr'aceasta Samarie locuise oare-cand, mai de demult, si Iacov feciorul lui Isaac, i facuse o lantana.
La acea fantana a ezut i Christos, ostenit de cale,
intru ameaza-zi. $i a venit o muere din Samaria, sa
precum auzirdm asta-zi din Sfanta
scoata apa,

Evanghelie. Iar intru acel ceas erau dui Ucenicii


lui Christos in cetate, sa cumpere pane. Si aceasta a
fost intelepciunea lui Christos, el de vrea vedea
muerea aceea un om cu doaud-spre-zece slugi, se
vrea ru*ina 1i nu vrea merge. Pentru aceea daca
merse la lantana, a grait catre dansa Domnul Chri-

stos: Muere, da-mi apa sa beau. Iar ea tiind el


sant urati samarinenii, jidovilor, a zis: Cum ceri tu
dela mine apa sa bei, ca eu sant samarineanca, i
jidovii nu se ating de samarineni ? Iar Domnul Iisus Christos iarai i-a zis ei: De ai ti tu darul lui
Dumnezeu i cine este cela ce graete cu tine sa-i
www.dacoromanica.ro

st--A
SAMARINENCII, A CINCIA DUPA PASTI

151

dai apa, tu mai vartos ai cere dela dansul $i ti-ar


da apa vie.
Aceasta a zis Sfintia Sa, milostivul Domnul nostru Iisus Christos, de apa ce vrea s verse din coastele Sfintiei Sale pre cruce, pentru cretinii can vor
crede intru Sfintia Sa ; s is in gurile sale, sa se
cuminice din prea santul i cinstitul si facatorul de
viata trupul lui Christos, si s bea apa $i sangele
acela ce a curs din coastele Sfintiei Sale pre cruce,
ce se chiama i este curatie sufletului i trupului
cretinesc, i inoirea botezului nostru. Pentru care
lucru dobandete cretinul in sufletul i intru inima
sa, apa cea vie, darul Duhului Sfant, de-1 adapa i-1
racorete de zaduful pacatelor i a poftelor lumei ; si
indeamna sufletul omului sa iubeasca imparatia ce-

riului i viata cea netrecuta. Aceasta apa a fagaduit


Christos i samarinencei.

Dupa aceea i-a zis ei sa-i cheme barbatul, i ea


a zis ca barbat nu are. Ca Cela ce tie inimile tuturor, a aratat faptele ei cele ascunse.
daca a
vazut muerea aceea ca. Domnul nostru Iisus Christos
ii vade*te faptele ei cele ascunse, a crezut ca este
acela Mesia, de carele marturiseau prorocii, i a zis

aa : Doamne, vad ca tu esti proroc ; deci ma invata, unde ma voiu inchina? Ca parintii notri intru
aceasta magura au zis ca se cade sa se inchine, iar
voi ziceti ca in Ierusalim este locul unde se cade a
se inchina. Iar milostivul Domnul nostru Iisus Christos Fiiul lui Dumnezeu, a raspuns ei : Muere, veni-va o vreme de vor fi nite inchinatori adevarati,
$i se vor inchina Parintelui Ceresc, insa nu in Ierusalim, nici intru aceasta magura numai, ci pretutindenea, in tot locul.
www.dacoromanica.ro

JE

-3S

J. 152

CAZANIE LA DIIMINICA

Aicea arata Christos Fiiul lui Dumnezeu, de inchinatorii cei adevarati, ce vor vrea sa creada si au
crezut intru Domnul Christos, sa se boteze in numele Tatalui si al Fiiului $i al Duhului Sant. Acestia santem noi crestinii cei dreptmaritori, inchinatorii cei adevarati de ne inchinam sfintei Treimi :
Tatalui
Fiiului si Duhului Sant. Nu numai in Ierusalim, ci in tot locul laudam si cerem mila Sfintiei Sale, si-i facem cinste cum se cade, ca Celuia
ce este facatorul $i ziditorul a toata lumea. Si a
voit Sfintia Sa, pre acei inchinatori sa-i aleaga din
toata lumea, $i sa-i rascumpere cu cinstit Sangele
saute -- cum graeste i Apostolul Pavel zicand (in
Epistolia sa cea catre Galateni 3, 13) : Christos ne-a
rascumparat din blestemul legei p , adeca din pacatul
lui Adam $i al Evei, stramosilor nostri, care pacat
biruia asupra fiete-carui om dela inceputul lumei

in iad mergea. Pentru acel pacat si noi santem subt


blestemul lui Dumnezeu de murim. Pentru aceea
Fiiul lui Dumnezeu, milostivul Domn lisus Christos,
a voit de a luat munca,
varsat Sangele pre
cruce, zapisul pacatului acelui d'intaiu nascut l'a rupt
$i l'a perdut ; moartea ce stapania asupra sufletelor
noastre, ca moartea sa vru de o calca, si noua., ca
cela ce este Dumnezeu, viata de veci ne-a daruit.
Pentru aceea, iubitilor, ni se cade s aducem lui
Dumnezeu lauda, cinste inchinaciune $i ruga cu credinta si cu frica pururea $i in tot ceasul, ca sa dobandim. mila dela Sfintia Sa, s ne auza in vremea
rugei noastre, $i intru ziva mantuirei noastre sa ne
mantuiasca de munca de veci. Pre niste inchinatori
ca aceia voeste Domnul Christos sa se inchine cu
duhul
cu adevarul, adeca cu minte cu credinta.
ca.
www.dacoromanica.ro

6:50q
SAMARINENCII, A CINCIA DUP.A. PASTI

153 'Le).

Pentru aceea cine din voi se va Inchina lui Dumnezeu si i se va ruga, s nu se inchine nici s se
roage fara minte i fara credinta, adeca sa nu fie
vatamata inima lui de manie, sau de fatarie, sau de
zavistie, sau de clevetire, sau de alte fapte rele. Ace-

stea toate sa le lepezi dela tine, de vreme ce esti


cretin. Cu minte alinata sa to rogi, i cu credinta
curata sa crezi ca poate sa-ti foloseasca. Acea rugaciune ateapta dela not Dumnezeu, carea Sfintia
Sa o va auzi, i ne va isbavi de toate nevoile noastre, i ne va mangaia ca un Parinte Ceresc.
Catre .aceea iarai a zis milostivul nostru Fiiul lui
Dumnezeu, catre Ucenicii sai : Ridicati-va ochii vo-

tri i vedeti holdele, ca iata sant acum de secere ;


cine va secera, va lua plata i va strange roada in
viata de veci Seceratorii, graia Sfintia Sa ca sant
Apostolii, iar plugarii cari au semanat, sant Prorocii. Pentru aceea a graft acel cuvant zicand : Eu
v'am trimis pre voi sa secerati unde nu v'ati ostenit, ci altii s'au ostenit, iar voi ati intrat intru osteneala acelora. Prorocii, in Legea Veche, au prorocit toti de isbavirea de veci ce era sa. fie Christos
Fiiul lui Dumnezeu, s isbaveasca pre om din munca
pentru marturia for ce au marturisit din
de veci.
inceputul lumei pana la Christos, multe scarbe i
dosazi au rabdat, Inca i munci i morti groaznice, insa pre Christos, cu ochii, nu 1-au vazut ; iar
Apostolii, macar ca i mai d'inainte n'au marturisit
de Christos, iar pentru aceea cu ochii sai au vazut
pre Christos, isbavirea cea de veci, nascut cu trup
din Sfanta i Preacurata Fecioara Maria, pentru
isbavirea noastra. Deci Prorocii s'au ostenit de au
marturisit ca are a veni i a se na5te pre lume, iar
ez=z9

www.dacoromanica.ro

1.P
<9(j4 154

CAZANIE LA DOMINICA SAMARINENCII

Apostolii intru acea osteneala a for au intrat ; pentru aceea a zis Domnul Christos : Altul seamana *i
altul secerA. Prorocii, ca nite plugari, s'au ostenit
de au semanat cuvantul lui Dumnezeu, pre lume ;
iar Apostolii, ca nite seceratori, au strans credinci4i lui Christos intru viata de veci.
Acea secere este i acum pre tot omul cretin ce
va petrece intru invataturile lui Dumnezeu, care sant
acestea : dragostea cea nefatarnica, cuvantul cel drept,

milostenia. Sa nu iubeti rain nici unui cretin, sa


nu pofteti nici dobitocul lui, nici muerea lui (precum este porunca lui Dumnezeu la a doaua lege
5,21). Cum pofteti s-ti fie tie oamenii, aka sA fii

i to lor. Sa to fereti de ale

streinului ; sa-ti fie


destul cu al tau. SA va grijiti fiete-carele din voi

sA va tineti trupul nespurcat, in ruga, in osteneala,


intru paza sfintei biserici. Acestea sant roada cea
buna, carea va fi adunatA intru viata de veci a imparatiei ceriului, unde pre not pre toti sA ne priime;.ti, Doamne Iisuse Christoase Fiiul lui Dumnezeu, ca a Ta este slava, cinstea, mArirea i toatA
inchinaciunea, acum i pururea i intrn veci de veci.
Amin.

*Sao/

g';.P

www.dacoromanica.ro

CA ZAN=
LA DUMINICA

ORBULUI, A SEASEA DUPA PAVTI


Cumin/ inainte.

stazi Sfanta Evanghelie spune noaua de mi-

nunea ce a facut Domnul Christos, de a


tamaduit pre un orb ce a fost nascut din
pantecele maicei sale orb
cum auzim
mai lamurit din Sfanta Evanghelie.
Dela loan cap. 9, Stih 1-38.

In
In vremea aceea trecand Iisus, vazut-a pre un om
orb din nastere. Si l'a intrebat pre dansul ucetnicii lui, graind : Ravvi, cine au gresit, acesta au
c parintii lui, de s'a nascut orb ?
Raspuns'a Iisus :
t Nici acesta a gresit, nici parintii lui, ci ca sa se
t crate lucrurile lui Dumnezeu spre dansul. Mie mi
(se cade a lucra lucrurile aceluia ce m'a trimis pre
(mine, pana cand este ziva ; ca va veni noaptea,
c cand nimenea nu poate sa lucreze. Cand sant in
clume, lumina sant lumei. Acestea zicand, a scuipat
(pre pamant $i a facut tina din scuipatura si a uns
(ochii orbului cu tina. Si i-a zis lui : Mergi de to
cspala in lacul Siloamului (ce s talcueste Trimis).
c Deci s'a dus si s'a spalat $i a venit vazAnd. Iar

gc'

'G?'
www.dacoromanica.ro

Q)1'.

1-X

RT-P
-eor'4 156

CAZANIE LA. DUMINICA

cvecinii si care it vazusera pre el mai inainte cd. era

(orb, graiau: Au doara nu este acesta care sedea


csi cerea ? Unii ziceau Ca acesta este ; iar altii zicceau ca asemenea lui este ; iar el zicea, ca eu sant.
(Deci i-au zis lui: Dar cum ti s'a deschis tie ochii?
Raspuns-a el si a zis : Un QM ce se chiamd Iisus,

a facut tina si a uns ochii mei si mi-a zis: Mergi


cla lacul Siloamului si to spala. Deci mergand si
spalandu-ma, am vazut. Si i-a zis lui : Unde este
acela ? Zis-a : Nu stiu. Dusu-1'a pre dansul catre
farisei, pre acela carele odinioara era orb. Si era
(Sambata cand a facut tina, Iisus, si a deschis lui
c

ochii. Deci iar 1-au intrebat pre dansul fariseii, cum

a vazut. Iar el a zis : Tina a pus mie pre ochi, si

m'am spalat si vad. Si graiau unii din farisei: Acest


c orn nu este dela Dutnnezeu, ca nu pazeste sambe(tele. Altii ziceau : Cum poate omul pacatos sa faca
c

acest fel de semne? Si era price intru dansii.

(Deci graiau orbului : Dar to ce zici de dansul, ca


deschise ochii tai? Iar el a zis, ca este proroc. Dar

cjidovii nu credeau pre dansul, cum era orb si a


cvazut, pana cand a chemat pre parintii acelui ce a

ivazut, si i-a intrebat pre dansii, graind: Au acecsta este feciorul vostru de care ziceti voi ca s'a
nascut orb ? dar acuma cum vede? Iar parintii lui
4au raspuns for si au zis: Stim ca acesta este feciorul nostru, si cum orb s'a nascut ; iar acum
cum vede, nu stim ; sau cine i-a deschis lui ochii,
cnoi nu stim. El este in varsta ; pre dansul intretbati, insusi de sine s graiasca. Acestea au zis pa-

crintii lui, O. se temeau de jidovi; ca asa se toct misera jidovii, cum ca cine va marturisi pre dansul
(Christos, sa fie lepadat din sobor. Pentru aceasta au
"Tow

IAGT.

www.dacoromanica.ro

e.)-n

Cr est

ORRULIII, A ASEA DIIPA. PAM

157 '``e}

zis parintii lui, ca in varsta este, pre dansul intretbati. Deci a chemat de a doaua oara pre omul care
fusese. orb $i i-a zis lui: Da slava lui Dumnezeu;
tnoi stim pre omul acesta ca este pacatos. Iar el a
traspuns si a zis: De este pacatos nu stiu; una stiu
ca am fost orb, $i acum vad. Deci iar i-au zis lui:
Ce ti-a tacut tie? Cum ti-a deschis ochii tai? Raspuns'a lor: Iata am spus voua i n'ati auzit; ce yeti
tiara s auziti? au doara veti sa fiti si voi ucenici

tlui? Iar ei l'au ocarat pre dansul


c

i-au zis: Tu

esti ucenic aceluia, iar noi santem ucenicii lui Moisi.

tNoi stim ca lui Moisi a graft Dumnezeu, iar pre


acesta nu l stim de unde este. Raspuns-a omul sf

a zis lor, ca de aceasta este minune ca voi nu

tstiti de unde este si a deschis ochii mei. Si stim ca.

Dumnezeu pre pacatosi nu-i asculta, ci de este


cine-vasi cinstitor de Dumnezeu $i face voea lui,
pre acela it asculta. Din veac nu s'a auzit, cum a
deschis cine-vasi ochii orbului din natere. De nu
t ar fi aceasta dela Dumnezeu, n'ar fi putut face ni(mica. Raspuns'au sf i-au zis lui: Intru pacate te-ai
nascut tu tot $i tu ne inveti pre noi? i l'a isgonit
pre dansul afara. Auzit-a Iisus ca -1 isgonise pre
<

dansul afara i aflandu-1 pre dansul, i-a zis lui: Tu


crezi in Fiiul lui Dumnezeu? Raspuns'a el $i a zis:

(Cine este, Doamne, ca sa cred intru dansul? Iar


tIisus i-a zis: Si l'ai vazut pre dansul $i cela ce
graeste cu tine acela este. Iar el a zis lui: Cred,
tDoamne, si i s'a inchinat lui).
Invatalura dintru aceasta Stant& Evanghelie

rand Domnul nostru Iisus Christos sa arate ca


El este adevarat Mesia, Fiiul lui Dumnezeu
t-Pr

e,I=X

www.dacoromanica.ro

M.(;@

(9rj14 158

c.,

CAZANJE LA DUMINICA

ati.'4

Celui de sus, dela Dumnezeu venit i intocma cu


Dumnezeu, a grait catre Ucenicii sai aceste cuvinte,

zicand: Mie mi se cade sa fac lucrurile celuia ce


m'a trimis, pana este ziva, ca va veni noaptea, cand
nimenea nu va putea sa. lucreze ; pana sant in lume,
lumina sant lumei. Ziva, o a grait Domnul Christos,
vremea aceea intru carea umbla atunci pre pamant ;

iar noaptea o a grait, ca este vremea aceea, dupa


ce s'a inaltat de pre pamant in ceriu ; caci Domnul
nostru Iisus Christos, se chiama i este soare drept
ca s'a pogorat din ceriu pre pamant, ca sa lumineze nu numai orbul acela, ci i tot neamul omenesc ce l'a aflat orb in credinta, de nu tia care este
Dumnezeu, nici vedea lumina dumnezeirei lui.
Pentru aceea David Proroc, mai d'inainte *tiind
cu Duhul Sant, a zis (Psalm 145, 6): cDumnezeu
va intelepti orbii D. ./kijderea i Isaia Prorocul, iarai

graqte de vremea aceea intru carea umbla Domnul


Christos pre pamant, zicand (35, 5): c Atunci se vor
deschide ochii orbilor, *i urechile surzilor vor auzi).
Aceste lucruri a zis Domnul Christos, ca mi se

cade sa le fac pana sant pre pamant, ca daca ma


voiu duce in ceriu nu va putea face nimenea aceste
lucruri. Apa a grait Christos; dupa aceea a scuipit
jos pre pamant i a facut tina cu scuipitul sau i
cu acea tina a uns ochii orbului i i-a zis: Du-te de
to spala la fa.ntana Siloamului. Si s'a dus orbul de
s'a spalat i s'a intors cu ochi. 0, mare minune i
putere, dimpreuna i mila a milostivului Domnului
nostru Iisus Christosl Putea Sfintia Sa numai cu cuvantul sa-1 faca. cu ochi, ca i alte minuni ce facea
dar pentru ca sa se arate ca este Dumnezeu adevarat,
cela ce a zidit pre Adam din pamant, pentru aceea
*cao,

www.dacoromanica.ro

4-At

ORBOLIII, A ASEA DIIPA. PAFII

'.0.

159

cu tina din pamant l'a vindecat, 5i cu scuipit, ca s


cunoastem ca acela a suflat asupra lui Adam $i a
inviat. Si cum se pogoara ploaea pre troscot, de nu
face sunet, asa 5i marirea lui s'a pogorat pre pa-

s'a intrupat din Santa Fecioara. Si intaiu


a invatat lumea cu cuvant din gura sa, a dat santul
mant

5i

Botez $i a trimis Apostolii s boteze limbile, precum


scrie Matei Evanghelistul (28, 19) zicand : Drept
aceea mergand invatati toate limbile, botezandu-i pre
ei in numele Tatalui $i al Fiiului si al Duhului
Sant ) .

Deci, in chipul orbului ce s'a spalat in Siloam si


a vazut, asa si limbile din santul Botez, s'au luminat 5i

au cunoscut pre Dumnezeu, pentru invatatura sfintilor Apostoli, si au marturisit pre Christos ca. este
Dumnezeu adevarat. Pentru aceea imparatii si domnii cei necredinciosi, isgoniau Si munceau pre ceia
ce credeau in poruncile lui Christos.
Deci si not crestinii cei ce mai d'inainte am fost
rataciti $i orbi, Si dintru invatatura lui Christos si a
sfintilor Apostoli ne-am luminat, si am cunoscut pre
Dumnezeu, sa nu ne intunecam sufletele noastre iar
cu pacate, ca sa nu fim munciti si batuti in veci
pentru nemultumirea noastra ; ca acestea toate pentru
not a facut, 5i noaua ne- a slujit, bunul 5i milostivul
Domnul nostru Iisus Christos.
Fantana aceea a Siloamului, santul Botez a inchipuit. Vrand Christos sa arate, ca fieste-cine de se

va spala intru apa Botezului, se va lumina sufleteste, pentru aceea a trimis acolo si pre orb s se
spele.
In zilele lui Ezechie imparat, care a imparatit in Ieru-

salim in patrusprezece ani (precum scrie Isaia 36, I, 2),


%,T'

'Tog

UR9
www.dacoromanica.ro

.Corm`

160

CAZANIA LA DUMINICA

a trimis oaste mare Senaherim imparatul Siriei, asupra


Ierusalimului, ca s-1 ia. Daca a venit oastea impre-

jurul cetatei, a cercat pre unde merge apa in cetate de beau oamenii, s bea Si ei. ,$i sapand au
aflat fantana aceasta, ducandu-se apa pre urloae in
cetate, si le-a parut bine. Dar Dumnezeu a oprit apa
si nu curgea. Si atata minune sa facea intru acea
fantana, ca de vrea merge din oastea sirianilor sa
ia apa, nu curgea ; iar daca se duceau ei, iarasi cura
apa si mergea in cetate.
La aceasta fantana a mers oarecand Si. Isaia Prorocul sa bea apa si nu a aflat, iar Dumnezeu, pentru
ruga lui, a trimis apa si a baut. De atunci se chiama
fantana aceea Siloam, adeca Trimis, ca a trimis
Dumnezeu apa si a baut Prorocul.
Aceasta fantana o cinsteau jidovii si o zidisera cu
peatra, frumos. La aceasta fantana a trimis Domnul
Christos si pre orbul acela de s'a spalat si indata a
vazut. Daca l'au vazut oamenii, se mirau. Unii ziceau, Ca nu este acesta orbul acela ce nu vedea, ci
este altul asemenea lui. Altii iarasi ziceau, ca este
acesta, $i de multa minune intrebau pre dansul, cum
a dobandit vederea, si in ce chip s'a tamaduit. Iar
el cu multa indrasnire graia catre dansii si le zicea
Ce va mirati, oamenilor ? De ya este voea sa
eu va voiu spune.
Un om ce-1 chiama Iisus, a
facut tina, nu stiu cu ce ; insa, cum am inteles cu
urechile, a scuipat jos si a facut tina, si cu acea tina
a uns ochii mei, si mi-a zis sa ma duc sa ma spal
in fantana Siloamului, si cum rn'am spalat, indata
am vazut.
De aceia l'au luat si l'au dus la farisei. Fariseii, dupa

legea lor, erau alesi dintre oameni mai sfinti si mai


.c.00

e"--8
www.dacoromanica.ro

es

ORBITLIII, A ASEA DUPA PAVI1

161

buni ; pentru aceea l'au dus la dan$ii, ca sa-1 intrebe

si s priceapa, ca niste intelepti i carturari. Pentru


aceea ei intrebau pre dansul, si cum le spunea, ei nu
credeau, pana ce au chemat si pre parintii lui de i-au
intrebat si pre dansii Acesta este fiul vostru de care
ziceti cal'ati nascut orb ? Dar acuma cum vede ? Ras-

puns-au parintii lui si au zis : *tim Ca acesta este


fiiul nostru i l'am nascut orb ; iar in ce chip vede
acum, not nu stim ; insusi stie, pre dinsul intrebati.
0 necredinta nebuna ce aveau fariseii 1 Vedeau
orbul cu ochi marturisind i spuind adevarat, si nu
credeau! Pentru aceasta necredinta. zice Prorocul
Isaia (53,1) : Doamne, cine va crede marturia noastra,

sau puterea lui Dumnezeu cui se va arata ?" Si intr'alt loc ii ocaraste pre dansii i zice : Dete for
Dumnezeu ochi sa nu vada si urechi s nu auda" ;
ca nici pentru vederea orbului se adevereau, nici
pre parintii lui credeau. Acela ce fusese orb, marturisia pre Doftorul cel adevarat, pre Christos, iar
fariseii ii ocarau. Necarturarii Ii marturisiau Dumnezeu adevarat, iar carturarii se lepadau de Dansul.
Orbii vedeau lumina Dumnezeirei, iar ceia ce aveau
ochi, orbise.
Mare rautate este pizma la om, caci pentru pizma
cela ce
nici binele sau nu stie sa.-1 cinsteasca.
o are, mananca si roade inima lui, i nimanui binele

nu iubeste. Pentru aceea s ne ferim de pizma,


fratilor, sa nu patim ca jidovii aceia ce pentru pizma
for au cazut intru necredinta $i nu au crezut lui
Christos. Orbul cel Ora de ochi, care nici odinioara
nu vazuse minunile ce facea Christos, a crezut ; iar
cei cu ochi, ce vedeau in toate zilele minunile ce
facea Christos, nu credeau, ci daca au auzit pre
www.dacoromanica.ro

11

162

CAZANIE LA. INALTAREA

'I

orbul marturisind pre Christos i spuind cum l'a


tamaduit, ei s'au maniat pre dansul, l'au ocarit i
l'au scos i din soborul for afara.
Daca a auzit Domnul Iisus ca l'a izgonit pre
dansul afara, intr'una de zile aflandu-1 pre dansul,
i-a zis: Crezi to in Fiiul lui Dumnezeu ? Iar el
a ra.spuns si a zis : Cine este acela, Doamne, ca
s cred intru Dansul ? Si i-a zis lui Iisus: Cela ce
graete cu tine, acela este. Iar el a zis : Cred,
Doamne; i s'a inchinat lui. Deci se cade i noua,
cu toata inima sa credem intru Domnul nostru Iisus
Christos i pentru dansul s rabdarn napatile ce
ne yin noua. dela alti oameni pentru pizma ce au
pre noi, ca sa ne afle i pre noi Dumnezeu, intru
scarbele noastre sa ne mangae i impargia ceriului
s ne daruiasca; pre carea noi top s o dobandim
pentru Christos Domnul nostru, caruia se cade
slava i toata cinstea, in veci vecilor. Amin.
-

.1--

.7.)r

.......umm.ruur....ssu

CAZANIE
LA LA INALTAREA DOMNULUI NOSTRU IISUS CHRISTOS

oti oamenii au obiceiu a face cinste i ma..

rire, celora ce-i izbavesc de vrajmaii for si

se intorc cu biruire la casele sale. Apa se


cade si noua, sa facem cinste i marire lui
Christos Domnului nostru, carele ne-a iz-

bavit de vrajm4i notri i cu biruinta s'a intors


ws

www.dacoromanica.ro

DOMNIJIA7I NOSTRIT IISIIS CHRISTOS

163

la imparatia sa ; pentru care lucru, praznuim astazi


cu cantari i cu veselie sufleteasca.
Domnul nostru Iisus Christos, dupa muncile sale
ce a rabdat pentru binele nostru i pentru a noastra
izbavire, a inviat din morti i s'a sculat din groapa,
cum s'a aratat i lumei cu semne minunate i cu ispra.vi ca acelea mari i slavite. Cu ce cutremur de pa-

mant, cu ce frica i cu ce marire i putere a zdrobit


iadul, a biruit pre diavolul i l'a pradat de sufletele
cele ce le inghitise sub mana i sub robia sa! Atata

cat nu cum s ramde in groapa, ca i alti morti,


cum le parea jidovilor, ci cu atata putere i cu atata
marire a inviat, cat i pecetile lui Pilat au cazut,
strejarii de frica mare au fugit i invierea lui Christos tuturor spuneau i marturisiau. Pana intr'atata
adusera pre Pilat i pre tot neamul jidovesc, cat se
temeau toti i se sfiau i cu mare ruine- se ruinara
i invierea Sfintiei Sale nu au putut sa o ascunda ;
ci de atunci pana acum sant patruzeci de zile, adeca
de cand a inviat Christos parka astazi, ce s'a
inaltat de pre pamant in ceriu, intru atatea zile totdeauna s'a adeverit i s'a aratat lumei invierea Sfintiei-Sale.

Astazi s'a suit Domnul Christos de pre pamant


in ceriu, i cu sine a dus patriarhii, prorocii i toti
dreptii aceia, pre cari i-a scos din robia iadului, i
cu multa robime, adeca cu sufletele ce le scosese din

munca, s'a intors la Parintele sau de unde qise.


Pentru aceea astazi toata lumea se bucura, i se yeselete i toti pamantenii multamim i dam lauda lui

Dumnezeu, ca impreuna cu sine ne-a dus la Dumnezeu Parintele sau, din munca iadului ne-a scos i
din mania lui Dumnezeu ne-a mantuit. Numai atata
www.dacoromanica.ro

164

CAZANIE LA INALTAREA

ne trebuqte : intru viata noun i fara de pacate sa


umblam i intru dansa s petrecem ; far intru viata
cea cu pacate, in carea am fost mai inainte, sa nu
ne intoarcem.
Astazi Domnul Christos a statut pre muntele Eleo-

nului i toti sfintii cu dansul unii sco0 din fad


altii de pre pacum sant Prorocii i Patriarhii
mant adunati, cum sant Apostolii i Ucenicii lui,
carora a vrut Dumnezeu sa le arate inaltarea sa de
pre pamant in ceriu. Li s'a aratat astazi i cu dan0i
a edit din Ierusalim si s'a suit la muntele Eleonului.
Multe a vorovit cu dan0i de lucrurile cele cere0i
i de imparatia ceriului. In mijlocul altor voroave,
a graft i aceasta catre dan0i : Dupa sfatul Parintelui meu celui din veci, m'am pogorat din ceriu pre
pamant, din marire intru smerenie i am luat trupul
lui Adam ctl pacatos, de 1-am curatit i 1-am sfintit.
Macar O. am si rabdat cu trupul meu, munci i dureri, si moarte am gustat, ci aa este scris de pro-

roci i aa se cadea lui Christos s se chinuiasca i


sa invie din morti a treia zi. Pentru aceea am izbavit
pre Adam i tot neamul lui din durerea mortei celei
de veci i l'am dus catre viata cea netrecuta. Dupa
chinurile mele, a treia zi m'am sculat din morti i

am aratat tuturor mortilor lumina de inviere,

si

schimbare din putrejune intru viata neputreda i din


moarte intru viata cea fail de moarte. Intru ziva mortei
mele, multe gropi am deschis (Matei 27, 52) i mortii

din veci am inviat. Voi santeti marturii acelor tuturor, ca inaintea ochilor votri i fara de aceste
multe lucruri minunate am fb.cut. Pentru aceea marturisiti intru toate limbile i in toate .semintiile, pocainta, ca sa se pocaiasca de faptele for cele rele si
www.dacoromanica.ro

rc

DOMNULIII NOSTRIT USITS CHRISTOS

1165

se intoarca, s creada, intru numele meu. Eu voiu


priimi pre clanii i voiu ierta toate pacatele lor, Aceia
vor fi oamenii mei i eu le voiu fi for Dumnezeu
(Iezechiil 36, 28). Aceia vor fi mie feciori i fete, iara
eu le voiu fi for Parinte. Si voi o prietenii mei i

Ucenicii mei, de va. pare ca, nu veti putea acestea


s le tocmiti i s intoarceti lumea s creada intru
numele meu, voi nu eireti, ci edeti in cetatea Ierusalimului, pana cand va yeti imbraca cu puterea cea
de sus a Duhului Sf ant (Luca 24, 49). Eu voiu trimite spre voi fagaduinta Parintelui meu i de aceia
yeti fi tari i puternici asupra diavolului i slugilor
lui. Toata puterea for o veti calca si multime de suflete, din puterea lui cea intunecata, la lumina veti
scoate,

Aceste cuvinte daca a grait catre clanii Domnul


nostru Iisus Christos, a scos pre danii afara
din cetatea Ierusalimului i i-a dus la Vithania catre

muntele Eleonului (Luca 24, 8). Acolo le-a spus for

de ducerea sa, cum va sa, se duca dintru aceasta


lume de jos ce este cu scarbe i cu lacrimi, catre
lumea cea de sus la frumusetea marirei Sale, la imparatia sa cea netrecuta, in scaun de-a dreapta Pa-

unde a fost intaiu. *i a zis catre dansii :


Iata eu ma duc la Parintele meu i la Parintele
rintelui,

vostru, la Dumnezeul meu i la Dumnezeul vostru.


Pentru aceea va bucurati cu mine i nu va scarbiti
pentru aceste cuvinte.

Jar atunci erau adunati cu Christos, in muntele


Eleonului, multi credincioi, pana in cinci sute de
suflete, i Preacurata Maica Sfintiei Sale. *i daca,
au auzit aceste cuvinte din rostul Sfintiei Sale, atunci

foarte s'au obidit i de amara tanguire i de umi-

www.dacoromanica.ro

r16F

CAZAN1E LA INILTAREA

lin %a s'au umplut. Unii plangeau si lacrimi pre fetele


for varsau; altii cadeau la picioarele Sfintiei Sale

si cu lacrimi le cuprindeau de le sarutau si cu jale


graiau: Pentru ce to duci asa degrab dela noi,
dulcele nostru Invatator? Cui ne lasi pre noi spaimantati $i saraci, milostivul nostru Parinte? Pentru
ce ne parasesti si ne lepezi pre noi, oile tale cele
slabe, pre mijloc de lupi rapitori si cumpliti, pre
mijlocul neamului jidovesc, cei ce marirea to nu o
a cunoscut, nici numele tau vor sa. creada?
Iar Domnul nostru Iisus Christos mdngaia pre
Ucenicii sai cu aceste cuvinte, zicand: Parasiti de
a plange si nu va scarbireti, ca. eu nu ma. voiu
desparti de voi, ci voiu fi cu voi pana la sfarsitul
veacului (Matei 28, 2o). Nu \Ta voiu lasa saraci, ci
voiu trimite voua alt Mangaitor, Duhul Sant, pre
acela ce v'a fagaduit Parintele meu sa vi-1 dea;
ca Parintele v'a iubit pre voi, cum si voi ati iubit
pre mine. Mai bine va fi voua sa ma. duc eu, ca.
de nu ma. voiu duce, Mangaitorul Duhul Sf ant nu
va veni voila. Iar daca ma. voiu duce, eu 11 voiu
trimite voua dela Parintele meu, Duhul cel Si ant
adevarat mangaitor, carele dela Tani purcede (Ioan
15, 26). Daca va veni acela, va indrepta pre voi
spre tot adevarul si va descoperi voua taina venirei
mele pre pamant $i .a intruparei mele. Va invata
pre voi toata intelepciunea ceriului, si de cele ce
vor fi inainte va spune voila, Acela scarba voastra
o va schimba intru bucurie, si plangerea voastra va
mangaia.

Daca a zis aceste cuvinte, s'a departat putinel


de la dansii $i ridicandu-si mainile sale, i-a binecuvantat pre dansii; iar ei cazura de i s'au inchinat

(4.
www.dacoromanica.ro

DOMNITIATI NOSTRU IISUS CHRISTOS

167

iata un nour luminat aci i


l'a cuprins pre dansul i l'a luat dintre ochii lor.
Si ducandu-se Sfintia Sa la ceriu, ceriurile s'au veselit de venirea Facatorului sau i portile sale i-au
deschis. Cetele ingerilor, de multa spaima. i de
bucurie fiind cuprinse, eiau inaintea Domnului sau
i, ca celuia ce este Imparat cerului i pamantului,
au cazut de i s'au inchinat. Heruvimii i Serafitnii
cu cantari i cu glasuri ingereti Yi petreceau, suindu-se de pre pamant in ceriu. Duhul Sfant a eit
intru intampinarea lui cu veselie pentru biruirea
Sfintiei Sale. Parintele Ceresc a luat pre Fiul sau
pre bratele sale, unde a fost i mai inainte.
Apostolii au ramas jos i cu mare jale cautau
spre ceriu, se bateau in pept i lacrimi pre f*le
sale varsau. Atunci au cunoscut Ca acela este cela
ce a facut ceriul Si pamantul i a nemernicit cu dartii
lui cu smerenie.

Si

pre pamant ca un necunoscut. Mai vartos atunci s'au


umplut de jale i de obida, daca. i-au adus aminte
ca. de multe on s'au indoit $i n'au crezut lui cu toata
inima, i de multe on i cu cuvantul i-au statut improtiva. Pentru aceea foarte se umpluse de scarba i de
jale inima i sufletul lor. Intru acest chip, cand ar fi
un imparat mare sa-i lepede sterna i podoaba cea
imparateasca 1 sa se duca in casa unei slugi din

ale sale, sa petreaca in casa lui cate-va zile i sa


nu-1 cunoasca nimenea i s rabde toate scarbele i
cuvintele cele cu manie ale slugei sale, i daca se
va duce imparatul acela din casa slugei sale, sa tie
de aceia sluga aceea ca, a fost imparatul in casa lui,
cum sa nu-1 cuprinda scarba i mahnire pre unul ca
acela, caci nu a tiut ca a fost imparatul i domnul
lui, ci i-a statut de multe on impotriva i l'a scarbit
www.dacoromanica.ro

168

CAZANIE LA INALTAREA

pre dansul ; asa intru acel chip si Apostolii, pana


a fost cu dansii Christos pre lume, nu-1 cunosteau
ca este Dumnezeu si imparat, ci de multe on macar
ca slujiau lui, insa se si priceau si de multe on
it suparau, precum Petru, feciorii lui Zevedei, si altii
(Matei, 20, 20). Domnul Christos toate le rabda si

nepriceperea lor nu o pomenea, ci-i mangaea pre


dansii cu fagaduirea Duhului Sfant, si binecuvantarea
sa le dete lor, ducandu-se in ceriu. Tara ei daca
l'au vazut pre dansul ducandu-se in ceriu, atunci

l'au cunoscut pre dansul ca este acela carele s'a


pogorat din ceriu pre pamant ; atunci mai vartos
suspinau si plangeau de ducerea lui.
Dumnezeu vazand scarba si mahnirea lor, a trimis
lor ingerii sai; pre Mihail si pre Gavriil ca sa-i mangae

pre dansii din scarba lor. Si adeca stand inaintea


lor doi barbati cu vesminte albe (precum scrie la
Fapte I , 1o, I 1), a zis lor Barbati Galileeni, ce
stati de cautati spre ceriu? Acest Iisus ce s'a inaltat
dela voi in ceriu, intr'acest chip va veni iarasi de va
judeca lumea intru milioane de sfinti ingeri. Atunci,

daca si-au ridicat ochii sai Apostolii de au cautat


spre ingeri, au uitat scarba mirandu-se de frumsetea
fecelor lor si de portul vesmintelor ce erau pre dansii,
si s'au inchinat lor; iar aceia au fost nevazuti d'inaintea lor.
Apostolii s'au intors, din muntele ce se chiema
Eleonul, cu bucurie multa de petreceau pururea in
Biserica, cu post si ruga mare (precum iarasi scrie
in Fapte I , I 4) si asteptau fericita fagaduinta si venirea Duhului Sant.
Acest praznic praznuim astazi, crestinii. Pentru
aceea va veseliti cei mari si cei mici, barbatii si fe(4.4

www.dacoromanica.ro

DOMNIILUI NOSTRIT IISUS CHRISTOS

169

meile. Sa proslavim aceasta mare si minunata minune. Sa lAudam taina aceasta nepriceputft. Sa pricepem ce este intelepciunea lui Dumnezeu; cum
Dumnezeu, Cela ce este mai nainte de veci, a venit
de s'a intrupat pentru noi din Sfanta FecioarA Maria,
a insetat, a flama.nzit, samarinean a fost cuvantat,
indrAcit a fost graft, a fugit d'inaintea vrajmasilor ;

fost-a batjocurit ca un mincinos ; fost-a carat ca


un amagitor ; fost-a bAtut cu palma preste obraz ca

un rob ; pedepsit a fost ca un strain; bAtut a fost


ca un vinovat ; scuipit a fost ca un lepadat; rastignit

a fost intre doi talhari ca un facator de rAu ; ingropat a fost ca un mort. Si acestea toate le-a rabdat
ca un om deplin ce era. Si pentru ce? Pentru mantuirea noastra., pentru a noastrA izbavire, pentru ca
sl mautuiasca neamul omenesc din amarul si intu-

necatul iad. Pentru aceea astazi s'a inaltat de pre


pAmant in ceriu ca un biruitor si multime a dus cu
sine Parintelui sau, adeca sufletele acele ce a scos
din temnitele iadului.
Acestea toate sa le socotim si sa le tinem minte,
ca sa nu'l amaram i noi cu lucruri rele. Ajunge

ca a fost carat de vrajmasii saide jidovi ; incai


noi cei ce ne chierram robi gi slugi lui, sa nu-1
ocaram cu faptele noastre cele rele. Destul ca a fost
batjocurit de jidovi, cAlatorii cei de Lege ; incai noi
crestinii sa nu-1 batjocurim cu rautatile noastre. Caci
de vom batjocuri crestinul ce este intro credinta cu
noi, de vom ocari saracul, cand vom apasa sarmanul,
cand vom necaji bolnavul, insusi pre Christos vom
cart ti -I vom intrista ; cAci Christos asa zice : Cine.

ce bine, sau ce rau va face unui om de acesti mai


mici, mie face, ca aceia sant fratii mei (Matei 25, 4o).

-4)
www.dacoromanica.ro

170

CAZANIE LA INALTAREA DOMNIILUI

Pentru aceea on ce rau facem crqtinului, lui Christos


facem.

Ce folos este, fra4ii mei, de vom cinsti pre cei


bogati, iar pre cei saraci ii vom necaji i-i vom
niahni? Spuneti-mi, cari ne asupresc pre not : saracii,
au bogatii ? Cari ne trag la judecata, cari ne apasa,
cari ne necajesc : saracii, au bogatii? Pururea de cei
bogati santem asupriti mai mult (Iacov Apostolul 2, 6).

Pentru aceea pre cei sirmani, pre cei saraci, pre cei
neputernici, se cade mai mult a-i socoti ; acelora sa.
ajutam intru nevoea lor; in treaba acelora s slujim;
pre aceia sa-i daruim; pre aceia sa-i imprumutam,

pentru ca s se cinsteasca i s se preamareasca


Dumnezeu, pentru lucrurile noastre; caci Christos
insui graete (loan 15, 8): (Prin aceasta se preamarete Parintele meu, ca sa faceti lucruri bune i
sn -mi fiti mie ucenicil Deci dar, sa ne nevoim ziva
i noaptea, sa-1 prearnarim cu lucrurile noastre, sa-1
cinstim cu faptele noastre cele bune i cu nevointa
noastra, pentru ca s ne invredniceasca imparatiei
ceriului, binelui de veci, ca aceluia se cade marirea
in vecii vecilor. Amin.

www.dacoromanica.ro

CAZ.A.1\TI
LA DUMINICA

A tiSEAPTEA DUPA PA TI
Pentru Stint li 318 Parinti ce s'au strain in Nikeea la
(A
Soborul dintaiu.

?Al

,,? linii, in vremea de demult, aveau obiceiu inj

tru acest chip : ce om vrea face vitejie la


rasboiu i vrea birui vrajmaii, aceluia, cetatea din care era, ii facea chipul lui, precum
)
era el, pentru cinste i pentru lauda, i de
aciia puneau chipul acela in mijlocul cetatei, ca s6.-1
vada alti oameni s se indemne spre vitejie. Pentru
aceasta se incepuse intru dat*i i inchinaciunea idolilor, Ca pre incet, pre incet se deprinsesera oamenii
p)

-.E

a le face cinste acelor chipuri, i le parea ca. sant


dumnezei i se inchinau lor. Deci, daca aceia tfind
oameni pagani i pre Dumnezeu nu cunoteau, Si
Inca faceau cinste oamenilor celor sarguincioi ; cu
cat mai mult ni se cade noun,, s cinstim pre sarguincio0 sfintei Biserici, cari nu numai pre vrAjmaii
noWi cei trupeti, ci i pre diavolul, vramaul sufletelor noastre, l'au biruit i l'au calcat.
Pentru aceea intru aceasta zi de astazi i not cinstim sfintii Bisericei noastre, cari s'au nevoit s ne

izbaveasca din viclevgul diavolului, i cari sant


Sfintii Parinti ce au fost la Soborul d'intaiu.
In ce chip a fost i pentru ce s'a facut acel Sobor,
spune istoria intru acest chip : In zilele lui Constantin

imparat, acela bunul i cretinul, era un diacon in

id
www.dacoromanica.ro

172

CAZANIE LA DOMINICA

Alexandria la patriarhie, invatat foarte i filosof,

anume Arie. Acesta a inceput a grai cuvinte de


hula as'lipra lui Dumnezeu i a zice, ca. Christos nu
este Dumnezeu adevarat, ci este zidire i faptura
lui Dumnezeu ; adeca nu este insui Dumnezeu fara
de inceput, ci este zidit i facut de Dumnezeu i
are inceput ca i alte fapturi.
In Alexandria era atunci patriarh sfantul Petru.

Daca a vazut pre Arie ca este eretic i hulqte pre


Dumnezeu, l'a lepadat din diaconie ; caci a vazut in
vis pre Christos stand pre prestol, ca un prunc mic,
imbracat cu un veFiant rupt, i l'a Intrebat patriarhul Petru, i i-a zis : Doamne, cine ti-a rupt
vetmantul ? *i raspunzand a zis : Arie cela ce zice

ca nu sant Dumnezeu adevarat, acela mi l'a rupt.


Pentru aceea a fost lepadat din diaconie.
Dupa moartea sfantului Petru, a statut patriarh in
Alexandria altul anume Ahila, care a Intors pre Arie
catre credinta, l'a hirotonit protopop Alexandriei Si l'a
pus i dascal sa fie la coala in Alexandria. Pana a fost
viu patriarhul Ahila, Arie Inca s'a aratat cretin drept.

Dupa moartea lui, iar a inceput a huli ca i intaiu,

Inca i mai rau, atat cat a inelat cu cuvantul sau


pre multi episcopi i mitropoliti. *i multa imperechere
i amestecatura s'a facut intru Biserica lui Christos,
cat i impara.tul Constantin auzind de aceasta, a
trimis carte la patriarhul Alexandru, cu rugaciune

sa se nevoiasca ca sa intoarca pre Arie, i sa-1 priimeasca iarai in cinstea in care a fost. Ci Arie nu
vrea nici Intr'un chip s se intoarca catre credinta,
ci de ce vedea ca--1 roaga, de aceea se mai salbaticea.

Aceasta auzind imparatul Constantin, ca un om


bland ce era, nu s'a maniat pre Arie sa-1 pearda,
cY:
www.dacoromanica.ro

A EAPTEA.
{
DIIPA. 1114rI

173

ci a scris s se stranga toti patriarhii, mitropolitii,


episcopii i calugarii d'inainte-i, in cetatea Nikeea, sa.

stea de fata cu Arie, s vada cane este vinovatul.


Deci s'au adunat toti in Nikeea, trei sute i optspre-zece Parinti. Iar imparatul daca a auzit ca s'au
adunat in Nikeea, le-a trimis bucate i bauturi imparateti 1 daruri. Erau acolo adunati i ajutatorii
lui Arie cu dansul, i imparatul le-a dat i for loc
deosebi sa ada sa, se intrebe. Iara Sfintii Parinti
au ezut de o parte o suta i cinci-zeci i noun ; de
alta parte iarai o suta cinci-zeci i noua. Atunci

s'a sculat i imparatul insui, s'a dus in Sobor i a


ezut in mijlocul lor. Sfintii Parinti s'au sculat toti
inaintea imparatului de i s'au inchinat i i-au multamit.

Mai marii acestui Sobor erau : Silivestru papa de


Ram, Mitrofan patriarhul din Tarigrad, Alexandru
patriarhul din Alexandria d'impreuna cu mafele Atanasie, Eustatie patriarhul de Antiohia, Macarie patriarhul din Ierusalim, i alti parinti sfinti i vestiti, cari marturisisera de Christos in zilele altor imparati mai d'inainte : Diocletian, Maximilian i Likinie. Si unora be era
cate o mana taiata, altora nasul taiat, altora urechile,
altora cate un ochiu scos, pentru numele lui Christos.

Imparatul a grait atunci catre danii i a zis : Sant


Sobor i Cinstiti Parinti, ascultati i cuvantul meu, ca
titi toti ca eu am fost pagan i pre Dumnezeu n'am
cunoscut; iar daca am cunoscut credinta cretineasca i

am crezut lui Dumnezeu, cu ajutorul lui Christos am


biruit vr4maii mei toti. Diavolul, care nu iubete binele, nimanui, vazand cata bucurie am eu pentru crqtinatate, a indemnat pre vramaii lui Christos sa faca.
imperechere intru credincioii Bisericei lui Christos.
Pentru aceea va rog pre sfintiele voastre sa nevoiti

..1
www.dacoromanica.ro

174

CAZANIE LA DIIMINICA

091

cu puterea lui Christos, sa biruiti cuvantul lui Arie,


ca sa fie pace intru credinciosii lui Christos. insa nu
cu vrajba, nici cu sfada sa fie intrebarea voastra, ci
cu puterea lui Dumnezeu si cu cuvinte smerite ; caci
nu va intrebati pentru niscai lucruri lumesti, ca sa
va sfaditi si sa va priciti, ci pentru ca sa auda toti.
Sculati-va dar si faceti rugaciune toti arhiereii, ca

sa umbreze darul Duhului Sant pre noi, s lumipre mine ca


neze $i pre mine si pre sfintiile voastre;
sa and si sa inteleg cuvantul vostru, caci sunt procopsit
in limba rAmleneasca, iar limba elineasca nu o stie bine ;
iar pre sfintiile voastre ca s puteti vorbi cu Arie.
S'au sculat atunci toti parintii si insusi imparatul, si

cu lacrimi s'au rugat lui Dumnezeu. Iar Dumnezeu,

pentru ca sa. faca minune, a cutremurat tot locul


unde sedeau ei

cum auzim ca a fost si in vremea

aceea cand s'a pogordt Duhul Slant pre Apostoli.


Atuncea au luat indraznire Sfintii Parinti si au
inceput a se intreba cu Arie. Une on raspundea Eustatie patriarhul de Antiohia, alte on Osie episcopul
de Chidruv alte on alti Parinti carturari si invatati. Iar Arie, intdiu raspundea singur, iar mai apoi
el a slabit si a pus pre un filosof elfin s raspunda.

Filosoful, ca un invatat ce era, a grait si intrebari


grele, atata cat si Sfintii Parinti s'au ingreuiat a raspunde. Iar unul dintru sfinti, anume Spiridon, vzand c4 cu cuvantul nu se intoarce filosoful, a graft
catre dansul : 0 filosoafe, crezi Ca Santa Treime este
un Dumnezeu in trei fete ? Raspuns-a filosoful si a
zis : Nu cred, caci nu poate sa fie Dumnezeu in trei
fete. Si i-a zis sfantul : Eu sa-ti arat in ce chip este
Dumnezeu in trei fete. Aduceti-mi o caramida. Si
daca ii adusera, sfantul o a luat si a zis catre filowww.dacoromanica.ro

A EAPTEA DUPA PAVrI

1751

sof : Cauta de vezi adevarul, o filosoafe ; si indata a


strans caramida aceea cu amandoua manile. Deci focul,

cu care era arsa caramida, a e*it in sus, apa ce era


intr'insa, a curs in jos, iar pamantul a ramas in
mana. Atuncea a zis lui Aceasta caramida au n'a
fost din trei : din foc, din apa i din pamant i a fost
una ? A.a. este i Sfanta Treime : Tani, Fiiul i
Duhul Sant ; aceste trei fete, sant un Dumnezeu
adevf)rat. Aceasta minune daca o a vazut filosoful,
a crezut ca este in trei fete Dumnezeu.
Dar Inca tot nu vrea sa fie cretin, ci iarai graia
i se Intreba pentru alte lucruri ; de aceia in multe zile
s'a facut intrebare. Intr'una din zile, intru acele intrebari
ce se intrebau parintii cu filosoful, a grait unul din arhierei i a zis : 0 filosoafe, de graieti adevarul, s se
largeasca gura ta s graeti i altele mai multe; iar de

grae*ti minciuni, sa se astupe gura ta, sa fi mut. Si


numai cat a grait fantul aceste cuvinte, indata a amutit filosoful i de aceia n'a putut sa mai graiasca
nimic ; numai ce a cerut o hartie i a scris asa : Sfintii
Parinti, rugati pre Dumnezeu sa se deschida gura
mea, sa. graiesc i sa ma intorc i eu la credinta.
Atunci s'au rugat arhiereii, lui Dumnezeu, *i a grait
filosoful iarai. Indata s'a botezat i a fost cretin.
Arie daca a vazut ca s'a intors filosoful, care era tAria
lui, n'a vrut sa se mai piece sa zica ca a greit i sa se in-

toarca, ci a statut tot intru necredinta sa. Pentru aceea


sfintii l'au afurisit pre dansul i l'au procletit i pre ceia
ce vor asculta de invataturile lui. Si au scris semnul
credintei noastre, adeca Cred intru unul Dumnezeu...
Au facut aeolo si paschaliile, adeca calendarul, cum vor
Linea cretinii serbatorile si cand vor face Patile. Au scris

i sfa.nta pravila, cum se cade noun cretinilor a vietui.

c.
www.dacoromanica.ro

176

CAZANIE LA DIIMINICA

Ascultati de acum si sfarsitul lui Arie cum a fost.


Daca a murit bunul si crestinul imparat Constantin,

a statut in scanul lui, fiul sau cel mai mic, Constantin. Ca un om tanar Si usor de minte ce era
acesta, a intrat la dansul cu cuvinte prietenii lui
Arie, zicand sa priimeasca iarasi pre Arie Si sa nu-1
trimita in Alexandria, (ca se temea ca-1 vor ucide marele Atanasie si cu patriarhul de Alexandria) ci sa.-1
pue sa fie protopop la biserica cea mare in Tarigrad
si dascal in scoala cetatei. Deci imparatul a chiemat
pre patriarhul Tarigradului,
pre Alexandru si i-a
zis sa primeasca pe Arie, Intru acest chip sa-1 faca s
fie. Iar patriarhul a raspuns si a zis Inaltate imparate,
in ce chip zici maria ta s priimesc pre Arie, dar el

este cu totul tot al diavolului ? Eu nu pot sa priimesc pre unul ca acesta, ce este procletit de atatia
Sfinti Parinti, s slujesc liturghie cu dansul. Macar
de s'ar si intoarce $i s fie iertat, Inca nu poate

omul lepadat sa slujeasca liturghie de aceia, ci s


cade sa fie om de rand ca si alti oameni. Si a zis
imparatul : De nu-1 vei priimi, eu voiu strange sobor
ca si tata-meu, si voiu socoti de aceasta, si atunci it
vei primi si fall de voia ta. Iar patriarhul a raspuns:
Macar si sobor de vei strange, o imparate, am ndejde Intru Dumnezeu, ca precum zic eu, ca nu poate
sa fie in preotie ca mai inainte, asa vor zice si arhiereii soborului aceluia. Iar de acum s sti, imparatia
ta, Ca eu nu voiu sluji liturghie cu dansul ; fa ce stiff
ca eu nu voiu calca Legea. Acestea a zis patriarhul
Si a exit afara. Iar imparatul fiind Indemnat si rugat

de prietenii lui Arie, cari erau in curtea lui, a scris


raspuns asa : Fieste-ce arhiereu ce va vrea sa priimeasca pre Arie, acela s sada in scaunul sau, iar
www.dacoromanica.ro

A EAPTEA DUPA PAM

177

carele nu-1 va priimi, acela sa iasa afara din scaun.


Atuncea daca a vazut Alexandru patriarhul ca este
in nevoe ca aceea, a pus nadejdea sa in Dumnezeu,
i in ziva aceea ce vrea Arie sa slujeasca liturghie
cu patriarhul Alexandru i cu alti arhierei, intru
acea noapte s'a dus patriarhul i a intrat in Altarul
Bisericei, i cu lacrimi se ruga lui Dumnezeu intru
acest chip : De este bun Arie i vrednic de liturghie, sa.-1 ingaduiasca; iara de nu, sa--1 pearda de pre

fata pamantului, sa nu mai strice cretinii. Deci patriarhul a0 s'a rugat lui Dumnezeu ; iar Arie i
cu ai sai, daca a sosit ciasul liturghiei, a purces la
Patriarhie s slujeasca liturghie. Si mergand, a intrat intr'una din eitorile cetatei, pentru treaba trupului, i indata i s'au varsat toate matele de au eit
pre jos, i apa a murit in mania lui Dumnezeu. Arhiereii netiind nimica, l'au ateptat multa vreme.

Daca au vazut ca zabovete, au trimis la gazda lui


sa.-1 caute. Deci intreband din oameni, au doara
l'au vazut unde-va, i spuind unde a intrat, s'a dus
i l'au aflat pre danstil intru acest chip mort. De
aciia tiind i prinzand de veste toti cretinii, s'au
veselit ; iar ereticii s'au ruinat. Si aa s'a isbavit
Biserica lui Dumnezeu de eresurile lui Arie.
Pentru acest lucru, cretini binecuvantati, praznuim
not asta-zi Soborul Sfintilor Parinti, caci i acetia
ca Apostolii au invatat lumea a crede drept, i au
marturisit pre Christos, Dumnezeu adevarat. Pentru
aceea i not in toti anii praznuim pomenirea lot,
pentru ca sa ne aducem aminte cum necredinciosul
Arie a fost osandit pentru hula lui, iara Sfintii Parinti,

cum s'au nevoit pentru credinta i Dumnezeu i-a


cinstit pre danii, i asta-zi oamenii ii lauda. Pentru
4.4

V3(
www.dacoromanica.ro

12

4k),S
CAZANIE LA MONICA

178

aceea i noi sg tinem tare credinta ce ne-au dat


noun Sfintii Parinti, i sg ne nevoim sA facem zisa

caci cate au zis ei i au scris, toate sant din


Duhul Sfant. SA nu zicem cg sant acestea cuvinte
omeneti, ci sg socotim mai inainte ce Sfinti sant
aceia, cat numai pentru numele cine ii pomenete,
for ;

Inca ajunge destul a se teme necine de danii, cum


au fost sfantul Silvestru papa de Ram, sfantul Nicolae, Athanasie Alexandreanul, sfantul Spiridon facatorul de minuni i altii carii nu este cu putinta a be
spune numele tuturor, carii au rabdat scarbe i nevoi
in toata viata for dela imparati necredincioi i dela
eretici, pentru ca s ne invete pre noi a crede drept
intru Sfanta Treime ce este insui Dumnezeu, caruia
se inching toate otile ingerqti, pamantenii i toate
adancurile.
Aceluia este marirea, cinstea, tinerea
i imparatia intru veci netrecuti i nesfiriti. Amin.
.

t.

w e7, -

66

.4.

" 0-4 BM

CAZANIE
LA DUMINICA

RUSALIILOR

Cand S'a pogorit Duhul Stant pre Apostoli, la al


treilea cias din zi.

stazi praznuim, cretini binecuvantati, ziva

cea maxita i cinstita, intru carea S'a pogorit din ceriu Duhul Sant Si a venit pre
Apostoli la vederea tuturor. Intru aceastg
zi este praznicul

serbatoarea noastra aceea

de carea prorocii de demult au prorocit i in multe


chipuri o au inchipuit. Toci Imparatii, Patriarhii i
C.,=am.a

rJ

GAP-

www.dacoromanica.ro

q.)qt,
RUSALIILOR

l79 -g

ApoStolii, carii au socotit si au luat aminte de tocmeala acestei zile, mai inainte de ce s'a facut s'a
plinit intru aceasta zi de astazi, socotit-au Si s'au
mirat, miratu-s'au si nu s'au priceput ce a vrut Dumnezeu sa daruiasca
sa dea celora ce iubesc pre
Sfintia Sa. Astazi a plinit si a dat Dumnezeu ce a
fagaduit la inaltarea sa, cand s'a inaltat de pre

pamant in ceriu, ca va da Apostolilor. Astazi le-a


dat si le-a daruit, si intru dansii s'a izbandit noun
tuturor. De care lucru ascultati spunerea Sfintei
Scripturi in ce chip arata noun si ne invata de aceasta sfanta luminata zi de astazi.
Dupa inaltarea Domnului nostru Iisus Christos,
Apostolii s'au intors in Ierusalim, din muntele Eleonului, $i petreceau in Biserica ziva si noaptea, de slujau lui Dumnezeu cu post si cu ruga, si asteptau
fericita fagaduinta ce le fagaduise Domnul Christos.

Iar cand a fost a zecea zi dupa ce s'a inaltat Christos, la al treilea cias de zi, atuncea a venit pre
dansii Duhul Sant, cum scrie si Luca Evanghelistul

la Faptele Apostolilor (2, I-13), zicand : Cand


s'au umplut cincizeci de zile, erau Apostolii aduna4i
toti d'impreuna. Si a fost de naprasna un sunet din
ceriu, cum ar fi un \rant mare cu vifor, si a urn-

plut toata casa unde erau sezand. Si li s'au aratat


for limbi impartite ca o vapae de foc $i s'au pus
de au sezut pre fieste-carele dintr'insii. Si s'au umplut tot de Duhul Sant, si au inceput a grai intr'alte
limbi, precum le da for Duhul Slant sa graiasca
intelepciunea lui Dumnezeu. Iar daca a fost acest
sunet din ceriu si acest glas, atunci s'a adunat popor
mult,
s'au amestecat multimile de se mirau si se

ciudeau, caci auzeau pre Apostoli graind in toate


AZ3(

www.dacoromanica.ro

180

CAZANIE LA DUMINICA

limbile ; cine in ce limba, se nascuse, intru aceea

graiau unul
auzeau graind marirea lui Dumnezeu.
catre altul : ce poate fi aceasta? Acetia toti graesc
in limba galileeneasca, i alts, limba ei nu tiu, dar
noi acum ii auzim pre fiete-carele din ei graind in

limba noastra, in ceea ce am nascut. In Ierusalim


era atunci adunate noroade multe din toate limbile
cate sant pre subt ceriu, pentru praznicul ce aveau
intru acea vreme jidovii. Erau Parti, Mezi, Elamiti,
Arabi, Egipteni*), din Asia, din Livia, din Roma, din
Frigia, din Crit, i alti straini din toate laturile.

Toti se mirau de intelepciunea dumnezeeasca, nici


auzita, nici graita, ce graiau Apostolii.

Unii din neamul jidovesc, au vrut s ocarasca


pre Aliostoli i au zis ca sant plini de yin si sant beti.
Atunci s'a sculat Petru din cei unsprezece, i a inceput
a grai catre dansii cu glas mare (precum scrie la

Fapte 2, 14-36) : 0 voi barbati jidovi i toci ceia


ce locuiti preste toata lumea, socotiti cuvintele mele,
ca. not nu santem beti, cum va pare voua ; ca iata
este la al treilea cias de zi, i nici odinioara nu

ne-ati vazut beti intru aceasta vreme. Ci aceasta


este zisa lui Ioil Proroc ce graete (2, 28), zicand :
Si va fi in zilele de apoi, zice Dumnezeu, turna-voiu

din Duhul meu pre tot omul ; i vor proroci feciorii


votri i fetele voastre. Si batranii votri vor vedea
tinerii votri videnii vor vedea. Ca i pre
visuri.
slugile mele i pre slujnicile mele intru acele zile
voiu turna din Duhul meu i vor proroci. CA pre
Domnul Christos cela ce voi l'ati prins i l'ati pironif
pre cruce i l'ati omorit, pre acela Dumnezeu l'a
) In edtlia vechie : erau sarbt, ce$t, nernli, arapi, eghipteni, spantoli...

.13Ore

www.dacoromanica.ro

5)EiT.

2) CA'
RITSALIILOR

1 81

inviat i cu puterea lui Dumnezeu s'a inaltat Si fa-

gaduinta Duhului Sant a luat dela Parintele i a


varsat aceasta ce vedeti acum i auziti. Acest dar a
trimis acum Dumnezeu voua i feciorilor votri i
tuturor celor de departe cati se vor ruga Domnului
Dumnezeului. sau. Deci va mantuiti de acest neam
indaratnic i va botezati intru numele Domnului Iisus
Christos si luati darul Duhului Sant.
Iar ei daca au auzit, s'au umilit cu inimile, au
crezut in numele lui Dumnezeu, i s'au botezat atunci
trei mii de suflete i au luat toti Duhul Sant (precum

vedem ca scrie la Fapte 2, 37-42).


Acestei tocmeli dumnezeeti i a venirei Duhului
Sant, praznuim i serbam intru aceasta zi de astazi,
ca sa. pomenim i s ne aducem aminte in veci de binele ce a facut noun Dumnezeu. Ca chipul acela al
lui Dumnezeupre carele 11 pusese i-1 aratase Dumnezeu in zidirea sa, adeca in om, i intaiu intru Adam
care chip i obraz fiind grozavit si spurcat de duhul cel
ram i inelator ce inelase pre Adam, astazi cu Duhul lui Dumnezeu cel Siant, a statut acel chip curatit
i infrumusetat intru noi intru toti. Acel chip fiind
omorit de metqugul diavolului, de Duhul Si ant s'a
inviat i este viu i inoit chipul lui Dumnezeu intru
noi, catre marirea cea de veci ; care lucru nu este alt
nimic, fara numai sufletul ce este in noi, pre carele

1-a suflat Dumnezeu in om. Duhul Slant curatqte


pre om i-1 sfintete ; it inoete si -i 6. in capul lui
intelepciune, i in limba graiu, i cuvant, i tiinta
sa tie de lucrurile ce vor fi inainte, i pricepere sa
priceapa de tainele cele netiute, pana ce aduce pre
om de -1 schimba din viata lui cea pacatoasa si-1 tocmete de -1 face pre chipul i pre obrazul lui Dumwww.dacoromanica.ro

141

4k3LS

182

CAZANIE LA DUMINICA

nezeu, fail de pofte i fail de nici un pacat in ce


chip a fost Adam cand 1-a facut Dumnezeu intaiu ;
i acela om este de aciia biruitor mortei i motean
imparatiei ceriului. Duhul Sfant aijderea din oameni
proti alege i face Apostoli, Proroci, Invatatori i.

Pastori turmei lui Christos. Pentru aceea Apostolul


Petru ne da tire in Epistolia sa cea dintaiu (2, 9),
zicand :

(SA tim ca pentru darul Duhului Sant

santem neam ales, semintie imparateasca, preotie


sfanta, oameni catigati cu sangele lui Christos, ca
s marturisim pre izbavitorul nostru, carele ne-a
chemat dintru intunerec intru luminata a lui lumina).
Pana, aicea auzirati folosul Duhului Sant cat folosete in om. De aicea sa. auzim iarai, pentru care

lucru vine Duhul Sfant in om.Intaiu, vine pentru


sfantul Botez, caci putini sant sa poata tinea curat
i cum se cade, fart, de pacate, [Ana la moarte,
sfantul Botez. Pentru aceea Domnul Christos a lasat
invatatura in Santa Evanghelie (Matei 3, I), i intaiu
a inVatat : parasire i pocainta de rautati i de pacate;
ca. cine va s se intoarca catre Dumnezeu, din pacate
cauta s se intoarca, de dansele s se paraseasca i
pentru dansele sa-i para rau. In lacrimi i in jale sa
se pocaiasca. In foame, in sete i in ruga sa petreaca,
ca Ninivitenii i ca David proroc. De a luat cu nedreptul cuiva, sa-i intoarca i sa-i plateasca ca Zahei
(Luca 19, 8, 9); sa. pue milostenie in poala saracului,

ca sa roage aceia pentru dansul pre Dumnezeu


cum a invatat Daniil proroc pre Navohodonosor

(Daniil 4, 25) ; s se roage cu mare plecare i

cu inima zdrobita, ca Vameul.


Alta invatatura a Domnului Christos este aceasta,
ca s credem aa tare i s tinem cum ne arata noun.
GAV

..Vin
www.dacoromanica.ro

RUSALIILOR

St.ibt
183

Santa Evanghelie de Domnul Christos, ca este al


nostru Izbavitor, al nostru Rescumparator, al nostru
Indreptator, i cine va crede in Fiiul lui Dumnezeu,

va avea viata de veci.


Catre aceasta credinta, invata Dumnezeu sa avem
lucruri bune, adeca viata fAra de prihana, blandete,
plecare, rabdare, curatie, dreptate, milostenie, priinta
fiqtecaruia cretin, foame, sete pentru Dumnezeu ;
rugaciune, paza la biserica, sfanta cuminecatura, i
sfanta anafora ; nevointa fara de lene de cautarea
imparatiei ceriului si nepa.rasita dorirea binelui de veci.

Invatatura lui Dumnezeu sa pazim, in frica lui sa


locuim, viata noun i binecuvantata sa vietuim intru
toate bunatatile cats sant date noun dela Dumnezeu,
i intru dansele, ca n4te fii ascultatori, Domnului
sa umblam. Cu dansele credinta noastra sa o infrumsetam ; pentru care lucru, sa ne chemam slugi acelui
Dumnezeu, si vazand i .altii multi ispravile noastre
cele bune, vor lauda pre Dumnezeu Parintele cela
ce este in ceriu.
Acela este suflet iubit, al acelui binecuvantat cretin, care va avea aceste bunatati i intru dansele

va vietui. SA se roage lui Dumnezeu numai, sa-i


inmulteasca i sa-i adauge dragostea catre Sfintia
Sa i catre de aproapele sau, i ca sa -1 intareasca
intru bunatati, sa nu fie impedecat din viata cea
dumnezeeasca, de viclenii diavoli. De aciia sa multameasca lui Dumnezeu, ca acela este ceta fagaduintei ce a fagaduit Domnul Christos in Santa Evanghelie, zicand (Ioan 14, 23) : Parintele meu 11 va
iubi, i la dansul vom veni, local intru dansul vom
face'. Minunata venire i vestita locuire a acestui
Domn, in locaul inimei acelui om pre care it iubete
13(6

Ca f

www.dacoromanica.ro

VS

6 184

CAZANLE LA DIIMINICA

Dumnezeu. Mare dar al lui Dumnezeu este, and


petrece Sfintia Sa in om. Acelui om, rautatea nu-i
poate strica nimica ; nici un lucru nu-1 poate scarbi,
caci are ajutor pre Domnul cela ce stapa.nqte
preste toate fapturile, i i-a iubit intru dansul loca
i petrecere. De aceasta graete Pavel Apostol la
Epistolia sa cea catre Romani (8, 31) zicand : De
este Dumnezeu cu noi, cine sa fie mai mare preste
noi ? A toate lucrurile santem biruitori pentru Dumnezeu cela ce ne iubete pre noi. Deci pre care om
iubete Dumnezeu, i iubqte i el pre Dumnezeu,
pre acela i cerceteaza; la acela, nevazut vine de
mangae sufletul lui i inima lui veselete ; darul intru
dansul ii inmultqte, dragostea catre Sfintia Sa ii
adauge ; ii da intelepciune i-1 imbogatete cu spor
dumnezeesc ; ii da binecuvantare intru toate ispra-

vile lui i intru toate lucrurile. Pace i linite i tot


binele vine omului aceluia pre aceasta lume ; iar in
veacul ce va fi, cu cinste i cu marire it va incununa,
intru viAa cea cu bucurie, intru imparatia cea netrecuta i neschimbata, unde nu sant boale, nici
durere, nici scarba, nici lipsa, nici o grija de nimic,
numai veselie neincetata. i netrecuta.
Deci precum este ferice de cretinul acela, care
pentru darul Duhului Slant are pre Dumnezeu intru
sine, a$a este becisnic i vai de cretinul cela ce
pentru pacat s'a despartit Dumnezeu de dansul. Duhul Sfant intru dansul nu locuete. Acela este sec ca
un lemn uscat, Bata de ardere in focul nestins. Insui
Christos spune de aceasta, cu aceste cuvinte zicand
(Ioan 15, I, 2, 3) : cEu sant radacina, iar voi santeci
odraslele ; deci fiecare odrasla ce nu face in mine
roada, taea-o-va Patintele cel ceresc i in foc o va

5)0
www.dacoromanica.ro

R USALIILOR

185 s'e)-

arunca). Pentru aceea, de nu ai Duhul Sant, pre


Dumnezeu Inca nu-1 ai ; i de nu ai pre Dumnezeu,

nimic nu ai, caci WA de Dansul nimic nu eti, i


nu ai nimic, fiindca nici un bine nu .poti sa faci.
Dumnezeu este isvor vietei de veci, iar to de nu ai
pre Dumnezeu, viata de veci nu ai ; numai ce-ti
cauta a flamanzi i a Inseta fara de dansul in veci,
i de acii ail de Dumnezeu eti ca o odrasla taeata
dela toata mila lui Dumnezeu, i uscatfi, i focului
de veci gatita. Pentru aceea, cum scriu Invatatorii
Bisericei, bunatatea a toata lumea, fara de Domnul
Christos, este saracie, neprisosinta i rautate netrecuta.
Si cine ne face pre noi fara de Dumnezeu ? PAca-

tul ! Cum zice prorocul Isaia (59, 2), ca pacatele


voastre, despart Intre voi si Intre Dumnezeu ; ca
pacatele scoate afara Duhul lui Dumnezeu din suflet

i aduce duhul dracului. Deci, precum este sarac i


miel omul fara de Dumnezeu, incat i sufletul lui mare

greutate cauta s patimeasca, aa i cela ce are pre


Dumnezeu, tot binele are. Are viata de veci, are mangaerea Duhului Sant, este odrasla roditoare ; de
folos este lui Dumnezeu i lui-i i de aproapelui sau.

Pentru aceea sa ne nevoim, fratilor, sa avem pre


Dumnezeu oaspete in sufletele i intru inimile noastre.

Sa -i gatim cale placuta i iubita, cu pocainta. Sa


gonim cu ispovedania, pre oaspetele cel vechiu,
pre diavolul, pre care 1-am chemat in noi cu pacatul.
Sa chemam cu foame, cu sete, cu rugaciune, cu lacrimi i cu suspinuri, ca sa vie Dumnezeu intru noi
sa ne Inoeasca i sa ne curateasca de necuratia pa-

catelor ce a acut in noi duhul cel rau i dracesc,


i sa ne dea Duhul Stant ca sa putem multami
TatAlui i Fiiului i Duhului Sant, i sa zicem :
iX

;10.

W-49

www.dacoromanica.ro

WirP
-Olt 186

CAZANIA A DOITA LA DUMINICA

Sfanta Treime nedespartita i neschimbata, tie ne


inchinam, pre tine avem Dumnezeu i Imparat, pre
tine Facator i Ziditor marturisim i te propoveduim a toata lumea. Multamim milostivirei tale, ca
ne-ai iubit, ca ne-ai miluit i ai plinit aceasta taina
ce este minunata i preamarita si ingerilor nepriceputa. Pentru aceea rugamu-te i ne cucerim : aicea

sa ne invredniceti s petrecem viata cu pace, fara


de pacate, fara de sminteala, neimpiedecati i nebiruiti de vrajm4i trupeti i sufletqti, iar acolo s
ne darueti ca sa te cantam Si sa te preamarim cu
ingerii, cu sfintii, cu cati au facut i fac voea ta ;
ca sfintia ta eti laudat Si preamarit, cinstit i inchinat dela toate fapturile, acum si pururea si intru
netrecuti si nesfariti veci ai tuturor vecilor. Amin.

KgME<>3MME.:Orl-W1
CAZA.1\TIA.
A DOUA

IARASI LA DUMINICA RUSALIILOR


ADECA A POGORIREI DUHULUI SFANT
cPentrucg vedem acum prin oglind3,

ca inteo ghicifurg ; lar afunci faig dire


ialg (1 Corinteni 13, 12).

cris-a Soloinon in Pildele lui (1, 19), zicand :


(Trei lucruri sant mie mai grele : calea vulturului in vazduh, calea- erpelui pe piatra,

calea corabiei pe mare,.


Drept maritori cretini 1 Lesne sant aceste
er}211

www.dacoromanica.ro

RIISALIILOR

187

lucruri pre can le nume-te Solomon grele ; pentruca

prin calea corabiei pre mare, se intelege naterea


lui Christos_ din Prea Curata Fecioara ; prin calea
erpelui pre piatra, se intelege scularea lui Christos
din mot-0 ; prin calea vulturului in vazduh, se intelege inaltarea lui Christos.
Insa mai grea intrebare este la noi, de trei chipuri Dumnezeeti ; ca nu putem a socoti acele trei
chipuri Dumnezeqti : trei chipuri sant in Dumnezeu,
si este un Dumnezeu, nu trei Dumnezei. N'au putut

a socoti acele trei chipuri dumnezeqti, cei fara de


Dumnezeu, ca ziceau ca nu este nici un chip dumnezeesc, i nu este Dumnezeu. Pentru aceea zice
Psalmistul (Psalmul 13, I) : (Zis -a nebunul intru
inima sa : nu este Dumnezeu 1. N'au putut sa socoteasca aceste trei chipuri dumnezeeti, inchinatorii de
idoli ;
8i

ca ziceau ca sant multe chipuri dumnezeeti

sant multi dumnezei, Pentru aceea iar4i zice

Psalmistul : c Toti dumnezeii limbilor, sunt draci 1. N'au

putut sa socoteasca aceste trei chipuri dumnezeeti,


Savelianii; ca ziceau ca numai un chip este in Dumnezeu, care se cheama Parintele, Fiiul i Duhul

Sant. Dar noi aka credem, ca, este un Dumnezeu


in trei chipuri, i trei chipuri intr'un Dumnezeu. 5i
acele trei chipuri, au intre sine osebire, adeca feluri:
altul

este Parintele, altul este Fiul,

altul este

Duhul Sant.
Dar cum putem cunoate Treimea cea Prea Santa,
pentruca pre dansa nu o vedem ? Putem cunoate
prin mijloace vazute, acute, care se cheama oglinzile,
precum zice Pavel Apostol : Acum
cimiliturile
vedem in ghicitura ca prin oglinda, iar atunci fata.
catre f ata

*To,

iV9
www.dacoromanica.ro

,L

G`W
4`-'4 188

CAZANIA A DOIJA LA DITMLNICA

Deci, fagaduesc a va arata dumneavoastra, mijloace acute, vazute, prin care putem sa cunoastem
intr'un Dumnezeu nevazut, Treimea cea nevazuta,
pre care o rog de ajutor si pre dumneavoastra de
ascultare.

Trei mijloace sant acute si vazute, prin care

putem a cunoaste Treimea cea nevazuta. Intaiul


mijloc este filosoficesc, al doilea teologhicesc, al treilea
prorocesc si patriarhicesc.

Mijlocul filosoficesc, este faptura. Filosofii, prin


faptura cunosc pre Treimea cea Prea Santa caci
asa zice Pavel Apostol la Epistolia cea catre Romani
(I, 2o) : c Ca cele nevazute ale lui, dela zidirea lumei,
prin fapturi gandite, vazute sunt 1 .
Filosofii cunosc Prea Santa Treime prin cuvantul
fiinta. Acest cuvant are intru sine trei adevaruri ;

impreunare, dreptate si bunatate. *i Dumnezeu are


intru sine trei chipuri ; Dumnezeu Parintele, Fiul

si Duhul Sant. *i precum acele trei adevaruri se


cheama fiinta si bunatate fiinta, insa nu sant trei
fiinte, ci este o fiinta ; asa trei chipuri dumnezeesti

se cheama Dumnezeu : Tatal este Dumnezeu, Fiul

Dumnezeu si Duhul Sant Dumnezeu , insa nu sant


trei Dumnezei, ci este un Dumnezeu.
Cunosc filosofii, Prea Sfanta Treime prin sufletul
omenesc, care are intru sine trei puteri : cresterea,
simtirea si priceperea. Asa si in Dumnezeu se afla
trei chipuri : Thal, Fiul si Duhul Sant. Acele trei
puteri se osebesc intre sine, $i se gasesc una fara
de alta. Intre flori este putere crescatoare, pentruca
florile cresc si nu este intru dansele putere simtitoare.

Intre hiare este putere crescatoare, pentruca hiarele


cresc si aud, iar putere intelegatoare intru dansele
'Tog

gkr9

k-c,6?.

www.dacoromanica.ro

4,5

c1..

RIISALILLOR

189 ',Le).

nu este. Dar in sufletul omenesc, toate aceste trei


puteri se afla : cresterea, auzirea si priceperea, pentruca omul $i creste, si aude, si intelege ; insa nu
sant trei suflete in om, ci un suflet este. Asa $i chipurile dumnezeesti se osibesc intre sine, cu adeverintele sale cele chipese : adeverinta Tatalui, este
a naste si a slobozi ; adeverinta Fiului, este a se

adeverinta Duhului Sant, este a fi purces


sau pogorat. Insa aceste trei chipuri nu sant trei
naste ;

Dumnezei, ci un Dumnezeu este.

Cunosc filosofii Prea Santa Treime prin soare,


carele inchipueste doua puteri ale sale, in doui
nori apatosi, din vederea noastra prea vederoasa
curata, iar din dosul sail intunecat, $i atunci
scoatem, din vedere, trei sori : unul in ceriu, doi spre

cei doi nouri apatosi. Asa Dumnezeu Taal intru


'Dumnezeirea sa. Aceiiasi dumnezeirei sale, doua
chipuri au inchipuit : pre Fiul si pre Duhul Sant

pre Fiul nascand, iar pre Duhul Sant slobozind;


ca chipuri sant asemanate aceluia ale cui sant chipurile. Adeca cum ar fi soarele doua chipuri unul
spre altul, cela-lalt spre alt nour apatos inchipuite,
sant asemenea soarelui, ca soarele are lumina si rotunzeala, adeca cearcan. Si cele doua chipuri ale lui
in doi nouri apatosi inchipuiti, au rotunzeala si lumina,

pentru aceea ii numim pre dansii sori. *i lui Dumnezeu Parintelui, doua chipuri ale lui : Fiul si
Duhul Sant, asemenea ii sant pentru Dumnezeirea ;
ca ce e Parintele, aceeasi unire au intru sine, Dumnezeire nedespartita. Fiul si Duhul Sant. Numai aceasta este imperechere intre cei trei sori si trei chipuri dumnezeesti, ca cei trei sori au fire a multe
feluri despartita, nu una ; numai un soare drep este
e,)-1

www.dacoromanica.ro

_rP

4rAt 190

CAZANIA A DOIIA LA DITMINICA

cel in ceriu, iara cei doi sori inchipui1i In doi nouri


apatoi, nu sant drepti, ci numai se afla O. sant sori.
Tara cele trei chipuri dumnezeeti nu sant de multe
feluri nedespartite, insa o fire dumnezeeasca au, i
fletecare chip Dumnezeu adevarat : Parintele Dumnezeu adevarat, Fiul Dumnezeu adevarat i Duhul
Sant Dumnezeu adevarat.
Cunoso filosofii pre Prea Sfanta Treime, prin
curcubeu, care se arata pre nouri. Precum curcubeul
are irstru sine trei aruri : vanat, verde i rou ; aa
i Dumnezeu are intru sine trei chipuri : este in Dumnezeu Parintele, Fiul i Duhul Sant. Curcubeul deli
are Intru sine trei aruri, insa nu sant trei curcubee,
ci este un curcubeu ; aa i Dumnezeu, macar ca are
Intru sine trei chipuri, insa nu sant trei Dumnezei,
ci este un Dumnezeu. Numai aceasta imperechere
este intre cele trei aruri in curcubeu i cu trei
chipuri in Dumnezeire. In curcubeu trei aruri nu

sant adevarate, ci numai se vad a

fi aruri ; ca

curcubeul este nour apatos, din vederea noastra prea


vederos, iar din dosul sau intunecos ; are intru sine
tocmeala de multe feluri : pre alocurea este des, pre
alocurea rar, pre alocurea Inca. i mai rar, i pentru
acea tocmeala imperecheata, are intru sine vapseall
de multe feluri de trei chipuri insa nu e adevarata din lumina soarelui, care umbreaza pre cansul. Iar cele trei chipuri in Dumnezeire, sant chipuri
adevarate : Parintele chip adevarat, Fiul chip ade-

varat i Duhul Sant chip adevarat.


Cunosc filosofii pre Santa Treime prin apa, cand
dintr'o fantana doua izvoare curg : Fiul i Duhul
Sant. Cum antana i isvorul sant o apa i o fire
au, aka i cele trei chipuri dumnezeqti sant un Dum.To&

IrkrJT.

www.dacoromanica.ro

RITSALIILOR

191

Pr e.5-

nezeu, o adeverinta au ; ca. Parintele nascdnd pre


Fiiul, a dat lui aceeai unire si nedespartita Dumnezeire, care insui are ; aijderea i pre Duhul Slant
slobozindu-1, da lui aceeai Dumnezeire care a
dat si Fiului i care ins4 intru Sine are.

Cunosc filosofii pre Treimea Prea Sfintita, prin


lemn, cand dintr'o radacina cresc doua odrasle. Parintele este radacina din care an crescut doua o-

Fiul i Duhul Sant. Precum radacina i


odraslele sant un lemn, au o fire, aa i cele trei
drasle :

chipuri dumnezeeti, un Dumnezeu au o fire ; pentruca


nascandu-se Fiul i Duhul Sant purcede, acee4

unire iau dela Tatal, Dumnezeire nedespartita, carea


insui Parintele are intru sine. Radacina este mai
intaiu decat odraslele ; i in trei chipuri Dumnezeeti,

Tatal este mai intaiu decat Fiul i Duhul Sant,


pentruca Fiul si Duhul Sant dela Parintele sant.
Pre Fiul, Parintele, l'a nascut si a slobozit pre Du-

hul Sant. Pre Fiul l'a nascut prin intelegerea sa.


Cand iubete Tatal pre sine insui, atunci se face
chipul parintesc, al Parintelui cuvant mantuirei, care

chip, sau care cuvant, se numete Fiul lui Dumnezeu. Iar pre Duhul Sant l'a slobozit Parintele
prin voea sa. Cand insui pre sine iubWe Parintele,
atunci se face dragoste parinteasca, care se cheama
Duhul Sant. i cu acele tocmele in multe chipuri
se impartaesc intre sine Fiul i Duhul Stant ; ca
Fiiul se nate prin intelegerea Parintelui, Duhul
Stant iese prin voea Parintelui. Cdnd zicem intr'un
chip ca Parintele este mai intaiu cleat Fiul i decat
Duhul Sant, avem a ti ca acel intaiu nu este pentru
fire, sau adeverinta, poate numai pentru randuiala,

sau pentru un fel intru Dumnezeu, sau pentru un


V.)9.

Tog

Zr.*9
www.dacoromanica.ro

-6`;` 192

CAZANIA A DOITA LA DITMINICA

cuget omenesc ; iar pentru fiinta, pururea mai inainte

de veci d'impreuna cu Dumnezeu Parintele a lost


Duhul Sant, i n'a fost nici un cias care
Fiul
sa fie fost Parintele fara de Fiiul i ail de Duhul
Sant. Pururea mai inainte de veci Dumnezeu Tani
tia si iubia insui pre Sine, pentru aceea totdeauna
mai inainte de veci intr'un loc au fost Fiul cu Tatal,
pentruca Fiul atunci s'a nascut, cand Tatal pre
sine insusi iubeste; si deapururea mai inainte de
veci intr'un loc cu Parintele a fost Duhul Sant,
pentruca Duhul Sant atunci purcede, cand Tatal
iubeste insusi pre sine.

Drept maritori cretini 1 Stim acum mijlocul a


filosofilor aptura. Soseste mijlocul teologilor, adeca
Scriptura.

Teologii prin Scriptura cunosc pre Prea Santa


Treime, ascultand pre Christos carele zice (Ioan 5,
39): Ispititi Scripturile ca voi ganditi se aveti intru
dansele viata de veci".

Cand cetesc teologii acest cuvant care a scris


Apostolul Joan : (Trei sant carii se marturisesc in

Duhul Sant Si acesti tre sant


ceriuri : Tani, Fiul
unul ; prin aceasta. Scripture cunosc pre Santa
Treime intr'o Dumnezeire, ca acolo scrie : cAceti
trei unul sant), pentru aceea ca aceste trei chipuri
sant un Dumnezeu, nu sant trei Dumnezei.
Cand cetesc teologii cuvintele care a scris Pavel
Apostol (la intaia carte catre Corinteni, 8, 4, 5): Nu
este nici un dumnezeu, decal numai unul ; ca macar
ca sant carii se cheama dumnezei si in ceriu i pre
pamant, ca cum sant Dumnezei multi si domnitori
multi, dar noun unul Dumnezeu Tatal, dintru carele
sant toate, i not intru el, i unul Domnul nostru
Xr,Gd.

5PZ9
www.dacoromanica.ro

:rt)
RUSALIILOR

193

Iisus Christos, pentru carele sant toate, i noi pentru el, i unul Duhul Sfant intru carele sant toate,
i noi intru el";
prin aceasta Scriptura cunosc
Prea Sfanta Treime intr'un Dumnezeu, ca acolo a
scris Apostolul Pavel, ca altul nimeni e Dumnezeu
numai unul.

Cand zice un Dumnezeu Thal, nu departeaza


pre Fiul dela aceeai Dumnezeire. Cand iarai zice
unul Domnul nostru Iisus Christos, nu departeaza
pre Parintele dela aceeai Domnie ea de ar departa
pre Fiul dela Dumnezeirea Parinteasca i pre Tata'
dela Domnia Fiiului, ar fi fost doi Dumnezei i doi
stapanitori. Insa Apostolul Pavel nu sloboade sa fie
doi Dumnezei si doi Domni, cand zice un Dumnezeu, un Domn.
Si Duhului Sfant macar ca i-a scris aceste cuvinte : cDumnezeescul Domnul 1, insa Duhul Sfant este
Dumnezeu si Domnul ; ca aici pomenind Apostolul
pre dumnezeii cei multi paganeti, InFlatori, impotriva acelor dumnezei multi, inelatori, purse pre
Dumnezeu adevarat Parintele, pre un Domn Iisus

Christos Si d'impreuna pre un Duh Sant. Putem a


pricepe Ca Duhul Slant este Dumnezeu i Domn, i
dintru aceste cuvinte apostolqti : cIntru carele sant
toate, si noi intru clansul2. A ceste cuvinte: dintru
care, prin care, intru care, insemneaza una si nedespartita lucrare a trei chipuri dumnezeeti cu deadinsul
fapturei, pentruca trei chipuri dumnezeeti au o
Dumnezeire i o Domnie nedespartita, pentruca au
una. si nedespartita lucrare.
Cand cetesc teologii aceste cuvinte pre care le-a
scris Apostolul Pavel (la a doua carte catre Corinteni, 13, 13) : Darul Domnului nostru Iisus Christos

(4.
www.dacoromanica.ro

13

194

CAZANIA A DOUA LA DUMINICA

si dragostea lui Dumnezeu si Tatal si impreunarea


Sfantului Duh, se fie cu voi cu totil ; prin aceasta
scrisoare cunosc pre Santa Treime intru o Dumnezeire. Intr'alte locuri, intaiu pune pre Parintele, dupe
aceea pre Fiul, mai pre urma pre Duhul Sant.
Aicea unde era a pune pre Tatal, acolo au pus pre
Fiul, unde era a pune pre Fiul, acolo au pus pre
Duhul Sant, dand stire ca trei chipuri dumnezeesti
sant lorusi deopotriva ; o Dumnezeire si o putere au.
Cand cetesc teologii cuvintele ce a scris Psalmistul (Psalm 56, 9) : 4 Scoala marirea mea, scoala
psaltire si alauta ; scula-m-voiu dimineata 1 ; prin
aceasta scripture cunosc pre Santa Treime, Ca de aceasta a fost vorba intre Prea Sfanta Treime: Dumnezeu Tatal a zis catre Christos Fiul sau mort si
in groapa pus : .Scoala marirea mea 1. Duhul Sant
a zis: (Scoala psaltire si alauta). Iar Christos Fiul
lui Dumnezeu a raspuns: c Scula-m-voiu dimineata 1.

and cetesc teologii aceste cuvinte pe care le-a


scris Eclisiastul (4., 2): c Funia impletita in trei (vi'e),

nu se va rupe degrab, ;

prin aceasta scripture

cunosc pre Sfanta Treime intr'o Dumnezeire. Precum


funia macar ca este impletita in trei vice, insa o funie
este, nu sant trei ; asa si in Dumnezeu, macar ca
se afla trei chipuri, insa un Dumnezeu este, nu sant
trei Dumnezei.
Cand cetesc teologii si aceste cuvinte ce se afla

la prorocul Isaia (48, 16) ; (Domnul m'a trimis si


Duhul lui, ;
prin aceasta scripture cunosc pre
Santa Treime, pentruca acest cuvant a grait Christos

Fiul lui Dumnezeu, pre carele l'a trimis in lume


pentru mantuirea omeneascaTatal $i Duhul Sant.
Macar O. Duhul trimite pre Fiul, insa Fiul de

tie
www.dacoromanica.ro

RUSALTILOR

195

la Duhul Slant nu se naste. *i Fiul macar ca trimite pre Duhul Sant


precum insusi a zis catre
Ucenicii Sai (Ioan 16, 7) : (Mai lesne este voua, ca
s merg eu, ca de nu ma voiu duce eu, Mangaitorul
nu va veni care voi ; iar de ma voiu duce, voiu
trimite pre dansul voua )
insa dela Fiul, Duhul

Sant nu ese ; adeca nu purcede ; Ca alt lucru este


al trimiterei, altul al pogorirei. Trimitere este pre
vremea aceea catre faptura ; iar pogorire este mai
inainte de veci, inainte de faptura. Pentru aceea
Duhul Stint se numeste al Fiului, dupa cum zice
Pavel Apostol : (De nu are cineva Duhul lui Christos,

acela nu este al lui, ca Fiul trimite pre Duhul Sfant


in ciasul catre faptura.,. Inca se graeste Duhul al
Fiului, pentru o fire dumnezeeasca pre care o au
amandoi, nu pentru aceea s aiba Duhul Stant a
purcede dela Fiul.
Cand cetesc teologii si aceste cuvinte ce a zis
Christos catre Apostoli : (Eu voiu ruga pre Parin-

tele si pre alt Mangaitor va trimite voua, ca sa vi


se dea sa fie cu voi in veci Duhul cel adevarat) ;
prin aceasta scripture cunosc Treimea cea Prea
Santa. A zis Christos : Eu voiu ruga pre Parintele,
si pre alt Mangaitor va da voila ; n'a zis : Eu voiu
da voila (Ioan 14., 16), pentruca Duhul Sant ese
dela, insusi Parintele, iara dela Fiul nu ese ; ca de
ar fi s ease Duhul Slant dela Thal si dela Fiul,
am putea marturisi lucrul care nu este bun : Ca in
Dumnezeire s'ar afla doua incepaturi, pentruca inceputul fare de inceput precum este Tatal si
inceputul dela inceputul precum este Fiiul sant
doua incepaturi. Macar ca acele trei chipuri dumnezeesti sant incepaturi a tot felul de faptura, adeca
N

www.dacoromanica.ro

v.)

196

CAZANIA A DOITA. LA DIJMINICA

cum ar fi lumea, facuta de aceste trei chipuri dumnezeeti, i sant incepatura a toata lumea, drept
aceia scrie la Facere (r, I) : (Din inceput a facut
Dumnezeu ceriul i parnantul. ;
insa Parintele i
Fiul nu pot fi incepatura a Duhului Slant, ca este
a face acel lucru al firei, care se cuvine tuturor trei
chipuri dumnezeeti, i drept aceea au un lucru firesc,

pentru alte adeverinte fireti a zis Christos catre


Dumnezeu Parintele sau : (Ale mele sant toate ale
i

tale, i ale tale ale mele.. N'a zis Christos aceste


cuvinte pentru aceea ca sa fie avut dela dansul
Duhul Sfant a purcede ca dela Parintele; ca a slobozi pre Duhul Sfant, aceea este lucru de capetenie
cu care se osebete Parintele de Fiul i de Duhul
Sfant, pentruca singur Parintele este inceputul Fiului

i Duhului Sfant. Nu este cu putinta din lucru firesc a aduce lucru chipe, adecd Fiul cu Parintele
au facut lumina, pentru aceea Fiul cu Parintele

sloboade pre Duhul Sant. De este cu dreptate

aceasta, este cu dreptate i aceea, ca Duhul Slant


cu Parintele au facut lumina, i drept aceea Duhul
Sfant cu Parintele nate pre Fiul, sau pre Sine
Insui sloboade. Prin urmare precum aici, aka $f
acolo, din lucru firesc nu se aduce lucru chipe, ca
lucru firesc este dela Dumnezeu, pentru voia dumnezeeasca, i dinafara de Santa Treime este. Lucrul iar4i cel chipq este in Dumnezeu, pentru
naterea dumnezeeasca i este inlauntrul Sfintei
Treimi.

Cand cetesc teologii i aceste cuvinte ce a graft


Christos catre Apostoli (Ioan 15, i6) : (Cand va veni

Mangaitorul pre carele voiu trimite eu voua dela


Parintele, pre Duhul cel adevarat, carele dela Tani
www.dacoromanica.ro

RUSALIILOR

197

purcede, acela va marturisi de mine> ;prin aceasta

scriptura cunosc Prea Santa Treime. A zis Christos : Pre care eu voiu trimite voua dela Parintele ;
n'a zis Ca va trimite dela sine. A zis Christos : Duhul adevarat carele dela Parintele purcede ; n'a zis
ca. purcede $i dela sine, pentruca Duhul Slant numai
dela singur Parintele purcede si are a sa fiinta, iar
dela Fiul nu se trimite, si fiinta sa n'are dela Dansul. Precum zice in Pildele lui Solomon (8,25) intelepciunea Dumnezeeasca, Christos, catre Dumnezeu
Parintele sau : (Mai inainte de toti muntii, m'a 'lascubmacar Ca n'a adaus singur Parintele acest cuvant : ma naste, insa not credem ca Fiul dela insusi
Parintele s'a nascut, nu s'a nascut dela Duhul Slant
asijderea aceeasi intelepciune dumnezeeasca, Christos, cand zice : (Dull adevarat care dela Tani purcede (Ioan 15, 26) macar Ca n'a adaus : dela singur,

insa avem a crede ca Duhul Sant dela

insusi

Parintele ese, iar dela Fiul nu ese. Si cand a suflat


Christos pre Apostoli si a zis for : (Luati Duh Sf ant ;

carora veti ierta pacatele, se vor ierta lor, si carora


yeti Linea, se vor tineal (Ioan 20, 21), atunci n'a dat
Christos Apostolilor chip al Duhului Sant, ci le-a
dat darul Duhului Slant : putere a ierta si a Linea
pacatele. Pentru aceea Duhul Slant, al treilea chip
dumnezeesc, dela Fiul nu purcede.
Cand cetesc teologii si acest cuvant ce 1-a grait
Apostolul Petru catre jidovi, despre Christos (Fapte
2, 33): (Si fagaduinta Duhului Sfant luand dela
Parintele a turnat) ; prin aceasta scriptura cunosc
pre Santa Treime. Drept aceea iar scrie : (Varsa
pre Duhul Slant dela Tani'. Nu este scris : Christos
dela sine a varsat, pentruca Duhul Sf ant dela insusi

www.dacoromanica.ro

(r4c)
s.

198

CAZANIA A DUCA LA VUMINICA

Parintele ese, nu ese dela Fiul. Pentru aceea


Pavel Apostol zice de Dumnezeu Parintele (Tit 3,
5, 6) : t Ci dupa a lui mild ne-a mantuit pre noi cu baia
fiintei
cu inoirea Duhului Sant, din carele a varsat
spre noi cu bogAtie prin Iisus Christos Mantuitorul
nostru,.
Iar cand graia Christos catre Apostoli de Duhul
Sant : cAcela ma va proslavi, ca dintru al meu va
lua', aici insemna Christos, ca Duhul Sant dela
acelasi ese, dela singur Tatal, si are a sa fiinta
dintru carele el s'a nascut si are a sa fiinta. N'a

insemnat Christos cu acest cuvant, ca s fie exit


Duhul Sant dela Gansu], fiindca n'a zis : Dela mine,
ci a zis : dintru ale mele, adeca dela Parintele va
lua. Prin acest cuvant a insemnat Christos, ca Duhul

Sant aceeasi invatatura insusi avu s o dea oamenilor, care a fost dand Christos ; nu avea nimic sa
invete improtiva invataturei lui Christos si a voei.
Si Apostolul Pavel, singur chipul Parintelui intelege,
zicand de esirea Duhului Sant (la intaia carte catre
Corinteni 2, 12) : (Tar noi n'am luat duhul lumii
acesteea, ci Duhul cel dela Dumnezeu).

Iar de zice cineva ca Fiul cu Parintele are o


Dumnezeire, pentruca aici chipul fiesc se intelege,
si dela Fiul ese Duhul Sant, noi asijderea zicem,
ca $i Duhul Sant are o Dumnezeire cu Parintele,
pentruca $i chipul Duhului Sant aici se intelege, $i
dela sine insusi ese Duhul Sant. Dar precum aceasta,
asa
aceea, este marturie necuvioasa.
Cand cetesc teologii, ca in vremea botezului lui
Christos, ,Duhul Sfant s'a aratat in vazduh in chip
de porumb, iar Fiul s'a aratat in apa Iordanului in
trup omenesc, Parintele s'a aratat in ceriu in glas
www.dacoromanica.ro

111...

RIJSALIILOR

19941

zicand : cAcesta este Fiul meu cel iubit intru carele bine am vrut) ;
prin aceasta scripture cunosc
in Dumnezeu trei chipuri osebite, pentruca pre multe

locuri si in multe chipuri s'a aratat. Dintru aceste


cuvinte putem a cunoaste, ca Duhul Slant ese dela
Insusi Parintele, iar dela Fiul nu ese ; numai ce
odihneste spre Fiul, pentruca din ceriu S'a pogorit
Duhul Sfant dela Parintele spre Fiul, cand s'a botezat Fiul lui Dumnezeu in apa Iordanului, precum
scrie Matei Evanghelistul (3, 16), zicand : cSi botezandu-se Iisus, a exit indatasi din apa, si iata i s'a
deschis lui ceriurile si a vazut Duhul lui Dumnezeu
pogorindu-se ca un porumb si viind spre ell. Putem

dintru aceasta a cunoaste, ca. Duhul Sfant ese


dela insusi Parintele si spre Fiul odihneste, ca asa
scrie, ca. Parintele pune spre Fiul pre Duhul Sant
si zice catre Fiul (Isaia 42, I) : data pruncul pre
si

carele 1-am ales, iubitul meu pre care bine-voi sufletul


meu ; pune-voiu Duhul meu spre dansul 1. Inca
acesta, Dumnezeu Parintele, la acestasi proroc Isaia,

inchipueste mai ales, zicand (I I, I) : cEsi-va toeag


din radacina. lui Iessei si floare din radacina lui, si
va odihni spre dansul Duhul meul, Aici se intelege
ca toeagul este Prea Curata Fecioara din radacina
lui Iessei, din neamul lui David imparat, fiul lui

Iessei. Floarea este Christos, carea s'a nascut din


Prea Curata Fecioara, si spre dansul odihneste Duhul
Slant. Pentru aceea Christos, in Nazaret unde era

crescut, intrand dupe obiceiul sau in adunare (precum scrie Luca Evanghelistul 4, 16), si sculandu-se
sa ceteasca, i-au dat lui cartea Isaiei prorocul, Si
a aflat aceste cuvinte, si a zis ca sant scrise pentru
dansul : cDuhul Domnului pre mine, pentru care
www.dacoromanica.ro

200

CAZANIA A DOUA LA DUMINICA

m'a uns, a binevesti saracilor m'a trimis) (Isaia 61,1).


Alt lucru este al pogorirei, altul al odihnirei. Este al
pogorirei lucrarea ; al odihnirei este incetarea lucrului.
Si prin aceasta odihnire i petrecere a Duhului Sfa.nt

spre Fiul, inchipuete-se ca Duhul Sant este de o


fiinta Parintelui, precum Fiul Parintelui, i Parintele
Fiului este de o fiinta. Pentru aceea a zis Christos
(Ioan 14, io) : Ca eu sant intru Parintele, i Parintele intru mine este).
Cand cetesc teologii aceste cuvinte ce a zis Psalmistul despre Christos (Psalmul 44, 9): (Pentru aceea
unsu-te pre tine Dumnezeule, Dumnezeul tau, cu unt
.

de lemn al bucuriei (adeca cu Duhul Sfant).;


prin aceasta scripture cunosc pre Prea Santa Treime
i pogorirea Duhului Sant dela insui Parintele, nu
dela Fiul, pentruca. Parintele da Fiului pre Duhul
precum adeSant, cu care pre dansul insemneaza

verqte i Apostolul Petru zicand (Fapte I o, 38) :


Pre lisus cel din Nazaret cum a uns pre el Dumnezeu cu Duhul Sant i cu putere 1.
and cetesc teologii ca in vremea schimbarei la
fate a lui Christos s'a aratat Duhul Sant in nour,
Fiul s'a aratat in muntele Tavorului in trup omenesc, Parintele s'a aratat in glas graind din nour :
(Acesta este Fiiul meu cel iubit intru carele bine
am voit, pre acesta ascultati (Mat. 17, 5);
prin
aceasta scriptura cunosc in Dumnezeu, trei chipuri
osebite, pentruca i acolo in multe locuri i in multe
feluri s'a aratat.
Cand cetesc teologii i aceste cuvinte ce a zis
Christos dupa invierea sa, catre Apostoli (Matei
28, 19) : (Mergand invatati toate limbile, botezandu-i pre clanii in numele Tatalui, i al Fiului,
www.dacoromanica.ro

RUSALIILOR

201n

Si al Duhului Sfant
prin aceasta scripture cunosc pre Dumnezeu in trei chipuri, si trei chipuri
intr'un Dumnezeu, pentruca a poruncit Christos sa
boteze pre oameni intr'un nume, nu in nume multe,
de oarece acele trei chipuri dumnezeesti, au un nume
;

dumnezeesc si sant un Dumnezeu, nu Dumnezei multi.

Drept maritori crestini ! Stiti acum mijlocul teolo-

ghicesc al Scripturei Sfinte. Acum se cade a sti

si

mijlocirea proroceasca si patriarhiceasca, adeca semn


ca prorocii si patriarhii, prin semne, cunosteau pre
Santa Treime ; ca asa zice Pavel Apostol : C Si aceste
chipuri toate se intamplau de dansii, si au fost scrise

acestea intru invatatura noastra, intru care sfarsitul


veacului ajunsera,.
Fost-a semn de Prea Santa Treime intru incepu-

tul lumei, and a vrut Dumnezeu sa face pre om.


Atunci a zis : (Sa facem om dupe chipul nostru $i
dupa asemanare (precum scrie la Facere (1, 28).
Aceste cuvinte a grait Parintele catre Fiul si catre
Duhul Sant. Oamenii cei necredinciosi zic, ca a
grait Dumnezeu catre ingeri, sfatuindu-se cu dansii.
Dar se insala intr'aceasta ; ca ingerii sant faptura,

nu-s facatori. Pentru aceea nu este lucru drept si


nici poate fi de asemanare, ca sa fie acestea pre cari
Dumnezeu toate le stie si da sfat ingerilor, si sa in-

trebe pre ingeri, de minte si de sfat. Scrie mai jos


intru acelasi cap., stih 29, zicand : (Facu Dumnezeu
pre om ; dupe chipul lui Dumnezeu 1-a facut pre

dansul D. Iar cele trei chipuri dumnezeesti, sant un


Dumnezeu, nu sant trei Dumnezei.
Fost-a semn despre Santa Treime si atunci cand
a bagat Dumnezeu pre Adam in rai, si a vrut sa.-i
face lui sot, ca a zis : (Nu este bine a fi omul singur,
www.dacoromanica.ro

es 202

et)

CAZANIA A DOITA LA DOMINICA

ci sa-i facem lui ajutor (Facere 2, 19). Aceste cuvinte a grait Parintele catre Fiul si catre Duhul
Sfant. Si far mai jos scrie (stih 22) : (*i a pus Dumnezeu somn pre Adam, si adormi. *i a luat o coasta
dintr'ale lui si plini cu trup in locul ei. *i a zidit
Dumnezeu coasta carea a luat din Adam, muere, si

o a dus catre Adam,. Drept aceea scrie Domnul


Dumnezeu, ca trei chipuri dumnezeesti sant un Dumnezeu si Domn, nu sant trei Dumnezei si Domni.
Fost-a semn al Sfintei Treimi si atunci cand a

imbracat Dumnezeu pre Adam $i pre Eva in haine

de piele, ca a zis: data Adam fu ca unul din noi,


(Facere 3, 22). Acest cuvant a graft Parintele catre
Fiul si Duhul Sant ; de aceea iarasi se scrie :
Zis -a Dumnezeu.. Acele trei chipuri dumnezeesti,
sant un Dumnezeu, nu sant trei Dumnezei.
Fost-a semn al Sfintei Treimi si atunci cand zidiau oamenii Turnul Vavilonesc, ca atunci a zis
Dumnezeu (Facere I I, 7) : (Veniti si pogorind s
amestecam acolo limbile lor). Aceste cuvinte a graft
Parintele catre Fiul si Duhul Sant. Si iarasi mai
jos se zice :
risipi pre dansii, Domnul, de .acolo,

preste fata a tot pamantul.. Aceste trei

chipuri

dumnezeesti, sant un Dumnezeu, nu sant trei Dumnezei.

Fost-a semn despre Santa Treime intr'un Dumnezeu si pre vremea aceea cand s'au aratat trei ingeri lui Avraam la copaciul dela Mamvri (precum
scrie la Facere 18, 2), ca. Avraam pre acei ingeri
i-a numit un Domn, .zicand : (Doamne, de am aflat
dar de buna.tate inaintea ta, nu trece pre robul tau,.
Pentru aceea a zis Avraam aceasta, pentruca trei
chipuri Dumnezeesti, sant un Domn, nu-s trei Domni.
www.dacoromanica.ro

RUSALLILOR

203

Fost-a semn despre Santa Treime si in vremea


aceea cand a vazut prorocul Isaia (6, 3) pre Serafimi
laudand pre Dumnezeu si strigand : (Sant, Sfant,

Sant, Domnul Savaot). Pentru aceea a zis Serafimii: sant, de trei ori, pentruca laudau pre Sfa.nta
Treime. Intaiu a zis : Parintele, Sfant. A doua oara
a zis : Sant, Fiul. A treia oara a zis : Sant, Duhul.
Pentru aceea. a zis iar : Domnul Savaot, pentruca
cele trei chipuri Dumnezeesti, sant un Domn, nu-s
trei Domni ; si au o putere, o cinste si o lauda.
Parintele este Domnul Savaot, Fiul Domnul Savaot,
Duhul Sant Domnul Savaot. Parintele este Dumnezeu, Fiul Dumnezeu si Duhul Sant este Dumnezeu. Parintele este facator, Fiul facator, Duhul
Sant facator. Parintele este atotputernic, Fiul atofputernic, Duhul Stant atotputernic. Parintele este
prea vecinic, fara de sfarsit si nehotarit ; Fiul
prea .vecinic, fara de sfarsit, nehotarit, i Duhul
Sfant prea vecinic, fara de sfarsit si nehotarit.
Numai aceasta este osebire intre chipurile cele Dum-

nezeesti, ca Tatal nu este dela nimenea, Fiul iarasi


si Duhul Sant sant dela 'fatal. Thal este nenascut,
nezidit, nici facut ; Fiul este mai inainte de veci
nascut de la Parintele ca asa a zis Dumnezeu
Tatal catre Christos Fiul Sau (Psalm 109, 4) :
Din pantece mai inainte de luceafar to -am nascut 1;

$i Duhul Sant este mai inainte de veci exit dela


Parintele
ca. asa a zis Dumnezeu Parintele prin
prorocul Ioil (2, 28):

spre tot trupul .

(Varsa-voiu din Duhul meu

Cand a vrut Moisi sa se apropie catre Dumnezeu;

cand i s'a aratat lui in rugul cel de foc (precum


scrie la Eire (3, 5), Dumnezeu f-a poruncit lui sa-si
www.dacoromanica.ro

204

at)

CAZAN1A A DOUA LA DIIMINICA

desculte incaltamintele din picioare, zicand : Desculta incaltamintele din picioarele tale, c locul pre
carele stai tu, pamant sfant este Incaltaminte s
cheama trupul nostru ; ca precum incaltamintea acopere piciorul aka acopere trupul, sufletul omenesc.
Incaltamintea se face din pelea dobitoacelor, i trupul
omenesc asemenea este peilor de dobitoace : are
intru sine pofte dobitoce0, curvesti ; pentru aceea
zice Psalmistul ; dobitoc am fost la tine
Si noi, drept maritori cre0ni, de ne este voia s

ne apropiem catre Dumnezeu unul in Treime, i a


petrece in ceriu cu Prea Santa Treime : cu Tatal,
cu Fiul i cu Duhul Sfant, s descultam incaltamitea
aceea
trupul nostru ; s lepadam dela noi toate
poftele trupe0 i cele dobitoce0, curvesti ; sa lepadam dela noi trufia, lacomia, nesatiul pantecelui,
pizma, mania, lenea, curvia i impreuna alte pacate
rele toate ; i lepadandu-le dela noi aceste pacate
si pofte trupe0 i dobitocesti curvesti, atunci vom
desculta incaltamintea trupului nostru $i ne vom
putea apropia catre un Dumnezeu in Treime si vom
vedea in ceriu Treimea Prea Sfanta. Insa nu prin
mijloace facute, nu prin faptura, ca filosofii, ca
teologii, nu prin semne vazandu-o, ca prorocii i
patriarhii, pentruca acele mijloace facute i vazute,
se cheama oglinda si ghicituri (sau cimilituri) ; ci noi,
in ceriu, pre un Dumnezeu in trei chipuri, i trei
chipuri intr'un Dumnezeu, fata cate fata vom vedea,
dupa cuvantul lui Pavel Apostol, care zice cDeci
acum vedem in ghicituri ca prin oglinda, si atunci
fata catre fata ). Amin.
:

1-124ctriO-s
www.dacoromanica.ro

r
CO CM CO CO 00 CM
CA Z_Al\TI
LA DUMINICA

TUTUROR SFINTILOR
Careea ii zicem *i Duminica intAia
dupa Rusalii.

ceasta zi de astAzi se cheama. Duminica tufur or Sfintilor. In limba romaneasca a luat


a se grai i Duminica Mare, cAci astazi
praznuim praznicul tuturor Sfintilor. Nu unul,
sau doi, sau zece, ci cu miile i cu milioanele :

Intaiu Sfintia Sa Pururea Fecioara, Maica Domnului


nostru Iisus Christos ; al doilea Apostolii ; al treilea
Prorocii ; al patrulea Sfintii, invaptorii Bisericei ; al
cincilea mucenicii, barbati i mueri; al easelea prea
cuvioii, calugari i calugarite ; al eaptelea dreptii,
impArati i proti, i oameni de jos.

Pentru aceti sfinti, prorocul Isaia a prorocit din


Duhul Sant, zicand (54, I): (Veselete-te cea stearpa.

ceea ce n'ai nascut fill,. Aceasta graeste prorocul


de Biserica cretineasca ce s'a inmultit din p6gani ;
caci mai inainte de Christos a fost fara de rod, n'a
nascut sfinti ; pentru aceea i-a zis stearpa.. *i iar prorocita Ana a zis (I Carte a Imparatilor 2, 5) : (Ca
stearpa nascu apte, i cea cu fii multi, slabi,.
Biserica noastra a nascut aceste eapte cete de
sfinti, ce s'au zis; iar biserica jidoveasca. cea rodi-

www.dacoromanica.ro

206

ni

CAZANIE LA. DOMINICA

toare, a slabit si a sterpit, pentruca Duhul Sant s'a


pogorat pre Apostoli de i-a luminatca in Duminica
aceea ce a trecutsi Apostolii au invatat lumea, si
atata au plecat oamenii, cat nici moartea n'au socotit
pentru numele lui Christos.
Pentru aceea si sfintii Bisericei noastre, au invAtat
sa praznuim astazi pomenirea lor, ca sa cunoastem

ce roada a facut Biserica prin invatatura sfintilor


Apostoli ; $i iarasi, pentruca au fost unii sfinti de
au rabdat munci si s'au sfintit in multe locuri si sant
nepomeniti si nestiuti intru oameni, iar la Dumnezeu
au mare cinste. Pentru aceea i-au pus astazi toti s
se cinsteasca : cei nestiuti cu cei stiuti ; si iarasi ca
si de acum inainte se vor sfinti din oamenii cei sat-guitori, si nu vor sti oamenii sa-i cinsteasca si sa-i
praznueasca si de aceea i-au impreunat toti intro
zi sa se praznueasca.
Ostasii imparatesti cand sant cinstiti, atunci este
cinstit si imparatul. Pentru aceea intru aceasta zi de
astazi, intru carea se cinstesc sfintii, mai vartos se
cinsteste $i se prea mareste Dumnezeu, carele a primit mucenia for si i-a cinstit, carele i-a intarit si au
biruit pre diavolul, carele le-a dat putere si i-au slujit Sfintiei Sale, cum se cade : unii cu muncile ; altii
cu de ce au putut a face bine, de au ajuns sa placa
lui Dumnezeu.
Acestora tuturor be facem cinste si pomenire astazi, si-i rugam sa roage $i ei pre Dumnezeu pentru
noi, pentruca ei $i -au varsat sangele sau pentru
dragostea lui Christos, si au si indraznire mare catre
Sfintia Sa. Daca un imparat asculta slugile sale ce
sant fagaduiti s moara pentru dansul, .cu cat mai
vartos Christos sa nu asculte sfintii ce au murit pentru
,......,

www.dacoromanica.ro

TUTUROR SFINTILOR

207/

numele Sfintiei Sale. Au doara nu sant mai mari


mucenicii deck slujitorii imparateti ? Au doara n'au
rabdat mai multe pedepse mucenicii pentru numele
lui Christos, decat cum rabda slujitorii pentru dragostea imparatului? Muncile mucenicilor sant mai
mari i mai infricoate cleat rasboiul slujitorilor.
Ce este frica rasboiului ? Doua oti stau improtiva,
cu arme intrarmati ; sabiile stralucesc, sagetile acopera soarele, sangele se varsa pre pamant ca parade,
trupurile barbatilor zac ca snopii in vremea secerei.
Iar rasboiul sfintilOr mucenici improtiva imparatilor

pagani, este mai minunat i mai infricopt ; caci


imparatii i muncitorii edeau, iar mucenicii stau ;
imparatii inarmati, iar mucenicii goi i biruiau pre

cei inarmati. Cine nu se va mira ? Cine nu se va


umili ? Batutul biruia pre cela ce-1 batea ; legatul,
pre cel deslegat ; arsul, pre cela ce-1 ardea ; mortul,
pre cela ce-1 omora. Cum este peatra ce se cheama

diamant, pre carea cat de o ai lovi cu ferul, tot nu


se zdrobete, ci mai vartos se zdrobete ferul cu care
se bate ; aijderea i mucenicii, cu atatea pedepse

ce-i munciau, nimic nu gandiau, ci mai vartos pre


muncitorii ce-i munciau ii biruiau.
Acest rasboiu este mai minunat i covarete
toata mintea omeneasca ; caci la rasboiul lumesc,
amandoua otile stau inarmate i are voe fie-carele
sa i loveasca i sa. sprijineasca. Iar rasboiul sfintilor
mucenici, cu anevoe le era a-1 bate ; ca de o parte
edeau imparatii de-i ingroziau cu cuvintele, de alta

parte slujitorii intrarmati, muncitorii, stau cu fiara


de munci in mani. Focurile, vartejele, spanzuratorile,
teascurile, hiarele i alte feluri de munci, toate stau
gata inaintea ochilor. Cate acestea, Inca i cu cuvinte

.1
www.dacoromanica.ro

208

CAZANIE LA DUMINICA

il

bune ii apucau, daruri mari le dau $i domnii le


fagaduiau, pentru ca s se lapede de Christos. Imprejurul for stau prietenii, semintiile $i fratii ; la
multi stau coconii, muerile $i parintii, de-i rugau $i cu
lacrimi glasuiau, sa nu-i lase saraci, nici s-$i pearda

vista intr'o mica de cias, De atatea WO ce venia


rasboiu asupra sfintilor mucenici, cu anevoe era a
birui.

Nu se poate nici grAi, nici spune in ce chip biruiau

$i calcau acestea toate, numai pentru ca s dobandeasca impAratia ceriului. Iar necredinciosii impArati,

in foc ii ardeau, pre lemne ii spanzurau, trupurile


for strujiau cu unghii de fer, cu luminAri aprinse ii
ardeau, in teascuri ii tescuiau, in varteje ii sfaramau,
in foc ii aruncau, in temnite ii inchideau, leilor
mancare ii dau, in cAldari ii ferbeau, cu sulite ii
impungeau $i sangele for it varsau. $i nu numai
acestea, ci $i alte munci multe le faceau, $i cu alte
pedepse ii pedepsiau ; ii punea $i pre gratii de fer
facute mari $i deasupra carbunilor ii frigeau. Iar

noun s nu ne para lucru putin, cand auzim ca au


zacut mucenicii pre carbuni, ci s gandim cum ne
este cand ne prind frigurile, sau cum ne doare cand
ne ardem numai la un deget. Dar sfintii mucenici,
intru atata vApae $i intru atata jaratec, cum nu se
intristau, cum nu se speriau ? Ca precum se varsa
riuri cand ploaua tare, a$a $i din trupurile mucenicilor
se varsa sangele pre pAmant in vremea muncilor lor.

Ingerii vazand acest sange se veseliau, iar dracii


se intristau $i insu$i diavolul se cutremura ; caci nu
era prost sangele sfintilor mucenici, ci era sangele
sant $i vrednic imparatiei ceriului. Acel sange vazandu-1 diavolul acela, s'a intristat c6. $i-a adus a-

www.dacoromanica.ro

TOTUROR SFINTILOR

209

minte de Sangele lui Christos ce l'a varsat pre cruce


pentru pacatele noastre. Catre acel Sange cugetand
mucenicii, ii varsau sangele lor. Sangele Si l'au varsat
i au murit, i binele netrecut i nevazut au dobandit ;

binele acela, ce ochi nu l'au vazut, urechi nu


l'au auzit i la inima omului n'a intrat
precum
graete i Pavel Apostol, c ca, este gatit de Dumnezeu,

celor ce-1 iubesc pre dansul, (I Corinteni 2, 9).


Mucenicii in putina vreme au luat pedepse, far
binele acela il au in veci netrecuti. *i cand se sue in
ceriu, ingerii ii intimpina pre clanii i toate cetele
ceriului se veselesc de suirea lor. Precum cand merg
ostaii imparateti s intre in vre o cetate sau in
vre un ora, es oamenii inaintea lor sa-i vada i pre
danii i armele lor, aa i cand se sue mucenicii in
ceriu, es inaintea lor ingerii de se miry de nevointa
lor, i de aceea ii iau i-i duc cu multa cinste la
Imparatul Ceriului, Domnul nostru Iisus Christos,
la scaunul dumnezeesc, unde slujesc mii de mii de
ingeri, acolo unde stralucete lumina lui Dumnezeu
fara de masura.
Daca merg i se inchina lui Dumnezeu, atunci
mai cu multa bucurie ii primete i mai cu multa

cinste ii cinstete, ca pre nite soti ai Saiprecum


a graft insui santia sa catre Apostolii sai (Ioan
15, 15) : c Ca de acum nu va voiu mai zice slugi, ci

va voiu zice prieteni P. Acest cuvant a graft Christos


i catre alti sfinti. Atunci ingerii se veselesc de
cinstea mucenicilor : Arhanghelii se bucura, Heruvimii cu cantari lauda pre Imparatul acestor ostai,
Serafimii it preamaresc, toate cetele ceriului cu bucurie i cu veselie mare canta Sfintei Treimi i insui Dumnezeu se veselete in ziva aceea.
Mr&

www.dacoromanica.ro

14

sOt
210

CAZANIE LA DIMINICA

Ce lucru mare este acesta

Ca este bucurie in

ceriu numai pentru pocainta unui om pacatos (Luca


15, 7). Dar, cu cat mai vartos sa nu fie bucurie de
mucenic, cand dobandeste cununa dela Christos Imparatul sau ? Atunci cu vesela fata graeste Imparatul si
zice catre sfintii sai: Slugile mele si prietenii mei!

Slugi, pentruca Eu sant Dumnezeu $i voi oameni;


prieteni, pentruca m'ati iubit pre mine si cu inima
curata mi-ati slujit mie. Intrati intru bucuria Domnului

vostru, intrati intru binele de veci, intru imparatia


ceriului ; pentruca intru putin v'ati aflat credinciosi
si intelepti, mai sere multe va voiu pune (Matei
25, 23). Binele ce dobandesc atunci sfintii, bucuria
ce au atunci mucenicii, cine poate sa spue ? Ce cu\rant poate sa arate? De zice Pavel Apostol, ca ochi
de om n'au vazut si urechi n'au auzit binele acela,
dar cum va putea nescine sa spue ?
noi, crestini, sa ne aducem aminte
sa gandim mai inainte de lucrurile for si atunci sa
Pentru aceea

11

ne miram de binele ce au dobandit. Au doara n'au


fost si aceia oameni ca si noi, barbati si mueri? Au
doara n'au avut si aceia trup omenesc ca si noi? Cum
au rabdat unii munci, altii sihastrii, altii au marturisit
adevarat? Au rabdat si au marturisit, caci n'au mancat
mult ca noi, nici au facut lucrurile dracesti cate facem noi : jocurile, betiile, curviile, fatariile, strambatatile. Pentru aceea si Dumnezeu i-a cinstit pre
dansii si minuni mari au facut intru viata for si dupa
moarte fac, caci au slujit lui Christos cu toata inima.
Pentru aceea si tu, o omule, de-ti este voia sa to
asemeni mucenicilor, fa asa : uratusi-au aceia viata
sa, uraste si tu veselia lumei; aceia si-au aruncat
trupul in foc, arunca si tu agoniseala in manile sAwww.dacoromanica.ro

Vs
A DOUA DIIPA RUSALII

SC:y)
211

racilor, nu toata, ci cat poti, pentru Dumnezeu;


calcat-au aceia vapaea focului, calca i tu poftele
trupului; rabdat-au aceia munci, rabda i tu clevetele
*i ocarile. Aceia au murit pentru numele lui ; tu
nu muri, ci fi viu *i fa invataturile lui Christos.

Grele iti par acestea, insa sant de folos. Nu socoti


numai cheltuiala milosteniei, ci vezi ce zice David
proroc (Psalm f i f , 8) : c Cela ce imparte i da sracilor, dreptatea lui va trAi in veci ,. Nu gandi
numai de pedeapsa trupului, ci mai vartos gandete
de dobanda binelui. De vei uri cele trupeti, prea
lesne vei afla cele sufleteti. De vei calca cele trupqti,

prea lesne vei dobandi cele cereti. De vei parasi


poftele trupului, prea lesne vei lua i imparacia ceriului,

pre carea not toti sa o dobandim dela Christos


Dumnezeul nostru, pentru rugaciunile tuturor sfintilor. Amin.

MISMEO-IMMS*1:-.8>IE.-3W-1
Mr--Ir"-NP--Ir-NP-N-Nr--.VV-IT-

CA.Z.A.1\1=
LA DUMINICA

A DOUA DUPE. RUSALII


Cuvant inainte.

'

Cs and un imparat are sa se oteasca cu rasboiu impotriva altui imparat, atunci mai
inainte strange ostasi intrarmati si de aciea
purcede sa'i sloboada oamenii sai din
robie; aka i Domnul nostru Iisus Christos
www.dacoromanica.ro

Ak3S
(e,

6) 2 12

CAZANIE LA DUMINICA

Imparatul ingerilor, vrand s faca rasboiu cu vrajmawl diavolul, ca sa sloboada neamul omenesc din
robia lui cea amara, viind la Marea Galileei, a inceput
intaiu de acolo a strange Apostoli spre aceasta treaba,
cum auzim spuind sfanta Evanghelie.
Dela Mate, cap. 4, stih 18-23

I'n vremea aceea umbland Iisus pe langa Marea


Galileei vazut-a doi frati: pre Simon ce se cheama
(Petru i pre Andrei fratele lui, aruncand mreaja
tin mare, caci erau pescari, i a graft lor : Veniti

c dupa mine s \TA fac vanatori de oameni. Iar ei

findata lasand mreaja. se dusera dupl. dansul. 5i


c mergand de acolea, vazut-a pre alti doi frati: pre
cIacov al lui Zevedei i pre Joan fratele lui, in
.t corabie cu Zevedei tatal lor, dregandu-i mreaja sa,
t i i-a chemat pre da.nii. Iar ei indatai lasand coracbia i pre tata-sau, s'au dus dupa dansul. 5i a
t strabatut Iisus toata Galilea, invatand la soboarele
dor i propoveduind Evanghelia imparatiei i tamac duind toata neputinta i boala intru oameni.

INTAIA PARTE:
Pentru chemarea Apostolilor sl pentru ascultarea lor.

'inunat este Dumnezeu intru lucrurile sale, ca


/
daca a facut raiul, atunci i pre Adam a zidit
(Facere 2, 7). Daca s'4* inmultit pacatele, atunci
i potop a adus i toata lumea a inecat (Facere 7, 4).
C

,M

Cand a vrut s dea Lege, atunci iar mari i minunate minuni a facut cu neamul jidovesc, prin Egipt i prin marea Roie. 5i la muntele Sinai multe
i minunate semne a aratat : tunete i trasnete, fulwww.dacoromanica.ro

U.,_,
A DOUA DUN. RUSALII

213 G

gere i cutremure de p. amant, fum, para de foc i


sunet de trambite, pentru spaima pacatoilor i calca-

torilor Legei. Intru atata spaima s'a aratat lui Moisi


proroc i a graft cu dansul, i le-a dat Lege scrisa
pre carea pana aci nu o aveau.
Pupa aceea cand a vrut acel Dumnezeu mare i
stranic sa se arate pre lume i cu oamenii sa petreaca ca sa-i scoata din robia vrajmaului, cea
vecinica, i atunci mare i minunata minune a facut
cu steaua, ca pre imparatii dela Persia i-a chemat
de i s'au inchinat (Matei 2, 2). Dupa aceea din apa,
yin a facut ; pre mare, ca pre uscat a umblat ; vanturile Si marea contenia ; cu cinci pani, cinci mii a
saturat (Matei 14, 2 I ), i toate cu frica i cu cutremur

ascultau i tiau ca acela este facatorul lor. In vre-

mea rastignirei sale cea de buna voe, soarele s'a


intunecat (Luca, 23, 45), parnantul s'a cutremurat,
petrile s'au despicat, gropile s'au deschis i mortii
au inviat.

Aijderea cand a vrut s stringa Apostolii pentru ca sa-i trimita in limbi sa. marturiseasca Evanghelia (Mat. 27, 5 I), atunci i inainted for multe i
mart minuni a facut, boale i neputinte in multe
chipuri din oameni a tamaduit, stricatii a curatit, garbovii a indreptat, slabanogii a intarit, orbii a luminat, chiopii, mutii i surzii a vindecat, dracii din
oameni a gonit, mortii a inviat i tuturor cui trebuia

darul sau it varsa, cat se vestise numele lui in


toata Siria i in toata Palestina.
Aceasta putere a dat i Apostolilor sai. Se cadea
ca ostaii imparatului ceresc, sa fie inarmati i groaznici improtiva diavolului i slugilor lui, fiindca intru
acea vreme toata lumea se inchina diavolului, intru
www.dacoromanica.ro

214

CAZANIE LA DIIMINICA

idolii aceia ce faceau ; imparatia satana in lume cu


toti imparatii $i mai marii lumei, $i era un lucru cu
nevoe a intoarce lumea catre Dumnezeu. Erau deprin$i oamenii a se inchina $i a sluji idolilor, din zilele vechi. Se cadea cu atat mai vartos ca Apostolii

sa aiba acea putere, cu cat ei erau saraci

si

near-

turari si-i trimitea Christos improtiva imparatilor

$i

inteleptilor lumei acesteea. Pentru aceea le dedese


putere si barbatie $i Duhul Sant, $i a zis: Duceti-va ca iata eu trimit pre voi ca pre ni$te of in mijloc
de lupi. Nu va temereti de ceia ce ucid trupul, ca su-

fletul nu-1 pot ucide. Si cand yeti fi du$i inaintea


domnilor $i la imparati, pentru numele meu, nu va
grijireti nici va invatati ce yeti grai, ca Duhul Sant
va grai din voi) (Mat. I o, 16; 28, *I9, 2o).
A$a i-a invatat $i i-a inarmat cu blandetele si cu
rabdarea $i i-a trimis gata ca sa vaneze lumea cu
mreaja invataturilor sfintei Evanghelii; iar ei indata
ascultand $i crezand cuvantul Domnului Christos,
$i-au lasat parintii, casele, femeile $i feciorii, $i au
purces dupa. Christos, om neavut $i fara de casa.
Din saraci $i din neam prost, $i-a ales Christos
Apostolii sai ; ca de i-ar fi ales din cei bogati $i din
filosofii lumei acesteea, atunci ar zice noun, paganii
necredincio$i: Apostolii vo$tri cu banii $i cu avutia
au naimit oameni intru credinta lui Christos, $i multi
s'au intors catre dan$ii pentru avutie. Si iara$i de ar
fi ales pre Apostoli din cei intelepti, ar zice ca, cu,
intelepciunea si cu me$te$ugul au in$elat oamenii si

lumea de au crezut in Christos. Dar acest prepus


tot l'a lepadat dintru Apostolii sai, $i pentru aceea
n'a ales nici din bogati, nici din mai marii lumei, ci
din saraci $i necarturari, din pescari $i din cismari.
VAz

Gf_a
www.dacoromanica.ro

A. DOUA DITPA RIISALII

215

Cg

Aceti barbati proti $i fara de arme, au biruit pre


multi bogati, pre multi domni i imparati, pre multi
intelepti i filosofi. Pentru aceea graete i Pavel
Apostol, zicand (I Corinteni 1, 27): (Dumnezeu
alese pre cei nebuni din lume, ca sa ruineze pre cei
intelepti; $i neputincioii i-a lasat, ca s biruiasca
pre cei puternici.. Puterea i intelepciunea Apostolilor nu este lumeasca sau pamanteasca, ci este de sus
din ceriu, cu carea ca cu u.n navod si ca cu o mreaja
au vanat toata lumea, lui Christos; au scos multime
de suflete din adancul intunerecului i le-au dus la
lumina cea de sus, la Imparatia Ceriului, cu invatatura sfintei Evanghelii.

A DOUA PARTE :
Pentru vanarea pe*tilor celor cuvantatori ce i -au vanat
Apostolii cu navodul sfintei Evanghelii,
din marea acestel lumi.

sa a grait Domnul Christos pentru Apostoli, cu

pilda, i a zis: c Aseamana-sa Imparatia Ceriului

unui navod aruncat in mare i care de tot felul de


pqte aduna, i daca se umple, il scot la margine
i *ed de aleg pre cei buni in vase; iar pre cei rai
ii leapada afar,' (Matei 13, 47).
Ascultati, ce inchipuete navodul, marea, pescarii;
ce este adunarea de toate fehirile i ce este alegerea
celor buni din cei rai.

Pescarii sant Apostolii, precum le-a zis insui


Christos: (Eu va voi face vanatori de oameni.,
Marea este aceasta lume cu valuri multe. Aceasta
lume, cu adevarat, se aseamana marei. Marea pururea
este cu frica i cu truda, fara pace i fart, credinta,
Unde este moarte, acolo arata viata; cand da dulceata,

aka'
www.dacoromanica.ro

'f3L .c

216

CAZANIE LA DIIMINICA

atunci amarate. Pururea este pre ea schimbare si


furtuni de scarbe i valuri de lacomii i de necuratii.

Si precum in mare, petii cei mari inghit pre cei


mai mici, asa i intru aceasta lume, mai marii inghit
agoniseala celor mai mici.
Navodul aruncat in mare, este invatatura Apostolilor, marturia sfintei Evanghelii, pentru-ca este impletit i legat acest navod din invataturile Prorocilor,
Apostolilor i ale invatatorilor lumei, i mai vartos
de Christos Domnul
de Invatatorul cel adevarat,

nostru. Este aruncat in marea acestei lumi, ca s


cuprinda multime de peste, adeca sufletele omeneti.

Precum sant la navod legate ochiuri, asa i intru


invatatura lui Christos sant pilde, de leap taina i
intelepciunea amanduror legilor. Precum sant la navod
doua coarde : una de jos, cu plumb i cu flare, pentru

ca s apese intru adanc ca sa nu treaca petele,


alta din sus uwara cu plute legata, pentru ca s tie
deasupra navodul sa nu-1 lase sa se afunde; asa i
invatatura lui Christos are doua Legi: cea veche i
Cea veche grea, iar cea noun uoara.
cea noun.
Cea grea, contenqte cu muncile i cu matca focului
de veci; i aceasta parte de navod, dintru adancul
pacatelor scoate pre oameni, ca multi temandu-se de
muncile vecinice se parasesc de pacate i vin la pocainta, fiind cuprini de coarda cea grea din jos.

Cea usoara, fagaduqte slava fara de moarte, viata


nesarita *i veselie ara de nici o scarba. Aceasta
ridica in sus catre inaltimea ceriului i trage pre oameni asa in cat, pentru Imparatia Ceriului, multe
scarbe i nevoi au rabdat dreptii. Acest sant navod
este aruncat in mare, adeca in lume, cu zisa Domnului nostru Iisus Christos, Inca din intaia venire a
?.,

Mz

6)_?4:

www.dacoromanica.ro

r.A1

6:5

A DOUA DUPA. RUSALII

217 '"le5-

sfintiei sale pre lume. Apostolii ca n4te pescari intelepti, au vanat cu dansul multe limbi, de toate

felurile de oameni cati sant pre sub ceriu. Acest


navod i acum, acei cari sant urmaii lor, adeca Patriarhii, Episcopii, Preotii, ceia ce marturisesc cuvantul

lui Dumnezeu, it trag la margine, adeca la sfaritul


veacului acestuia.

Daca se va risipi

se va sfari aceasta lume,

atunci Domnul nostru Iisus Christos va trimite ingerii


sai ca sa aleaga pqtele acela ce va fi intr'acel navod.
Cati se vor afla putrezi $i imputiti de pacate, arunca-i-

vor in marea cea de foc. Acolo vor fi plansuri i


scarniri dintilor (Matei 25, go).

Se cade ca tot omul sa se teama de aceasta pilda


groaznica. Macar ca. este i tras in navodul sfintei
Evangelii, macar ca. este i in Biserica cu credincioii,
insa de nu va avea viata curata si pocainta adevarata,

tot urmeaza a fi despartit la ziva judecatei i va fi


aruncat in matca focului de veci.
Petii cei buni, adeca dreptii, alege-i-vor ingerii
lui Dumnezeu in vase i-i vor duce in curtile Imparatiei Ceriului, inaintea fetei Imparatului ceresc, cu
dansul sa imparateasca.
Deci se cade ca tot omul cretin sa tie, ca inoata
in marea acestei vieti i preste ansa trece la lin4tea
cea laudata, pre carea i ingerii o poftesc. Pana Inca

este in lume, are frica, nevoi i primejdii mari, ca


i pre mare ; iar daca trece liiciul marei acesteea,

atunci se izbavete de toata. osteneala i de toata


frica. Cu buna nadejde se odihnete de acea fara de
nici o osteneala, veselindu-se pururea intru imparatia

cea de sus, unde sant toate de ajuns si fail de nici


o lipsa, unde i not toci sa dobandim parte, Doamne
-Tog

gk9
www.dacoromanica.ro

M{:6

4." 218

CAZANIE LA DUMINICA

Iisuse Christoase, acolo unde imparateti cu Parintele

i cu Duhul Sant, acum i pururea i intru veci nesfariti i netrecuti. Amin.


WV$111.70.r.53WW

4P-

3E410,-.-W

C.A.Z_A_1\TI=
LA DUMINICA

A TREIA DUPA RUSALII


Cuvdxt inainte.

recum lumineaza soarele lumea, i daca in-

sereaza, toata lumea se schimba intru intunerec i nici una din fapturi nu se cunoate

carea ce este ; aa i mintea noastra este


lumina i ochi trupului, i daca se intuneca
mintea cu ganduri de pacate i cu poftele lumei
acesteea, atunci i sufletul i trupul este intunecat i
lipsit de marirea lui Dumnezeu. Pentru aceea Domnul

nostru Iisus Christos, ca un doftor intelept, desradacineaza aceasta boala din sufletele noastre L-- cum

spune noun, asta-zi sfanta Evangheli, pe carea o


scrie Matei Evanghelistul :
Cap. 6, stih 22-33.
Zis -a Domnul : Lumina trupului este ochiul. De

va fi ochiul tau curat, tot trupul va fi luminat.

cIar de va fi ochiul tau rau, tot trupul tau va fi


intunecat. Deci, de vreme ce lumina carea este
intru tine, este intunerec, dar intunerecul cu cat
-Tog

www.dacoromanica.ro

ry

6'7,.t,i_

A. TREIA DUPA RUSALII

219

" %).

mult? Nimenea nu poate sa slujeasca la


cdoi domni, ca sau pre unul va iubi i pre altul va
cmai

c urd, sau de unul se va %inea i de altul nu va griji;


c nu yeti putea sluji lui Dumnezeu i lui Mamona.
c Pentru aceasta graesc voila : Nu ya grijireti pentru

c sufletul vostru ce veti manca i ce yeti bea, nici


cpentru trupul vostru, cu ce ya yeti imbraca. Au
c doara nu este sufletul mai mare decat hrana i trupul

c decat haina? Cautati spre paserile ceriului, ca nici


c nu seamand nici nu secera, nici adund in jitnita, i
c Parintele vostru cel din ceriu le hranete pre dansele ;

c au doara voi nu santeti cu mult mai buni decat


cdansele? $i cine dintru voi grijindu-se poate sa.'*i
cadauge statului sau un cot? $i de haine ce v grjiti?
c Socotiti crinii campului cum cresc ; nici se ostenesc,

c nici torc. Tar graesc voud., ca nici Solomon intru


c toata slava sa, nu s'a imbracat ca unul dintru
c acetia. Deci, de vreme ce iarba campului, carea
c este astazi i dimineata se arunca in cuptor, Dumcnezeu apa imbraca, dar cu cat mai vartos pre voi,
c putini credincioilor 1 Pentru aceea nu va ingrijireti
czicand : ce vom manca, sau ce vom bea, sau cu ce
c ne vom imbraca? Ca. acestea toate le cauta paganii ;
c ca, tie Tani vostru cel ceresc, ca v trebuesc voua

cacestea toate. Deci, cd.utati mai inainte imparatia


dui Dumnezeu i dreptatea lui, i acestea toate se
c vor adauge voud.).

iNTAIA PARTE :
Pentru lumina sufletului oi a trupului ce o intuneca lacomia

of alte ganduri de pacate.

and petrece omul in fum, atunci ii lacrameazd oGl chii i de iutimea fumului it dor ochii i orbete.
nT.

e,,=x

www.dacoromanica.ro

.,A

45'4 220

CAZANIE LA DUMINICA

ktoe5.

Daca este la vazduh curat i la vreme cu senin, de


se primbla pre Tanga isvoare de apa curgatoare,
atunci sant mai veseli ochii i mai curati Si sanatate
dobandesc din vazduh curat. A5a i noi, fratilor,
daca intram in fumul pacatelor acestei lumi, intru
mancari fara vreme i in betii, in lacomia avutiei,
aurului i argintului satelor i vecinilor i intealte
pofte de pacate, atunci i noua foarte lacrameaza
ochii sufletului nostru, i de iutimea acelui fum inelator, durere i orbire foarte cumplita rabda ochii notri.
Nimic altui nu se aseamana ispravile noastre

intru aceasta lume, cleat fumului. Si nu numai ispravile noastre, ci i zilele i anii i viata noastra,
toate ca un fum trec. Cine va petrece intru aceste
fumuroase i inelatoare lucruri, aceluia ii este mintea

intunecata cu intunerecul pacatelor i cu poftele trupului. Pentru aceea Domnul nostru Iisus Christos,
vrand sa ne slobozeasca dintru aceasta neputin ;a pre

noi, aceasta pilda a spus i a zis (Matei 6, 22) :


(Lumina trupului este ochiul. Deci, de va fi ochiul
tau curat, tot trupul tau va fi luminat. Iar de va fi
ochiul tau viclean, tot trupul tau va fi intunecat).
Daca este sanatos ochiul ce este in trupul nostru,
vede lamurit toate fapturile : ceriul, pamantul, muntii,
mares, inaltimea, adancul, lumina., intunerecul, toate
felurile copacilor i pomilor, hiarelor i petilor ; pre
toate ochiul le vede i le cunoa$te. Aa i mintea
ce se chearna ochiul sufletului nostru, vede cele Ira-

zute i cele nevazute. Intaiu vede pre Dumnezeu ;


de aciia intelege vorba ingerilor, cunoate fapta cea
fail de moarte a sufletului sau ; dupa aceea alege
cele netrecute din cele trecatoare. Precum cunoate
ochiul trupului, moartea i viata aceasta trecatoare,

tril

.Tog

MG)

erre^1

www.dacoromanica.ro

.e9nx

6.:55F

A TRELA. DIIPA. RErSALII

221 "`"c'e.)-

ap. i mintea cunoate i alege, care este moartea


cea vecinica *i viata cea nesfarita, i ce este veselia
Si plangerea cea vecinica.

Pentru aceea se cade ca tot omul cretin sa-i


fereasca ochiul mintei sale de gandurile pacatelor,
de lacomii, de apucari cu nedreptul, de strambatati
*i de asuprele, de talharii, de curvii i de alte necuratii de toate ; ca atunci va fi ochiul curat i tot
trupul va fi luminat, iar de va fi cu unele ca acestea
orbit, tot trupul va fi intunecat. Precum ochiul este
trupului cinste, frumusete i lumina, aa. i mintea
cea curata este frumusete, cinste Si lumina sufletului.
Cine dintru oameni ar fi atata de nebun, sa-i
dea ochii sai sa-i scoata necine pentru bani, sau
pentru veminte de matase? Cu adevarat nimenea
n'ar face ; ca mai draga este sanatatea decat toate
acelea. Pare-mi-se ca de s'ar da cui-va avutia a

toata lumea i pentru aceea s i se scoata ochii,


Inca nici aa n'ar pofti ; iar de ar voi, atunci ar fi
mai nebun de cat toata lumea.
Deci, de ferim atata ochiul trupului nostru, in
cat improtiva lui nimic alta in seams nu socotim,
cu cat mai vartos santem datori sa ferim ochiul sufletului nostru, adeca mintea noastra sli. nu o orbim
cu desmerdari de pacate, i improtiva ei toate frumusetile lumei sa le avem ca un gunoiu. Toata iubirea aurului i argintului, satiul, veselia i dulceata
acestei lumi, toate sant improtiva mintei noastre, ca

n4te tins imputita. Cine-i va perde i-i va intuneca mintea pentru unele ca acelea, acela este
mai nebun de cat toata lumea.
Dupa cum cela ce-i va perde ochii sai pentru avutie i pentru aur, n'are nici un folos de viata, aa
'Tog

a:,9.

Ik-r,G?'

www.dacoromanica.ro

e/-153

G;W

R, ,FP

(9411 222

CAZAN]E LA DIIMINICA

i acela care ii va orbi mintea i ii va perde sufletul

pentru iubirea banilor i a avutiei, ce schimb va da


pentru sine? Sau cu ce se va rascumpara din muncile de veci ? Acel care ii va intuneca mintea, de
unde va putea de aciea sa-i dea lumina.? Pentru aceea
a grait Domnul Christos : De va fi intunecata lumina
ce este intru tine, dar intunerecul cu cat mai vartos?
Lumina ce este intim tine, graete Christos mintea;

ca daca se intuneca aceasta, atunci i trupul i sufletul se intuneca i se inspaimanta.


Daca ratacete carmaciul, se stinge lumina i se
piere povata, ce nadejde va mai fi de aciea celora
ce sant in corabie i in cale? Tot aa i invatatorul
de se va intuneca cu betia i cu netiinta, ce va fi
de aciia, de cela ce se invata de dansul ? Numai
intunerec i nepricepere 1

A DOUA PARTE:
Cum nu poate nimenea sa slujeasca la doi domni. Can
domni sant acestia?

D`oi domni cari sant improtiva unul cu altul, arata Scriptura ca este Dumnezeu i satana, De
acest lucru invata Pavel Apostol, zicand aa : Nici
o impreunare nu este intre Dumnezeu i intre satana,
pentru-ca le este despartita voea i despartita invatatura.Domnul Dumnezeu invata i va sa i se slujeasca
in curatie i in lumina faptelor celor bune, iar satana
va sa i se slujeasca in intunerecul pacatelor. Dumnezeu iubete sluga sa sa fie smerita, pentru-ca cela
ce se smerete, pre acela inalta (Luca 18, 14). *i in
casa lui, omul mandru nu petrece, iar satana iubete
tot pre cei mandri, pentru-ca el este imparat tuturor
-To !,

3-`1

www.dacoromanica.ro

4rAt

A TRE1A DITPA. RUSALII

223

"0-

mandrilor. Dumnezeu iubete s fie pace i dragoste


intru credincioii sai, jar satana este domn tuturor
sfezilor, i pacea nici odinioara. nu iubete. Aceasta
este tocmeala pentru carea nu este nici o data nici
o tocmeala intre Dumnezeu i intre satana. Pentru
aceea a zis Christos, precum auzim in sfanta Evanghelie, ca nu veti putea sa. slujiti lui Dumnezeu i lui
mamona. Mamona este toata nedreptatea i lacomia,
naterea tuturor pacatelor. La lucrurile ce sant imponc4 unul altuia, i ispravile for sant imponc4.
A.p. i aicea : cine iubete avutia cea cu lacomie,
acela pre Dumnezeu nu poate iubi, pentru-ca mamona i Dumnezeu, imperecheate lucruri invata.

Dumnezeu invata a sa dreapta agoniseala sa. o


dea i s o imparta neputinci4lor, ca sa. adune lui-*i
vistierie in ceriu ; jar satana invata sa apucam i sa.
luam cum putem ; i cu strambul i cu asupreala i
cu napaste, numai sa. dobandim sa. strangem i dela
sarac i dela cine vom putea. Dumnezeu invata sa.
ajutorim pre fratele nostru i pre de-aproapele nostru
cel sarac i neavut, cu agoniseala noastra ; jar satana
invata sa. strangem i sa tinem, nimenui sa. nu dam.
Dumnezeu invata ca sa. nadejduim marirei sale intru
nevoile noastre si la dansul s alergam intru greutatile noastre ; jar satana invata sa. nadajduim in bani,
i ajutor la toate sa. cercam intru avutie.
Deci vedeti, cre*tini binecuvantati, cata imperechere
este intre aceti domni, in cat nu poate fi intre danii

nici o impreunare. A.p. i cine slujete avutiei nedrepte, nu poate fi sluga lui Dumnezeu, ci este mamona dumnezeu aceluia. Cine slujete lui Dumnezeu,
drept, el se teme de dansul, lui crede, lui nadejduete, se silete s nu-1 manie, cu bucurie implinete
1-`P
,5Vz

www.dacoromanica.ro

4.,_,:,....____
.6ri't 224

,R
CAZANIE LA DIIMINICA

invatatura lui, grijete sa nu-i greeasca in ceva i


toate ispravile sale le tocmete dupa voea sfintiei
sale. Iar cela ce slujete lui mamona, aceluia ii este
nadejdea in bani, credinta sa o strica cu prazile i
cu lacomia, inima sa o intoarce spre nedreptati, i aa

zace spre stransoare, in cat numai de dansa ii este


gandul, de dansa ii este grija, de dansa ii este toata
nevointa, i ziva i noaptea. Pentru aceea bogatul
nedrept nu poate fi sluga lui Dumnezeu. Unii sant
de le slujete avutia, dar nu dumnezeqte,
cum sant
ceia ce au avutie i le slujete spre satiul dulcetilor

trupului i al lumei, spre pedepse i spre asuprele


oamenilor, spre ma ncari i spre betii i spre toate
lucrurile cele fara de lege ; iar spre fapte sufleteti i

spre lucruri de milk nimic nu'i aduc aminte. Unii


ca aceia slujesc lui mamona, iar pre Dumnezeu, cui
ar fi sa slujasca, ei il perd. Altii sant de le slujete
mamona fait de pacate, caci pre voia lui mamona
nu se dau sa-i poarte, ci ei it poarta i it cheltuesc
dupa voia lui Dumnezeu.
Pentru aceea multi oameni sfinti au avut mamona adeca avutie, dar nimic
nu le-a stricat, caci nici o au agonisit rau, nici o au
cheltuit rau, ci cu frica lui Dumnezeu o au cheltuit
saracilor i neputernicilor, i cu dansa pre nimenea

n'au pagubit. Aa a fost Avraam, Isaac, Iacov,


Iosif, boy.
Deci, cui este voia sa nu greFasca pentru mamona,

unora ca acelora sa urmeze, carora au cercat intaiu


imparatia ceriului i au ateptat binecuvantata ndejde a venirei marelui Dumnezeu i Izbavitorului
nostru Iisus Christos. Unora ca acelora, Dumnezeu,
in vremea venirei sale pre lume, le va da imparatia
sa de va zice : Vdniti binecuvantatii Parintelui meu,
tx1
Ikr-16?e,;-"W

www.dacoromanica.ro

A PATRA DUN. RUSALII

225 11

de moteniti unde este gatita voua imparatie mai inainte de inceputul lumei.
Da, Doamne Iisuse Christoase, pentru milostivirea
ta, sa auzim i not atunci glasul tau acesta, i cu

marirea ta intru imparatia ta s petrecem in vecii


vecilor. Amin.

micwamwaswrowtoir..--3
CAZA.1\TI=
LA DUMINICA

A PATRA DUPA RUSALII


/

Cuveint inainte.

k.

(._

recum izvorasc din izvoara rauri i purcede


inmultindu-se apa, aa i din credinta cu fapte
`f'

''

bune, se inmultesc darurile. Nimica nu este

mai mare decat credinta curata. Cela ce

crede drept i are fapte bune, acela are nneindoita intru Dumnezeu, i de cate se roaga
i cere, de toate dobandete ; cum a dobandit i
sutaul acela, sanatate slugei sale
de carele scrie
clejde

Evanghelistul Matei.

Cap. 8, Stih 5-13.

vremea aceea, intrand Iisus in Capernaum, s'a


apropiat catre dansul un suta rugandu-1 pre el
ci graind: Doamne, sluga mea zace in casa bolnav
ci se chinuete rau. *i a zis Iisus lui : Eu viind
cvoiu tarnadui pre dansul. Iar sutaul respunzand a
In

WV'

www.dacoromanica.ro

15

r.

226

CAZANIE LA DUMINICA

e zis: Doamne, nu sant vrednic ca sa intri sub acot peremantul meu, ci numai zi cu cuvantul i se va
(tamadui sluga mea ; ca. i eu sunt om sub stapae nire, avand sub mine slujitori, i graesc acestuia :
e mergi, i merge; i altuia : vino, i vine ; i robului
e ineu: fa aceasta, i face. Iar Iisus auzind ceasta

e s'a mirat i a zis celora ce veniau dup. dansul :


e Adevtr graesc voua, ca. nici in Israil n'am aflat
c atata credinta. Zic voua, ca. multi dela rasarit i
c dela apus vor veni i vor odihni cu Avraam si cu
Isaac i cu Iacov intru imparatia ceriului, iar fiii
e imparatiei vor fi goniti intru intunerecul cel de
cafara ;

acolo va fi plans *i scarpirea dintilor. si

e a zis Iisus catre sutawl : Mergi, i cum ai crezut,


sa fie tie. si s'a tamaduit sluga lui intru acel cias.

INTAIA PARTE:
Pentru credinta suta*ului.

redinta este maica tuturor faptelor celor bune.

C) Din inceputul lumei, toti dreptii, cu credinta au

facut spre placerea lui Dumnezeu. Avel, pentru credinta, se marturisete ca. este drept. Pentru credinta,
Enoh a facut spre placere lui Dumnezeu i n'a gustat
din moarte. Avraam, pentru credinta, se cheama
prieten lui Dumnezeu (Evrei 12, 8). Moisi proroc,
pentru credinta, a fost mare inaintea lui Dumnezeu
i inaintea lui Faraon ; marea a secat i pre Faraon
cu toata oastea lui l'a inecat. Aijderea i Iisus
Navi, cu credinta, apa Iordanului o a intors inapoi
(precum se scrie in cartea sa, 3, 16, 17), zidurile
Erihonului a risipit i soarele la Gavaoni trei ciasuri
a oprit. Cei trei coconi, cu credinta au stins cuptorul

0)
www.dacoromanica.ro

A PATRA DUPA. RUSALII

227

cel de foc. Daniil, gurile leilor a astupat, Credinta


sutasului din Evanghelie a ajutat si sluga lui s'a tamaduit. Cu credinta, spune Pavel Apostol, ca intelegem $i cunoastem ca stau veacurile (Evrei. I I, 3),
Credinta este aratare lucrurilor celor nevazute ;
deci, dupa ce nu poate ajunge mintea omului, credinta arata. Arata pre Dumnezeu, puterea si mila lui.
Arata noun Imparatia Ceriului si viata de veci. Aratane moartea si invierea a toata lumea. Arata-ne locul

cel de sus al dreptatilor si cel de jos al pacatosilor.


Zice Evanghelistul : In vremea aceea, adeca in
vremea cand a savarsit Christos invatatura sa inaintea

ApostOlilor Si s'a pogorat din munte, atunci indata

l'a intampinat pre dansul un stricat si de departe,


cu glas mare a strigat: Doamne, de vei vrea, poti
s ma curatesti (Luca 5, i2). N'a zis: roaga-te
pentru mine sa ma curateasca Dumnezeu, ci cu credinta a zis: poti sa ma curatesti. *1 pentru credinta
I

lui, Domnul l'a curatit pre dansul $i l'a tamaduit;


dupa aceea a intrat in Capernaum si indata a venit
la dansul un Om mare si vestit, al imparatului din
Roma. *i ingenunchind a inceput a-I ruga pentru
boala slugei sale si a zis : Doamne, o sluga a mea
zace in casa bolnav si ram chinueste.
Aicea se cade sa se invete toti stapanii dela acest
sutas. Acei cari au slugi slabe si bolnave in casa,
s nu-i scoata afara si sa.-i lepede in gunoiu, sau in
case streine, ci sa grijeasca de dansii, ca si acest
bun sutas, ce se ruga din genunche pentru sluga sa
sa-1 tamaduiasca.

Iar Domnul Christos vazand credinta lui ce avea


catre sfintia sa i dragostea catre sluga sa, a zis
catre dansul: Eu voiu veni si-1 voiu tamadui.
www.dacoromanica.ro

228

CAZANIE LA DUMINICA

Socotiti aicea mintea i smerenia acestui capitan,


Ca a zis : Doamne, nu sant vrednic s intri in casa

mea, ca vad pre marirea ta ca nu te pot incapea


ceriurile cat sant de largi, dar casa mea, cum este
de stramta, cum te va incapea? Ci numai zi cu cuvantul, ca-mi este destul, fiindca tiu, ca cuvantul
tau toate le poate. Numai cuvantul tau, multe minuni

a facut.Din apa, yin a facut ; cu cinci paini, cinci


mii de oameni a saturat ; marea a putut a conteni
i vanturile a inceta. Acestea nu te marturisesc a
fi om prost, ci Dumnezeu puternic te cunosc ca
eti. Pentru aceea zi numai un cuvant i se va tamadui sluga mea ; caci cuvantul tau mortii invieaza,
stricatii curatete, dracii din oameni gonete, bolnavii
tamaduete, surzilor auzire le da, mutilor graire. Eu
sant om sub mai mare i am slujitori sub mama. mea.
Zic unuia : Vino, i vine, i altuia : fa aa, i face.

Deci, data eu sant om sub mai mare i ma asculta


ostaii, dar cu cat mai vartos tie Doamne celuia ce
eti Imparat tuturor, cu mai mare ascultare se vor
pleca stile cereti i te vor asculta. De vei zice
mortei sa se duca, se va duce, i de vei zice sanatatei sa vie, va veni. Eu aa te cred Doamne, ca
de tine asculta i viata i moartea i toate se fac
dupa voia ta. De nu vei zice sa vie moartea spre
sluga mea, nu va veni; iar de vei zice sa vie sanatatea,
va veni.

Aa de mult i de inalt a crezut sutaul acela lui


Christos i a marturisit inaintea a mare multime

puterea lui cea dumnezeeasca. Pentru aceea i Christos s'a mirat si a laudat credinta lui zicand : Aceasta
credinta nici in Israilteni n'am aflat. Laudat-a Christos

credinta sutaului, nu numai atunci inaintea acelei


;'

cY,

www.dacoromanica.ro

A PATRA DUPA. RIJSALII

229

multimi, ci i acum inaintea a toata lumea. *i pentru


aceea i-a dat nu numai sanatate slugei, ci i imparatia ceriului i-a daruit lui.
Acest suta. $ nu era din Israiltenii cari se inchinau
lui Dumnezeu, ci era din (:tile Romanilor, din paganii

carii se inchinau idolilor. Dar pentru credinta lui,


Christos l'a primit Si pre dansul ca i pre Israilteni,
aratand cu aceasta, ca nu este Dumnezeu numai al
jidovilor, ci i al limbilor este Dumnezeu, i tuturor
neamurilor care-1 vor crede i-1 vor ruga. Pentru
aceea a zis, Ca multi vor veni dela rasarit i dela
apus i vor edea cu Avraam i cu Isaac i cu Iacov
intru Imparatia Ceriului, iar fiii imparatiei vor fi goniti
intru intunerecul impartit, unde sant plansuri i scraniri de dinti.
A DOUA PARTE :
Pentru plata drepillor *I pentru munca pacato*ilor.

Intru aceste cuvinte ce a zis Domnul Christos, ca


vor veni multi dela rasarit i dela apus i vor
odihni intru Imparatia Ceriului, arata veselia i plata
dreptilor celor ce au crezut sfintiei sale, nu numai
din jidovi, ci i din limbi. Multi vor veni din cele
patru parti ale lumei i se vor aduna la acea cetate
frumoasa,
la Ierusalimul cel nou, caruia ii este
meter i ziditor 1nsui Dumnezeu. La aceasta sfanta
cetate vor veni multi dela rasarit, dela apus, dela
meaza-zi i dela meaza-noapte. Imparatii i popoarele,

intru lumina lui Christos vor merge de 4i vor aduce


marirea i cinstea for la dansa. Portile ei nu vor fi
inchise nici ziva, nici noaptea, ci vor intra marginile
i laturile lumei.

Intrarea intru acea cetate este numai prin trei


www.dacoromanica.ro

230

CAZANIE LA DIIMINICA

porti, ce sant acele trei porti dintr'un margaritar,


adeca cine va crede in Tatal i in Fiiul i in Duhul
Sant, acela va intra intru acea cetate. Precum este
fie-care dintre acele porti tot dintr'un margaritar, aa
i fie-care dintre acele trei fete, a Tatalui, a Fiiului
i a Duhului Sfant, toate sant dintr'o Dumnezeire i
de care lucru insui Christos adedintr'o putere ;
verete zicand Joan I 0, 9): e Eu sant up ; nimenea
nu va intra la Dumnezeu Parintele, fara numai prin

mine'. Deci, precum este Fiul u, aa i Tatal .i

Duhul Sant. Prin aceste trei porti vor intra toti


sfintii la Imparatia Ceriului i vor odihni cu Avraam
i cu alti patriarhi.
Rasaritul i apusul insemneaza toata lumea.
Poala lui Avraam insemneaza mangaerea, odihna
i dulceata dreptilor, viata i veselia cea vecinica.
Imparatia Ceriului insemneaza privirea fetei celei
luminate a lui Dumnezeu facatorul sau. Il vor privi
i-1 vor vedea fata catre fata, se vor indulci de frumusetea lui i de slava marirei lui, pre carea doresc
i ingerii sa o vada, pentruca nu este mai mare bucurie i veselie decat aceasta, acelor cari vor vedea
fata Domnului lor, celuia ce i-a facut. Aijderea nu

este mai cumplita munca decat a celor ce nu vor


vedea pre Domnul i Facatorul lor.
Imparatie se cheama, ca acolo, cati vor dobandi
parte, nimenea de nimic nu va fi lipsit, ci vor
fi toti imparati; toti intru avutie nenumarata i
nemasurata ; toti in cinste i marire mare ; nu va ravni
unul altuia. Precum nu este in soare o parte mai intunecata, ci lumineaza preste tot intr'un chip, aa i

imparatia cea de sus, preste tot intr'un chip va lumina cu frumusetea, cu marirea i cu podoab a.

\.,

www.dacoromanica.ro

cY,

tri

,c.

A PATRA DIIPA. RIISALII

231

Pentru aceea, rog pre tot cretinul : nevoiti-va


catre dansa cu credinta, dreptate, fapte bune, cu
adevar i cu dragoste, ca sa vedeti fata Domnului
vostru i sa auziti glasul lui cel dulce, ce va grai
atunci zicand (Matei 25, 34) : c Veniti binecuvantatii
fiii Parintelui meu, de moteniti imparatia ceriului,
carea este gatita voua mai inainte de inceputul lumei ,.
Iar cuvantul ce a zis, ca fiii imparatiei vor fi goniti
intru intunerecul impartit, cu aceasta insemneaza

grija *i munca tuturor pacatoOor : precum i jidovilor ap. i celora ce au crezut, din limbi, i pentru
pacate cad din Imparatia Ceriului.
Jidovii s'au chemat intaiu fiii lui Dumnezeu, caci
ei au cunoscut intai pre Dumnezeu i ei sant chemati intaiu la imparatia ceriului, cu patriarhii, cu
prorocii i cu Legea cea veche, i tocmai de insui
Domnul nostru Iisus Christos chemati, pentru-ca
intru danii a facut minuni i for a marturisit intaiu
Evanghelia ; dar ei au cazut dela Dumnezeu, pentru
multimea pacatelor lor, cu care au maniat pre
Dumnezeu. Pentru nemultamirea, necredinta i pentru

hula for cu carea au hulit pre Sfantul Domn Savaot Parintele ceresc i pre iubit Fiiul lui l'au muncit

cu moarte rea l'au omorat, sant isgoniti dintru


imparatia ceriului, unde este intunerecul impartit,
si

unde nu este lumina, nici fata lui Christos, nici bucurie sau veselie, fara numai plangere i scrapire
de dinti, de frica i de durerea muncilor celor fall

de sfarit.
Aa i not acetia ce am crezut, din limbi, santem
chemati la imparatia ceriului i ne chernam fiii lui
Dumnezeu ; dar pentru nemultamirea noastra i pentru
pacatele noastre, vom fi goniti din imparatia ceriului,

(4.

www.dacoromanica.ro

e232

CAZANIE LA DITMINICA

d'inafara de cetatea cea sfanta, cu fermecatorii, cu


curvarii, cu talharii, cu ucigaii, cu apucatorii, cu
betivii i cu calcatorii legei (Apocalipsa 22, 15); aa
i toti iubitorii de pacate, ce sant cretini i mor fara
de pocainta i fara de ispovedanie.
Pentru aceea sa fugim dela fapte diavoleti Si inine catre fapte bune s alergam, ca putem, numai

de vom vrea. Sa nu ne parasim pentru multimea


pacatelor, ci s ne aducem aminte O. David proroc
i imparat carele, dupa ce a cazut in curvie i in
ucidere, iar4i s'a sculzt i mult a plans, cum spune
insusi zicand (Psalm 6, 6) : cOstenii intru suspinele
mele si cu lacrimile mele udaiu a5ternutul mein.

Cui i se pare ca sta, s socoteasca s nu cads,


ca i ceia ce le pare sa sant drepti, de multe on
cad, iar pacatoii se scoala. Aceasta arata pilda f ariseului si a varneplui. Ada Si tu, te smerete inaintea

lui Dumnezeu i zi: Doamne, nu sant vrednic s


intri in casa sufletului meu, ci numai de zi cu cuvanttil i se va tamadui sufletul meu. Atunci Dumnezeu, cu mild se va pleca spre rugaciunea ta, va

tamadui sufletul tau de boala pacatelor, va lauda


scularea ta i pocainta ta inaintea popoarelor celor
vii i a luminatilor ingeri, i te va insoti in ceata sfintilor i dreptilor intru Imparatia Ceriului,
pre carea
not toti sa o dobandim, pentru darul i milostivirea
ta, Doamne Iisuse Christoase Dumnezeul nostru, ca

s te laudam acolo i sa te preamarim, d'impreuna


cu Parintele i cu Duhul Sfant, acum i pururea i
intru veci nesfariti i netrecuti. Amin.

"4*.tit3z-7
www.dacoromanica.ro

cy,

CA.Z_A_NI=
LA DUMINICA

A CINCIA DUPA RUSALII


Cuvdni inainte.
recum otrava este cumplita si omoratoare de
oameni, asa Si mestesugul cel rau al satanei,
este omorator de s,uflete omenesti, si de ce

se atinge tot munceste si mai omoara, $i


nu numai pre oameni ce se pun improtiva
lui, ci si pre dobitoace,

cum auzim din cuvintele

Sfintei Evanghelii pre carea o scrie Matei Evanghelistul.


Cap. 8, stih 28cap. 9, stih 1.
In

vremea aceea, trecand Iisus de ceea parte, in

laturea Gherghesenilor, l'au intimpinat pre dansul


c doi indraciti wind din mormanturi, foarte rai, cat
c nu putea nimenea sa. treaca pre calea aceea. $i iata
c strigau graind: ce este noun si tie, Iisuse Fiiul lui

cDumnezeu? Ai venit aicea mai inainte de vreme


c sa ne muncesti pre noi? $i era departe de dansii o
e turma mare de porci de pa.steau. Iar dracii rugau
pre dansul graind: daca ne gonesti pre noi, porune ceste-ne noua sa ne ducem in turma de porci. $i a
tzis lor: Mergeti. Iar ei wind au mers in turma de
c porci; si indatas a sarit toata turma de pre prmuri
www.dacoromanica.ro

11g,

(15234

CAZANIE LA DUMINICA

t in mare, $i s'a Inecat in apa. Iar pastorii au fugit,


t$i intrand in cetate, au spus de toate, $i de cei int draciti. $i iata au e$it toata cetatea intru intimpic narea lui Christos, si vazandu-1 pre dansul l'au rugat

ca s treaca din hotarele lor. $i intrand in corabie


c a trecut $i a venit in cetatea sa.
INTAIA PARTE

Pentru spaima Apostolilor si pentru minunile lui Christos.

omnul Christos a izbavit pre Ucenicii sai din


furtuna marei, cand erau sa se inece cu corabia
pre mare. A zis vantului $i s'a contenit, $i marei $i
s'a alinat, in cat $i Ucenicii lui se mirau $i graiau
(Luca 8, 25): (Gine poate fi acesta, ca $i vantul $i
marea asculta pre dansul ?) Dupa aceea a mers Iisus
$i de ceea parte de mare, in laturea Gherghesinului,
$i indata l'au intimpinat pre dansul doi indraciti, din
gropi e$ind, cumpliti foarte.
Daca a e$it Domnul de pre mare, de unde izbavise
pre Ucenicii sai
de care minune, daca au vazut,
se mirara
atunci i-a intimpinat pre clan$ii alta minune mai stra$nica decat aceea.
Acei indraciti fiind
goniti de duhuri rele, alergara inaintea lui Christos.

Daca l'au vazut, graiau: ce este noaua $i tie, Fiul


lui Dumnezeu?
caci jidovii il graiau pre Dansul
om de rand; $i nu numai ei, ci $i Ucenicii lui Inca
nu se pricepeau, ci ziceau: c Cine poate fi acesta, O.

$i vantul $i marea asculta de dansul?) Iar de Fiu


al lui Dumnezeu, nu-1 marturisiau pre el. Pentru
aceea dracii veniau de-1 marturisiau ca este Dumnezeu,
$i cu aceasta pre Ucenicii lui ii spaimantau $i-i in-

frico$au. Contenirea vantului $i alinarea marei, arata


www.dacoromanica.ro

A CINCIA. DIIPA RIISALII

235

Ucenicilor puterea Dumnezeirei lui Christos, i ei nu-1

puteau cunoate ca este Dumnezeu, ci atunci dela


draci, auzira Si se mirara.
Marturisirea dracilor, ca Domnul Christos este
Dumnezeu, nu-i trebuia lui Christos, ci dracii 1n*ii
de frica strigau, fiind zdrobiti de puterea lui cea

dumnezeeasca. Daca l'au vazut, l'au cunoscut ca


este Dumnezeu in trup de om i Judecator a toata
lumea, i s'au speriat foarte si de frica au strigat :
ce este noun i tie, Fiul lui Dumnezeu, de ai venit
aicea mai inainte de vreme sa ne munceti pre noi?
Aicea la aratare se cunoate, a este gatita munca
celor rai ce sant vramai lui Christos, ca. i tocmai
dracii cunosc intru sine ca sant rai i vramai lui
Dumnezeu, i pentru aceea au a se munci. *tiu dracii
i vremea muncilor sale, caci dupa stricarea acestei
lumi trecatoare, vor sta toate vecinice i netrecute
i atunci va fi i munca lor. Pentru aceea au zis, ca
ai venit mai inainte de vreme sa ne munceti.
Dumnezeu nu muncete pre nimenea din ceia ce
yin din neamul omenesc, cu fapte bune, catre dansul,
ci'i iubete ca pre nite prieteni ai sai Si intru slava
imparatiei sale ii pune s petreaca, cum pre i
ingerii cei buni, intru cinstea cea de sus, i-a tocmit
sa petreaca ca n4te slugi ale sale ; iar pre ingerii
ceia ce au cazut, ca pre nite vrajmai ai sai are a-i
munci, caci fac tot improtiva lui Dumnezeu. Aijderea
i pacatoii cari fac improtiva lui Dumnezeu, cu danii
se vor munci.

Dracii de nu ar fi greit, nu s'ar teme de munca,


ci Christos mergand improtiva lor, ii 1nfricoa pre
dan0 cu puterea dumnezeirei sale i rautatea i vicleugul lor it arata inaintea. Ucenicilor sai. Atata
www.dacoromanica.ro

236

CAZANIE LA DIIMIN1CA

erau de iuti i de vicleni, Inca tineau pre acei oameni


in cari intrasera, tot in gropi, si prin pustii ii goniau,
de petri se loviau, fiarele i obezile stricau, i nu putea
nimenea s treaca pre acele cai. De acestea de toate
ApOsto s'au spaimantat, i alte minuni mai de inainte

uitau, inainte cu mintea socotiau i socotind nu se


pricepeau.

A DOUA PARTE :
Pentru vicleugul 0 pentru rautatile diavolului.

Daca au vazut dracii pre Christos, ei s'au temut


) foarte i-1 rugau pre dansul s nu-i trimita in
munca mai inainte de vreme. Dracii vedeau multe
i minunate minuni facand Domnul Christos, i se
tem eau ca va ridica pre danii judecata i munca.
Pentru aceea in tot chipul metepgiau i cu viclqug
se rugau, sa nu-i trimita in munca, ci sa le zica sa
intre in turma porcilor.

*i pentru ce a facut Christos aceasta de i-a slobozit pre acei draci de au intrat in turma porcilor?
Nu doara ca pentru rugaciunea for a facut Christos
de i-a slobozit, ci pentru-ca vrea Christos sa arate
rautatile diavolului i mqtqugurile lui.
Intaiu a
aratat, ce muncitori rai i cumpliti sant dracii ; Ca nu
numai pre oameni iubesc sa-i strice i sa-i omoare,
ci i pre dobitoace, care cu nimica for nu se improtivesc. Al doilea a aratat, cat sant de sarguitori spre
paguba i spre primejdie oamenilor, i in tot chipul
mqtqugesc cu vicleugurile lor, s scarbeasca i sa
dobandeasca pre om. Al treilea, pentru ca sa cunoatem mila lui Dumnezeu cea puternica ; ca de nu ne-ar
apara mana lui Dumnezeu i puterea lui cea newww.dacoromanica.ro

A CINCIA DITA. RITSALII

237

vazuta, atunci mai rea primejdie i mai cumplita


moarte ne-ar face cleat porcilor acelor de atunci.
Dumnezeu ne arata despre danii, CA fara de voia

lui n'au nici o putere, nici spre porci, necum spre


oameni. Pentru aceea au rugat pre Domnul Christos
sa le zica sa intre intr'acea turma de porci. Christos
vazand vicleugurile lor, le-a dat voe spre porci sA-i
pearda, ca sa ne socotim noi, sA nu petrecem porcete
i tot-de-una de cele pamanteti sa grijim, ca i cum
am rama in pamant, i nici odinioara in ceriu sa. nu
putem cauta. Unde este viata porceasca, acolo Chri-

stos nu petrece. Duhul Sfant, de acolo fuge, ca i


albina de fum. Numai dracii au putere acolo spre
unii ca aceia ; ii ineaca in marea fait de legilor i-i
omoara.

Deci, dupa zisa lui Christos, dracii au intrat in


porci i indata s'a pornit toata turma de pre tarmuri
in mare. De au dracii atata manie pre dobitoace a
le omora, care niciodata nu se impotrivesc lor, cu cat
mai vartos sA nu aiba pre om i sa nu meteugiasca spre rautatea lui? De aicea sA se invete fermecatorii, cari au cunotinta cu dracii, ce prieteni
le sant lor dracii; cl mai cu deadins le slujesc lor,
pentru ca sa -i arunce pre danii in marea cea de foc,
in muncile de veci, ca i pre porcii de atunci.
Lasa Dumnezeu pre om, pentru zmacinarea trupului,
ca sA-i isbaveasca sufletul in ziva rascumpararei. Lasa

trupul sa i se munceasca, iar sufletul lui it ferete.

Nu Iasi, a se atinge de suflet, ci numai de trup.


Aceasta o cunoatem dela dreptul by (1, 12).
CA sufletul lacuete in trup ca intr'o cask Si daca,

va vedea pre muncitorul, diavolul, se sperie i de


frica, amortete i moare.

L
www.dacoromanica.ro

238

CAZANIE LA DIIMINICA.

Daca au vazut purcarii perirea porcilor, au alergat


in cetate si au spus de toate ce au fost.
Indracitii aceia data au vazut aceasta s'au veselit,
cunoscand din cata rautate i-a slobozit pre danii
Domnul Christos, i i-au multamit de atata bine ce
a facut sfintia sa milostivul Dumnezeu (Matei 8, 34).
Gherghesenii au eit intru intampinarea lui Chri-

stos. Daca l'au vazut, l'au rugat sa treaca din hotarele lor. 0, mare nebunie a nemultamitorilor Gher-

In loc sa se inchine lui Christos i s se


mire de puterea lui si s creada, se lepadara de
gheseni 1

dansul i de binele lui, i l'au izgonit rugandu-1 s


se duca din hotarele lor. Pentru aceea Christos

i-a lasat pre danii ca pre nite nemultamitori, can


iubira mai vartos intunerecul deck lumina. Sfintia
sa Christos be adusese lumina i viata, iar ei aleser.a.

intunerecul i moartea. Pentru aceasta s'a dus dela


danii i le-a lasat s le fie purcarii invatatori si
marturisitori, ca s le spue acea minune a lui Christos.

A5a. i acum se duce Christos dela cei nemultamitori, cari mai mult iubesc intunerecul deck lumina invataturilor lui Christos i vietuesc viata porceasca, de leapada cele cereti i aleg cele pamanteti.

Domnul Christos cate minuni a facut, le-a facut


intaiu pentru binele acelora ; mai apoi pentru invatatura noastra le-a facut. Aicea cu indracitii a aratat
pre iubitorii de argint, pre curvarii si pre nemultamitori.

Pre iubitorii de argint, arata naravul lor cel cumplit, carora nu le este mila nici de sarac, nici de neputincios, nici de neavut, ci de mare la.comie, ca
nite indraciti, iii schimba fata i-i schimonosesc
cautatura. Si nu numai spre streini au aceasta nemilostivire, ci si tocma pre ai sai nu-i feresc. Cat

www.dacoromanica.ro

A CINCIA DUN. RUSALII

239/

vad la altii, tot lorti$i vor sa apuce si s traga. Nimenea nu poate pre unii ca aceia sa-i lege sau saiopreasca, nici cu invatatura, nici cu necontenirea
muncilor vecinice, nici cu frica judecatei ce va fi,
nici cu prietqugul. Precum sunt izgoniti $i munciti
cei indraciti, de dracii aceia ce locuesc intr'in$ii a$a
$i aceia sant munciti de dracul lacomiei, atat cat
nici ziva nici noaptea nil se pot odihni, ci tot-de-una
and de iubirea argintului
striga ca nu le ajunge.
Pre curvari, aceasta munca arata, ca aceia nici
odata nu-si vin in minte, ci ca $i cum ar fi indraciti,
asa sant fara de ru$ine
fara de omenie. Nu se
sfiesc nici de certare, nici de invatatura, nici de fete
de oameni, ci umbld prin gropile intunerecului $i se iz-

besc de petrile pacatelor mai rau cleat cei indraciti.


'
Pre nemultamitori, a$ijderea cearta cu aceasta, sa
nu fie ca Gherghesanii aceia, cari n'au vrut sa primeasca pre Christos, nici sa fie nemultamitori catra
aceia ce le fac bine,
cum a fost Avesalom catra
tatal sau David, de-i sta improtiva ; cum a fost Iuda
catre Christos, $i cum au fost jidovii catre proroci
$i mai apoi catre Domnul prorocilor care Christos
carele mult bine le facuse $i trupului $i sufletului lor, iar ei in loc de bine l'au muncit l'au
rastignit pre lemn. Pentru aceea le-a luat imparatia
ce aveau ei pre aceasta lume, si cu aceasta au perdut $i imparatia ceriului.
Santa Evanghelie de asta-zi ne arata, sa nu fim
nemultamitori catra aceia ce ne fac noud. bine. Macar

ca se $i pare acest pacat ca este mic, dar mai mare


altul nu este. Atata este de mare, cat aduce pre om
de nu multame$te nici lui Dumnezeu, nici baga in

L
www.dacoromanica.ro

240

CAZANIE LA DIIMINICA

seama binele lui. Ce pacat va putea mai curand sa


munceasca pre om deck acesta ?
Cat pentru tine, o omule, Dumnezeu a fost om 1),

chip de rob a luat asupra sa, strein pe pamant s'a


aratat i spre moarte s'a dat pentru tine, ca pre tine
s te izbaveasca din munca vecinica ; iar tu acest
bine intru nimic nu-1 socoteti

gi

darurile lui le le-

pezi. Dumnezeu te-a facut pre tine sa-i fii fiu i


motenitor intru imparatia Sa cea de sus, iar tu te
lepezi i insuti pentru pacate te faci fiu diavolului
i motenitor matcei focului.
Pre Adam l'a facut Dumnezeu locuitor raiului, iar

el pentru nemultamirea lui a fost izgonit din raiu


(Facere 1, 9) i in loc de viata afla moarte in pamant. Iar tie, o cretine, in locul raiului ti-a daruit
ceriul ; de-1 vei perde pentru nemultamirea ta, de
acea nu in pamant, ci sub pamant in intunerecul
muncilor, vei locui. Apa tot nemultamitorul ce nu mul-

tarnete binelui ce are on dela Dumnezeu on dela


oameni, va peri. De care, Doamne, sa ne izbaveti
Si binelui de veci sit imparatiei tale sa ne invrednicqti, pre carea not toti s o dobandim, pentru
mila i pentru darul tau cel bogat : ca tie se cade
marine, cinste i inchinaciune, cu Parintele i cu
Duhul Sant, acum i pururea intru veci netrecuti
i nesfariti. Amin.

-t(34dir'1) loan 1, 14.

L
www.dacoromanica.ro

I
ono,

C-A-Z_A_NI
LA DUM1NICA

A EASEA DUPA RUSALII


Cuvant inainte.

Cone nu se va mira de milostivirea i de indurarea Domnului nostru Iisus Christos, ca


atat ii este mila de toti, ca un Parinte i
ca un Facator, Inca, pentru mila sa, s'a
pogorit din cei de sus intru ceti de jos,
din ceriu, pre pamant ; i pre parriant, din cetate i
din sat in sat umband, cautand oaia cea perduta,
i slobozind pre cei apasati de diavolul, bolnavii tmaduind, stricatii curgind, mortii inviind i slabanogii
intarind. Acestea vazand nemultamitorii jidovi, foarte
se maniau pre dansul i cu pizma it huliau, cum spune

noun astazi sfanta Evanghelie pre carea o scrie


Evanghelistul Matei.

Cap. 9. stih 1 8.
In vreme aceea, intrand Iisus in corabie a trecut
i a venit in cetatea sa. *i iata i-au adus lui pre
curl slabanog, carele zacea in pat ; i vazand Iisus
c credinta lor, a zis slabanogului : Cuteaza, fiule, iar-

cta-ci-se pacatele tale. *i Wa oarecari din carturari


t ziceau intru sine : acesta hulqte. *i vazand Iisus
e gandurile lor, a zis : Pentru ce cugetati cele viclene
www.dacoromanica.ro

16

tk7.9

242

CAZANIE LA. DIJMINICA

c intru inimile voastre ? Cad ce este mai lesne ? a zice:


c Iarta-ti-se pacatele tale, au a zice : scoala si umbla?

c Ci ca sa stiti ca putere are fiul omenesc pre pacmant a ierta pacatele, atuncea a zis slabanogului :
Scoala, is -ti patul tau si to du in casa ta. Si sculan-

t du-se si-a luat patul lui si s'a dus in casa sa. Iar
c multimea vazand se mira si preamarea pre Dumnezeu carele a dat putere ca aceasta oamenilor 7).

INTAIA PARTE:
Pentru credinta celor ce purtau slabanogul 0 pentru
boala lui.

Domnul nostru Iisus Christos, doftorul si lecuitorul oamenilor jidovesti, cum de multe on ostenia
si umbla prin hotarele Galileei, prin Capernaum
si prin locuri pustii ; asa si astazi ne spune noun

sfanta Evanghelie, ca a mers in cetatea sa, ca in


Vitleem s'a nascut si in Nazaret a crescut (Matei 2, I),

pentru aceea se si cheama Nazaret cetatea lui.


Cap2rnaum-u1 era locuit jumatate de jidovi si jumatate de Mani. Acolo de multe on mergea Iisus
de invata pre amandoua limbile si binele sau it arata
for si tamaduia bolnavii lor, cum si pre acest slabanog,-. Daca a intrat Domnul Christos in Capernaum,
atunci au adus la dansul un bolnav pre care it purtau

patru insi ca pre un mort, si nicidecum putere sau


tarie intru sine nu
rudeniile lui.

avea, de nu-1

vrea purta

Mare credinta au avut catre Christos aceia ce


purtau pre acel bolnay. Cu deadinsul crezura ca
Christos are putere sa tamaduiasca. bolnavul intro
mica de cias, de pacate sa -1 ierte si pre dansii sa-i
stobozeasca de osteneala cu sanatatea lui, si sa-i ve6)
i7.3i.,

www.dacoromanica.ro

-SEA
A EASEA DUPA RUSALII

243

(5

seleasca. Ca de n'ar fi crezut in asa chip, nu 1-ar fi


adus asa de departe ca pre un mort, pre ulitele cetatei, prin mijlocul multimei de oameni, cu atata
osteneala Si cu atata nevoe. Pentru aceea Domnul
Christos, cell ce tie si vede tainele si toate ascunsele,
daca a vazut credinta ca aceea intru inimile lor, a zis
slabanogului : Fiule, iarta-ti-se pacatele tale. De aicea
sa. cunoastem, Ca credinta cea buna agoniseste mantuire sufletului si sanatate trupului.

Insa si aceasta sa stim, cat este de rau pacatul.


Acesta mai inainte aduce boala in suflet. Daca se
inmulteste in suflet, atunci se varsa si pre trup. De
aceasta avem marturie si putem a lua pilda dela Cain,
carele a facut pacat mare inaintea lui Dumnezeu; ca

ucigand pre fratele sau Avel, si pre parintii sai i-a


scarbit, si pamantul cu ucidere 1-a spurcat. *i Inca
dupa atata greseala, au pricit lui Dumnezeu sand
1-a intrebat : unde este fratele tau ? Iar el a zis : Au
'doara eu s. tint paznic fratinemeu (Facere 4, 8, 9)?
N'a zis: greit-am de am varsat sange nevinovat, ci
'Inca si mai adause gresala si se inmulti pacatul in
sufletul lui, si de aceia se varsa i pre trup. Blestemul lui Dumnezeu a cazut pre sufletul lui, iar boala
pre trup ; ca si mama cu care ucisese pre frate-sau,
nici odinioara nu o putea duce la gura sa manance
cu dansa, ci tot-dea-una tremura, aratand semnul
maniei lui Dumnezeu. De aicea arata Dumnezeu, ca
toata boala intra in trup, pentru ramaitele pacatelor:
unora pentru mancari fara vreme i pentru becii, altora
pentru necuratii i pentru curvii.
Pentru aceea, Domnul nostru lisus Christos, intaiu
a taeat radacina boalei, adeca pacatul din suflet. De
aci a tamaduit i trupul, nu ca doftorii ce doftoresc
0 re

GEW.

www.dacoromanica.ro

J
244

CAZAN1E LA DUMINICA

numai trupul, iar sufletul nu-1 pot, ci ca un Domn


si doftor adevarat tuturor boalelor noastre, a tamaduit
si sufletul d'impreuna cu trupul. Si intaiu a slobozit
pre ddnsul de pacate i i-a zis: Fiule, iarta-ti-se pacatele tale.

Iar acolo erau unii din carturarii jidovesti de sedeau si gandiau intru inimile lor : Ce poate fi? Ce
graeste acesta asa hula? Cine poate a ierta pacatele,
fara numai unul Dumnezeu? Acesta au zis ei pentru-ca vreau s dea vinovat pre Christos inaintea
poporului, ca huleste pre Dumnezeu, si sa-1 ucida
cu petri, dupa legea lui Moisi. Domnul Christos cu
bland* rabda ocarile lor si se arata pre sine inaintea
poporului, Ca nu este hulitor, ci este Dumnezeu
adevarat, de stie gandurile si cugetele lor, si a zis:
Ce ganditi aceste viclesuguri intru inimile voastre?
Au doara nu stiti ca eu sant cela ce iscodeste inimile
si vad gandurile ce zac intru dansele? Ca voi cautati
in tap., iar eu caut intru inima si vad gandurile cele
viclene, ca ganditi spre mine ran.
0, mare plecare a Dumnezeului nostru si nemasurata blandete a Imparatului sfintilor ! In ceriu este
laudat si cantat de toate cetele ingeresti; iar pre pamant, de oameni pacatosi a fost ocarlt. In ceriu se
rusineaza Heruvimii si Serafimii de fata lui ; iar
pre pamant ii ziceau ca. huleste pre Dumnezeu. In

ca un puternic, toate

orandueste si be
tocmeste cum va, cate sant in ceriu si cate sant
ceriu,

le

pre pamant; iar aicea jos, ca un neputernic era

clevetit si invinovatit.
Vazdnd sfintia sa gandurile lor, a zis: Ce va pare
Ca este mai usor : a ierta pacatele, sau a tamadui
bolnavul? Stia fieste-carele dintr'anii, ca mai grew
www.dacoromanica.ro

tk3Samil

seg.
A ySEASEA PUPA RIISALII

245

este sa zica sa i se ierte pacatele, i mai wr este


sa tamaduiasca bolnavul. Pentru aceea Domnul
Christos a tacut intaiu cel mai greu, ca sa cunoasca
ca este facut de dansul i cel mai uor, i a zis : SA

titi. ca eu am putere pre pamant a ierta pacatele


nu numai pacatele a ierta, ci i mortul a-I invia

si

i slabanogul a-I intAri. Si a grait catre bolnav : Tie


zic : Scoala de-ti is patul, pleaca i to du in casa
ta. Iar el indata s'a sculat, i-a ridicat patul pe
umere i umbla inaintea tuturor. Aceasta daca a
vazut multimea, se mira cu spaima gi zicea, ca nici

odinioara n'a vazut ap., i cu bucurie lauda pre


Dumnezeu de toate cate vazuse $i auzise, cum
dete Christos acelui bolnav de o data i sanatate i
iertare de pacate.
A DOUA PARTE :
Cum se cade s rabdam toate neputintele cu multamlre.

and ne-ar da Dumnezeu, dupa pofta noastra, biji nele lumei : sanatate, avutie, buna intamplare
,C
intru toate, atunci am avea pre Dumnezeu bun i

iar daca ar lua acestea toate dela noi,


atunci iarai am rapti i am huli pre dansul, ca i
milostiv ;

fariseii. Pentru aceea, de ar veni pre -noi i scarbe,


dintru socotinta lui Dumnezeu, santem datori sa
multamim ca i de bine i sa nu ni se supere in
scat-be, ci sa rabdam cu blA.ndete.

Precum doftorul nu este bun numai atunci cand


adapa bolnavul cu erburi dulci, ci i atunci este bun
cand da bolnavului i erburi amare i tae cu briciul
carnea cea rea, numai sa tamaduiasca bolnavul; ap.
i Dumnezeu, cela ce este socotitor de tot binele,

Vin

GX_W

www.dacoromanica.ro

scg

,-L

g 246

CAZANIE LA DUMINICA

pururea socoteste bine de faptura manilor sale, iar

mai vartos de om, sa nu piara. Pentru aceea, de


multe on sloboade certari de rane $i de boale, pentru
ca sa ne simtim si sa alergam catre mila lui.

Daca dobandim ceva bine din manile lui Dumnezeu, on sanatate indelungata, on avutie, on cinste
si marire, atunci catre aceea nadajdueste sufletul,
inima si mintea noastra, si dupa unele ca acelea ne
luam, uitam pre Dumnezeu si ne departam de dansul
cu gandul, ca si fiul cel curvar. Dumnezeu vazand
departarea noastra si zabava indelungata ce ne zabovim cu lucrurile acestei lumi deserte, trimite spre
noi spaima, de ne sparie si ne intoarce catre sfintia

sa : Une on cu osti si cu robij, alte on cu foc, alte


on cu moarte naprasnica, alte on cu foamete, ca sa
alergam degrab la dansul in toate nevoile noastre,
si judecatile lui cele ascunse sa nu ocarim.
Sa nu ne aflam cumva puindu-ne lui improtiva,
ca nu stim pentru ce santem certati. De vom rabda
,aceasta certare trecatoare, atunci ne vom izbavi de
certarea cea vecinica, cum si scrie, Ca cu cat se
strica omul nostru cel dinafara, adeca trupul, cu
atata se inoeste cel dinlauntru, adeca sufletul (II Corinteni 5, 1). Toata certarea dintru aceasta lame, nu
se arata a fi bucurie, ci scarba ; iar mai apoi se afla
roada pacei, adeca mare si multa. odihna. Patima

dintru aceasta vreme de acum, nu este intocma cu


slava ce va s se arate intru noi, carea covarseste
preste masura cu marirea cea de veci.
Pentru aceia santem datori, toate certarile si bataile sa le rabdam cu multamire, si cu drag s luam
lauda ca din manile lui Dumnezeu. Iar sfintia sa,
ca cela ce stie toate, daca va vedea intoarcerea
www.dacoromanica.ro

SOS
A.

EAPTEA DUPA. RCISALII

247

noastra catre dansul, curand ne va slobozi de unele


ca acelea, ne va darui binele acestei lumi si dupa
pre carea
aceea viata de veci si imparatia ceriului,
noi toti s o dobandim, cu darul Domnului nostru
Iisus Christos, a Caruia este marirea, cinstea si puterea, d'impreund cu Parintele si cu Duhul Stant,
acum si pururea si intru veci vecilor. Amin.

WM-w ,w

W' W701 WL11..^.1111,

C_AZA_1\TI
LA DUMINICA

A EAPTEA DUPA RUSALII


Cuvant inainte.
recum soarelelumineaza cu stralucirea sa toate

cate sunt pre sub ceriu si tuturor tinde stralucirea sa, asa si Domnul nostru Iisus Christos, dreptul soare, lumina cea neapusa,
stralucirea cea vecinica, lumineaza pre toti
cati yin catre dansul ; L nu numai trupul ci si sufletul,
cum a luminat $i pre acei doi orbi de cari
spune acum sfantul Matei Evanghelistul.

Cap. 9, stih 27-35.


In vremea aceea, trecand Iisus, mers-au dupa dansul
doi orbi strigand si graind : Milueste-ne pre noi

disuse fiul lui David. Iar daca a mers in casa, yenit-au catre dansul orbii si le-a grait for Iisus :
(Credeti ca pociu sa fac eu aceasta ? Grait-au lui :

fk6

www.dacoromanica.ro

-ipops

6 248

CAZANIE LA DIIMINICA

adevarat, Doamne. Atunci s'a atins de ochii lor,


c graind: Dupa credinta voastra sa fie voua. $i s'au
c

deschis lor ochii ; si le-a poruncit for Iisus, graind:

Socotiti ca nimenea s nu stie. Iar ei wind, l'au


c vestit pre dansul preste tot parnantul acela. Si wind

ei, iata au adus catre dansul pre un om mut indracit. $i fiind gonit dracul, a grait mutul, $i s'a
mirat multimea graind: Nici odinioara nu s'a aratat
asa in Israil. Iar fariseii graiau: Cu domnul dracilor goneste dracii. $i umbla IisuS prin toate cetatile si orasele, invatand in soboarele lor, $i marturisind Evanghelia imparatiei, $i vindecand toata
eboala si toata neputinta intru oameni 1.
INTAIA PARTE :
Pentru credinta acelor doi orbi si pentru puterea cea
Dumnezeeasca.

I rsaia prorocul mai inainte vreme a vazut cu Duhul

Sfant venirea lui Dumnezeu pre pamant si binele

ce vrea sa faca neamului omenesc; pentru aceea


strigand a zis (35, 4, 5): Veseleste-te pustie neumblata, Ca iata Dumnezeul vostru va veni si va va
izbavi pre voi. Atuncea se vor deschide ochii orbilor,
si urechile surzilor vor auzi, si deschis va grai limba

mutilor. Atunci schiopii vor sari ca cerbii..


Acestea ce a prorocit de demult prorocul, acum
s'au plinit. Cu adevarat acum s'au deschis ochii

orbilor. $i nu numai celor doi, ci la toata lumea a


stralucit lumina sfintei Evanghelii a imparatiei lui
Dumnezeu; s'a varsat Duhul Sfant intru inimile oamenilor cele pustii, intru care nu umblase binele lui
Dumnezeu; deschis graeste limba celora ce marturisesc Evanghelia si surzii and glasul lui Christos.

54,
(-4

Lc,
www.dacoromanica.ro

PS,i_

4r.ix

A SEAPTEA DUPA. RUSALII

249 3,-

Domnul Dumnezeu cu trup a umblat pre lume,


si intru umblarea sa, mult bine a facut neamului
omenesc. Mergand pre cale,- pre o femee ce-i curgea
sange de doi-spre-zece ani, o a tamaduit (Marcu 5, 25).

Fata lui lair o a inviat. *i daca a esit de acolo,


venira dupa Dansul doi orbi de strigau si se rugau,
fiindca prinsesera de veste de minunea ce facuse
Christos in casa lui Iair de-i inviase fata. Pentru a-

ceea cu de-adins se rugau sa le deschida ochii si


sa le dea vedere, si ziceau : Fiul lui David, milueste-ne. Fiul lui David, ii ziceau orbii, fiindca acest
flume, mare cinste $i mare slava avea intru Israilteni.
Ca dintre imparatii jidovesti, intaiu David a facut lui
Dumnezeu spre placere si lui i-a fagaduit Dumnezeu,
ca din semintia lui se va naste Mesia Christos, cum
si

scrie: (Din roada pantecelui tau voi pune pre

scaunul tau? (Psalm 131, i f). Pentru aceea si orbii


aceia stiind aceasta, it strigau si-i ziceau : Fiul lui
David.

Insa sfintia sa Domnul Christos, nu vru sa-i tamacluiasca pre cale, pa.ng n'a intrat in casa. Nu
pentru alta, numai pentru nemultumitorii jidovi ce
erau cu dansul, cari pururea huliau si ocarau minunile lui ce facea. Iar daca a intrat in casa, atunci
le-a zis: Oare credeti ca pociu face aceasta? Intre-

bat-a Christos, nu ca doara nu vedea sfintia sa


credinta ce era intru inimile lor, ci pentru ca s arate

si ei singuri cu gura lor, credinta, ca sa indemne


si pre altii catre credinta. De multe on minunile ce
facea Domnul, nu le facea nuniai pentru cei bolnavi,

ci mai vartos pentru ceia ce vedeau si auziau. Asa


si aicea, a cerut Christos credinta dela otbi, pentru
ca s arate inaintea multimei, ca puterea credintei
xr,T*

535,.9

QrjW,

www.dacoromanica.ro

7:(P

(Or"` 250

CAZANIE LA DITMINICA

mult poate : pre mare ca pre uscat a da sa umble,


mortii sa invie, muntii sa mute $i orbilor ochi sa dea.
Dupa ce i-au tamaduit $i le-au dat lumina, le-a zis

sa nu spue nimenui minunea ce a facut. Cu aceasta


ne-a inv,atat sa nu ne laudam cu bunatatile noastre,

s ne marim cu binele nostru. Iar

daca
au e$it, povestiau $i spuneau catre toti minunea aceea.
Nu pentru-ca doara nu ascultara cuvantul ce le zisese
nici

ei

Christos sa nu spue nimanui, ci ca ni$te marturii


cuvantului lui Christos, marturisiau preste toata Cara
aceea binele $i minunile lui Christos.
Daca s'au dus dela dansul orbii, luminati si trupe$te $i suflete$te, atunci indata au adus la dansul

un om mut, indracit. Nu era aceasta boala din firea


omului aceluia, ci din viclqugul diavolului, $i de
aceea altii l'au adus pre dansul, ca. nu putea nici sa
se roage lui Christos de vreme ce diavolul legase
limba lui de era mut. Pentru aceea nici Christos n'a
cerut credinta dela dansul, ca dela orbi, ci indata l'a
vindecat ca au gonit pre dracul, $i au graft mutul,
far multimea se mira $i graia : Nici odinioara nu
s'au aratat minuni ca acestea in Israilteni.

A DOUA PARTE :
Pentru faptele cele bune ce se cheama lumina, $i pentru

faptele cele rele ce se chiama Intunerec.

\oate faptele cele bune au incepatura dela Dumnezeu, ca. Acela este singur lumina adevarata, cum a zis insu$i (la Ioan 12, 46) : cEu sant
lumina lumei; cela ce va umbla dupa mine $i dupa
zisele mele, acela nu umbla intru intunerec, ci va
umbla pururea in lumina,. Precum este Christos lumina, a$a $i lucrurile lui sant lumina.

T
g-Q,-)'

www.dacoromanica.ro

A EAPTEA bIIPA. RIISALII

251 '"?e5

Iar faptele cele rele, au incepatura dela diavolul.


Precum este acela intunecat, asa sant si lucrurile lui
intunecate. Faptele lui cele rele sant acestea : Necredinta fare frica, adeca cand nu se teme cineva de
Dumnezeu ; nemultumirea, mandria, desarta marire,
lacomia, mania, nepaza, lenea, betia. Dintru acestea,
se nasc curviile, necuratiile, zavistia, pizma, uciderea,
furtisagurile, apucarile, nemilostivirea, vrajba. Acestea

sant lucrurile intunerecului. Cine le are si le face


pre acestea, acela este orb $i intunecat cu intunerecul
diavolului si mostean imparatiei dracesti, unde este
focul nestins si munca vecinica, gatita iubitorilor de

pacate. Ceia ce umbla intru acest intunerec, aceia


sant mai orbi decat orbii aceia de atunci, pre cari
i-a luminat Christos. Aceia, dupa trup numai, in
aceasta lume erau orbi, iar acestia si dupa suflet, in
veci sant osanditi, si nici odinioara pre Dumnezeu nu
vor vedea, nici lumina imparatiei lui ; pentruca acele
pacate, tot sufletul cu intunerecul vecinic it cuprinde,
si mintea cu orbie neinteleapta o leaga. Precum cel
orb nu vede inaintea sa nimica : nici tarmure, nici
searpe, nici arma, nici alt nimic din cate ii aduc
lui moarte, asa si omul cel ce este orb cu intunerecul
pacatelor, nimic nu vede inaintea sa, nici chiar pacatul
ce face, nici se teme de moarte, nici gandeste de

munca, ci toate acestea zac dinafara de mintea lui.


Cum nu vede cel orb s se fereasca de searpe, asa
si

iubitorul de pacate, nu vede s se fereasca de

pacate.
Deci, cum faptele cele dracesti sant si se chea ma in-

tunerec, asa si faptele cele bune sant si se cheama.


lumina. Faptele cele bune sant acestea : dragostea,
credinta, nadejdea, adeca s creaza nqcine i sa naxG-d.

t11'

()-1'

www.dacoromanica.ro

rAl

252

'1%5.

CAZANIE LA DOMINICA

dajduiascA intru Dumnezeu; smerenia, supunerea,


blA.ndetele, dreptatea, milostenia, curatia, rabdarea,
ascultarea, ruga, postul, paza, trezvirea, paza bisericei.
Acestea sant lucrurile luminei. Acestora este invatator
si inceptor Christos. Cine le va tinea intru inima sa

i le va face, acela este fiu luminei i motean imparatiei ceriului.


Dara tu, o omule, cela ce iubesti pacatele, ce vei
alege dintru aceste doua, ca sa tii ?
Faptele cele

bune, sau cele rele ? Lui Christos sa urmezi, sau


dracului ? In lumina sa umbli, sau in intunerec ? Cu
Dumnezeu pi cu ingerii lui intru imparatia cerului,
sau cu diavolul in munca focului nestins? Alege acum
una din doua; iti este in voe $i ai minte slobodd.
De vei zice : eu pot *i lui Dumnezeu i dracului
sa slujesc, i in lumina i in intunerec sa. umblu, i
bine i rau sa fac,
aceasta nu este adevarat, ci
este minciund i inplaciune draceasca. SA nu to ineli, omule, cu aceste ganduri si cu aceste amagituri,
ca n'are nici o impreunare dracul cu Dumnezeu ;
n'are parte intunerecul cu lumina, nici faptele cele
rele cu cele bune, nici pacA.toii cu cei drepti. Atata

sant de departe, cat este cerul de iad.


Socotete, o omule cretine : a cui voe faci i cui
urmezi, aceluia vei fi dup. moarte i intru imparatia
lui vei locui in veci. Doua imparatii sant intru aceasta
lume : o imparatie a rautatilor i a pacatelor, alta

imparatie a bunatatilor i a dreptatei. Acestea totdeauna sant in vrajba : raul binelui i binele raului.
Intru imparatia rautatilor, imparAtete diavolul ; intru
imparatia bunatatilor, imparatete Christos. Pentru

aceea fugiti de scapati i qiti din imparatia intunerecului si alergati la lumina imparatiei lui Christos,
MG)

)"21-1

www.dacoromanica.ro

ZA
A OPTA PUPA. RUSALII

253 ite)

ca cu dansul in veci s imparatiti i acolo sa.-1 prea-

mariti d'impreuna cu Parintele i cu Duhul Sant,


acum i pururea i intru veci nesfariti. Amin.

CAZAl\TI=
LA DUMINICA

A OPTA DUPA RUSALII


Cuvant inainte.

imic aa de dulce sufletului cretinesc nu

este intru aceasta lume, ca atunci cand


aude cuvantul lui Dumnezeu ; caci cuvantul
lui Dumnezeu se cheama foc, i daca
cade in suflet, toata raceala pacatelor

scoate afara, i dragostea lui Dumnezeu ca un foc


se aprinde intru dansul si toate gandurile pacatelor
arde. Intr'alt chip se cheama sabie de amandoua
partile ascutita, c nu se sfiete de fata nimanui
nici de imparat, nici de domn, nici de vladica, ci ca
o sabie de amandoua partile ascutitA, tae i vadete
toate fara-de-legile i toate gandurile cele de pacate
din inimile tuturor. Cheama se i hrana, cuvantul
lui Dumnezeu, ca este mai dulce cleat toata dulceata acestei lumi, c indulcete i trupul i sufletul
in veci, hranete sufletul cu hrana nevazuta i este
viu in veci. De aceasta dulceata a gustat i multimea aceea carea umbla dup. Christos, din multe
cetati, sate i pustiuri, si trei zile statura imprejurul
t.94
*P.

eT)-X

bV1/4

www.dacoromanica.ro

Vc7..(P

{9C411 254

;106,

CAZANJE LA DIIMINICA

lui, nemanca0, ascultand cuvantul lui. Pentru aceea


si Domnul Christos in doua chipuri le-a facut for
bine, ca toti bolnavii for i-a tamaduit si pre dansii
cu cinci pani mici, cinci mii de oameni a .saturat,
numai barba4i, fara de mueri si fara de prunci,
cum mai ales auzim astazi din Sfanta Evanghelie.
Dela Matei cap. 14, stih 14-22.

In vremea aceea, vazut-a Iisus popor mult, si i s'a


facut mild de dansii si a tamaduit bolnavii lor.
e Si fiind seara s'a apropiat catre dansul Ucenicii lui
egraind : Locul este pustiu si vremea a trecut ; slobozeste poporul ca sa se duca prin sate sa.-si cum-

cpere bucate. Iar Iisus le-a zis for : Nu trebue sa


cmearga; dati-le voi sa manance., Dar ei au zis lui:
1Nu avem aicea fara numai cinci pani si doi pesti.
Si el a zis: Aduceti-le incoace. Si a poruncit pocporului sa sada pre iarba, si luand cele cinci pani
c$i doi pesti, cautand la ceriu a binecuvantat, $i a
frant si a dat Ucenicilor panile, iar Ucenicii popocrului. Si au mancat WO si s'au saturat, si au luat
cramasice de sfaramaturi, doua-spre-zece cosuri pline.

cIar oamenii cari mancasera erau ca cinci mii, fara


de mueri si fara de prunci. Si indata a silit Iisus
(pre Ucenicii sai a intra in corabie si a merge Mae intea lui de ceea parte, pana cand va slobozi poporul.

iNTAIA PARTE

Pentru cum se cade sa dea fies-cine cale maniei,


si pentru minunea lui Christos.

A( ceasta
minune a fost intr'acea vreme cand
auzit Domnul Christos, ca pre Joan Botezaa

\.,

torul l'a neat Irod. Atunci intrand in corabie, s'a


xrr

"coxi
,W=Z9

www.dacoromanica.ro

4,14.

A OPTA DIIPA RIISALII

6;s
255 g'e}

dus intr'un loc pustiu in singuratate (Matei 14, I I-I 3).

Dusu-s'a Domnul in pustie, nu ca doara se temea


cum
de moarte, ca insui de buna voe vrea sa o is
zisese insui: c Am putere sa-mi pui sufletul meu,
ci a fugit dinaintea masi am putere iar sa-liau>

niei, ca sa ne invete pre noi s nu ne dam inine


pre noi in napaste, ci s. fugim dinaintea maniei omeneti. Fugit-a Domnul Christos i pentru aceasta, ca.
Inca nu era venita vremea muncilor Sfintiei sale. $i

Inca, ca sa arate i aceasta, ca n'a luat trup amagitor, cu vre o nalucire, ci trup adevarat asemenea
ca i alti oameni, alegand numai fara de pacate.

De ar fi fost prins atunci de Irod, l'ar fi omorat


ca si pre Joan; iar de s'ar fi izbavit atunci Christos
dintru acea nevoe, atunci ar grai de sfintia sa, ca
cu nalucire s'a aratat i n'a luat trup adevarat, ci
nevazut a scapat din mainile lui Irod, ca i cum ar
fi tara de trup. Pentru aceea Domnul Christos de
buna voe s'a dus la pustie, ca sa astupe gura ereticilor : a lui Marchian i a lui Manifiu, ce au invatat
ca cu nalucire s'a intrupat Christos. Dusu-s'a Domnul

in pustie ca sa se osebeasca de multime i sa se


odihneasca ceva; dar multimea nici ap, nu se lasa
de dansul, ci cu drag alerga dupa dansul si prin
pustii, aratand catre dansul credinta i dragoste. Pentru

aceea au luat i plata, mila lui Dumnezeu, pentru


osteneala Tor. Daca i-a vazut pre danii, i s'a facut
mila de ei, ci cati bolnavi aveau cu ei, pre toti i-a
vindecat (Matei 14, 14) i din multi, cu cuvantul,
dracii a scos, chiopii a ridicat, orbii a luminat, slabanogii a intarit. $i 1111 numai trupurile for de boala
le-a vindecat, ci i sufletele for din boala vecinica a
slobozit i in flamanzirea for i-a hranit. Atata este de
f15Gd.

www.dacoromanica.ro

o.o.
(.91:14 256

CAZAN1E LA DITMINICA

,keeS,

mare mila lui Dumnezeu, cat nu darueste numai de


ce se roaga omul, ci si de ce nu se roaga dobandeste.
Vazand Apostolii lui Christos acea multime cu
atata osardie ca sta imprejurul lui Christos si de
atata vreme flamanzi i n'au ce manca, s'au apropiat catre InvatA.torul for Christos i-1 rugau sa-i sloboadd pre dansii ca sa se duca sa -si cumpere bucate.
Nu stiau ei, nici gandiau de bucatele cu cari vrea
Christos sa-i hraneasca. Pentru aceea i Domnul

Christos n'a zis: Eu le voiu da de vor manca, ci


zise for : Dati-le voi for sa manance, iar ei nu trebueste

sa se duca dela mine, ca de le-ar trebui m'ar fi rugat


ei sa-i slobod pre dansii. Eu sant brand flamanzilor
si isvor de apa vie insetatilor. Eu pociu sa hranesc
si aicea, cum am hranit i poporul jidovesc in pustiile
Sinaei, cu mand din ceriu si cu apa din peatra seaca,
in patru-zeci de ani (Esire 16, 4). Pentru aceea nu
trebueste s se duca ei, ci le dati voi for s manance.
Iar ei au grait : Doamne, n'avem aicea fara numai
cinci path i doi pesti. Atuncea Domnul Christos a
zis lor : Aduce-ti-mi incoace panile i pestii, ca sa
cunoateti i voi puterea mea. Eu stapanesc marea
i uscatul ; in mare inmultesc pestii i pre pamant

roada. Eu, din putin pociu face mult, si din mici,


mari. Apostolii au adus panile i pestii. Daca le-a
luat, a zis sa sada poporul pre iarba, i sfintia sa
ridicandu-si ochii i cautand la ceriu a binecuvantat
si a frant ;
rintele,

adeverind ca din ceriu a venit dela Pa-

invdtand pre noi, s nu ne atingem de

bucate la masa sa, mancam fara binecuvantare, mai


inainte pana nu vom multami lui Dumnezeu celuia
ce ne hraneste.

www.dacoromanica.ro

257

A OPTA DUPik RETSALII

A DOUA PARTE:
Pentru puterea Dumnezeirei lui Christos 0 pentru
Inmullirea panilor J peotilor.

naca a binecuvantat Domnul Christos si dace a


frant, de aceia s'au inmultit penile si pestele.
Cu manile a binecuvantat si a frant, iar cu puterea
cea nevazuta a Dumnezeirei sale, a inmultit panea
i pestele, ca sa. cunoasca WO ca este acela ce inmultete roada pamantului $i da hrana la toate fapturile; ca este acela ce a zis dintru'ntaiu s creasca
parnantul iarba tarinilor si seminte de toate felurile
(Facere I , I2); sa scoata apele jivini vii, chitii cei
mari, pesti i gadine de toate felurile ce sant in apa
i hiarele marilor i ale pamantului, i paserile ce
sboara in vazduh. Acestora tuturor este facator $i
inmultitor Domnul nostru Iisus Christos, cuvantul
lui Dumnezeu, cu firea trupului nostru imbracat.
Precum se cunoaste dupre acele lucruri d'intaiu,
puterea marirei sale, carele numai cu cuvantul a zis
si .s'a facut, asa si aicea pentru inmultirea panei si
a pestelui, se cunoaste puterea lui cea dumnezeeasca.

Cu nimic nu este mai mica aceasta cleat acele


de atunci.

Aceasta minune a facut-o in pustie ca s nu fie


vre un prepus, sa zica necine ca a fost aproape de
vre un targ, de a adus de alta parte acele bucate.
Deci bin e-cuvantand si frangand Domnul Christos acele

cinci paini si doi pesti, le-a dat Apostolilor. Apostolii luand, faramb.turile cresteau in mainile for si
se inmultiau. Aceasta vazand. ei, se mirau si se bucurau, si asa dau multimei de-si impartia, ca erau
asezati cete, ate o suta si cinci-zeci, pre iarba verde.
www.dacoromanica.ro

17

'e"=_)

258

CAZANIE LA DUMINICA

Mancara toti i s'au saturat din putina. pane i din


doi pesti, cinci mii de barbati numai, afarn de mueri
i prunci. Tuturor le-au ajuns i Inca. au i prisosit
dour -spre-zece cornice pline de faramaturi.

Invatat-a Domnul Christos sa stranga faramaturile, sa, cunoasca ca nu sant alte pani intregi, ci sant

acelea ce a frant. Doua-spre-zece copite a invatat


sA. umple, pentru ca fie-care Apostol sa ducn pe umere
cowl sau, ca sl-i aduca aminte de minunea Dom-.
nului i Facatorului sau. 5i Iuda vanzatorul sA poarte

cowl pe umarul sau, ca sA4 fie martori umarul i


manile, in vremea aceia in care vrea sA vanda pre
Domnul snu, Cela ce a facut aceasta minune.
Daca a facut Sfintia Sa aceasta minune, atunci
foarte s'au mirat de Dansul jidovii, atata cat i imparat vreau sA-1 ridice. De aicea mare lauda au acei
din multimea aceea, cari, cu femei, cu prunci, au ca-

latorit dupa Christos pana in pustie. Acolo au flamanzit, stand i ascultand invatatura Lui trei zile.
Ada este dragostea ; toate prea lesne le rabda.: foamea,
goliciunea, zaduhul i gerul.

i
noun ni se cade, celora ce vom sa urmam
dupa Christos sa. cercam imparatia ceriului. Sa nu
Ada

si

iubim alt nimica mai vartos cleat pre Christos ;


nici casa, nici satele, nici avutia, nici odihna trupului.
Sa eim afa.n din galceava pacatelor i din valurile
poftelor lumei ; CA cela ce se aprinde cu focul dra-

gostei lui Christos, acela nici o greutate nu simte


intru aceasta lume, care sa.-1 poata desparti de Dumnezeu

precum zice Dumnezeescul Pavel (la Epistolia

cea care Romani 8, 35)


nici saracia, nici foamea,
nici goliciunea, nici chiar moartea, nici sabia.
Deci sa agonisim i not aceasta dragoste ; sA-1
www.dacoromanica.ro

A OPTA DITPA RUSALII

259

avem intru noi ; ea in voea noastra este, on sa petreaca intru noi, ori, s se duca dela noi. Cand vom
gandi de cele cereti i mintea noastra o vom intinde

catre Dumnezeu, atunci va petrece iritru noi; iar


cdnd vom cauta binele si dulceata

lumi, atunci

va fugi dela noi. In lumea cea


sus este ascuns
focul acelei dragoste, iar intru aceasta. lume de jos
este raceala mare. Pentru aceea, cand va fi legata
inima noastra de aceasta lume de jos, atunci mare
de de

raceala i ger va avea inima noastra. i va fi stearpa


i fara de road, de faptele cele bune. Iar cand vom

cauta catre lumea cea de sus i mintea noastra cu


voea noastra o vom trimite acolo, atunci de acea
lumina de acolo se va incalzi.
Focul acelei dragoste nu este alt, fart. numai singur Duhul Sant. Carele aprinde focul dragostei lui
Dumnezeu intru noi. Acela te va invata si te va indrepta din intunerec in lumina, din moarte in viata i
de pre pamdnt in ceriu intru imparatia Lui,
intru
carea pre noi pre WO ne invrednicete, Doamne Iisuse
Christoase Dumnezeul nostru, acolo unde imparaMti
cu Parintele si cu Duhul Sfant, acum i pururea si
intru veci vecilor. Amin.

www.dacoromanica.ro

,..
VlicrAT.`Q'

p Ar: 14'

4.4

C_A_Z.A.1\TIM
LA DUMINICA

A NOUA DUPA RUSALII


Cuvdni inainte.

recum intre petrile cele scumpe, mai tare cleat

diamantul nu este, aa i intr'alte bunatati


cretineti, mai tare i mai vartos nu este de
cat credinta, insa cand este impreunata cu
fapte bune. Aceasta este nebiruita de toate
vicleugurile vrajmaplui. Pentru credinta, i Petru
Apostol a umblat pre mare ca pre uscat. Pana se Linea

de dansa, nu-1* lasa sa se afunde in mare; iar cat o


a lasat, ap indata a inceput a se afunda i a inceput a
inota,de care lucru mai lamurit auzim spuind Santa
Evanghelie pre carea o scrie Matei Evanghelistul.
Cap. 14, stih 22

34.

vremea aceea, silit-a Iisus pre Ucenicii sai sa


intre in corabie $i sa mearga inaintea lui de ceia
c parte, pana ce va slobozi multimea. Si slobozind
cmultimea, s'a suit la munte singur sa se roage. Si
c facandu-se seara, era acolo singur. Iar corabia era
t in mijlocul marei invaluindu-se de valuri ; ca era
c vantul protivnic. Si intr'a patra streaja din noapte,
e mers-a catre clat*i Iisus, umbland pre mare. Si \TAIn

czandu-1 pre dansul Ucenicii umbland pre mare,


c s'au spaimantat graind ca naluca este, i de frica
www.dacoromanica.ro

CAZANIE LA DUMINICA A NOVA DUPA. RUSALII

261

6n

au strigat. Iar Iisus a zis for in data, graind: Cuteczati, eu sunt, nu va temereti. *i Petru raspunzand
c a zis : Doamne, daca esti tu, porunceste-mi sa viu
c catre tine 'pre apa. Iar el a zis: Vino. *i wind din
corabie, Petru umbla pre apa ca sa mearga catre
Iisus. Vazand insa want tare s'a temut, si incepand
ca. se afunda, a strigat graind: Doamne, mantuescte-ma. *i indata tinzand Iisus 'liana l'a apucat pre
cdansul si i-a grait lui : Putin credinciosule, pentru
cce te-ai indoit? *i intrand ei in corabie a statut

tvantul. Iar ceia ce erau in corabie viind s'au int chinat lui graind : Cu adevarat Fiiul lui Dumnezeu
(esti, si trecand, au venit in parnantul Ghenisaretului.

INTAIA PARTE :
Pentru puterea Dumnezeirei lui Christos of pentru spaima
Apostolilor.

M C inunat este Dumnezeu intru toate lucrurile


w
sale
_I s puterea minunilor lui cine o va spune; ca
nu numai pre uscat si prin pustii a facut minuni, ci
si pre mare sant urmele lui, si cararile lui intru
ape multe. Daca a aratat Domnul mila sa multiMei
aceleea de a vindecat bolnavii for si i-au saturat in
foamea for cu pane facuta cu minune, i-a slobozit
pre dansii sa se duca pre la casele lor. Pre Ucenicii
sai i-a trimis sa. treaca cu corabia de ceea parte de
mare catre lume, iar el insusi s'a dus la un munte
intr'un loc pustiu sa se roage.
Aceasta a facut pentru ca s ne invete pre noi:
nici tot-de-una s petrecem in galceava, nici tot-deuna sa fim osebiti de oameni; ci, cand vom sa ne
rugam si cu Dumnezeu sa vorovim in ruga noastra,

(4.
www.dacoromanica.ro

262

CAZANIE1 LA DIIMINICA

atunci ne trebueste tacere in singuratate $i in locuri


fara de oameni s fim s ne rugam.
cand vom
iar sa graim catre oameni de cele sufletesti, atunci
sa lasam singuratatea.
Zabovit-a Domnul Christos la ruga, mult, a-ratandu-ne sa rabdam si not la ruga, mult, cu asteptare
sa ne rugam. De n'ai dobandi de ce te rogi, Inca
s nu te mahnesti, nici te lasa de ruga ; ca stie
Dumnezeu, cu tocmelele sale cele nestiute,
folosi. Si oamenii de multe on ca niste prunci se roaga
de ce nu le este de folos si mai vartos de vatamare.
Pentru aceea si Dumnezeu nu da de toate orile dupa
rugaciunea noastra ; ca parintele, fiiului sau, de
vede Ca cere cutit, nu-i da, ci-1 ascunde s nu se
vatame cu dansul.
Iar caci s'a rugat Domnul Christos atunci, nimenea din credinciosi sa nu se Indoeasca ca nu-i trebuia ce-va, ca cela ce poate toate, ci ca un Arhiereu
adevarat care vrea sa-si dea trupul sau ca un
miel spre junghiare, pentru mantuirea a toata lumea,
s'a rugat du trupul cu sufletul ca un om adevarat,
pentru neamul omenesc.

Daca a biruit moartea, a rusinat pre diavolul, a


risipit iadul, s'a suit in ceriu $i a sezut de-a dreapta
Parintelui preste ingeri (Marcu 16, 91);
de aceia
de toti este cinstit $i inchinat : de ingeri in ceriu si
de oameni pre pamant. Ceia ce strip catre dansul,
ii isbaveste ; ceia ce se roaga catre dansul, ruga for
o primeSte ca un dumnezeu adevarat ce este, marit
impreuna cu Parintele si cu Duhul Sant.
Domnul Christos a zabovit in singuratate si in
ruga pana la miezul noptei. Ucenicii erau in corabie
pre mare si patiau nevoe mare de furtuna si de vawww.dacoromanica.ro

A NOITA DIJP1 RIISALII

263

luri, in cat era s se innece. Aceasta primejdie cuprinsese si trupurile si sufletele lor. Domnul nu li
s'a aratat curand, invatandu-i sa rabde barbateste
scarbele cate li se vor inta.mpla intru marturia Evangheliei. Pentru aceea ei erau in ganduri si in spaima
mare si le era frica sa nu-i paraseasca cum-va Invatatorul lor Christos, si gandiau intru sine de graiau:

Doara s nu-1 fim scarbit in ce-va de ne indemna


sa plecam pre mare singuri fail de Sfintia Sa, intru
aceasta noapte cu intunerec $i cu furtuna. De alta
parte se jaluiau si be parea rau, in ce chip va trece
Sfintia Sa din pustie unde ramasese, catre lume, ca
alta corabie acolo nu era, fall numai aceea in care
intrasera Ucenicii. Intr'alt chip se tanguiau unul catre
altul graind : De ar fi aicea cu not Invatatorul si dul-

cele nostru Domn, n'am pati not intru acest chip,


nici am fi morti de frica mai inainte de moarte.
Acestea gandind ei si unul catre altul graind, se
apropie de dansii Domnul Christos, umbland pre mare

ca pre uscat, in al patrulea cias din noapte. Ucenicii

daca l'au vazut s'au spariat, ca be parea ca este o


nalucire, ca li se arata ce-va, si de frica. strigara.
Iisus indata grai cu dansii si a zis lor : Cutezati, ca
eu sant ; nu va. temereti. Din ce se apropia de dansii,
din ce se mai scornia furtuna $i valurile se inaltau
asupra lor.

Sfintiei Sale ii era voea sa fie asa, ca stia cu intelepciunea sa minunate lucruri a face de mantuirea
omeneasca. Pentru-ca nu-1 cunoscusera pre dansul
dupre minunea ce facuse cu Wile in pustie, ca. este
Fiiul lui Dumnezeu, de aceea acum, pre mare, in
frica si in nevoie mare l'au cunoscut si au marturisit
ca. este Fiiul lui Dumnezeu.
e),
www.dacoromanica.ro

IP264

CAZANIE LA DIIMINICA

Umbland Domnul pre mare si mergand catre dansii,

nu-1 cunosteau Ucenicii fiind-ca era noaptea si fata

lui nu o vedeau. Pentru aceea li se parea ca este


duh, nu este trup, se speriara $i de frica au strigat.
Iar Domnul mangaindu-i pre dansii, le-a zis : Nu va
temereti, ca sant eu Invatatorul vostru. De nu vedeti
fata mea, voi cunoasteti glasul meu.

Acestea daca au auzit Petru i-a parut bine si a


zis: Doamne, de esti Sfintia Ta, zi-mi sa viu la tine

pre apa, ca sa to ctinosc pre tine Domnul marei


si imparatul lumei. Sfintia Sa i-a zis : Vino. Si daca
s'a pogorit Petru din corabie si mergea pre apa catre

Christos, el vazand un vant mare s'a temut, a inceput a se afunda si a strigat zicand : Doamne, ajuta-mi 1

Iisus indata tinzand mana l'a apucat si i-a

graft: Putin credinciosule, pentru ce te-ai indoit?

A DOUA PARTE :
Pentru credinta Apostolilor si cum se cade noua cu
credinta a ne apropia catre Dumnezeu.
Credinta

si dragostea au facut pre Petru de s'a

pogorit din corabie $i a plecat pre apa. Pentru


mare credinta si dragoste ce avea catre Domnul
Christos, a vrut mai inainte decat alti Ucenici sa-1

vada si sa graiasca cu dansul. Pentru aceea, daca


s'a pogorat Petru cu credinta si cu dragoste ca aceea

a merge catre Christos, marea it purta pre spatele


sale si umbla ca pre uscat; iar daca auzi sunetul
vantului, si intoarse ochii sai de catre Domnul, si
cauta catre vant, atunci indata incepu a se afunda,
caci se indoia, de frica vantului.
Asa si not daca vom intoarce ochii sufletului si
1

,r

k,...,

www.dacoromanica.ro

Af M
'

mintea noastra de catre Dumnezeu

.1

265

A NOIIA DIIP.i RIISALII

vom cauta
catre vanturile cele deserte ale lumei acesteia, atunci

si not indata
pacatelor.

$i

vom incepe a ne afunda in marea

$i pre Petru, credinta, pre mare it purta, iar necredinta it afunda ; pentru aceea Domnul Christos

apucandu-1 de many i-a zis : Ce faci, o Petre? Ce a


fost mai mare to ai biruit si ai esit din corabie de ai
plecat pre mare numai caci ai auzit glasul meu, iar
acum si fata mea vazusi $i ma cunoscusi ca. sint
Eu si cu gandul to -ai indoit. Acestea zicand l'a luat
de mama si l'a suit in corabie, $i de aceia indata
s'a oprit vantul. Iar cei ce erau in corabie au venit
$i s'au inchinat lui, zicand: Cu adevarat esti Fiul
lui Dumnezeul
Vazut-au Apostolii minune mai minunata decat
cea dintaiu, cand a contenit vantul si marea, si atunci
se mirau $i ziceau: Cine poate fi acesta, ca si marea

vantul asculta de dansul? Iar acum nu o a contenit numai, ci si umbla pre dinsa ca pre uscat.
Pentru aceea $i Ucenicii s'au si mirat si au $i crezut,
si

ca acela este Christos, carele a inchegat Marea Rosie


cand au trecut Israiltenii (Esire 14,22), a inecat pre

Faraon, $i este acela carele umbla pre aripele vantului (Psalm 103, 4). $i n'au crezut numai, ci si cu
frica au cazut inaintea lui si au zis : Cu adevarat
credem ca. Sfintia Ta esti Fiul lui Dumnezeu, ca vazuram marirea ta Si puterea dumnezeirei tale. Sfintia
ta stapanesti marea si vanturile.

Adus-a Christos pre Petru in corabie ca s cunoasca Ucenicii, ca. n'a afundat vantul pre Petru in
mare, ci necredinta lui ; pentru-ca. unde este credinta
tare, acolo nimic nu strica : nici marea, nici vantul,
0,1

www.dacoromanica.ro

es 266

CAZANIE LA DIM MICA.

nici hiarele, nici focul, nici sabia, nici moartea, nisi


alta fapta carea cum-va. Asa au fost de tari Ucenicii

lui Christos, dupa ce s'a suit Christos in ceriu, ca


nu s'au temut de frica a toata lumea, pans n'au intors limbile dela idolie catre Dumnezeu.
Asa si noi, de ne este voea sa mergem Si sa ne
apropiem catre Dumnezeu, credinta tare trebueste sA

avem. Sa credem toate fagaduintele lui Christos, ce


a fagaduit noun, ca si cum le-am vedea cu ochii
nostri, si ca $i cum ne-am atinge cu manile de dansele.
Fagaduitu-ne-a (la Marcu 16, 16) ca cine va crede
Si se va boteza, acela se va mantui si imparatia ce-

riului va dobandi. Deci sA crezi, ca nu te boteazA


preot, nici finger, nici arhanghel, ci insusi Dumnezeu.
Cu apA i cu Duhul. Sant te naste intru viata de veci.

Fag Aduit-a ca cine va manca din trupul lui $i


va bea din sangele lui, intru Sfinta Sa va petrece
si Sfintia Sa intru dansul Pan 6, 57).
Deci, chiar sa nu-1 vezi cu ochii tai acum, insa
cu credinta, mai adevarat decat cu ochii sA privesti
sfanta Liturghie, ca $i cum ai privi junghierea trupului

lui Christos, care a fost junghiat pre cruce cu sulita


in coaste, si cu cue de fer au fost patrunse palmele
$i talpele Sfintiei sale si s'a dat pre sine (Isaia 53,

4-7) ca un Mielusel spre junghiere, sa fie jertfa


pentru pacatele a toata lumea. Aceasta jertfa se face
cu santa Liturghie, lui Dumnezeu Parintelui, pururea,
pentru iertarea pacatelor fies-caruia din noi. si cand
te cuminici din Santa pane ce se sfinteste in sfanta

Liturghie, intru acea arama de pane, to sa sti ca


gusti trupul lui Christos. Nu o parte sau o bucatica,
ci deplin si intreg trupul Sfintiei Sale it iai si-1
mananci.

www.dacoromanica.ro

ziA3

A NOTJA DUPA RIISAL1I

26'7

De te miri, cum de nu se imparte trupul lui Christos cand sfarama preotul sfantul Agnet, ci este tot
intreg in fieste-carea din farame ;
mira-te si de

aceasta, cum daca se sparge oglinda, fata omului


nu se imparte cu dansa, ci se vede intreaga in fiestecarea faramatura. 74,j( )<
Fagaduit-a Domnul Christos, ca in glasul arhanghelului si in trambita lui Dumnezeu, vom invia toti
de o data din morti. De te miri, cum va invia trupul
putred, mira-te si de aceasta, cum samanta pana nu
cade in pamant sa putrezeasca, pana atunci nu rasare.

Fagaduit- a ca vom sta toti la judecata Sfintiei


Sale (Matei 25, 31), $i celor drepti le va da binele de

veci, pre carele nici ochi de om l'au vazut,

nici

urechi au auzit, nici la inima a intrat; iar pacatosii


vor fi goniti in munca focului de veci, unde sant
plansuri i scarsniri de dinti. De te miri cum se vor
cunoaste atunci, cari vor fi drepti i cari vor fi pacatosi, mira-te si de aceasta, cum samanta daca rasare din pamant nu face alt spic, fara numai de ce
fel este.
Ce ar fi buna credinta de ar fi descoperite i aratate toate lucrurile ? $i de n'am crede lui Dumnezeu

de ce nu vedem cu ochii, ce ar fi buna credinta?


Pentru aceea a grait Domnul acest cuvant, zicand :
(Ferice de ceia ce n'au vazut si au crezut).
In aceasta lauda de credinta, si pre noi, credinciosii

tai, ne primeste s te laudam, Doamne, acolo intru


imparatia to cea de sus, unde imparatesti cu Parintele $i cu Duhul Sfant, acum i pururea i intru veci
nesfarsiti. Amin.

-1-izferas
kg,
www.dacoromanica.ro

00 000000
C_A_O.A.1\TI=
LA DUMIN1CA

A ZECEA DUPA RUSALII


Cuveint inaznte.

10
VVV

rea era caderea neamului omenesc. Intr'alt


chip n'a putut sa. se indrepteze, fara numai
cu munca
cu moartea Fiiului lui Dumnezeu. Nu este mai mare bine i mai scump,

decat binele ceresc i vecinic pre care it


perduse omul. Pentru aceea nici cu alta platy s'a
putut intoarce, far numai iar4i cu munca si cu
moartea Domnului nostru Iisus Christos. Intru aceasta

slujba daca a venit din ceriu sa slujeasca noun, oamenilor Si sa ne intoarca noun iara0 binele ce perdusem intru Adam cel dintaiu, multe
alte fapte
bune a facut neamului omenesc, Domnul Christos,
cum mai lamurit spune noun astazi Santa Evanghelie.
Dela Matei, Cap. 17, stih 14-23.
In

vremea aceea, s'a apropiat catre Iisus un om


oare-carele inchinandu-se lui i graind: Doamne,

4 miluete pre Fiul meu, Ca se indracete la luna


c noun *i ram chinue*te ; ca. de multe on cade in foc
qi de multe on in apa. Si l'am adus la Ucenicii tai
($i n'au putut s-1 vindece. Iar Iisus raspunzind a
czis: 0 nearn necredincios i inclaratnic 1 Pang. cand
www.dacoromanica.ro

CAZAN1E LA DOMINICA A ZECEA DIIPA RITSALII

269 -41

cvoiu fi cu voi? Pana and voiu rabda pre voi? Aducceti-1 aicea la mine. Si l'a certat pre dansul Iisus
ti a exit dintr'insul dracul, si s'a tamaduit copilul
.c dintru acel ceas. Atuncea s'au apropiat catre Iisus
c Ucenicii si i-au zis lui in taina: Pentru ce not n'am
cputut sa.-1 izgonim pre dansul? Iar Iisus a zis lor:
4Pentru necredinta voastra ; O. adevar graesc voua:
g De vep avea credinta cat grauntul de mustar, yeti
czice muntelui acestuia : Treci de aicea colo, si va

'trece, si nimica nu va fi voua cu neputinta. Dar


c acest fel nu ese, fara numai cu postul si cu rugacciunea. Si locuind ei in Galileea, le-a zis lor Iisus :
Va sa fie vandut fiiul omenesc in mainile oamenilor,
csi-1 vor ornori pre dansul, $i a treia zi se va scula,.
.

INTAIA PARTE :

Pentru puterea lui Christos asupra dracilor *i pentru


pacat, cum este mai rau decat dracul.
pre vremea cand a venit Domnul Christos in lume,
Fiul lui Dumnezeu, foarte in multe trupuri de oameni
meni ntrase diavolul, cat numai aveau numar indracitii, pentru-ca foarte se intarise imparatia diavolului
atunci pre lume. Pentru aceea si Mesia Christos, in-

tr'acea vreme a venit, ca s faca rasboiu cu diavolul, impratia lui sa o risipeasca $i oamenii de sub
robia lui sa-i scoata.
Pana intr'acea vreme, ca un ostas inarmat muncia
si robia diavolul pre oameni. Sparia si spaimanta oamenii cu aratari ce facea prin vazduh, cu ghicituri
ce ghicia oamenilor, si de ce-i intrebau ei, dracii raspundeau dintru acele trupuri de dumnezei ce faceau
oamenii, de lemn si de argint, $i de frica se inchinau
oamenii lor. Si nu numai dobitoc ce avea mai bun,
www.dacoromanica.ro

r270

CAZANIE LA. DUMINICA

ci $i pre fiii sai ii junghiau de faceau for jertfa,

*il

cand le faceau for prasnice, toate fara-de-legile $i toate

pacatele faceau, si trupurile sale cu cutite le croiau


si cu acelea impungeau de se incruntau (precum scrie

si la a treia carte a Imparatilor 18, 28). Ucideri si


varsari de sange fara numar faceau, si alte rautati
toate cate iubeste diavolul. *i Inca mai rau, ca pre
Dumnezeu nu stiau nici i-se inchinau, ci stiau pre
diavolul si lui i-se inchinau.
Cu acestea zmacina si muncea diavolul trupurile
oamenilor, si sufletele cu intunerecul si cu munca veci-

nica. Nimenea din fiii lui Adam, nu scapau de sub


mana lui : nici imparat, nici domn, nici sant, nici
proroc, fiind-ca toti erau in puterea si in legatura lui,
pentru pacatul celui dintaiu nascut, pana in vremea
ce a venit cel mai tare decat dansul, Mesia Chria diavolului,
stos, carele, puterea serpelui aceluia,
o a biruit, imparatia lui o. a pustiit $i dracii din trupurile oamenilor asa cu putere mare ii scotea, numai
cu cuvantul ce graia.
Era Si para.sirea lui Dumnezeu aceasta, de lasase
s intre dracii in trupurile oamenilor de-i munceau,

pentru ca s cunoasca oamenii, ca decat trupurile,


mai rau chinueste sufletele, nevazut, si le duce in
muncile vecinice.

Nu este atata paguba cand intra dracul in trupul


omului, caci la multi, mantuire le agoniseste; ca
acea zdrobitura si munca ce are trupul, sufletului
aduce binele vecinic si pocainta ; multi daca se trezvesc cad la smerenii si la pocainta. Iar cand este
bine trupului si este sanatos de se desfateaza in
dulceti si in mancari, iar in suflet intra pacatul, este
mai mare paguba, caci atunci tine dracul pre acel

www.dacoromanica.ro

A ZECEA DUP.i RUSALII

2'71

suflet in pacatul mortei de veci. Pentru aceea sf.


Joan Guru,-de-Aur a zis, ca. pacatul este mai rau
decat dracul, ca. dracul face pe oameni smerici, cum

i vedem, ca daca ese din oameni, acei oameni se


sfiesc si le este ruine. Iar not cand facem pacate,
nu ne sfiim nici ne este ruine. Nu este atata paguba, and orbete diavolul ochii trupului, pre cat
este paguba. cand orbqte ochii sufletului, sa nu vada
cerul, nici pre Dumnezeu, nici judecata lui, nici

moartea, nici munca de veci, pentru ca s fie orb


sa nu vada nici sa gandeasca de pacat, nici s se
poata feri, sau s poata scapa. Mai mare paguba
este cand nu lasa, sa asculte dojana, invatatura, certarea, decat atunci cand asurzqte urechile. Mai mare

paguba este cand ia graiul sa nu se ispovaduiasca


i-i aduce ruine de se va ispovedui, decat atunci
cand ia limba s nu poata grai.

A DOUA PARTE:
Pentru ispovedanie si pentru diavolul c este mai
cumplit apol decat intalu.

0}

mule cretine ! De ce nu te temi de acel vra.ma

_i de chipul lui nu te socoteti ? Pentru ce nu

scapi din puterea lui pana poti? De ce nu ucizi rautatile tale cu r4nea sfintei ispovedanii, ci iubeti
pre acel drac, carele indeamna limba ta la blesteme,
la minciuni i la cuvinte spurcate, iar spre ispovedanie aa de tare incue i astupa gura ta?

Cuno4e puterea lui asupra ta. and gandeti de


ispovedanie, indata scarbete inima ta, indata te pagubete cu altceva, indata cu valuri te oprqte, in-.

data aduce aminte de ruine

te sfatuete ca-ti

www.dacoromanica.ro

272

CAZANIE LA DITMINIOA

este destul odnta intr'un an a te ispovedui ; si daca

pana la anul, de aciia pana la alt an, si asa


in pedeca lui esti bucuros s umbli, si te duce unde
nu vei tu, ci acolo unde va el.
Nu te simti intro acel sfat rau, nici te cunosti ca
nu esti tie, ci aceluia ce stapaneste cu tine in pate

cate ? Domnul Dumnezeu asteapta si ingadueste pu-

terei lui, cu care va s te omoare la munca de


veci sa te duck $i nu o sloboade, ei preste voea lui
te apara de primejdii si de moarte. Iar tu, ingaduirea
idelung-rabdarea lui Dumnezeu, nu o socotesti
insa curand vei vedea ce te va intimpina dela acel
armas, adica rau chinuitor, pentru zisa dreptului
Judecator,
a lui Dumnezeu.
Acela ce acum nu
te lasa sale ispoveduesti, acolo la judecata lui Dumnezeu, tare le va striga Si le va pari acel vrajmas
diavolul.

Pentru aceea, arunca si leapada sfatul lui; arata


viclesugul lui inaintea duhovnicului tau, si nici la

judecata nici la moartea to nu va avea cu ce te


infricosa acel vrasmas. Nu te lasa, pentru rusine, sa
nu te ispoveduesti, ca santul Joan Gurl-de-Aur zice :

Dumnezeu catre peat a pus rusine, iar catre ispovedanie a pus indrasnire. Dracul le-a intors : catre
pacat a pus indrasnire, iar catre ispovedanie a pus
rusine
zice: iertate-va Dumnezeu fara de ispovedanie. Dar nu te va ierta, ca insusi a zis (Matei
16, 19) Pre cine yeti deslega pre pamant, deslegat
va fi si in ceriu,. Zice Domnul Christos: Pre pamant am ispravnici legatori deslegatori ; merged
la da.nsii. De va vor deslega pre voi de pacatele
voastre pre pamant, $i de mine yeti fi deslegati in
ceriu ; iar de nu yeti alerga si de nu yeti nazui la

www.dacoromanica.ro

?ks

e.tg
A ZECEA DUN. RUSALII

273

ispravnicii mei, sa va deslege de pacatele voastre


pre pamant, nici de mine in ceriu nu veti fi deslegati.
0, mare mild i de nimenea necuprinsa I Nu dete

Inger ispravnic, carele nici data (dupa cei cazuti)


n'a greit i cu greitii nu s'ar fi inteles; ci a dat
spre aceasta judecata pre fratele meu, carele este
dintr'un sange i dintru neputinta ca i mine, inaintea
caruia mai putina rt.iine imi va fi, cand este i el

om ca i mine. Mare bucurie este cand in dar i


pentru putina osteneala, atata greutate de pacate se
iarta. Laudat sa. fie Dumnezeu pentru mild i indurare ca aceea!
Nu to lasa acelor draci sa- ti astupe gura, ca pana

nu ajunge apa pana la gura, tot este nadejde de


eit; iar data ajunge apa de umple gura, de aceia
numai ce ramane afundarea. Pana poate striga necine cand vede talharii, prea lesne poate dobandi
ajutor , iar daca apuca de-1 prinde de grumazi, it
sugruma i nu mai poate striga,
cum face i lupul
cu oile, pentru ca sa nu poata sbiera sa le ajute
cineva.

Arata Domnul Christos i alt metepg al diavolului : daca dobandete pre om dupa suflet, ii face
mare odihna dupa trup. De aceasta graqte Domnul
Christos zicand (Luca II, 21) : c Ostaul intrarmat,
strejuete casa sa, i sant in pace toate cate are D.
Se nevoete, adeca, pentru ceia ce sant ai sai, sa
aiba satiu de toate, sa fie veseli, sa fie desfatati, s
dantuiasca, sa. petreaca. Insa, cat este clipeala ochiului,

cad in muncd vecinica, dupa cum zice boy. Pentru


aceea, pre eretic, pre curvar, pre uciga, pre lacom
i pre altii ce zac intr'alte pacate de moarte, nu-i
scarbqte, nu intra in trupurile lor, fiindca are su-

Vin

www.dacoromanica.ro

t3L

274

CAZANIE LA DIIMINICA

fletul carele este fara de moarte $i mai mare decat


trupul. Pentru aceia binele acestei lumi, s ne fie
noun cu prepus, $i mai rau sa ne temen decat de
primejdiile $i pagubele acestei lumi. Dobitocul ce
va sa se junghie si sa se faca de mancare, se hrane$te bine, iar hrana cea buna o plate$te cu moartea.

Alta tocmeala a satanei ne arata noun Domnul


Christos : daca it gonim dintru inima cu ispovedania

cu pocainta, mai cumplit este decat intaiu, caci


cearca ajutor luisi dela tovara$ii sai, ca sa ne arunce
din nou in pacat, $i fara de voe sa facem voea lui.
Ia cu sine $eapte duhuri mai rele $i mai viclene,
intru acel rasboiu. Aceasta biruire au asupra omului
de nu se va socoti : in mai mari pacate it va arunca
$i sub mai grei pazitori va fi tinut ; cu acele lanva fi cea de apoi mai amara
turi va fi legat,
cleat cea dintaiu.
Avesalom cand omori pre fratele sau Amon, pribegi de frica tatane-sau David. Acolo se pocai
ierta David tatal sau (precum marturise$te la a doua
Carte a Imparatilor 13, 28 39). Iar dupa aceea,
daca nu s'a socotit, s'a intrarmat asupra lui satana
$i in mai mare pacat l'a impins, atata cat s'a ridicat
asupra tatane-sau ji l'a isgonit dela imparatie, $i a
fost mai rau dupa acea pocainta decat intaiu.
Precum dupa lungoare, de nu se pazeste bolnavul
pana se insanatoseaza bine, iarasi ii intoarce lungoarea $i mai cumplita decat intaiu este; de care $i

asa $i cela ce se scoala din pacate, mai


mai mult it supara diavolul $i mai multi tovarasi
moare ;

se pornesc asupra lui, pentru ca s-1 intoarca iara$i


in pacatul d'intaiu. De aceia este mai slab pacatosul

a se scula din pacate, $i mai tare este legat; preRYZ

www.dacoromanica.ro

GAt

Cg.
A ZECEA DIIPA RIISALII

275 @

cum face *i un stapan, carele, and fuge dela dansul


robul, mai tare it leap, daca it gase*te, *i la mai
tari pazitori 11 da.

Urta ne este muncirea: dracului cand vedem cum


zdrobe*te si munce*te trupurile oamenilor in carii
intra ; dar fara de nici o indoire, mai rau zdrobe*te
si munce*te sufletele acelea ce le tine intru puterea
sa, adeca in pacate ochii sufletului orbe*te ca sa nu
vada sfar*itul sau ; limba leaga, ca sa nu-*i ispoveduiasca pacatele sale; manile leap, ca sa nu faca
nici un bine ; picioarele impedeca, ca sa nu cerce pre
Don) nul Dumnezeu *i in caile lui sa nu umble ; inima

o umple de poftele cele de*arte, voea o intoarce


dela bine *i toata puterea sufletului slabe*te.
Pentru aceea sa ne pazim, a doua oara sa nu ne
intoarca in pacate ; caci diavolul este aflator *i foarte

meter spre raul nostru, *i multi ajutori

si tovara*i

are spre aceea. Daca vom avea, nimic nu ne va strica,


cu toti tovara.*ii lui. Daca vom vrea, nimic nu ne
va strica, cu toti tovara*ii lui. De *i are el *eapte
draci mai cumpliti decat sine, insa noi avem *eapte

sute de ingeri improtiva lui, de-i vom cerca sa ne


fie ajutori catre Dumnezeu. Avem *i sfintii carii sant

frati noun dintr'un trup si dintr'un sange cu noi.


Daca se sfatuesc dracii spre caderea *i spre raul
nostru, cu cat mai vartos sfintii lui Dumnezeu, pentru

dragostea ce au catre Domnul for *i catre noi, mai

cu mare putere vor sta intru ajutorul nostru care


Dumnezeu ? Numai sa nu ne lenevim nici noi in vremea

cea de ajutor. SA aratam *i dela noi sarguinta

si

luptare improtiva diavolului. Nu lasa nimic in casa


inimei tale din cele ce iube*te dracul si-1 fac a se
intoarce iara*i la tine. De gone*ti pre roaba Agara,

fke

6)4,4
www.dacoromanica.ro

g3LS

LAN

276

CAZANIE LA DOMINICA

gonete i pre fiul ei, ca sa n'aiba muma a se intoarce la fiu. Te-ai parasit a nu mai grei; insa pana
va ramanea curva in casa ta, nu vei fi fara de greal, ci sa ti Ca iar se va intoarce vramaul tau
la tine. Te-ai parasit de a nu lua cu nedreptul ; insa
pana cand vei Linea al streinului i nu vei intoarce
aceluia dela care ai luat, s atepti iarai oaspetul
acela, ca va veni. Te-ai parasit de betie; insa pana
cand vei avea tovarai betivi, iarai se va intoarce
satana cu mai multa oaste i iti va, fi cea de apoi

mai amara deck cea

d'intaiu ;

de care lucru,

Doamne Iisuse Christoase, ne izbavete i binele de


veci ne daruete, pentru mare mila Ta ; ca Tie se
cade cinste, lauda, inchinaciune i mare cuviinta,
dimpreuna cu Parintele i cu Duhul Sant, acum i
pururea i intru veci vecilor netrecuti i nesfariti.
Amin.

R*1:4k1E0 -.-IME-0.--"-M--SHM

CAZANIE
LA LA DUMINICA

A 11-a DUPA RUSALII


Cuvant inainte.
_I.

,,,. t
,-C
,

um nu este intr'un chip apa marei cu picaturile


ploei aa nu este intr'un chip mila lui Dumnezeu cu mila oamenilor. Noi santem datori lui
-)- Dumnezeu cu intunerece de talanti, i Sfintia
Sa ne iarta toti. Noua ne sant datori oamenii
ncl,

Car,

www.dacoromanica.ro

SCA
A

mai cate putin

-A MITA. RUSALII

numai cate o suta de bani

277

si

not nu voim sa-i iertam. Pentru aceea, Domnul


Christos, pilda ca aceea a pus intru Evanghelia ce
am auzit asta-zi, aratandu-ne cum ni se cade sa fim
improtiva celor ce ne gresesc.
Evanghelia dela Matel cap. 18, stih 23 35.

is'a Domnul pilda aceasta : Asemanatu-s'a imp.Zj ratia ceriului omului imparat, carele a vrut s is
cseama slugilor sale. 5i incepand el a lua seams,

(adus-au la dansul pre un datornic cu zece mii de


( talanti. Dar neavand el sa-i dea, poruncit-a dom(nul lui, s-1 vanda pre dansul, si pre muerea lui si
( copiii, si toate ate avea, si s plateasca. Deci ca.(zand robul acela, se inchina lui graind : Doamne,
( mai ingadueste-ma si-ti voiu plati tot. Iar domnului

( fa.candu-i-se mila de robul acela, i-a dat drumul


(si i-a iertat lui si datoria. i esind robul acela, a
( afiat pre unul din sotiile sale, carele era dator lui
( o suta de costande, si apucand pre dansul it strangea
( de gat zicand : Da-mi ce-mi esti dator. Deci cazand

( sotul lui la picioarele lui, rugs pre dansul zicand :


Mai ingadueste-ma $i -ti voiu plati tot Dar el nu
( vrea, ci ducandu-1 l'a bagat in temnita pana cand
va plati datoria. Iar sotii lui vazand cele ce se
( facusera, le-au parut rau foarte, si viind au spus
Domnului for toate cele ce se facusera. Atuncea
( chemand pre dansul domnul lui, zis-a lui : Sluga
( vicleana, toata datoria aceea ti-am iertat tie, pentru-ca
( m'ai rugat ; dar tie nu ti se ca.dea sa-ti fie mila

( de sotul tau, cum mi-a fost si mie mila de tine?


Si maniindu- se Domnul lui, l'a dat pre dansul mun-

( citorilor, pana ce va plati toata datoria lui. Asa si


Gq4

VkZ
www.dacoromanica.ro

Sq.
6 278

CAZANIE LA DIJMINICA

Parintele meu cel ceresc va face voua, de nu yeti


cierta fieste-carele fratelui sau dela inimile voastre
c gresalele lor, ,.

INTAIA PARTE :
Pentru mila lui Dumnezeu catre not si pentru a noastra
nemilostivire catre frajii nostri.

e)

ine auzind nu se va mira de minunata intelepciunea


lui Dumnezeu, ca aceasta pilda o a Inceput dela

mila sa si o a savarsit intru mania sa ? Cu adevarat


aceasta pilda este infricosata celor nemilostivi si yesela celor milostivi Asa va s faca Dumnezeu la

judecata sa cu neamul omenesc, cum a facut si


domnul acesta cu robul sau.
Pentru ca a auzit Petru dela Domnul Christos aceste
cuvinte (Mat. 18, '5-17): t De va gresi tie fratele tau,

du-te de-1 cearta Intre tine si el singur ; si de te va


asculta, ai dobandit pre fratele tau. Iar de nu te va
asculta, mai is impreuna cu tine Inca pre unul sau

doi, ca prin gura a doua sau trei marturii, sa stea


tot graiul. Iar de nu-i va asculta, spune-1 soborului.

*i de nu va asculta nici de sobor, sa-ti fie tie ca


un pagan si vames,, si Petru a raspuns zicand :
(Doamne, de va gresi mie fratele meu, pana de
cate on Ii voiu ierta ? Au pana de seapte on ?
Grait-a lui Iisus : Nu zic tie Ora de seapte ori, ci
pria de seaptezeci de ori cate seapte ). Adeca, ca
$i cum ar zice asa : 0 Petre, tie iii pare ca este o
mila $i o rabdare mare a ierta gresala fratelui pana
de seapte ori ; dar aceasta nu este nimic, macar si
pana de seaptezeci de ori cate seapte de ai face
aceasta. Nimic nu este asemenea milei ce fac eu
neamului omenesc. Voi oamenii santeti datori mie,
G)
ir )%.,

c.)

G. ..?-Af.

www.dacoromanica.ro

tetok3kS

A. 11 -A DUPA RUSALII

2)e',
279 G

nu de seaptezeci de on cate seapte, ci cu mii de


talanti. Daca nu aveti cu ce plati, toate va iert voua.
Insa voi nu faceti asa prietenilor vostri, ci cand
sant ei datori voua macar numai cu o suta de bani,
atunci voi ii prindeti de-i sugrumati si-i bagati in
temnita pana va platesc tot.
Imparatul de carele graeste Domnul Christos ca
este milostiv spre datornic, insusi Sfintia Sa este,
carele este imparat imparatilor, $i pentru mare mild
a fost om deplin si Dumnezeu deplin. Robii lui sant
toti oarnenii, dela cel mic pana la cel mai mare :
imparatii si domnii, vladicii si boerii. Dator este

fiestecare om, cu mii de talanti, pentru mult bine


ce am luat dela dansul ; nu numai viata i hrana
cum $i vedem ca ne slujesc toate fapturile : ceriul,
pamantul, soarele, stelele, uscatul cu dobitoacele si
cu roada, marea cu pestii (Psalm 8, 6-9), vazduhul
cu paserile
ci mai apoi $i cu sangele sau ne-a
rascumparat. Nu cu our nici cu argint, ci singur
pre sine s'a dat plata pentru noi.
De aicea putem cunoaste Ca santem robi lui sa.-1
slujim. Cand ne lepadam de slujba, atunci si noi
ramanem datori. Datoria alt nu este, decal gresala
fiestecaruia din noi. Atatea pacate adunam, pacate
catre pacate, cat n'au masura. De nu s'ar milostivi
Domnul Dumnezeu spre multimea atator pacate ale
noastre, nimenea improtiva judecatorului sau celui
drept n'ar putea sta.
Daca precum zice inteleptul Solomon (la Pildele

sale 24, 16) (ate de seapte on intr'o zi cade cel


drept ) , dar de cel pacatos ce vom zice ? Cand va putea

pacatosul sa se plateasca de datorie Au doara din


vistietia saraciei sale de unde n'are ce da ? Cu ne-

www.dacoromanica.ro

Sq.

;0,k3QS

280

CAZANIE LA DUMINICA

putinta lucru este sa se poata plati ; indeert va i


gandi necine de aceasta.
Pre cat este neasemanata. i departata destoinicia
lui Dumnezeu de neputinta omeneasca, pre atata
este neasemanata plata facatorului celui de sus dela

zidirea cea de jos. Dupa cum cand ar rani sau ar


lovi un Oran pre imparatul, cu ce ar plati ?
de
ar muri $i de zece on pentru aceea, Inca n'ar putea
ap. i omul cel d'intaiu zidit, Adam, i intru
dansul not toti, n'a putut plati greeala sa cu munca

plati

ce a fost muncit in iad cinci mii i cinci sute de


ani, ci iarai Dumnezeu parintele ceresc a dat pre
fiul sau de a plait cu muncile i cu moartea sa.
Cine a fost aa de drag i prieten lui Dumnezeu
ca Moisi proroc ? Dar pentru aceea din datorie nu
s'a putut plati, cand s'a scarbit pre jidovi, mai vartos
cand a rugat pre Dumnezeu sa. vada i el Cara fagaduintei, i Dumnezeu nu l'a ascultat. Omul cand

greete altui om, unuia asemenea 1u4i greete ;


dar cand grqete lui Dumnezeu, ce asemanare poate
sa fie intre om i intre Dumnezeu, cand omul este
cum zice Avraam (Facere 18, I 7)praf i cenua?
Cand grqqte omul improtiva altui om, greete un
pacatos improtiva altui pacatos, i un cazut improtiva

altui cazut; dar cand greete improtiva lui Dumnezeu, atunci gre*qte improtiva Bunului i Puternicului celui necuprins de minte de om, care este fall
inceput i fara sfarit.
In datorie mare ca aceasta vazandu-se robul despre
care se scrie in Santa Evanghelie, i neavand putere

cu ce plati i in ce chip scapa, cazand inaintea dornnului sau, se inehina lui i se ruga zicand : Doamne,
mai ingaduete-ma i-ti voiu plati tot.

54,

Vin
www.dacoromanica.ro

6k2-52),

A 11-A DIIPA ROAM

281 14-e).

De aicea sa ne invatam, ce vom face cand vedem


ca pacatele noastre ne despart pre noi de Dumnezeu
i mania lui au aprins. Cand simtim ca este cumplita judecata lui asupra noastra, atunci s cadem
inaintea lui Dumnezeu cu inima infranta i cu lacrimi,

s ne rugam i de bine a face sa ne apucam.


Aa a facut i robul acela, carele s'a rugat numai
sazi ingaduiasca, iar domnul sau ii dete mai mult
decat a cerut: nu numai din legatura l'a slobozit, ci
i datoria toata i-a iertat. Aceasta invatatura avem
aicea, dintru aceste cuvinte ale Domnului, ca dintru

mila sa mai mult ne da decat cerem, cum a dat i


robului sau aceluia.
Dar robul daca s'a vazut slobod i iertat de domnul

sau, afland un datornic al sau care ii datoria o suta


de bani, adica cu mult mai putina datorie avea la
semenul sat], decat era el dator domnului sau, i
totui nimic pentru aceea nu-i ingadui, nici ii aduse
aminte de binele ce-i facuse domnul sau, s faca i
el datornicului sau, ci indata a inceput a-I -sugruma
i a-1 strange sa-i plateasca. Cazut-a i datornicul

acela inaintea lui de s'a rugat, precum cazuse i el


inaintea domnului sau, insa nimic nu folosi, ci-1 arunca

in temnita pana cand a plata toata datoria. Mai tau


facu el cu semenul sau deck domnul sau cu dansul,
pentru-ca domnul sau nici un tau nu i-a facut, ci i-a

luat seama. Daca a ramas cu atata datorie, nu se


porni spre dansul, nici ii batu. Iar acesta indata a
inceput cu tau, de-i lua sanatatea i nu-1 lasa sa rasufle, ci-1 strangea de gat ; pana i in temnita l'a
aruncat.

Cu acest rob nemilostiv arata Domnul, ca noi


oamenii pentru putina greala ce ne greete necine,
xr,Gd.

*To);

gk9

e.7%
www.dacoromanica.ro

'6r11 282

CAZANIE LA DUMINICA

facem mai mutt rau aceluia deca cum ne face noun


Dumnezeu, pentru cele multe si mari gresale ce
gresim Sfintiei Sale. Dumnezeu iarta omului mare
$i grea datorie, care datorie face mii de talanti, si
suma acelci datorii face zece mii de poveri de galbeni ;

iar omul, nici un ban nu iarta, fratelui sau. 0, cata


mila are Dumnezeu spre om, si cata mutate are omul

Pre Dumnezeu acela ce-si puse capul sau si cu


moartea sa a rascumparat viata si sanatate omului
si intru aceasta lume $i in veacul ce va sa fie, omul
it manie si it scarbeste cu faptele rele. 0, ce pacat
greu este cu carele ramane dator lui Dumnezeu si
nici odata n'ar avea cu ce plati, de nu s'ar milostivi
singur Domnului sau dela sine sa-1 ierte 1 Rugamu-ne

ne iarta Sfintia Sa atata datorie de pacate, si


gustam din mila lui cea bogata, pentru carea nici
si

odinioara n'am slujit.


Sa ne aducem aminte de legatura cu care santem

legati cu cuvantul Domnului nostru, ca sa nu se


intoarca iarasi spre noi datoria noastra. Unde a iertat
pacatele noastre, acolea acea iertaciune a pus pre noi,
ca si noi gresalele $i datoria fratilor nostri sa iertam.
Sa ne aducem aminte, ca asa va face Dumnezeu cu
noi, cum facem si noi cu prietenii nostri, adeca cu

fieste-ce om. Tu vei sa-ti tascumperi strambatatea


pre fratele tau, si Dumnezeu mai mare si fara scapare rascumprare va pune pre tine. Dumnezeu cu
judecata cea adevarata, carele cu moartea cea vecinica poate sa to certe, tie nu-ti rasplateste ; iar to
singur de buna voe ceri rasplatire
cum zice inteleptul : cine va sa-si rasplateasca, acela va afla rasplatire dela Dumnezeu. Stie Dumnezeu crestinatatea

noastra, cand mai multe sfezi, mai multe zavistii,


WZ,9

www.dacoromanica.ro

4rA

i-A DIJYA. RUSALIf

283

6X5F

mai multe rautati, mai multe asuprele WA de villa


sant intru noi crestinii, decal in pagani. Pentru putin
lucru, certari cumplite si prade maxi, legaturi, in-

chisori, morti rele,atata, in cat santem mai nemilostivi unul altuia decal paganii. Si dupa moartea
noastra asa se va face noun, cum s'a facut si slugei
celei nemilostive, precum mai deslusit yeti intelege
in a doua parte a sfintei Evanghelii.

A DOUA PARTE:
Pentru Ora robului, care a fost pant de sotii sail si
pentru osanda lui.
Spune

Santa Evanghelie, ca daca au vazut sotii

ce a facut acel rob nemilostiv cu datornicul sau,

se mahnira si s'au dus de au spus domnului lor.


arata lui Dumnezeu nemilostivirea
noastra, sant lacrimile si suspinele saracilor, argatilor
Sotii cari

si luciatorilor, cand sant asupriti si munca for neplatita. Ace lea spun nemilostivirea noastra inaintea
lui Dumnezeu. Vazand si oamenii cei buni si drepti,
cumplirea celor nemilostivi, se mahnesc si roaga pre
Dumnezeu sa le rascumpere. Asijderea si ingerii sant
sotii noun, de slujesc cu noi lui Dumnezeu, si cum
aceia duc faptele cele bune inaintea lui Dumnezeu

cu veselie, asa si pre cele rele, cu jale. Dar ce va


face Domnul unora ca acelor? Fieste-cine poate sa
stie, ca be va face ce a facut si robului aceluia, pre
carele l'a pus Sfintia Sa chip noun tuturor.
Spune Evanghelia, ca chen-)andu-1 domnul pre
dansul, i a zis : Rob viclean, toata datoria aceea ti-am

iertat, caci m'ai rugat ; dar tie pentru ce nu-ti fu


mild de fratele tau, cum mi-a fost si mie mild de tine?
www.dacoromanica.ro

e)

Wi 7:CP

284

(9rj

CA ZAN1E LA DUMINICA

Chema-va Domnul Dumnezeu pre top robii sai


cu moartea, la ziva cea de apoi, de carea nimenea
nu se va putea da in laturi. Acolo vor sta inaintea
noastra rautatile fiqte-caruia din noi ; sta-vor nemilo-

stivirile noastre, vr4m4iile, apucarile, pradele sAracilor i sarmanilor. Pe langa acestea va vedea omul
mila lui Dumnezeu, ce a avut pre lume ; vedea-va ca
multe rautati i-a iertat Dumnezeu, iar el, pentru putin,

a amarit i a muncit ; vedea-va ca i-a intors urechile de catre rugaciunea neputincio:Olor. 5i va lua
acela raspuns ca si robul cel nemilostiv pre carele
se mania domnul salt i-1 dete muncitorilor pana a

platit tot cu ce era dator. A fost intaiu iertat, i


pentru aceea zise sa-1 certe. Pacatul ce-i iertase, din
nou se intoarse. Nemultumirea ce arata lui Dumnezeu

pentru mila ce a dobandit i vrajmaia ce arata


spre fratele sat', perdu iertarea pacatelor sale, mila
lui Dumnezeu i cazu iar in datorie, si Inca in datorie

ca aceea, pre carea nici odinioara nu o va plati,


nici dintru acele munci va ei vreo data, pentru-ca
nu este putinta sa se poata plati, ci va fi dat de
aci in munca vecinica fara de nici o indoire.
Ne va intampina i pre noi aceia ce invata cu
pilda despre acel rob, pre care pilda o inchee la noi
Domnul, zicand : Ada va face voua Parintele meu
din ceriu, de nu yeti ierta oricarele din voi, dintru
inima sa, greplele fratelui sau. Intru acest cuvant
scurt se inchee toata pilda Sfintei Evanghelii. De
aicea s socoteasca acela ce i se pare ca este volnic
sa faca pre lume ce va vrea, ca groaznic lucru este
a cadea vinovat in mainile lui Dumnezeu. SA socoteasca ce-i va ajuta mandria, and va sta asemenea
cu cei mici ce i-a asuprit si i-a napastuit. Intr'un
2:3;,9

er)-1

www.dacoromanica.ro

6:50V1,

285 "("e)

A 12-A DIIPA RIISALII

chip santem rascumparati cu sangele Fiului lui Dumnezeu, intr'un chip avem un judecator in ceriu. Baca
te-a imbogatit Dumnezeu i te-a ridicat preste altii,

n'a facut aceasta ca sa asupreti saracii, ci ca sa-i


milueti, ca sa fii fiu lui Dumnezeu i motean imparatiei ceriului,

pre carea not toci s o dobandim

pentru mila Domnului nostru Iisus Christos, a caruia marire i putere este preste toti i inchingciune
dela toti, d'impreuna cu Parintele si cu Duhul Sfant,
acum i pururea i in vecii vecilor,
Amin.

LW. MeW.-:A4):803W31-

C-A-Z-A-1\1=
LA DUMINICA

A 12-a DUPA RUSALII


Cuvdnt inainte
ste o hiara ce se cheama vasilisc, carea numai

cu ochii daca vede pre om, it omoara. Si


aceasta lume omoara, pre ceia ce o iubesc cu
inelaciunea banilor i a avutiei,
cum a
omorit i sufletul acelui tanar de carele spune
Sfanta Evanghelie de astazi, pre carea o scrie Matei
Evanghelistul.
Cap. 19, stih 16-26.

vremea aceea, apropiatu-s'a catre Iisus un tanar


I1 oarecarele inchinandu-se lui i zicand : Invataton

'Tog

;-;r11

gl-1/4P

www.dacoromanica.ro

qi-

R,71;6

286

-(9'11

CAZANIE LA DIIMINICA

(rule bune, ce bine voiu face ca s aib viata de


veci ? Iar el a zis lui : Ce-mi graesti bun ? Nimenea

nu este bun, numai unul Dumnezeu ; dar de vrei


csa intri in viata, pazeste poruncile. Zis-a lui : Care?

(Tar Iisus a zis : Sa nu ucizi, sa nu curvesti, sa nu


cfuri, sa. nu fii marturie mincinoasa; cinsteste pre
ttatal tau si pre muma-ta si sa iubesti pre vecinul
(tau ca insuti pre tine. Zis-a lui tanarul: Toate
(acestea le-am pazit dintru tineretele mele ; dar Inca
ce n'am plinit? Zis-a lui : De vrei sa fii desavarsit,
cmergi de vinde avutia to $i o da saracilor, i vei
avea comoara la ceriu, si vino dupa mine. Iar tanacrul auzind cuvantul, s'a dus scarbit, caci avea agoniseala multa. 5i Iisus a zis Ucenicilor sai: Adevar
cgraesc voua, ca nu va intra lesne bogatul intru imcparatia ceriului. Si iar graese voila: Mai lesne este

funiei corabiei a trece prin urechea acului, decat


ca intra bogatul intru imparatia lui Dumnezeu. $i
tUcenicii lui, auzind, se rnirau foarte, zicand: Dar
(due poate sa fie mantuit ? Iar Iisus cautand a zis
dor: La oameni aceasta este cu neputinta, iar la
Dumnezeu sant toate cu putinta.
INTAIA PARTE :
Pentru lacomia avutiel carea desparte sufletul dela
Dumnezeu.

Radacina tuturor rautacilor este lacomia avutiei


Dup. cuvantul lui Pavel Apostol (I Timotei 6,
1 o), aceasta de multe on pre multi oameni pierde,
cetati tari risipeste, parnantul imparte cu hotare si
cu va.mi it precupeteste, marea cu sange amesteca,
rauri de lacrimi din ochli saracilor varsa. Pentru ea
.T0-)e
Wk:9

5 L.

www.dacoromanica.ro

We7(;&--40x

A 12-A DUPA RIISALII

287

`e5-

sant furtiagurile, uciderile, rasboaele, juramintele cu


strambul. Aceasta nu lasa oamenii sa intre intru
imparatia ceriului;
pre care lucru it cunoatem
dupre acel voinic, carele, pentru multa avutie si stransura ce avea caci era bogat foarte iubia sa nu

moara nici odata, ci sa traiasca tot-de-una, s manance numai i sa bea, ca avea de toate de ajuns.
.Si gandind in sine sa afle vre o cale ca aceea sa
nu moara, ci sa poata fi i in ceea lume, sa locuiasca in veci intr'acee4 avutie i intr'acelai bine cum
locuia si aicea, merse la Christos cu mare plecare de
l'a intrebat, ce bine va face sa aiba viata in veci?

Aceia ce au mult i le este de toate pre voe,

n'ar iubi sa moara nici ()data, ci ar iubi sa traiasca


in veci, s manance i s bea,
cum a fost i bogatul acela de carele scrie Santa Evanghelie (Luca
12, 17), ca i-a rodit terinile, adeca i se inmultise
avutia i agonisita i gandea intru sine zicand: Ce

voiu face, ca n'am unde strange avutia mea? Si


zise: Stiu ce voiu face: voiu risipi jitnitile i vistieriile
mele,

Si mai marl le voiu zidi. Voiu aduna acolo

toata agoniseala mea i binele meu, si voiu zice sufletului meu: Suflete, ai multe bunatati stranse spre
multi ani; mananca i bea, veselete-te.

Precum tragea nadejde aceasta de traiu mult


nu tia ca intru aceea noapte va muri, aa i acest
voinic bogat, cerca traiu mult s vietuiasca ; i auzind
ca. Domnul Christos da tuturor cui de ce-1 roaga. i

raspunde tuturor cui de ce-1 intreaba, apropiatu-s'a


i el i a zis : Invatator bun !
Acest voinic ca catre un om de rand graia care
Christos; pentru aceea i Christos dupa firea lui i-a
raspuns i i-a aratat lui, ca nu este numai om, ci si

g53:9111
'Tog

T.
www.dacoromanica.ro

r4 14 288

CAZANIE LA DIIMINICA

Dumnezeu. Insa pre ascuns aratatu-i-a, zicandu-i :


Nimenea nu este bun, numai ,unul Dumnezeu. Ca
si cum ar zice : De vreme ce'ti pare ca sant om ca
si alti oameni, in zadar ma gra.esti ca sant bun, ca
nici un om nu este bun. Iar caci ma graesti bun, adevarat graesti O. sant bun ; dar nu dupa parerea ta,
ca un om, ci ca un Dumnezeu ce sant. Pentru binele
tau m'am plecat $i om pre pamant ma aflu, cum ma
vezi si tu. Om m'ai cugetat ca sant, iar cand graesti
ca sant bun, atunci Dumnezeu ma arati ca. sant.
Intrebat-a voinicul acela : Ce voiu face ca sa aib
viata de veci? Domnul Christos a raspuns lui, nu
pentru traiul lui, ci adevarat pentru viata vecinica,
Si a zis lui sa faca invataturile legei: sa nu ucida,
sa nu curveasca, sa alba in cinste pre parintii sai,
sa iubeasca pre de aproapele sau ca si pre sine.
Pana graia Domnul Christos aceste cuvinte, tot
le asculta cu drag si zicea ca le-a facut acelea toate ;
iara cat i-a pomenit sa-si vanda avutia, s o imparta
saracilor si sa. fie 5i el sarac ca si Sfintia sa, atunci
s'a mahnit $i 5i-a facut voea rea foarte. Pentru aceea $i Christos Il mangaia cu cuvantul
arata,
ca nu-si va pierde avutia dand-o saracilor, ci o va
aria in ceriu, zicand: Si vei avea vistierie in ceriu,
iar nu pre pamant, unde este mai mare si mai scumpa,

cat sta ceriul de pamant.


Nu numai avutia de 5i-ar da nescine saracilor, ci
tocma si capul de si-ar pune si sangele sa-si. verse,
Inca tot covarseste avutia aceea din ceriu ; cum
zice si Pavel Apostol (Romani 8, i8); ca mici si de
nimic sant patimile noastre dintru aceasta lume, improtiva marirei celei de veci ce va sa se arate. Christos
n'a zis voinicului aceluia sa-si pue capul si sa-si
"coxt

www.dacoromanica.ro

A 12-A

D-17PA. RUSALII

289

verse sangele pentru numele lui. Numai lipsa avutiei

it scarbi, mintea lui dela Dumnezeu o departa, imparatia Ceriului dinaintea lui o incuea $i la viata cea
desavar$it nu putu sa vie, pentru lacomia avutiei.
Foarte mahnit $i scarbit s'a intors indarat $i a
parasit pre Christos, lumina $i viata cea vecinica.
Pentru aceea Domnul Christos invata pre Ucenicii
sai graind, ca nu este putinta bogatului s intre intru imparatia ceriului- t Adevar graesc voua, ca mai
usor este funiei corabiei a intra prin urechia acului,
decat bogatul intru imparatia ceriului 2 .

A DOUA PARTE :
Pentru ceia ce naciejduesc spre bogatie iar nu spre
Dumnezeu.

u adevarat, dupa cum funia corabiei nici data


prin urechia acului nu va trece, asa $i bogatii ceia
ce nadajduesc mai mult spre bogatie de cat spreDumnezeu niciodata intru imparatia ceriului nu vor intra.
Cand asteapta ajutor dela bogatie, iar nu dela Dumnezeu, si au nadejde s le foloseasca mai mult bogatia
decat Dumnezeu, atunci $i inima acelora sta la bogatie
iar nu la Dumnezeu, $i se inchina bogatiei in locul lui
Dumnezeu,
pre carea Pavel Apostol o numeste in-

C)

chinaciunea idolilor. Unora ca acelora le da veste


Domnul Christos ca s se $tie, ca pana cand vor fi
de vor vietui asa, atunci vor intra intru imparatia ceriului, cand va intra $i funia corabiei prin urechia acului.

N'a graft Christos intru aceasta Santa Evanghelie


de WO bogatii ; caci $i Avraam a fost bogat. Cand
a avut trei sute $i opt-spre-zece slujitori la casa sa,
nu este chip s fi fost sarac. A fost iubitor de streini,

www.dacoromanica.ro

19

290

CAZANIE LA DIIMINICA

ospatator si catre toti milostiv. *i nu numai ca in-

china lui Dumnezeu toata avutia sa, ci $i pre singurul sau fiu iubit ce avea, adeca pre Isaac, spre
junghiere it duse, ca sa faca jertfa lui Dumnezeu cu
dansul (Facere 22, 10). by Inca a fost bogat, caci
insusi spune de sine si zice: cFost-am ochi orbilor
si picioare schiopilor; gurile saracilor m'au laudat,
si nici un sarac desert n'a esit din casa mea, si lana
oilor mele a incalzit spatele sa.racilor Joy 31,
16
20). Asijderea si David imparat a fost bogat
si s'a mantuit, pentru-ca nu l'a oprit pre dansul avutia

s nu se roage lui Dumnezeu in toate zilele cate de


seapte ori, $i din miaza-noapte, zice insusi, ma sculaiu

de ma rugaiu tie, si n'am nadajduit spre avutie, ci


spre judecatile tale, Doamne (Psalm 118, 62); nici
gandia de avutie, ci pururea ca un prunc dupa maica,
suspina dupa Domnul sau si zicea : Ochii mei sant
pururea catre Dumnezeu, $i in toate noptile cu lacrimi

ud asternutul meu, $i noaptea ma grijesc cu inima


mea si suspina sufletul meu.

Asa fa i tu, cum au facut aceia, si to vei mantui


si cu avutie.

Avutia este in doua chipuri. Una este din nedreptate, dintru apucare, din pari, din juraminte
strambe, din camete, din furtisaguri, din asuprele.
Aceasta avutie de nu va fi intoarsa inapoi, care a cui

estecum a facut Zacheiu de a intors de patru ori


mai mult, cui dela cine ce luase
acea avutie de o
va Linea, nu este sa opreasca pre om numai dela imparatia ceriului, ci-i aduce $i munca de veci. Alta
avutie este dintru agonisita dreapta. Dar $i pre aceasta
se cade a o cheltui bine, Ca si aceea este o dregatorie
data dela Dumnezeu. Pentru aceea s nu o aibi a ta,
www.dacoromanica.ro

&ft
A 12-A D,UPA. RIJSALII

291

ci a lui Dumnezeu. Nici sa nadajduesti spre &Ansa,


ci spre Dumnezeu. Sa nu o cheltuesti spre satiul
acestei lumi, pentru mandril, lacomii, betii, curvii,
ucideri si spre alte cheltueli rele, ci o cheltueste
pentru biserici, preoti, neputernici, sarmani, pentru
ceiace cad in nevoi si in saracii, $i atunci vei avea
si to vistierie in ceriu.
Ucenicii daca an auzit dela Christos acel cuvant,
ca mai usor este s intre funia corabiei prin urechea
acului, decat bogatul intru imparatia ceriului, ei se
mirau foarte si graiau : Dar cine va putea s se
mantuiasca? Iar Domnul Christos, cautand catre
dansii, a zis : La oameni nu se poate aceasta, iar
la Dumnezeu .toate se pot. Aceia can pentru lacomia
avutiei lasa ajutorul lui Dumnezeu si le este mai
draga agonisita decat Dumnezeu ; aceia carora Dum-

nezeu le este pantecele $i rusinea este cinstea lor ;


aceia can nu cer ajutor dela Dumnezeu ; celor ce au
inima, cugetul si nadejdea toata spre avutie ;nu le
este cu putinta sa se poata mantui, caci fara de mila
lui Dumnezeu si fara de ajutorul lui, nu este cu putinta nimanui sa se mantuiasca. Pentru aceea la Dumnezeu toate se pot, si cine va cere mila si ajutor dela
Sfintia Sa si va arata sarguinta pentru mantuirea sa,
acela va lua dela Dumnezeu ce va cere, pentruca
Dumnezeu poate pre cei nemiluiti sa-i miluiasca, pre
cei rataciti sa-i intoarca si bogatilor celor milostivi,

imparatia ceriului sa le deschicla,intru carea si pre


not pre toti ne invredniceste, Christoase Doamne ; ca

tie se cade cinste, marire si tinere, d'impreuna cu


parintele si cu Duhul Sfant, acum $i pururea $i intru
veci nesfarsiti. Amin.
-....-Iritt.21111011=='

www.dacoromanica.ro

292

CAZANIE LA DIIMINICA

CAZANIE
LA DUMINICA

A 13-a DUPA RUSALII


Cuvdnt inainte.
entruca pre aceasta vreme era culesul viilor
pre acele locuri, pentru aceea si pilda dela
vie a luat de a pus inaintea jidovilor,cum

auzim mai lamurit din Santa Evanghelie


pre carea o scrie Matei Evanghelistul.
Cap. 21, stih 33-44.

iis-a Domnul pilda aceasta : Un om oarecarele era

casnic, care a sadit vie si o a ingradit cu gard


Z
csi a sapat intru d'ansa teasc, si a zidit turn, $i o a
4 dat lucratorilor, si s'a dus. Si cand s'a apropiat
c vremea roadelor, trimis-a pre robii sai la lucratori,
(ca sa is rodurile ei. Dar prinzand lucratorii pre robii

dui, pre unul l'au batut, pre altul l'au omorit, pre
t altul l'au ucis cu pietre. Si iar a trimis si pre alte
cslugi mai multe decat d'intaiu, si le-au facut Si ace(lora asijderea. Mai pre urma a trimis la dansii pre

c fiul sau, graind : Se vor rusina de fiul meu. Insa


c lucratorii vazand pre fiul, au zis intru sine : Acesta
(este mosteanul ; veniti sa-1 ucidem pre dansul si 6

ctinem mosia lui. *i apucand pre dansul 1-au scos


cafara din vie $i 1-au omorit. Deci, cand va veni
www.dacoromanica.ro

293

A 13-A DUPA. RUSALII

stapanul viei, ce va face lucratorilor acelora ? Zis-au


dui : Pre cei rai cu rau va perde, i via o va da

altor lucratori, can vor da lui rodurile la vremea


dor. Zis-a for Iisus : N'ati cetit nici odinioara in
scripturi : Piatra carea nu o socotira ziditorii, aceasta
cs'a facut in capul unghiului; dela Domnul s'a facut
aceasta, i este minunata intru ochii notri. Pentru
aceea graesc voua, ca. se va lua dela voi imparatia

dui Dumnezeu, i va fi data limbei celeia ce va da


croadele ei. Si cela ce va cadea pre aceasta piatra

`se va zdrobi, iar pre cela ce va cadea ea, sfardc mal-va pre dansul).

INTAIA PARTE

Pentru lucratorii cei rai cart au omorit slugile Domnului


lor si mai apoi au omorit $i pre Domnul lor.

ulte dovedete aceasta. pilda i arata binele lui

Dumnezeu catre oameni i mai vartos catre


neamul jidovesc, care a omorit prorocii lui Dumnezeu. Si nici aa nu s'a lepadat de danii, ci i pre
Fiul sau a trimis la danii, amandoua legile intru una
a impreunat i mantuirea for le-a marturisit; iar ei
ca nite nemultamitori, i asupra lui ii ridicara
manile.

Pentru aceea, jidovii au cazut

limbile

s'au sculat.
Domnul a zis : Un om oarecare era casnic. Om
pre sine se graete Domnul, fiindca pentru iubirea
oamenilor a fost om. Casnic este, ca stapanete toate :
ceriul i pamantul. Casa lui este toata lumea. In ea
locuete i domnete. Acela zidete i din nimic face,
saflete i crete. Acela a sadit din inceputul lumei,

in raiu, pre Adam i pre Eva (Facere I, 28) i din

www.dacoromanica.ro

r294

CAZAN1E LA DUMINICA

vita acelora s'a tins pana la Avraam i pana la Moisi


i pana la toata semintia lui Iacov.
Intaiu semintia jidoveasca s'a chemat via lui Dumnezeu, pentruca din Eghipet fu mutata in Cara f a-

gaduita i acolo fu sadita de Dumnezeu (Psalm


79, 9). De aceasta vie a facut Domnul Christos pilda,

pentru ca s le aduca aminte de aicea s cunoasca


cine este saditorul i Domnul casei. Pre aceasta vie
a sadit-o Dumnezeu in loc ales, in Cara fagaduita,
i o ingradi cu lege ca un gard. A sapat intru dansa
teasc ce se cheama Biserica, i jertfelnicul unde
junghiau jertfa i faceau rugi pentru iertarea pacatelor. A zidit intru dansa, ca un turn tare, cetatea
Ierusalimul, i de-acii o a dat in mama lucratorilor:
invatatorilor legei, oamenilor jidoveti, arhiereilor

i carturarilor, i s'a dus.


Cu danii arata Domnul indelunga rabdarea sa,
Ca le ingaduia, nu le rasplatia degrab, nici ii muncia
pentru greplele lor, nici iarai semne i minuni le
arata lor ca mai inainte, ci le ascunsese acestea i
le ingaduia nedreptatile lor.

atatia ani fu via aceea,

nici taeata., nici sapata, nici plivita, ci se intelenise


i crescuse intru dansa spini i vulpile facusera intru
dansa vizuini. Si apa via nu facea roada multi ani
precum graqte si Dumnezeu cu prorocul (Isaia 5, 4)
zicand : (Piteptaiu sa faca struguri, iar ea facu spini

Iar daca a sosit vremea ce era din veci tocmita sa


adune i sa culeaga roada viei sale, adeca credinta
si

ascultare dela semintia jidoveasca , atunci a trimis

la danii slugile sale, adeca prorocii. Dar lucratorii


cei necredincioi : carturarii, invatatorii legei, arhiereii,

boerii jidoveti, au prins prorocii aceia si pre unii


i-au batut, pre altii i-au moral, pre altii cu petri
www.dacoromanica.ro

A 13-A DIIPA RUSAL11

2951

i-au ucis. A mai trimis $i alte slugi mai multe decat


intaiu, 5i le-au facut for iara5i a5a.
Slugile cele dintaiu i de-al doilea, sant prorocii
5i dreptii cal-i dupa multe vremi au fost trimi5i dela
Dumnezeu la poporul jidovesc sa is dela dan5ii roade
de fapte bune : credinta, ascultare, pocainta ; iar ei,
nu numai roada de fapte bune ca nu detera la ceiace
fura trimi5i, ci Inca foarte ii apasara. : pre unii batura,
pre altii omorara $i sangele for varsara precum au

facut lui Zaharia feciorul lui Varahii, lui Isaia

ca.

1-au despicat cu ferastrau 5i pe Ieremia ce l'au aruncat


in groapa cea tinoasa, 5i lui Miheea. Pre unii cu sabia,

pre altii cu petri i-au omorit.


Acestea toate cu blandete be rabda Domnul viei.
Vazu gardul viei sale zdrobit cu fapte rele 5i cu farade-legi, lucratorii lene5i 5i necredincio5i, furi $i talhari $i uciga5i slugilor sale, $i Domnul casei se mahni

foarte, 5i Inca mai mult arata for mila sa ; pentruca


dupa aceea be trimise pre unul nascut Fiul sau, doar
a5a se vor ru5ina de Fiul sau. Daca l'au vazut lucratorii aceia pre Fiul, au zis intru dan5ii : Acesta
este mo5teanul, veniti sa-1 omorim 5i sa tinem mo5ia
lui ; 5i scotandu-1 afara din vie, l'au omorit.
Lucratorii sant carturarii jidove5ti, invatatorii legei,

cari daca au vazut pre Fiul lui Dumnezeu, Domnul


nostru Iisus Christos, l'au prins ca pre un rob 5i
d'inafara de Ierusailm, pre lemn l'au rastignit 5i l'au
omorit. 0 nebuni $i lui Dumnezeu uriti ucigasi 1
Pentru ce ati omorit pre sfantul 5i dreptul mesie ?
Au pentru aceasta caci v'a scos din robia cea amara
a lui Faraon, inaintea voastra marea a desfacut, cu
stall de foc noaptea v'a aparat, ziva cu nour, pentru
zaduf, va acoperia, in locuri fara de apa din piatra

L
www.dacoromanica.ro

296

CAZANIE LA DOMINICA

seaca cu apa va adapa (Esire 17, 6), in pustii cu


mana in patru-zeci de ani va hrania, Cara fagaduita
va dete, limbile d'inaintea voastra le-a gonit, si mai
apoi pentru voi pre pamant s'a aratat si cu oamenii
a locuit? Puternicul Dumnezeu ca un neputernic,
Domnul casei cu un rob a venit, roach de pocainta
si credinta dela voi sa. ia. Au doara pentru aceasta
ati omorit pre Christos Fiul lui Dumnezeu, ca orbii
vostrii i-a fa cut cu ochi, stricatii a curatit, dracii din
oameni a gonit si mortii a inviat? Voi nemultamitorilor, de - dansul v'ati lepadat, ati cazut din darul
lui si din imparatia ceriului v'ati instrainat.

A DOUA PARTE:
Pentru caderea jidovilor

pentru chemarea limbilor.

Dupe, ce-au omorit robii pre fiu, intrebat-a Domnul


Christos : Ce va face domnul casei, lucratorilor
celor rai? Ei au ra.spuns : Pre cei rai cu rau va
Dupa)

perde si via o va da altor lucratori, cari vor da lui


rodurile la vremea lor.
Socotiti, cum se judecara singuri pre sine acei
lucratori rai, vicleni si nemilostivi ucigasi. Fara de
voea lor ghiciau si prorociau de perirea lor.
Domnul Christos dace, a calcat moartea, a inviat
a treia zi si s'a suit in ceriu de a sezut de-a dreapta
Parintelui, le-a ingaduit patru-zeci de ani pentru ca
sa se intoarca sa. creada si sa se pocaiasca. de faptele lor cele rele. Iar ei tot m.i in rau mergeau,
de munceau si omorau pre ceiace credeau in Christos, si indelunga. rabdarea Sfintiei Sale intru nimic

nu o socotiau. Pentru aceea, dupa atata bine si dupa


atata asteptare, a trimis spre dansii ostile Romanilor
ca sa omoare pre ucigasii aceia, caci se umplusese

.2
www.dacoromanica.ro

A 13-A DIJPA RITSAL1I

297

spre dansii mania lui Dumnezeu. Pentru aceea, cetatea Ierusalimului o au risipit; biserica lui Solomon
cea mare $i vestita, cu foc o au ars; ucigasii aceia
de sabie au perit; cati ramasesera, in robie i-au dus;
gardul legilor it risipira, sfintenia calcara si imparatia
for o au pustiit. Si asa a rasplatit Dumnezeu moartea

robilor sai si a Fiului sau, pre capetele lor. Via sa


o dete altor lucratori.
Dupa aceea aduce for aka prorocie despre sine
zicand : Au doara n'ati cetit in Scripturi ca peatra
ceiace nu o socotira ziditorii, aceea fu in capul unghiului ? Dela Dumnezeu fu aceasta si este minunata

intru ochii nostri. Pentru aceea graesc voua, ca se


va lua dela voi imparatia ceriului si se va da limbei
celeea ce va da roadele viei. Via este credinta cea
dreapta, dragoste catre Dumnezeu catre de aproapele sau, frica lui Dumnezeu, smerenia, intelepciunea,
barbatia, curatia si alte fapte bune. Iar neamul cui
se dete via, sant toti cati cred Fiului sau,
lui

fac roadele viei, acestea. Luata a fost


imparatia lui Dumnezeu dela jidovi si a fost data
altor limbi, care dau roadele ei.
Peatra s'a grait pre sine, Christos. Precum este
Christos,

$i

peatra cea mai mare in cornul peretilor de tine amandoi peretii, asa $i Domnul Christos, peatra tariei
celei vecinice, tine ceriul
pamantul, si inipreuna
ingerii cu oamenii; pentruca Sfintia Sa Christos este
cap Bisericei noastre,. care Biserica este din doi pereti, adeca din jidovi si din limbi zidita. Acestor doi
pereti le este Christos cap. Aceasta peatra este pusa
in sfantul Sion de Dumnezeu Parintele ceresc si este

foarte minunata intru ochii nostri si a ingerilor, ca


minunate $i slavite minuni a facut.
www.dacoromanica.ro

298

CAZANIE LA DUMINICA

Aceasta peatra n'a fost socotita de ziditori, adeca


de carturarii si de dascalii jidovesti ; pentru aceea
a zis catre dansii Domnul Christos : Cela ce va
cadea pre aceasta peatra se va vatama, iar pre cela
ce va cadea ea, sfarimal-va. Deci, intru aceasta
lume se impedeca $i se vatama de dansa toti necredinciosii $i vrajmasii lui, iar la judecata vor fi sfarimati aceia toti in munca de veci si vor fi raschirati de venirea lui Christos, intru intunerecul
impartit.

Aceasta pilda auzind, sa se spaimanteze nu numai


jidovii, ci i noi cari ne parasim, calcam poruncile
lui Christos si nu lucram fapte bune. Domnul Chri-

stos, ca un saditor de vie, va taia vita carea nu va


face roada buna, si in foc o va arunca (loan 15,2).
Iar carea va face struguri o va lua in dreapta sa,
se va veseli de dansa $i va arata roada i marirea
ei inaintea ingerilor lui Dumnezeu. Pentru aceea $i
noi sa ne nevoim sa aducem lui roada de pocainta
$i de fapte bune, ca sa scapam de munca de veci i
imparatia lui Dumnezeu sa dobandim, pentru darul
Domnului nostru Iisus Christos, caruia se cade cinstea, tinerea si toata lauda, d'impreuna cu Parintele
i

cu Duhul Sfant, acum $i pururea si in veci vecilor.


Amin.

www.dacoromanica.ro

to

A 14-A DUPA RUSALII

299

Vhlt.

C.A_ZA_1\7=
LA DUMINICA

A 14-a DUPA RUSALII


Cuvant inainte.

and ar fi un imparat mare sa-i logodeasca


luii o fata de taran i de neam prost, s o
is sa-i fie lui imparateasa, atunci toate rudeniile fetei aceleea ar avea bucurie mare,
ca pentru acea logodire, iese din saracie
toata semintia aceea i ajunge la stralucire, la cinste
imparateasca, la toata avutia i la tot binele. 5i Inca
mai mare bucurie are neamul acela, Ca imparatul
se impreuna in sangele for de se cheama i ei de
sange imparatesc i moteni imparatiei aceleea.
Tot in aka chip $i Fiul lui Dumnezeu, Mare le Imparat, s'a logodit cu neamul omenesc, cu firea omeneasca neimpartit s'a impreunat, sange si trup din
oameni luand, cu da,nii s'a rudit i la nunta cu mare
veselie i-a chemat. Lucru ca acela mare i neauzit,
noun osanditilor,
fiilor lui Adam, mare nunta a
facut Dumnezeu cu Fiul sau si la casa sa ne-a chemat, la dulceata acea netrecuta i nesfarita. i la
cum mai
satiul i binele cel vecinic ne-a poruncit,
lamurit spune noun Santa Evanghelie de astazi pre
carea o scrie Matei Evanghelistul :

(4.
www.dacoromanica.ro

300

CAZANIE LA DIIMINICA

Cap. 22 stih 1-14.

is -a Domnul pilda aceasta : Asemanatu-s'a im/ paratia ceriului omului imparat carele a fa.cut
e nunta fiului sau. *i a trimis pe slugile sale s strige
pre cei chemati la nunta, dar ei nu voira sa vie.
Iar a mai trimis pre alte slugi zicand : Ziceti celor
c chemati, iata ca am gatit pranzul meu ; juncii mei
ci cele grase ale mele s'au junghiat, i toate sant
gata ; veniti la nunta. Dar ei nebagand seama s'au
c dus, unul la satul sau, altul la negutatoria sa ; iar

Z'-

cceil'alti prinzand pre slugile lui i-au pedepsit i i-au


cucis pre ei. i auzind imparatul acela s'a maniat,
qi trimitand otile sale a pierdut pre ucigaii aceia
ci a ars cetatea lor. 'Atuncea a zis slugilor sale :
data nunta este gata, dar cei chemati nu au fost
c destoinici. Deci merged la raspantiile cailor, i pre

c ail. yeti afla, ii chemati la nunta. *i eind slugile


cacelea la raspantii, au adunat pre toti cati au aflat,
i buni i raj; i s'a umplut nunta de cei ce ec deau. Iar imparatul intrand s vada pre ceiace ecdeau, vazut-a acolo pre un om neimbracat in haina
t de nunta, *i i-a zis lui: Prietene, cum ai intrat
c aicea neavand haina de nunta ? Iar el tacea.
c Atuncea imparatul a zis slugilor : Legand lui manile
.i picioarele, luati pre dansul i-1 aruncati intru inctunerecul cel mai dinafara, acolo va fi plans Si scar-

. pirea dintilor. Ca multi sant chemati, dar putini


c alei,.

PARTEA INTAIA.
Pentru firea cea Dumnezeeasca *i pentru firea cea
omeneasca.

ceasta pilda ascunsa i inteleapta a Domnului

nostru Iisus Christos, arata de o parte mult


www.dacoromanica.ro

A 14-A DIIPA. RIISALII

301

ir5bine i mare dragoste a lui care oameni, iar de


alta parte nemultamirea i indaratnicia oamenilor
catre Dumnezeu.
I

Cine este imparatul acela ce a facut nunta?Este


Dumnezeu Parintele. Om se cheama, pentru iubirea
ce are spre oameni. Ace la a fa.cut nunta Fiului sau
Iisus Christos. I-a adus lui ca o mireasa, sufletele
credincioilor sai i le-a impreunat lui cu credinta,
cu dragostea i cu viata cea curata.
Unirea intre barbat i intre muere, adeca intre
mire i mireasa, este credinta cea tare i viata cea
nedespartita, carea inmultete dragostea intru ei i
binecuvantarea lui Dumnezeu spre ei.
Dumnezeu Parintele a dat unuia nascut Fiului
sau, ca s izbaveasca tot neamul omenesc, s-1 spele
de pacate cu sangele sau i sa-1 faca mireasa curata
logodita lui i, unindu-1 cu sine intru credinta i
intru dragoste sufleteasca i intru viata nedespartita,
pentru ca sa-1 tie ca este semintie omeneasca, fiindu-i
lui i Domn *i Dumnezeu i Cap.
Precum este mirele cap miresei sale, ap. i Dumnezeu este cap Bisericei, adeca credincio0or sai,
cake cari Pavel Apostol graete (in II Corinteni

(Logodit-am pre voi unui .barbat, ca sa va


puiu fecioara curata, nu altuia, ci numai lui Iisus
Christos). Deci, cum iubete mirele pre mireasa sa
ce umbla dupre voea sa, aa i Dumnezeu iubete
I I , 2) :

Biserica sa, adeca pre credincio*ii sai ce umbla dupre


voea lui.
Credincio0or lui Dumnezeu le zice Pavel Apostol,

ca sant Biserica lui Dumnezeu (I Corinteni 3, 16).


Pentru aceasta, precum locuete Dumnezeu in casa
imparatiei sale, aa locuete intru credincioii sai

(4.
www.dacoromanica.ro

G.

302

CAZAIEN LA DOMINICA

cum adevereste insusi zicand: cCela ce va face


invataturile mele, Parintele meu cel din ceriu iubi-l'va

pre dansul, la dansul vom veni si local intru dansul


vom face,.
Locasul lui Dumnezeu intru credinciosii sai, se
cheama Biserica, ca. din multe limbi este adunata
intru una. Pentru credinta, se cheama logodnica lui
Dumnezeu, caci a luat trup si sange dintru dansa.
Pentru aceea n'a trimis Inger, nici Arhanghel, nici
Heruvim sau Serafim ca sa o aduca lui mireasa,
ci insusi imparatul $i Mire le, Fiul lui Dumnezeu,
purcese dintru scaunul sau cel inalt si a venit din
ceriu intru aceasta lume. A aflat neamul omenesc
lepadat de credinta in Dumnezeu pi lipit de credinta
in idoli. Ca o curva ce-si leapada barbatul si se lucredinteaza cu altul, asa gi neamul omenesc se lepadase
de Dumnezeu si credea idolilor si dracilor. Fiul lui Dumnezeu a aflat-o ca o curva $i totusi o a logodit lui fecioara

curata. Din roaba o a facut imparateasa; din saraca,


bogata.; din goala, imbracata cu haina cea luminata
a sfantului Botez ; i-a dat ca inel de logodna. darul
Duhului Sant. Zestrele ei in doua parti le-a impartit:
o parte intru aceasta lume i-a dat caci a slobozit
neamul omenesc din robia satanei, sufletul de pacate
l'a curAtit i dar sa fie fiu lui Dumnezeu i-a daruit ;
alta parte, in veacul ce vine tine sa-i dea invierea din

morti, viata cea neputreda, petrecerea cu ingerii,


mosia imparatiei ceriului.
Acestea toate, cu nadejdea cu credinta sant acoperite, care in vremea nuntei aceleea se vor arata.
Atunci se va da noun bunatatea cea vecinica ce este
in ceriu. Cu venirea lui Christos cea d'intaiu, santem

logoditi lui; iar cu a doua venire, cand va veni la


www.dacoromanica.ro

A 14-A DIIPA RU8ALII

303

judecata, atunci va face nunta deplin. Biserica sa, ce

se cheama credincioii sai, ca pre o mireasa o va


duce Parintele sau in curtile ceriului *i atunci ii va
da *i zestrea ce i-a ramas.
Nunta o arata ca pre un lucru de veselie, de dragoste *i de bucurie. Arata ca nimic acolo nu este
de grija, nici sant cu schimbare, ci toate sant statatoare

*i

neschimbate, cu pace i cu odihna.

La aceasta nunta a trimis slugile sale sa strige


pre cei chemati,

*i

cu inalta marturie ziceau: Veniti

la nunta i la veselie! Veniti, caci nu este ospatul


lui Artaxerxe imparatul pamantesc, carele putu ospata numai voevozii i boerii sai, numai oamenii
unei cetati (Estir 1, 5), iar a face pre vre unul
dinteinii imparat sau a-si imparti cu clan0 imparatia sa n'a putut, temandu-se de scaderea i de
saracia sa. Ospatatu-i-a nu indelung *i Inca cu bucate putrede. Aceasta veselie nu traete, ci in scarba
se intoarce. Iar veselia si ospatul la care ne cheama

pre not Dumnezeul ceriului *i al pamantului, o a


gatit cu mare satiu *i cu de toate de ajuns, nu pentru ca sa-*i arate lauda *i Sfintia Sa ca Artaxerxe imparatul, ci pentru binele *i pentru manglerea celor
ce i-a facut ca sa imparateasca cu dansul *i sa
se ospateze cu dansul, nu cu bucate pamanteti, ci
cu bucate ingereti care dau viata i sanatate nu

in jumatate de an, ci intru ani nesfariti, trainici.


Aceste bucate nici o ingreuere, nici o greata nu fac.
Moartea nu se apropie, scarba, lacrimile *i boalele
fug. Unde nu numai voevozii *i boerii, nu numai oamenii

unei cetati, ci *i cei mai mici i mai de jos, toti pot


fi imparati. Atata este de mare *i de larga imparatia

Domnului nostru, cat pot toti ca unul s


www.dacoromanica.ro

fie im-

(11304

CAZANIE LA DIIMINICA

parati nimanui nici o lipsa sa nu fie. Veniti la nunta


si la spat I Veniti nu la lucru, nici la osteneala, ci
la veselii. De yeti $i osteni aicea ce-va putinel, dul-

ceata mare veti avea, va veti usura si plata mare


vi se va da. Jugul Domnului nostru este bun si
sarcina lui este usoara (Matei I I, 29). Veniti Si nu
lepadareti ospatul gi cinstea aceasta carea cu mare
cheltueala este gatita.

Nu boi, nici dobitoace grase,

nici hiare, nici paseri a junghiat pentru voi, ci pre


unul nascut Fiul sau a junghiat $i spre moarte groaz-

nica l'a dat, ca s faca voua veselie 5i ospa ca acela. Fiul lui care este asemenea cu dansul intru
Dumnezeire, foame $i neputinta aicea pre lume a rabdat,
ca voi sa va ospatati si sa va saturati acolo in veci. Acela

a fost sarac ca voi, pentru saracia lui, s va imbogatiti.


Pentru slujba 5i pentru sangele lui, s'a facut spat cinste ca aceea in asa chip, ca mai mare si vecinic pentru

voi, nu se va putea gati. Acela fiere amara a gustat


otet pre cruce a baut (Matei 27, 34), ca pre voi
s va ospateze cu hrana ingereasca, $i cu dulceata
cereasca sa va indulceasca. Fost-a pentru not ca un
miel junghiat pentru ca sa ne rascumpere din Eghipetul
muncilor, cu moartea lui pre Dumnezeu s imblanzim
gustand din trupul sangele lui, s avem viata yecinica 5i toata dulceata cea netrecuta. Macar ca. a

fost $i omorit Domnul Christos, Inca acum vietueste


si imparateste, 5i veselie mare a gatit voua. Pentru

aceea merged la masa si la nunta lui


Intre soti dragostea este atat de mare ca I i lasa
I

omul tatal Si maica si se lipeste de muerea sa $i sant


amandoi un trup cum scrie
Scriptura (Facere
2, 25), asa $i Christos a lasat in ceriu pre Tani 5i aicea
jos pre Maica-sa s'a lipit de mireasa sa, adeca a
www.dacoromanica.ro

SCAt

tkiLs
A 14-A DITPA RUSALII

305

murit pentru Biserica, carea santem noi credinciosii


precum Pavel Apostol zice : 4Pentru aceasta va lasa
omul pre tata-sau si pre muma-sa si se va lipi de
muerea sa si vor fi doi un trup. Taina aceasta mare
este, iar eu zic de Christos si de biserica, (Efes. 5, 32).
Pentru aceea si noi, mult santem datori sa iubirn
pre Domnul nostru, acela carele asa a vrut de s'a
impreunat cu noi. 0, cat avem sa ne temem spre a
nu calca cum-va credinta logodirei noastre 1 Pre cat
este de mare dragostea mirelui catre mireasa sa cea
buna Si credincioasa, pre atata este mai mare mania
care ceea ce este curva de nu tine credinta mirelui
sau. Asa si noi cand maniem pre Dumnezeu cu vre
un pacat, atunci mare manie are pre noi Dumnezeu.
PARTEA DOUA :
Pentru slugile cele trimise $i pentru lepadarea
chematilor.

S\lugile care au fost trimise sa strike chematii la


nunta imparatului ceresc, sant aceia ce aU invatat

cum este un Dumnezeu puternic si facator tuturor


fapturilor Cate sant vazute si cate sunt nevazute ;
acela este Domnul si facatorul a toate fapturile, dela
acela, iar nu dela altul, sa se cee ajutor, mantuire,
bine, sanatate si buna, intamplare.
Asa a invatat Adam pre feciorii sai : pre Avel si

pre Sit. Asa s'a. invatat Enos a lauda numele lui


Dumnezeu. Dupa dansul Enoh. Dupa Enoh, Matusal.

Dupa aceea Lameh tatal lui Noe. Acestia au fost


mai inainte de potop trimisi de Dumnezeu de au
chemat impreuna pre toti la nunta credintei si faptelor celor bune, s cunoasca pre Dumnezeu. Iar ei
n'au vrut, ci s'au dat dupa rudenia lui Cain cea rea,

9
.T'
,k3Z

www.dacoromanica.ro

20

e)q

gi3L9

306

CAZANIE LA DUMINICA

Cs

in fapte rele si in pacate, atata cat i-a pierdut Dumnezeu pre toti cu potop de apa (Facere 7, 17);
numai ce a ferit pre Noe si feciorii lui, ce era semintie
buna si dreapta.

Dupa aceea daca s'au inmultit oamenii pre lume,


n'a contenit Dumnezeu de a trimite slugile sale la
semintia omeneasca, cum au fost feciorii lui Noe,
Sim cel bun, Melhisedec, Afet, Avraam, Lot, dintre
cari cu Avraam si Dumnezeu a vorbit (Facere 12,
I, 2) si a intarit catre dansul fagaduinta ce dedese

lui Adam in raiu, ca din semintia lui se va naste


acela carele va calca si va zdrobi capul serpelui.
Trimis-a dupa aceea pre Moisi proroc, pre Aaron

toti prorocii, cu mai mare si cu mai aratata invatatura. Toti intr'un chip au spus de Mesia Christos si au aratat cum se va naste, cum va vietui
si

pre lume si ce va face, cum va patimi, cum va invia


din morti a treia zi, cum va izbavi neamul omenesc,
cum Dumnezeii Parintele din inceputul lumei tocmeste
pre lume credinta si cunostinta Fiului sau ; pentru

care lucru, a gatit intru slava sa nunta

si veselie

credinciosilor sai. Ci nemultamirea omeneasca se

arata intru aceste cuvinte ale Domnului Christos de


zice asa : iar aceia nu gandira, ci se risipira, unii la
satele sale, altii la negutatoria sa, altii la muerile sale,
altii prinsera slugile lui de le ocarara Si le ucisera.
Trei cete de oameni vedem unii nu numai n'au vrut
sa mearga la nunta imparatului, ci si pre Dumnezeu
imparatul for l'au parasit, in locul lui alti dumnezei
for au facut $i se inchinau fapturilor, iar pre Facatorul it parasira (Psalm. 105, 20). Altii dupa acei
fait. de Dumnezeu, se aflara unii ca aceia, can nu
de tot parasira nunta imparateasca, ci ca si cum s'ar
A
5,4
www.dacoromanica.ro

_,s1,6A 14 -A DUPA. RUSALII

307

(D

parea ca vor merge, insa pentru binele acestei lumi,


pentru lacomii, pentru agonisite i pentru alte pofte
i dulceti trupeti, parasira dulceata cea cereasca.
Afla-ve-ti i asta-zi uni ca aceia, cari, pre ceiace fac
bine, ii lauda, iar ei cu sine fac rau. In sfarit altii
sant acei cari nu numai la nunta n'au vrut sa mearga,
-ci i slugile au ucis: pre Moisi proroc cu petri vrea
s 1 ucida de nu l'ar fi aparat insui Dumnezeu. Pre

Isaia cu ferestraul it Wail. Pre Uremia cu petri it


ucisera. Pre Miheea it urara. Pre Ilie sa-1 piarda it
goniau. Pre Joan Botezatorul al 5abia l'au taiat. Pre

Apostoli mult i-au amarit i i-au gonit, i multi


dintru dani, au omorit. Pre patriarhi i pre vladici
din scaune ii scoteau, pre multi ii omorau i inchii
s au s farit.

Si pana asta-zi slugile ce sant trimise de chearna


la acea veselie, sant uriti i goniti. Pentru aceea
unii ca aceia sant supui sub mania lui Dumnezeu,
carora le-a rasplatit Dumnezeu cu mania sa, cum a
rasplatit celor de demult cu potopul (Faceri 7, 21, 22),
Sodorriului i Gomorului cu focul, jidovilor cu robia
i cu pustiirea Ierusalimului, noun astazi cu veni-

rea altor limbi streine preste noi. Precum a cerut


pre aceia de atunci, aa i pre noi acum ne cearta,
pentru rautatile i pentru nedreptatile noastre, scurtand volnicia i indestularea noastra. Aceasta sa
ne aducem aminte, ca Dumnezeu mult grijete de
noi. Pentru noi a facut nunta Fiului sau, pentru noi

a gatit, pre noi la nunta ne-a chemat trimitand


slugile sale. Iar de nu vom vrea cum n'au vrut
nici aceia, Dumnezeu va afla cu cine se va veseli ;
afla-va cine va manta i cine va bea ; iara pre noi
nevrednicii ne va pierde i in munca i in intunerec
.(')
-GA4

www.dacoromanica.ro

'tok3S

308

CAZAN1E LA DIIIIIINICA

ne va risipi

ne va pustii,de care lucru, Doamne,


ne fereste cu mila ta si la veselia ta ne intoarce;
ca a ta este puterea $i taria, dimpreuna cu Fiul tau
cel fara de inceput $i cu Duhul Sfiant fackorul de
viata, acum si pururea si intru veci vecilor nesfarsiti
si neprquiti. Amin.
Ei t4.

E-FfSW

W. S ME

CAZAITI=
LA DUMINICA

A 15-a DUPA RUSALII


Cuvant inainte.

urn este lungoarea cumplita trupului, asa si


marirea desarta este cumplita sufletului, ca
multe boale baga intru dansul: mintea intuneca si de Dumnezeu o desparte in pofte
lumesti
trupesti. De aceasta boala suferia
tot neamul jidovesc, ca si acel legiuitor de carele
spune Santa Evanghelie de astazi, pre carea o scrie
Matei Evanghelistul.
Cap. 22, Stih 35-46.

In vremea aceea, un legiuitor oare-carele s'a apropiat catre Iisus ispitind pre el si zicand! Invata-

torule, care porunca este mai mare in lege? Iar


cIisus i-a zis lui : Sa iubesti pre Domnul Dumnee zeul tau cu toata inima ta si cu tot sufletul tau si
c cu tot gandul tau. Aceasta porunca este intaiu si
(mai mare. Iar a doua este asemenea acesteea : Sa
V.Yz

www.dacoromanica.ro

?J%
A 15-A DIIPA RIISALII

309

ciubesti pre vecinul tau ca insuti pre tine. Intru


caceste doua porunci, toata legea si prorocii atarna.
(*i adunandu-se fariseii, i-a intrebat pre dansii Iisus,
czicand: Ce vi se pare de Christos? Al cui, fiu este?
c Zis-au lui : Al lui David. Zis-a for : Dar cum David

`cu Duhul pre dansul it numeste Domn, zicand :


(Zis-a Domnul Domnului meu, sezi de-adreapta mea,

Tana cand voiu p.une vrajmasii tai asternut picioacrelor tale? Deci, daca. David it numeste pre dansul
(Dorm, cum este lui fiu? *i nu putea nimenea sa-i
craspunda cuvant, nici cuteza nimenea dintru acea
czi sa.-1 mai intrebe pre el 1.

iNTAIA PARTE :
Pentru viclesugul jidovilor $i pentru indreptarea lui
Christos, si cum ni se cade sa iubim pre Dumnezeu.

e vine a ne mira de blandetele Domnului nostru


Christos, ca asa a vrut a vorovi cu oameni vicleni si amagitori, incat de acea intelepciune sus ingerii se cutremura si de fata ei se sfiesc, iar jos oa-

menii cei fatarnici se intrebau cu dansa. Christos


este intelepciunea lui Dumnezeu. Catre aceasta intelepciune cu indraznire s'au apropiat fariseii. Fiindca
it auzisera intrebandu-se cu saducheii, pentru aceea

si ei se ispitira sa se intrebe cu intelepciunea cea


vecinica. insa ei nu navaliau singuri cu sine ca saducheii, ci pre unul dintru dansii au trimis, carele,
le parea mai intelept si mai iscusit in lege.
Acesta daca s'a apropiat catre Christos, pre sub
cumpat a tins cuvant si a grait: Invatatorule, care
porunca este mai mare in lege? Iar Christos vazand
viclesugul lui ca nu-1 graeste dela inima invatator,

34'-

MiZ
www.dacoromanica.ro

SEA

tok3LS

310

CAZANIE LA. DUMINICA

ci cu fatarie i cu mandrie numai din gura a aratat


smerenie, din lege ii aducea lui i-i arata, ca intaiu
este dator omul sa iubeasca pre Dumnezeu cu toata
inima, cu tot sufletul i cu tot gandul.
Care este dragostea inimei si care este a sufleDragostea inimei este sa moara necine
tului ?
cu trupul pentru dreptate, ca dreptatea este insui
Dumnezeu ; i iarai sa-i fereasca inima curata de
ganduri de pacate, de curvie, de ucideri, de furtipguri
(Eire 20, 13, 14), de manie ; pururea s aiba in gura
rugaciune, lauda, thultamita catre Dumnezeu. Aceasta
este sa iubeasca pre Dumnezeu cu toata inima.
Iar dragostea sufletului si a gandului este aceasta,
Ca sufletul are trei pari : voia, intelegerea si gandul.

Cu acele puteri nevazute se cade ca sufletul s iubeasca pe Dumnezeu.

Intai : Sa-i intoarca voia catre

Dumnezeu. Cu intelegerea sa cunoasca pre Dumnezeu. Pururea de dansul sa inteleaga si voia lui sa.
faca. Cu gandul s gandeasca pururea de Dumnezeu, i
sa-1 iubeasca si puterea gandului catre dansul sa-i

intoarca. Puterea gandului este mintea. Mintea este


ochiu sufletului. Deci, de va iubi necine pre Dumnezeu $i cu gandul i cu sufletul, acela totdeauna va
cauta catre dansul cu ochiul sufletului, cum zice i
prorocul (Psalm. 15, 8) : cVazut-am pre Dumnezeu
inaintea mea pururea,...,. ca sa nu ma clatesc catre
pacate in vecil

Se cade a iubi pre Dumnezeu nu cu o parte de


trup, nici cu o parte de suflet, ci deplin : cu tot sufletul i cu tot trupul. Omul este alcatuit din trup i
din suflet,

pentru aceea

si

cu trupul i cu sufletul

cade sa iubeasca pre Dumnezeu, adeca cu toata


inima si cu tot sufletul.
GAtt
www.dacoromanica.ro

s
A 15-A DIIPA. RIISAL1I

311

A doua invatatura asemenea ei, a zis: sa iubeasca


pre de aproapele sau ca insui pre sine. *i pentru ce
o nume$e asemenea? Pentru ac.:asta, ca se face cale
celei-l-alte invataturi. Cine iubete pre de aproapele
sau, acela i pre Dumnezeu iubete ; iar cela ce zice ca
iubete pre Dumnezeu i pre vecinul sau nu iubete,

acela este mincinos. De nu iubete pre de aproapele


sau ca-1 vede, dar pre Dumnezeu ca nu-L vede, cum

sa-L poata iubi (I loan 4, 20)?


Ce este dragostea de aproapelui sau, sa-1 iubeasca

ca insui pre sine? Aceasta: ce nu'ti place tie, altuia


nu face. Sa nu ravneti nici sa pofteti, nici muerea
lui, nici agonisita lui, nici sluga lui, nici boul lui,
nici asinul lui (Eire 20, I
7) ; nici ii intrista, nici
it para, nici ii face rau pentru ran, nici ii napastui.
Aceasta este dragostea catre de aproapele sau. Si
Inca nu numai atata, ci i a muri pentru ansul, caci
dragostea cea desavarit este Dumnezeu, i aceasta
dragoste a aratat, O. nu numai pentru prieteni, ci i
pentru vr4ma*i a murit.
Mai mult deck on care vecin, cretinul este de
aproapele i fratele nostru, find-ca. avem un Tata
pre Dumnezeu
in ceriu, ne-a nascut o maica

sfantul Botez, intr'o casa am crescutin sfanta

Bisericacu hrana cuvantului lui Dumnezeu, din o


pane gustam si dintr'un pahar bem
din cinstit

trupul i sangele lui Christos, o masa avempa-

mantul, un acoperamant ceriuli o lumina


luna. Pentru aceea santem datori s ne
iubim unul cu altul ca n4te frati de aproape.
soarele

Aceasta invatatura a fost si in Legea Veche, scrisa


i data nu de alt cine-va, ci de insui Dumnezeu, i

in Legea Noua, cum, iar4i este data de Domnul

tie

www.dacoromanica.ro

ec

4tc_:39

312

CAZA.NIE LA. DUMINICA

Christos, caci a zis (la Ioan 15, 17): (Aceasta va zic


c Pre aceasta
voua, ca sa va iubiti unul cu altul,.
vor cunoate pre voi ca. santeci Ucenicii mei, de va
yeti iubi unul cu altul,.
Aceasta dragoste a aratat Domnul acelui fatarnic
i i-a pus inainte invatatura aceea ce este intaiu in
lege. De ar fi fost iubind pre Dumnezeu acel invatator de lege, ar fi iubit *i pre Fiul lui, adeca pre
Christos. Daca a vazut ca Domnul Christos l'a lasat
:

in ruine i pre dansul ca i pre saduchei, s'a dus


scarbit.

Vazand Christos ca s'au adunat fariseii i au price

intru danii, atunci i-a intrebat despre sine, ce vor


raspunde Sfintiei Sale.

A DOUA PARTE:
Pentru intrebarea ce a facut Christos farisellor pentru
ca sa -1 cunoasca pre dansul c nu este Fiul lui David,
ci este Fiul lui Dumnezeu.

upa intrebarea acelui invatator de lege i dupa


) raspunsul lui Christos, mult s'a folosit acel fatarnic ; dar ca sa cunoasca pre Christos adevarat,
nu a putut, pentru necredinta lui. De-aci a intrebat
Domnul pre farisei i a zis : Cum va pare voua de
Christos, al cui Fiu este? Ei au raspuns zicand : Al
lui David.
Socotete 1 Dupa atatea minuni, dupa atatea semne

dupa atatea aratari, aducea pre danii sa-1 cunoasca ca este asemenea cu Parintele. De departe
descoperea for dumnezeirea sa i le arata si cu cusi

vantul

$i

cu lucrul ca sa-1 cunoasca ca este intru Dum-

nezeu Parintele mai inainte de veci, Pentru aceea a

.54

Wire
www.dacoromanica.ro

Rry''6

A 15-A PUPA. RIISALII

313 irrc

intrebat pre dansii, al cui Fiu este. Si daca au zis


ca este a lui David, atunci a inceput a le arata for
ca nu este Fiu, ci este Domn Imparat lui David,
$i a zis: Dar David cum it graeste cu Duhul Sant
ca. este Domn lui? Si de este Domn lui David, cum
sa poata fi fiu lui, ca fiul nu stapaneste cu Orin-

tele, ci parintele cu fiul? De vreme ce m'ati grait


a sant fiu lui. David, insi-va s intelegeti nu de
aiurea, ci din prorocia lui, ca el nu ma graeste Ca
sant Fiu, ci Domn si stapanitor, si nu graeste aceasta
dela sine, ci din Duhul lui Dumnezeu. Deci pentru-ca
Christos este Domn lui David, pentru aceea nu este
fiu al lui, ci este Fiul lui Dumnezeu, dintru aceeasi
fire $i dintru aceeasi dumnezeire.

Aicea nu se leapada Christos sa nu fie fiu

lui

David trupeste, ca Sfintia sa din semintia lui David


a luat trup si din semintia lui s'a nascut, pentru-ca

Sfintia sa Precista era nepoata lui David, si trupeste Christos se cheama fiu al lui David. Dar
pentruca fariseilor be parea ca Christos este om de
rand ca i alti oameni, nascut numai din semintia
lui David, iar Dumnezeu nu-1 graiau sa fie, nici credeau ca este om deplin si Dumnezeu deplin, pentru
aceea ziceau ca este numai fiul lui David, iar nu
i Domn lui David. De aceea Sfintia sa Christos le
arata for cuvantul ce a grait David despre sine $i

le-a zis: De ma graiti voi ca sant fiu lui David,


apoi David pentru ce graeste din Duhul Sant asa
(Psalm. 109, I) : c Zis-a Domnul Domnului meu (adeca

Dumnezeu Parintele Fiului sau), sezi de-a dreapta


mea pana cand voiu pune vrasmasii tai asternut picioarelor tale ? Deci, va invatati din prorocia lui,
ca el lamurit arata Domnia mea, dumnezeirea mea
.Tog
asemanarea mea cu Parintele.
lroT.
Mk9

www.dacoromanica.ro

--er%

M.,@

.0)( 314

CAZAN1E LA DUMINICA

Aceasta prorocie o a aratat Domnul Christos inaintea fariseilor i invatatorilor legei in vremea aceea
cand vrea de buna voea sa sa mearga spre moarte,
ca sa-si deschida ei ochii s vada i sa cunoasca ca,
vor ucide pre Domnul lui David si pre Imparatul
ceriului. Mult manga.ea i alina Sfintia sa multimea
cu aceste cuvinte, iar fariseii se raneau cu rand ne-

nimic n'au dobandit pentru mandria


for cea desarta.
Mandria in multe feluri se imparte, nu numai
in lucrurile cele trupesti, cum este: in boerie, intru
vindecata

avutie, in vartute, in frumusete, in mestesuguri, ci i


in lucrurile cele sutletesti se amesteca, cum este: in
tugaciune, in post, in milostenie si intr'alte fapte
bune se inponciseaza; asa Ca, de port haine bune,
ma tiu mare ; de port proaste, iarasi ma tiu mare ca,
sant sufletesc ; de mananc bucate scumpe, ma tiu

mare; de ma postesc, iarasi ma tiu mare. Asa si


intr'alte lucruri in toate.
Noi s stam acestora improtiva ; sa nu fiim ocarati

si de oameni si de draci. Caci ce ocara este mai


mare decat aceasta, cand dela ceia ce asteptam noi
sa ne laude, aceia ne ocarasc si nu ne iubesc? Noua
ne pare ca ne lauda, iar ei rad de noi i cu miile
cuvinte rele graesc de noi. La Dumnezeu nu este
asa. De vei astepta lauda dela dansul, mai mult te
va lauda, te va preamari $i plata iti va da. De astepti lauda dela oameni, lauda dela Dumnezeu o
perzi. Lauda pamanteasca mane sau poimaine ramane

Si to te duci fara de dansa, Si nici aicea, nici acolo


nu o dobandesti. Pentru aceea nevoeste-te sa do-.
bandesti marirea cea de sus dela Dumnezeu, ca sa
fii slava cu dansul intru imparatia lui cea cereasca,
*ox
www.dacoromanica.ro

A 16-A DLIPA. RIISALII

315 Jr`e)

intru carea pre not pre toti ne invredniceste, Christoase Doamne, acolo s to latidam impreuna cu parintele si cu Duhul Sant, acum si pururea i intro

veci nesarsiti. Amin.


kW,474-1-r-o-Ir4.-1W:::0,-.W-04

CAZANIE
LA DUMINICA

A 16-a DUPA. RUSALII


Cuvdnt inainte.

recum un negutator adauge banii si avutia


domnului sau cu nevointa sa, asa i cei ce
se nevoesc intru aceasta lume cu fapte bune,

adauga binele for cel ceresc; iar ceia ce se


lenevesc, aceia perd binele acel netrecut si
cad in munci,
cum auzim spuind Santa Evanghelie pre carea o scrie Matei Evanghelistul.
Cap. 25, Stih 14-30.

Z'lis-a Domnul pilda aceasta : Un om oare-carele

Idor avutia
ducandu-se, chemat-a pre slugile sale si le-a dat
sa. *i unuia i-a dat cinci talanti, unuia
cdoi, iar altuia unul ;
fieste-caruia dupa puterea
dui, si s'a dus indata. *i mergand celce a luat cinci
ctalanti, a negutatorit cu danii i a acut alti cinci
c talanti. Asijderea si cel cu doi, a dobandit $i ae cela alti doi. Iar cela ce a luat unul, ducandu-se

'To

r:.+2

www.dacoromanica.ro

1R-r_r:o

-e9r" 316

CAZANIE LA DITMINICA

6V3
1-06.

cl'a ingropat in parnant i a ascuns argintul domnului sau. Dupa multa vreme a venit domnul slucgilor acelora i le-a luat seama lor.
viind cel ce
duase cinci talanti, a adus alti cinci talanti zicand:
Doamne, cinci talanti mi-ai dat; iata am dobandit
ccu dAhii alti cinci talanti. Domnul i-a zis lui: Bine,
csluga buna.'i credincioasa, de putiti ai fost credinccios, preste multe te voiu pune; infra intru bucuria
c domnului tau. Apropiindu-se i cel ce a luat doi
ctalanti, zis-a: Doamne, doi talanti mi-ai dat ; iata

cam dobandit cu danii alti doi talanti. Domnul lui


ci-a zis: Bine, sluga buna i credincioasa, de putin
cai fast credincios, preste multe te voiu pune; intra
cintru bucuria domnului tau. Viind apoi i cela ce
c a luat un talant, a zis: Doamne, te-am tiut pre tine
cca eti om cumplit, seceri unde nu ai semanat, i
cstrangi unde nu ai risipit. Si temandu-ma am mers
c de am ascuns talantul tau in pamant ; iata, ai al tau.
c Iar domnul lui raspunzand a zis lui: Sluga vicleana
ti lenea, tiai ca secer unde nu am semanat, i

cstrang unde nu am risipit? Deci se cadea tie s fi


cclat argintul meu negutatorilor, i viind eu a fi luat
cal meu cu dobanda. Luati dar dela dansul talantul.
ci-1 dati celuia ce are zece talanti ; ca celuia ce are

cpretutindenea i se va da i-i va prisosi, iar dela


ccela ce n'are, i ce i se pare di are se va lua dela
cclansul ; i pre sluga cea netrebnica aruncati-o in
intunerecul cel dinafara ; acolo va fi plans i scarquire dintilor. Acestea zicand a strigat: Cela ce are
curechi de auzit, s auda,.

www.dacoromanica.ro

,4*
V18

6;03:

WT1:0,

A 16-A DIIP.A. RUSALII

317 "%).,

iNTAIA PARTE :
Pentru binele ce Imparte Dumnezeu oamenilor pentru
cine cum tine binele acela ce is dela Dumnezeu.

Ca un om ce se duce i-i da slugilor sale avutia

sa om s'a graft pre sine Domnul nostru Iisus


Christos, pentru mila sa, ca unul ce este milostiv
i bland mangaitor spre noi i stapanete pre noi
toti ca un om cu oamenii i cu slujitorii casei sale.

Slugile lui sant toti cei de pre lume, dela domni


i imparati, pana la cei mai mici.
Talantii lui sant toti, tot binele i cinstea ce da pre
lume oamenilor, toate dregatoriile sufleteti Si lumeti,
Inca i viata, mintea, hrana i toate faptele lumei,

hiarele, pqtii, paserile Si dobitoacele, toate impartite


le dete oamenilor, ca soarele lui stralucete cum
spre cei drepti aa i spre cei nedrepti, i ploua

cum spre cei buni aa Si spre cei rai. Da Dumnezeu


unora mai mult, altora mai putin, dar pentru aceea

sa nu to sparii macar ca ai luat mai putin decat


altii, caci toti intr'un chip au cinste dela Dumnezeu.
Cum sant cei cinci talanti darul lui Dumnezeu, aa

i un talant este darul lui Dumnezeu. Tot dela un


Dumnezeu sant dati, fie-caruia dupa puterea i dupa
destoinicia lui. Insa, celora ce li se da mult, mai mult
se va cere dela dan0,cum graete i inteleptul zicand : cCei tari, mai tare vor fi strani). Pentru
aceasta da Dumnezeu unora mai mult, altora mai

putin, pentru ca sa se ajute unul cu altul in lume


i sa fie trebuincic* unul altuia. De ar fi dat tuturor

Intr'un chip, atunci n'ar trebui unul altuia, nici ar


sluji unul altuia, nici dragoste ar fi atunci intre oameni.

Pentru aceea arata intru aceasta Santa Evanghelie,


to4
,-.4.
www.dacoromanica.ro

vn

MrP
-011 318

CAZANIR LA DOMINICA

Ca la ziva judecatei se va intreba cu slugile sale,


care cum a cheltuit darul ce i-a dat : impartit-a si
altora, au numai el insusi l'a mancat?
Ceiace au luat cinci talanti, sant patriarhii, arhiereii,

preotii, pentru-ca acestia au destoinicie mai mare


decat imparatii, decat domnii si decat boerii lumei
acesteea. Imparatii, domnii si boerii iarasi; mai mare
cinste au decat oamenii de rand, $i mai marl daruri
au luat. Pentru aceea fiecare dupa vrednicia sa a luat
daruri dela Dumnezeu : unii cincicum sant dregatorii Bisericei, altii doi
cum sant dregatorii lumei, altii unul
cum sant cei mai de jos ce sant
sub dregatoria altora. Dar dupa cum acestia cu unul,

de-1 vor inmulti, cinste $i plata mare vor lua dela


domnul sau ca si cei cu cinci, asa si acei cu cinci
de nu-i vor inmulti, vor lua munca si certare dela
domnul sau, ca si cel cu unul ce l'a ingropat. Precum
cere Dumnezeu dela cel cu mult, asa si dela cel cu
putin.

Pentru aceea este a se teme foarte si a se griji


tot omul, de aceea ce arata Domnul cu pilda intru
aceasta Santa Evanghelie. Sluga aceea ce a luat
un talant si n'a lucrat cu dansul, ci l'a ingropat, n'a

fost numai luat dela dansul talantul, ci si de mani


si de picioare a fost legat si in matca focului a fost
aruncat. Asa vor pati si dregatorii Bisericei, de nu
vor invata pre cei de sub pastoria turmei lor. Asa
vor pati si dregatorii lumei, de nu vor face dreptate
in lume asupritilor si napastuitilor. Asa vor pati si
bogatii de nu vor ajutori neputernicii $i sarmanii. Asa
vor pati $i inteleptii de nu vor da sfat si invatatura
spre tolosul nepricepatorilor. Asa vor pati si vartosii

de nu vor sprijini pre cei slabi. Asa vor pati $i me"T'og

www.dacoromanica.ro

'-err1).5

M(@-,6,Jil

A 16-A DIIrA RUSALIL

6,5L
319 Jr-e}

sterii de nu vor invata mestesugul si pre altii. Asa


vor pati si puternicii de nu vor scoate pre cei adanc
intristati din mana celor mai taxi decat dansii. Asa
vor pati si slugile de nu vor fi cu credinta domnilor
lor. Acestia toti intr'un chip cu sluga cea rea vor fi
legati- $i judecati la ziva judecatei.

Acest lucru este la stirea tuturor.Fie-ce domn


iubeste sluga cea buna si o cinsteste, iar pe sluga
cea rea o urgiseste si o pedepseste cu inchisori si cu
morti rele. Deci, in ce chip vezi ca. domnii Omanteti platesc slugilor lor, intru acelas chip si Dumnezeu, robilor. Pazeste-te sa nu to afli sluga rea $i
vicleana. Domnului tau. Sa nu cheltuesti bunatatea
lui numai pentru trupul tau mancand, band si alte
cheltueli rele facand, ci sa-1 imparti si sa-1 mananci
cu ceiace n'au, caci acesta este cuvantul ce zice
Domnul: Sa dai talantul meu negutatorilor.
Negutatorii sant bisericile, neputernicii, lipsitii,
sarmanii, cari daca iau ajutor dintru talantul ce a

dat Dumnezeu robilor sai, adauga lauda, si multamita lui Dumnezeu dau. Cela ce nu cauta numai de
binele si de folosul sau, on a se mantui, on a se

imbogati, ori a se boeri, ci se nevoeste $i altora sa


foloseasca, acela inmulteste talantul domnului sau.
Iar cela ce ingroapa talantul, este cela ce se ingrijeste numai de binele sau, iar de altul nu cauta. Din
tocmeala cea rea a unui asemenea rob, se fac pre
lume rasboae si rasmirite. Cati sunt partasi acestni

rob, nu se vor satura nici o data. Nici odinioara


nu vor sta de a vicleni, de a apuca cu nedreptate
$i de a inghiti munca altuia. Aceasta lacomie este
pamantul in carele Ingroapa sluga cea vicleana. talantul Domnului sau.. Aceasta impetrete inima oa,
.Tog menilor sa tie tare avutia.
14.

g14...9

www.dacoromanica.ro

'1

1111'
4rAt 320

CAZAN1E LA DIIMINICA

A DOUA PARTE :
Pentru plata ce va da Dumnezeu fie*te-caruia dupa
lucrul lui, *i pentru lenea noastra.

um este un imparat ce da slugilor sale bani multi


sa agoniseasca cu danii i for i imparatului, i
daca le da el se duce, i dupa multa vreme iar vine

de is seama slugilor sale, celor can au agonisit


i au facut dobanda le da cinste i boerii, iar
cei ce au cheltuit rau i s'au lenevit de au ingropat in pamant banii lui i n'au agonisit, in inchisori i in munci rele ii osandete ;
tot aa va
face i Dumnezeu cu noi la judecata, carea este sa
fie aka degrab i de naprasna ca un fulger. Acum
ingaduqte i rabda rautatile noastre ca i cum s'ar
fi dus, adeca 4eapta intoarcere Si pocainta s facem
i nu ne rasplate*te. Noi greim, Sfintia Sa tace ca
si cum n'ar ti. Noi nu ne oprim de pacate, el se
oprete de a ne certa. El ne miluete, noi tinem ca
este din binele nostru. Dupa multa vreme spune Ca
va veni. Vremea aceea multa este : de cand s'a suit
cu trup de pre pamant in ceriu, pana la judecata.
Atunci va veni cu mare slava i toti sfintii cu Dansul
(Matei 25, 31). Atunci va incepe a se intreba cu
slugile sale pentru talantii ce le-a dat.
Apropia-se-vor robii cei buni i vor cuvanta : Iata
lucrul nostru, Doamne ; datu-ne-ai cinci talanti, acum

iti dam zece. Nu cerem nici o plata, caci santem


slugi i robi tie. Cu ce am fost datori, iata am lucrat ; iar Sfintia Ta, pentru aceea, nu ne eti dator
cu nimic. Insa Domnul Dumnezeu, pentru cuvantul i

pentru fagaduinta sa ce s'a legat cu noi, cu mare


plata i cu mare cinste lau-da-i-va si va zice : 0,
'Too

:sr"

g',9
www.dacoromanica.ro

A 16-A DIIP.A. RUSALII

321

bune si credincioase slugi 1 Preste putine ati fost


credinciosi, mai spre multe va voiu pune. Dati-le pu-

tere preste cate zece cetati (Luca 19, 17). Dati-le


domnie preste multe cetati. Cu voi impart : ce este
al meu, al vostru este. Acea veselie veti avea, carea
am si eu. Acel bine, intru care imparatesc si eu. 0,
cat se va plati de bine lucrul nostru acolo 1
Iar pre robul cel lenes, cu cuvinte grele it va infrunta ; de haine desbraca-l'vor; toata dregatoria dela

dansul lior lua, si tot binele Domnului sau. Va IArnanea sarac, gol si rusinat. Va fi ca $i cum n'ar fi
avut nimic, caci ce a avut, rau a tinut, i Domnul
va porunci sa se is dela dansul si s se dea celuia
ce are mai mult decat dansul.
Cu privire la acest cuvant ce a grait Domnul :
Cel ce are putin Inca se va lua dela dansul si se
va da celuia ce are mult,, Efrem Sirul graeste cu
pilda si spune asa : Un domn casnic avea trei slugi.
Dete unuia cinci pluguri, altuia doua pluguri, altuia
si-i
numai un plug
fiecaruia dupa vrednicia sa
trimise in tarina preste o apa, s are, sa semene si
sa agoniseasca domnului lor. Cel cu cinci si cel cu
doua au arat, au semanat si a facut multa pane si
agonisita domnului lor. Cel cu unul, dejugand boii

i-a legat la un gard si el s'a culcat de a dormit.


Cand a venit domnul sau, a aflat boii nepascuti $i
morti de foame. Pentru aceea i-a luat dela dansul
$i i-a dat celui cu cinci pluguri, iar pre acea sluga
a invatat sa.-1 lege si mult sa-1 bata.
Asa ne va face si noua Dumnezeu Domnul nostru,
pentru lenea noastra, cand va veni s vada lucrul
fiescaruia din noi. Intru acest chip se 1mplineste cuvantul Domnului : c Celui ce are i se va da, iar cel ce
www.dacoromanica.ro

J
21

322

ems

CAZANIE LA DITMINICA

n'are, i ce i se pare ca. are, Inca se va lua dela


dansul).

0 Doamne, da slugilor tale, neputincioilor robilor


tai, sa nu fie lenei, ci sa fie sarguincioi, sa iu-

beasca folosul tau, iar nu al lot. Da-le minte i inelepciune spre slujba oamenilor tai i fratilor notri,

ca sa putem ajunge lauda ta

plata ta intru acea


zi cand vei plati fietecaruia dupa lucrul lui, pentru
Iisus Christos Fiul tau, cu carele imparateti intru
Duhul Sant, in veci netrecuti i nesfariti.
si

Amin.

M:K-WWW.-.1-WW*---1WWZ<A

CAZ.A.1\T=
LA DOMINICA

A 17-a DUPA RUSALII


Cuvcint inainte.

ecat toate fapturile Cate sant pre fume, nu


este mai neputincios decat omul. Sub primej dii in multe chipuri este supus i de
scarbe multe este cuprins, nu numai despre
tL
partea boalelor i neprisosintelor, ci i de
alta parte, caci nici de duhurile cele necurate nu este
I

slobod trupul omului. Aceasta ne-o arata nevoea


acelei fete, pentru care muma ei foarte cu greu striga
i glasuia catre Domnul Christos zicand : Mantuete-ma fiul lui David, ca fata mea rau se indracum auzim mai lamurit spuind noun astazi
cete,
www.dacoromanica.ro

A 17-A DUPA RIISALII

323

Santa Evanghelie pre carea o scrie Matei Evanghelistul.


Cap. 15, Stih 21-28.
In

vremea aceea, intrat-a Iisus in laturile Tirului si


ale Sidonului, si Lata o muere hananeeanca dintru

acele hotare wind, a strigat catre el zicand : (Miclueste-md, Doamne fiul lui David ; fata mea rau
:se indraceste. Iar el nu i-a raspuns ei cuvant. *i
c apropiindu-se ucenicii lui rugau pre el zicand : Slo-

cboade-o pre ea ca strip pre urma noastra. i el


(raspunzand a zis: Nu sant trimis decat catre oile
cele perdute ale casei lui Israil. *i ea viind s'a int chinat lui zicand: Doamne, ajuta-mi I Iar el raspun-

ezand a zis : Nu este bine a lua panea fiilor si a o


clepada camilor. Iar ea a zis : Adevar, Doamne, dar
csi canii mananca din faramiturile ce cad din masa
cdomnilor lor. Atuncea raspunzand Iisus a zis ei: 0
4:muere, mare este credinta to ; fie tie precum vei.

(*i s'a tamaduit fata ei Intr'acel cias.


INTAIA PARTE :
Pentru credinta

pentru barbatia inimei femeei aceleea.

e tocmeald a fost aceea ca Domnul Christos a


C) esit din Cara jidoveasca si s'a dus in laturea
paganeasca?

Nemultamirea i necredinta jidovilor

a fost. Atata au fost de nemultamitori oamenii bisericei jidovesti: invatatorii legei, carturarii, fariseii,

incat dupa atatea minuni ce a fdcut Christos intre


ochii lor, nu vrura sa creada, nici luara in seama.
Nu numai in vremea in carea vietuia Christos pre
lume a fost urit si lepadat cuvantul si invatatura

(4.
www.dacoromanica.ro

324

CAZANIE LA DUMINICA

Sfintiei Sale de danii, ci i dupa aceea invatatura


sfintilor Apostoli i toata marturia sfintei Evanghelii

calcara i nici intr'o seama nu o au socotit. Pentru


aceea, de uritul for a eit Christos din Cara for i
s'a dus in tara paganeasca in hotarele Tirului i
ale Sidonului. Fara de multime de oameni a intrat
intro casa, vrand sa nu-1 tie nimenea.
0 muere hananeeanca avand o fata indracita i
auzind de minunile i de marirea lui Christos, a venit
i acolo in casa, i cazand la picioarele lui, se ruga

sa-i tamaduiasca fata eicum scrie i Marcu Evanghelistul (7,25). Domnul, acolo, nimic dupre rugaciunea ei n'a facut, ci a eit i a plecat. Ea iarai
se ducea pre urma Sfintiei Sale de striga i zicea :
Fie-ti mila de mine, fiul lui David Si aka cu glas
mare strigand i glasuind dupa Christos, nu-i raspundea ei nimic.
I

Ea striga i Sfintia Sa tacea, nu pentru alt,

ci

una, pentru ca cu barbatia i cu rabdarea acelei mueri

sa invete pre credincioii sai, ca sa stea i ei tare


intru toate nevoile, sa ceae ajutor dela Dumnezeu ;
alta, pentru ca sa se indemne ucenicii s se roage
pentru dansa vazand rugaciunea i lacrimile ei. Aceasta

s'a i intamplat, caci daca vzura jalea Si mahnirea


ei se apropiara i-1 rugau zicand: DA-i, Doamne, de

ce se roaga, ca vine tot strigand pre urma noastra.


La acea rugaciune a lor, raspuns-a for zicand : a Nu
sant trimis cleat la oile cele perdute ale casei lui
Israil

Da Domnul raspuns ucenicilor sai, pentru ce nu


va s asculte pre acea muere 'Agana.: ca a fost s
arate binele sau neamului jidovesc dintru carele i
nascuse ; ca din veci a fost tocmita de Dumnezeu
www.dacoromanica.ro

A. 17-A DErPA. RUSA.L11

325

mantuirea omeneasca sa fie dintru acel neam, si iarai

intru ace14 neam s arate Dumnezeu mila sa i


darul sau, i de acolo ca dintr'un izvor sa se verse
preste alte limbi. De acest lucru i prorocii toti aka
au prorocit. Pagana aceea nici era de acea sernintie,
nici era venita vremea sa cunoasca paganii binele
lui Dumnezeu. Pentru aceea, Domnul Christos nu o
impreuna in oile sale, i binele sau nu vrea sa-i dea ei.

Ea daca auzi ca a dat raspuns ca acela de clansa


catre ucenicii sai, intru nimic nu s'a speriat, nici s'a
smintit cu inima, nici din credinta i din nadej de ce avea

nu s'a indoit, ci a mers i s'a apropiat de Domnul


Christos, s'a inchinat lui i-1 ruga cu aceste cuvinte
zicand : Doamne, ajuta-mi I Domnul Christos a zis
ei : (Nu este bine a lua panea fiilor i a o da canilor).
Fii a numit pre jidovi, caci ei cunoteau pre Dumnezeu, iar cani a numit pre pagani, caci schimbasera
cinstea i marirea lui Dumnezeu celui neputred, in
chipul oamenilor celor putrezi. Paserilor, hiarelor celor cate cu patru picioare i erpilor se inchinau i
le faceau cinste.
Pentru aceea i Domnul Christos, ca i cum ar

ocari pre acea muere pagana, cu aceste cuvinte o


mustra zicandu-i ; Nu ti se cade s iai dela mine
bine, caci to fiind cu minte, lemnele, petrile, hiarele,
paserile, erpii, ai in locul lui Dumnezeu i acelora
ca lui Dumnezeu te inchini. Pre acele lucruri le cii
ca sant dumnezei i dela aceia atepti i ceri ajutor.
Deci te du la dumnezeii tai aceia, sa-ti dea ei de ce
te rogi. Aa o infrunta. Domnul, cat nimic de-aciia
pre rugaciunea ei sa nu faca. Iar ea mustrarea i infruntarea aceea nimic nu socotia, ci neincetat striga
i se ruga,

ti?

www.dacoromanica.ro

326

CAZANIE LA DOMINICA

VII

La acel raspuns aspru al Domnului, ca nu este


bine sa "ia panea fiilor sa o dea canilor, cu umilinta
a cuvantat i ea' zicand: Ap este, Doamne, ci i
canii mana.nca din faramiturile ce cad din masa Dom-

nilor lor. Ca i cum ar

zice :

Aa este, Bunule

Doamne l Cane ma marturisesc ca sant, paga.na sant ;


dar Sfintia Ta, carele esti tuturor milostiv, dintru mila

ta cea mare fa i acest bine. Precum se satura canii


din faramiturile ce ,cad din masa domnilor lor, aa
i din faramiturile milei tale sa se sature fica mea ;

iar eu, maica ei, cu bucurie de binele tau sa fiu


mangaeata.

La aceasta rugaciune cu foc, cu jale i cu plecare


mare ca aceea, cautand Domnul a zis muerei aceleea:
0, muere, mare este credinta ta ; fie precum vei. Si
s'a tamaduit fata ei dintru acel cias. Ca si cum ar
zice Domnul : Crezu-i-rna ca sant fiul lui David;
crezui ca sant perzatorul dracilor ; crezui ca pot
sa-ti ajut ; aclaogai la credinta ta ruga cu plecare
i cu rabdare mare; raspunsul meu cel aspru i mustrarea mea, intru nimic nu te scarbi; pusei nadejde

ca aceea intru mine, ca am putere sa fac ce voiu


vrea ;
iata i lumea ai biruit cu credinta ta i din
pagana te facui credincioasa ; pentru aceea iatA iti
dau de ce te rogi: cum vei, aa sa fie tie. Si apa a
dobandit hananeeanca aceea sanatate fetei sale.

A DOUA PARTE :
Invatatura pentru hananeeanca.

postolii i toti sfintii au pus noun chip de invatatura pre muerea hananeeanca; intaiu, pentru
ca sa ne invatam din rabdarea ei, ca. tare i varwww.dacoromanica.ro

7;e-

A 17-A DUPA RusALII

327n

toasa minte a avut intru credinta sa, cand Domnul


spre rugaciunea ei nu cauta nici gandia. Al doilea,
ca o mustra si o infrunta pentru paganatatea ei.
Al treilea, O. se lepada Sfintia Sa sa nu faca aceea de

ce ea se ruga. Grele erau aceste trei lucruri, care


dau a sti, ca Domnul Christos nu primeste rugaciunea
ei ; dar pentru aceea intru inima ei tot se mai aprindea
focul credintei catre Christos si nadejde ca aceia

avea, in cat din credinta sa nimic n'a slabit, si din


ce o lepada dela sine Christos cu cuvantul, cu atata
ea se ruga inai cu mild, si de aceea mai mare nadejde avea ca o va milui Sfintia Sa, cum a si fost.
Cu aceasta ne invata sa fim statatori tari in boalele
noastre, pi intru toate nevoile noastre sa nu slabim

a cere ajutor dela Sfintia Sa. De ai $i cunoaste ca


nu esti luat aminte de Dumnezeu si nu-ti asculta
ruga ta, atunci nu-ti aduci aminte, ca macar ca esti
si pacatos pi pacatele tale to -au departat de Dumnezeu, insa pentru aceea tot sa to rogi mai cu mare
jale, ca Sfintia Sa este milostiv si darul milei sale
nu-1 va opri de care tine. Nevoeste de curateste
firea ta cu ispovedania ; striga, marturiseste rautatile tale ; cearca deslegare aicea pre pamant deli
este voea s fi deslegat si in ceriu ; sa nu lasam
nici smerenia cu care asa s'a rugat hananeeanca
aceea, cu inima infranta si plecata, macar ca si nu
cetise ea Scriptura ce zice, ca ruga omului plecat
strabate ceriul. Poate cunoaste fiestecine smerenia
pi plecarea ei, ca de atatea on a fost infruntata de
Domnul cu cuvinte aspre, iar ea fara incetare cu
plecare mare se ruga i ajutor pi milk cerea.
0, santa plecare, mult poti la slava lui Dumnezeu : pacatele ierti, mania lui Dumnezeu imblanwww.dacoromanica.ro

328

611

CAZANIE LA DUMINICA

zeti, cum avem chip pre David, pre Ahav i pre


altii
spre vrajmai biruire dai
ca lui Ezechie
imparat, ca Estirei, ca Israiltenilor
din raspatirea lui Dumnezeu scoti
ca pre Niniviteni, cari
in loc de pedeapsa au luat mila dela Dumnezeu
la inalte dregatorii scoti oamenii
ca pre David, ca

pre Saul i pre altii pre multi. Nu este mincinos


cuvantul lui Dumnezeu ce a zis (la Luca 18, 14) :
Cela ce se va smeri, inalta-se-va ; iar cela ce se
va inalta, smeri-se-va,.
Rugaciunea cu smerenie multa a ajutat acelei
mueri hananeence. La smerenie alaturata i simplitate, caci se ruga catre Domnul zicand numai aa :
Miluete-m, Doamne fiul lui David Nu cu vre o
vorba de cuvinte multe, ci pre scurt i simplu, pentruca dela inima nevinovata i dreapta ieia acea
ruga. Unde este nevinovatie dreapta acolo este i
adevar, precum marturisete santa Scripturb. zicand
(Iov 1, I) : Era in %ara Husa un om anume boy.
Acela era om nevinovat, drept, adevarat, i dupe
nevinovatia cea dreapta ii sporia adevarul i priI

sosinta.

Acum, intru aceste vremi, in zadar va cauta cineva nevinovatie dreapta i priinta, ce intru oameni
cretini, nevinovatie i dreptate cretineasca nu vei
afla, ci marire deprta, mandrie, laude i fala. Intru
ei s'au inmultit nepriinta. Nedreptatea ii aduce de
laude i falesc pre om, pentru ca s-1 inbuneze, s-i
deschida inima catre danii.
Socotete ce a graft Domnul Christos intru aceasta

Santa Evanghelie, zicand ca nu este trimis decat


la oile cele ratacite in casa israilteneasca, adeca la
oamenii cei pacatoi in semintia cretineasca. Mare
.11
www.dacoromanica.ro

TO.
A 18-A DITPA. RUSALII

329

mangaere este pacatoilor cari cu credinta cunosc pre


.Dumnezeu,
Dumnezeu, ca acela sant adevarat israilteni. Macar

ca. au i cazut in pacate, insa Domnul tot zice ca


sant oile sale i pentru danii a venit. Numai ce .trebuete sa-i cunoasca pastorul sau, ca. de oile sale
aa. graete Domnul (la loan 10,27,28) : cOile mele
ma cunosc i eu Inca cunosc pre cle i eu le voiu da
for viata de veci,. Deci, de-ti este voea s fii oae ca
aceea i sa to cunoasca Domnul Christos, al lui glas
sa asculti, iar nu al altuia stein, ca paunea noastra

acea vecinica nu este dela altul, fara numai dela


Domnul Christos, de carea Sfintia Sa gr4te ca nu
este pane de gloata, ci este panea fiilor imparateti,
pre carea not toti sa o dobandim, Doamne Iisuse Chri-

stoase, intru domnia ta cea mare i intru imparatia


ta cea desfatata, acolo unde imparatesti cu Parintele i cu Duhul Sfant, acum i pururea i intru
veci de veci netrecuti i nesfariti. Amin.

mmt: .-=.-,..-4s,

Cd

Me4N3SN.

C_A_Z.A.1\T=
LA DUMINICA

A 18-a DUPA RUSALII


,--,
L

Cuvant inainte

u este alt nimic pre lume mai drag i mai


dulce sufletului cretinesc decat cuvantul
lui Dumnezeu. Acest folos face aa intru
`

-3

omul acela ce-1 asculta. i-1 tine, ca lumineaza mintea i gandul lui care dragostea
www.dacoromanica.ro

330

CAZANIE LA IMMINICA

lui Dumnezeu si catre lucrurile cele ceresti. Face


din fiii maniei, fiii lui Dumnezeu. Sufletul omului ii
insanatoeaza. Pre om it lumineaza,
indestuleaza
$i-1 desteapta din rautatile pacatelor. Dupa aceea la
lauda cea desavarsit it duce. Pentru aceea si Domnul

nostru Iisus Christos a venit pre lume, si cuvantul


lui Dumnezeu intru inimile oamenilor semanand, mare
multime de oameni se adunau la dansul,
cum spune

si intru Sfanta Evanghelie de asta-zi, ca de multime


ce navalia la Sfintia Sa, pentru ca sa asculte cuvantul
lui Dumnezeu, de nevoe ii era Sfintiei Sale a intra
in corabie si de pre apa a invata oamenii cei de pre
uscat,
cum arata. Sfanta Evanghelie de astazi pre
carea o scrie Luca Evanghelistul.
Cap. 5, stih 1-11.

In vremea aceea, sta Iisus Tanga ezerul Ghenisarectului si a vazut doua, corabii stand lamp ezer ;
ciar pescarii esind dintr'insele, spalau mrejele. Si

cintrand Intru o corabie, carea era a lui Simon, l'a


crugat pre clansuI s o departeze putinel dela uscat ;
csi sezand invata multimea, din corabie. Iar daca a

cincetat a grai, zis-a catre Simon; Departeaza-o la


adanc si aruncati mrejele voastre spre vanat. Si
craspunzand Simon, a zis lui: Invatatorule, toata
c noaptea ne-am trudit si nimic n'am prins; dar dupa
`cuvantul tau voiu arunca mreaja. Si facand asa,
cprins-a multime mare de pesti, incat se rupea mreaja
clot-. Si au facut semn tovarasilor cari erau intealta

ccorabie, ca sa vie s le ajute lor; si au venit si


c au umplut amandoua corabiile, incat ele se afundau.

cIar Simon Petru vazand, a cazut la picioarele lui


Iisus graind: Esi dela mine, ca, om pacatos sant,
www.dacoromanica.ro

A 18-A DUPA RUSALII

331

al

Doamne. Ca cuprinsese pre el spaima, *i pre toti


cceia ce erau cu dansul, de vanarea petilor pre cari
di prinsesera, aijderea i pre Iacov i pre Joan, fecciorii lui Zevedei, cari erau partai cu Simon. si a
c zis Iisus .catre Simon : Nu to teme ; de acum vei
c \Tana oameni. Si scotand amandoua corabille la
e uscat, lasand toate, au mers pre urma lui D.

INTAIA PARTE :
Pentru hwatatura lui Christos si pentru vanatul pestilor.

ai inainte de aceasta Evanghelie, scrie Luca


Evanghelistul (4, 38-4o) Ca Domnul Christos
multe minuni a facut : duhuri necurate din oameni

a isgonit, pre soacra lui Petru de lungoare o a tamaduit. Acestea le-a facut in cetatea Capernaum,
unde, cand apunea soarele, toti cati avea bolnavi
de boale in multe chipuri, i-au adus la Domnul Chri-

stos i Sfintia Sa ii punea manile pre fiete-carele


dintru e4i, i se tamaduiau. Inca i dracii din multi
iqiau i strigau: Tu eti Christos Fiul lui Dumnezeu.
Daca s'a facut ziva s'a dus intr'un loc pustiu, i multimea it cauta; a venit la dansul i-1 opria sa nu se
duca dela danii. Dar Sfintia Sa a zis catre danii:
Si intr'alte locuri trebuqte sa marturisesc Evanghelia
imparatiei ceriului, ca, pentru aceea sant trimis. si
marturisia prin soboarele Galileei atata in cat se stransese la dansul multime multa din Galilea i din

Capernaum i de pre aiurea, i aa navaliau i se


indesau in cat dau preste Sfintia Sa: unii pentru ca
sa se vindece de boale, altii pentru ca sa auda invatatura lui, altii numai pentru ca s vada om mare
i vestit ca acela.
www.dacoromanica.ro

332

CAZANIE LA DIIMINICA

Afli.ndu -se atuncea langa. ezerul Ghenisaretului


carele se cheama. Marea Galileei, i vazand doua.
corabii lamp ezer, a intrat intru una dintr'insele pentru

navala oamenilor, ca sa nu poata navali s-1 calce.


Pescarii ale carora erau corabiile acelea, erau ucenicii
Sfintiei Sale : Petru, Andrei, Iacov i Joan, can

fiind mqteri de acel metqug, toti se tineau de mqtqug i pentru hrana vanau pqte. Pana atunci macar
ca. erau chema4i de Domnul spre apostolic, dar Inca
de metqug nu s lasara cu totul i s umble tot

dupa Domnul Christos. Daca a intrat Domnul in


corabia aceea ce era a lui Petru, a ezut i i-a zis
sa urneasca corabia dela margine, pentru ca sa-i fie
indemana a invata depre apa multimea ce sta pre
uscat, i for Inca sa le fie indemana a cauta in fata
lui i a asculta cuvantul lui. Si a$a in multe chipuri
si cu pilde in multe feluri invata pre multimea aceea

despre imparatia ceriului, i inimile for mangaea i


le lumina cu cuvantul.
Daca a incetat Sfintia Sa Domnul de a invata, a
zis lui Petru: Trage mai la adanc i aruncati mreaja
voastra spre vanat.
Domnul nostru, dup, marturia cuvantului lui Dumnezeu, indata a zis apostolilor sa lucreze lucru de
hrana, dand tire ca. cine va sa agoniseasca hrana
trupeasca, sa agoniseasca dupa saturarea sufletului,
adeca dupa ce ya asculta slujba Bisericei, cuvantul
lui Dumnezeu, i dupa ce se va ruga. Iata, apostolii
o noapte intreaga vanasera i nimic nu prinsesera, dar
indata ce au ascultat cuvantul Domnului, au aruncat
mreaja i mult pqte au prins. Aseamana-se aceasta
indreptare cuvantului Domnului (la Matei 6, 33):
c Cautati mai inainte imparatia lui Dumnezeu i drepwww.dacoromanica.ro

A 18-A DIIPA. RITSALII

333

tatea lui, i acestea toate se vor adauge voua adeca


i hrana i agonisita. Alta invatatura este ca degrab,
dupa marturia cuvantului lui Dumnezeu, zice Domnul
celor ce sant ai sai, s lucreze. Cu aceasta ne-a dat
invatatura ca, dupe, ascultarea cuvantului lui Dum-

nezeu, mai bine este ca omul sa lucreze deal s


dantuiasca i lucruri fail de isprava s priveasca,
cum fac ceiace serbeaza sarbatorile in betii, in
blestematii i in toate cheltuelile cele rele. Acei cari
in sarbatori mai mult se imbata i joaca, curvesc i

ucidde unde vin sfezile, uciderile, mortilecu aceste lucruri rele intorc sarbatorile lui Dumnezeu.
Dintru acest lucru, necum sa ne vie noun vre un folos
sufletesc, ci perire vecinica sufletelor noastre.
Dace, a zis Domnul catre Petru sa arunce mreaja
in mare sa vaneze pete, indata a inceput a se apara
zicand invatatorule, toata noaptea am trudit i ni-

mica m'am prins. Acest cuvant arata noun, ca toata


truda noastra i toata nevointa noastra nu este nimic,
de nu va vrea Dumnezeu sa ne dea binecuvantarea
sa. Pentru aceea trebuete fietecarele din noi, sa

rugam pre Dumnezeu mai inainte s ne fie intru


ajutor intru toate trebile noastre i intru toate primejdiile i nevoile. Cu voea lui Dumnezeu, toate se

fac i toate se pot. Fara de voea lui, toata truda


noastra este in deert, cum a fost i a lui Petru.

A trudit i Petru toata noaptea cu tovara*ii sai i


nimic n'a vanat ; dar daca a aruncat mreaja, dupre
cuvantul Domnului sau, a prins atata pete cat nu-1
puteau scoate la margine, ci au chemat pre alti tovarai sa. le ajute. Despre acest lucru aa spune

Santa Evanghelie zicand: c*i a facut, semn tovarailor sai, cari erau intealta corabie, ca s vie s
www.dacoromanica.ro

e334

CAZAN1E LA DIIMINICA

le ajute for ; au venit si au umplut amandoua cora-

biile, incat ele se afundau,.


Vrut-a Domnul Christos sa-si arate puterea sa si
in mare, ca toate fapturile sa asculte de dansul.
*tim din Santa Evanghelie, ca vanturile dupre zisa
lui au statut si valurile marei de zisa lui au ascultat
si s'au alinat, incat se mirau oamenii Si graiau (Matei
8, 26, 27): (Cine poate fi acesta, ca si vantul si

marea asculta de dansul a ? Apa marei l'a tinut pre


deasupra si a calcat pre dansa ca pre uscat. Smochinul a trebuit sa sece dupre zisa lui. Panea s'a ihmultit cu binecuvantarea lui, si cu cinci pani, cinci
mii a saturat. Cunoscut-a soarele, pamantul, petrile,
puterea Domnului lor. Cunoscut-au dracii, iadul, puterea acestui Domn. Iata si pestii in mare, dupre
zisa lui, statut-au ascultatori si voea lui au plinit.
Deci, s cunoastem si not puterea lui, si dupre
invatatura lui sa stam ascultatori, not cari nu santem
pesti fara graiu ti tara minte, pentru ca ne-a zis :
Unul altuia sa ajutam si sa priim. Iata ca si apostolii la treaba unul altuia au ajutat si dupre zisa Domnului for au fost ascultatori, ca intru crestini sa se
tie dragostea crestineasca.
DA, Doamne, scapare intru inimile si intru faptele
crestinesti, fiindca vedem ca n'are dragoste unul

catre altul. Cei mai mari pre cei mici ca pre niste
robi ii au. In loc de ajutor, mai tare be -iau, mai
tare ii prada, mai tare ii robesc. Intre toti oamenii,
unul altuia nimenea nu poftete binele, unul altuia
ravneste, unul pre altul pizmueste. De cere nescine
ajutor dela cineva, camata ii cauta sa dea, cat sa
nu se poata plati. Acestea toate le facem impotriva
zisei lui Dumnezeu, caci cate ne invata Sfintia Sa,

(.4
www.dacoromanica.ro

235

A 18-A DIIPA. RUSALII

toate le lepadam si santem surzi la zisa lui Dumnezeu, Au doara sant putini de ceiace lacomia for
nici odinioara nu o pot satura ? Acestia, necum sa
ajutoreasca pre cineva, ci Inca gandesc de unde vor
lua si pre cine vor prada sa stranga bani si avutie.
Doamne, da ca din binele ce ne-ai impartit, sa ajutoram i not pre fratii nostri crestini si unul altuia
bine sa. facem ; ca aceasta este dragostea crestineasca. ; cu aceste lucruri sa imbanzeste Dumnezeu.

Fara de acestea, cu anevoe va imblanzi cineva pre


Dumnezeu.

A DOUA PARTE :
Pentru spaima *i mirarea lui Petru ca a vazut atata
peOes *i pentru ascultarea apostolilor.

aca a aruncat Petru mreaja, dupre zisa DomD) nului, si a vazut ca s'a vanat atat peste, a cunoscut ca nu este pentru truda sa, ci pentru zisa
si pentru voea lui Dumnezeu, stiindu-se pre sine pa-

catos. Puterea lui Dumnezeu vazand s'a spaimantat si de mare minune ce a vazut, a mers si a cazut
la picioarele lui Iisus si a zis: Esi dela mine, Doamne, ca sant om pacatos. Nu sant destoinic s stau
inaintea fetei tale, ca te vad ca. esti Domn $i stapanitor a toate fapturile. De vreme ce te asculta marea
si pestii din ea, eu nu sant vrednic sa stau inaintea
ta, fiindca sant om pacatos, Doamne, iar Sfintia ta
esti curat si sant.
Se cadea, Petre, sa te rogi ca sa petreaca Domnul
.

cu tine, sa-ti mearga tot bine intru toate. Dar nu


este de mirare ca ai facut si to ca si alti oameni, cari
au fost bucurosi sa aiba pre Dumnezeu cu sine, iar
daca au vazut marirea lui, s'au aratarea lui, s'au speriat

f.
www.dacoromanica.ro

ei 336

CAZANIE LA DUMINICA

foarte i s'au spaimantat, pentru aceasta ca s'au so-

cotit pre sine ce sant. Avraam s'a marturisit (Facere 18, 27) CA este tarana i cenuA inaintea lui
Dumne ,zeu. loy, ca nite tina, zice, ca ne-a facut i
ca n4te praf ne intoarcem. Moisi proroc s'a speriat
i a fugit dinaintea Iui Dumnezeu. Aijderea Ezechiil

vazand aratarea lui Dumnezeu n'a putut rabda, ci


a cazut cu lata la pamant (Ezechiil 44, 4) i putinel
de nu i-a eit sufletul dintr'insul. Cum a fost plecarea

sutaului aceluia ce s'a rugat Domnului de a zis


(Matei 8, 7, 8), ca nu este vrednic sa intre in casa
lui, ci numai sa. zica cu cuvantul i se va tamaclui
aa i Petru s'a facut nevrednic inaintea
Domnului, iar Domnul degrab l'a facut vrednic, nu
spre vanatul pestelui, ci spre vanatul oamenilor, sa
prinda intru mantuire pre lume oamenii cu invatatura
i cu minunile, cum a prins in mare petii, cu mreaja.
Sutaul sanatate slugei sale a dobandit pentru plecare,
iar Petru Apostol i invAtator lumei a statut, caci
cu aceste cuvinte l'a intarit Si l'a mangaiat Domnul
zicand : Nu to teme, a de acum nu vei \Tana pete,
ci oameni.
Daca i-a fagaduit Domnul aceasta dregatorie, ce
a facut Petru i ceia-l-alti? Spune Sfanta Evansluga lui ;

ghelie, ca. pentru acea minune ce au vazut, au tras


corAbiile la uscat, au lasat toate i au plecat dupa
dansul. De aicea sa. ne invatam a fi ascultatori catre
Domnul Christos ; toate sa passim pentru dansul.
SA nu ne fie mai drag nici avutie, nici tata, nici muma,

nici prieteni, mai vartos de cat Domnul nostru Chri-

stos i invatatura lui cea sfanta. Acest gaud sa fie


intru tot omul cretin, ca pentru chemarea ce ne-a
facut Domnul nostru, dupa dansul sa umblAm, iar.
www.dacoromanica.ro

o qy4).

A 18 -A DUPA RUSALII

337

nu dupa lume. Chiar de ne-ar opri lumea toata i de


ne-ar fi i de parinti i de prieteni a ne desparti,
nici atunci de dupa dansul s nu ne intoarcem, i
zisa lui s nu parasim Ca iata Apostolii, oameni de
rand i necarturari fiind, numai pentru cuvant i pentru
minune au lasat toate i au purces dupa dansul.

Noi in toate zilele auzim cuvantul lui $i minunile


lui socotim,

$i

nimic nu ne poate indemna sa urmam

lui. Aceia nici acasa nu s'au mai intors, ci au parasit toate cate aveau.
Avraam uentru Dumnezeu,. a lasat tot, i tara i
prietenii, i a fost nemernic (adeca strein)
intr'alta tara (Facere 12, I 4) ; iar noi, pentru
rudeniile

$i

Dumnezeu, necum sa lasam ceva, ci de nu ne-am


jura incai pre numele lui. Daca nu dam saracului,
incai sa nu-i luam ce are. Daca nu ajutorim cazutul,
neputernicul, incai sa nu-1 asuprim, sa nu-1 amaram.
Daca nu ne pasa de binele nostru cel netrecut sa--1
agonisim, incai sa nu-1 risipim. Daca ne lenevim a
slujt lui Dumnezeu, incai sa nu-1 maniem.
0 Doamne. Iisuse Christoase, da noua ca darul tau
sa sufle intru inimile credincioilor tai, s se afle in
mreaja Apostolilor tai, scotandu-i dintru ada.ncul rautatilor lumei acesteea $i tragandu-i catre marginea

imparatiei tale,pre carea noi toti s o dobandim,


pentru mila i pentru indurarea ta cea mare, ca a
ta este puterea, cinstea, biruirea, slava, frumsetea i
toata lauda, d'impreuna Cu Parintele i cu Duhul
Sant, acum i pururea i intru veci netrecuti i nesfariti. Amin.

G.
www.dacoromanica.ro

22

.11.-.11--CAZANIE
LA DUM1NICA

A 19-a DUPA RUSALII


Cuvant inainte.

rand Domnul *nostru Iisus Christos sa invete pre oameni sa fie blanzi si rabdatori,
aceasta invatatura a dat de a zis : Cine nu

se va intoarce i sa fie ca un prunc, nu va


intra intru imparatia ceriului. Pruncul nu tine
manie, nici

are scarba in sine sa gandeasca rau

cui-va. De o parte il bat i-1 gonesc, de alta parte


se intoarce i vine. Pizma i zavistie n'are. Asa va
Domnul s fie credincioii sai: rabdatori, blanzi, nemanioi i rau pentru rau nimenui sa. nu faca. Cum
it auzim invatand ins4 inteaceasta Santa Evanghelie
de astazi pre carea o scrie Luca Evanghelistul.
Cap. 6, stih 31-36.

Precum va este voea ca sa. faca


Z/ voud oamenii, faceti i voi for 4jderea. Si de
Q iubiti pre ceia ce va iubesc pre voi, ce dar este
cvoua? ca i pacat4i iubesc pre ceia ce-i iubesc
c pre danii. Si de faceti bine celor ce fac voua bine,
cce dar este voud? ca gi pacatoii acee4 fac. Si de
dati imprumut acelora dela care ateptati a lua, ce
c dar este voua ? ca i pacatoii dau paca.toilor imis-a Domnul :

4iC'1"6

www.dacoromanica.ro

SCA-44

A 19-A DUPA. RUSALII

339 `ct

prumut, ca sa is intocma. Ci iubiti pre vrajmasii


vostri, si faceti bine, si dati imprumut, nimica astepctand si va fi plata voastra multa, si yeti fi fii celui

.de sus ; Ca el este bun spre cei nemultamitori si


spre cei rai. Deci, fiti milostivi cum si Thal vostru
este milostiv D.

INTAIA PARTE :
Pentru dragoste, blandete *1 netinerea maniei.

Cum este focul in mijlocul altor fapturi, de lumineaza si incalzeste, asa si dragostea cea deplin
in mijlocul altor bunatati, lumineaza si incalzeste sufletul si-1 aprinde cu dragoste catre Dumnezeu.
Dragostea se imparte in doua pari:i : o parte este
vazuta, alta nevazuta. Cu partea cea nevazuta se cade

a iubi pre Dumnezeu cel nevazut, cu tot sufletul,


cu toata inima, cu tot gandul, si a face voea lui $i
invatatura lui, si a dori de viata cea nevazuta ce este
in veacul ce va sa. fie. Iar cu partea cea vazuta se
cade a iubi pre de aproapele sau ca $i pre sine ; nu
numai pre prietenii nostri, ci si pre vrajmasii nostri.
Domnul a zis cu rostul sau cel sfant (Matei 5, 44):
aubiti pre vrajmasii vostri, faceti bine celor ce nu va
iubesc pre voi, graiti de bine pre ceiace va blestema
pre voi, rugati-va pentru ceia ce va napastuesc pre
voi D. Aicea pre scurt umple Domnul toata invatatura
crestineasca, caci din dragoste purcede mila, cum avem

chip pre Domnul Christos, ca a iubit lumea, pentru


care dragoste am dobandit mila lui, pentru care mila
santem izbaviti. Nu poate fi mai mare dragoste decat
aceasta, ca a murit Domnul Christos pentru vrajmasii
sai ; nici poate fi mai mare mila decat aceasta ca a
iubit Domnul Christos pre vrajmasii sai.
W.3(

GCE

www.dacoromanica.ro

4k3S
340

SEAt
CAZANIE LA DIIMINICA

*i intru not nu va putea fi mai mare mild decat


cand vom avea dragoste sufleteasca catre vrajmaii
notri. Aa a facut David mild cu Memfivoste nepotul lui Saul vrajmawl sau, caci pentru dragostea ce
avea cu Ionatan tata- sat], intoarse de-i dete toata avu-

tia lui Saul mou-sau (precum scrie la a doua carte


a imparatilor 9, 7). A$a a facut Pavel Apostol, Stefan

intaiul mucenic, i WO dreptii Legei Vechi i Legei Noi.


0, mare bine a agonisit noun i frumoasa cununa
a impletit noua. Dumnezeu cu aceasta dragoste. Mare

este cu adevarat milostenia, ca pentru dansa Dumnezeu ne iarta pacatele. Nimic nu este mai mare decat cand iertarn pre ceia ce ne sant vinovati noua ;
atunci indata dobandqti cununa biruirei i te lipqti de Dumnezeu, cum i graiete Sfintia Sa cu rostul prorocului i zice (Psalm. 24, 22): ( Ceea ce nu
tin manie i cei drepti, se lipesc de mine). Dreptii
sant ceia ce nu fac strambatate nimanui: nici la prieteni, nici la vrajmai. Cela ce va vrea sa rasplateasca,
acela va afla rasplatire dela Dumnezeu. Daca vre
unul va Linea altuia manie i dela Dumnezeu va cere iertare, sau daca catre om nu va avea dragoste i
dela Dumnezeu va cere mild, cine se va ruga pentru
iertarea pacatelor unuia ca aceluia (graete Iisus Si-

rah cap. 28, stih r-4)?


Pentru aceea, iarta pre cela ce te-a pagubit i te-a
maniat, caci in ce cias te vei ruga lui Dumnezeu pentru iertare, intr'acel cias va ierta pacatele tale, fiindca

a$a a fagaduit i a zis (Mat, 6, 14): (De yeti ierta


pre oameni de grealele lor, ierta-va i Dumnezeu Parintele vostru grealele voastre ; iar de nu yeti ierta

pre oameni de grealele lor, i Parintele vostru cel


@

G)

a a.

fore'.
www.dacoromanica.ro

li CI
A 19-A DUIDA, RUSALII

341 0

din ceriu, nu va ierta pre voi de gresalele voastre,.


Domnul nostru Iisus Christos a vazut, ca pana
santem intr'aceasta viata, pana atunci santem sub
mare neputinta si sub mare lipsa si nenorocire supusi, insa nu pre toti intr'un chip asupreste neputinta
si nenorocirea. Pentru aceea Domnul a invatat ca,
ceia ce sunt mai slobozi de lipsa, de neputinta, sa le
fie mila de cei mai neavuti, de cei mai neputinciosi.
Pre cari vor vedea in saracie inotand, in boale zacand,

de agonisita scapati, de batranete slabiti, in scarbe


cazuti , pre unii ca aceia

invata Domnul
cei mai
avuti, cei mai sanatosi, cei mai tineri, cei mai bogati,

cei ce mai au pace, sa-i ajutoreasca, sa-i miluiasca.


5i aceasta nu invata Domnul pre unul sau pre doi, ci
pre toti cati sunt credinciosii sai. Asa de demult cu

prorocii a dus oamenii care milostenie zicand cu


Isaia Proroc (58, 7, 8): (Frange panea ta saracului,
flamandului. Pre cei fara de casa, du-i in casa ta. De
vezi omul gol, imbraca-1. Atunci va straluci de dimi-

neata lumina ta si sanatatea ta degrab va inflori si


va merge inainte-ti dreptatea ta si slava lui Dumnezeu te va incungiura. Atunci vei striga si Dumnezeu
te va auzi, si Inca graind tu, va zice : Iata am yenit ) . Asijderea si prin Miheea Proroc zice (6, 8):
(Ti-a aratat, omule, care lucru este de treabd inaintea

lui Dumnezeu si ce trebueste lui Dumnezeu dela


tine, adeca s faci dreptate, sa iubesti milostenia si
sa ostenesti pentru Dumnezeul tau,. Intru aceste cuvinte ale Domnului nostru si ale prorocilor Sfintiei
Sale, arata noun carora vom urma $i de care vom

asculta, de ne este voea sa dobandim mila Domnului nostru.

M(z
www.dacoromanica.ro

4,p
342

CAZANIE LA DIIMINICA

s qt.
,.)
(_

A DOUA PARTE :
Pentru milostivirea ce are Dumnezeu spre noi *i cum
ne vom asemana lui cu milostivirea.

e vei sa tii mai bine cum vei putea fi milostiv,

J iata ca. Domnul da noud chip de ne invata


cum vom fi milostivi i zice aa : (Fiti milostivi
precum i parintele vostru cel din ceriu este milostiv1. Cum este milostiv Parintele nostru cel din
ceriu, plina este Scriptura de aceasta. Tata cum
graete David Prorocul (Psalm. 144, 9) : (Mila Dornnului este preste toate fapturile lui. De mila lui este
plin pamantul i merge din neam in neam spre ceia

ce se tern de dansub.
Mila Domnului se arata mai intaiu intr'aceasta,
ca pocainta omului indelung o ateapta i indelung
rabda. Noi greim, iar Dumnezeu tace ca i cum
n'ar ti. Dumnezeu ii oprete certarea, iar noi nu

ne oprim de pacate. Dumnezeu ne tinde mila sa,


precum despre
iar noi ne intindem in rautati
Petru Apostol marturisete zicand : c Cu
rabdare ingaduete Dumnezeu pentru noi, ca nu va
aceasta

pre nici un om sa pearda, ci va sa se intoarca toti


sa se pocaiasca,. Mare mild arata noun Dumnezeu
cu aceasta. Pre ingeri, daca greird, nu-i rabda ; pre
omul cel dintaiu 4jderea. Pre ingeri din ceriu perdutu-i-a, pre Adam din raiu it isgoni (Facere 3, 23),
iar acum ateapta i rabda pana la batranete, doara
cand-va ne vom veni in simtire.
Al doilea, se arata mila lui Dumnezeu oamenilor
i mai vartos celora ce de buna voia for se intorc
de catre dansa, i cu pacate grozave i de perire se
departeaza de dansul ; iar Dumnezeu in multe chiw

Cf_.)

:.,T.3re)

G'f_11.

www.dacoromanica.ro

U",

S3L9
A 19-A DIIPA RIISALII

343 G

puri si cu mild in multe feluri ii cuprinde catre sine,

ii cheama cu bine totdeauna si da tuturor intr'un


chip, nu numai celor ce nici o slujba nu-i slujesc,
ci si celora ce rautati si pacate inmultesc.
Al treilea, $i aceasta este mila lui Dumnezeu
mare, cand primeste si pre omul cel pacatos, daca
se intoarce catre dansul, el carele de multe on 1-a
maniat cu fapte rele si grozave,
asa precum zice
si proorocul : In ce ceas se intoarce pacatosul din
rautatile sale, intr'acel ceas uita Dumnezeu pacatele
lui. Ca aceasta este adevarat, socoteste pilda ce
scrie Luca Evanghelistul (15, 20, 2 I) : Cand feciorul
cel curvar, dintr'acea slujba rea a diavolului, s'a in-

tors la casa tatane-sau, atunci tata-sau, daca l'a


vazut de departe, indata a exit inaintea lui de l'a
intampinat, in bratele sale l'a cuprins, l'a sarutat,
toate gresalele lui si cheltuelile i-a iertat, cu vesmantul cel d'intaiu l'a imbracat, inel in degetul lui

i-a dat si incaltaminte in picioare.

nu pentru alt-

ceva, ci numai pentruca s'a intors din pacate si a

marturisit gresalele sale zicand : (Parinte, gresit-am


la ceriu si inaintea ta, si nu sant vrednic sa ma

chem fiul tau, ci ma fa ca pre unul din argatii tai).


Aicea Domnul Christos a talcuit, ca Parintele
este Dumnezeu, iar fiul este fieste-ce om pacatos.
A aratat mila parintelui sau spre omul cel pacatos,
carele, cand se intoarce din pacate si ispovedueste
rautatile sale inaintea lui Dumnezeu si duhovnicului
sau, gata este Dumnezeu sa-1 ierte, imparatia cea
netrecuta sa-i daruiasca, vesmantul sfantului Botez
ce a perdut, iar sa-i dea, si toate darurile ii da ca
si cum nu 1-ar fi maniat nici odinioara.
De aceia plate cunoaste fieste-cine cat este de
www.dacoromanica.ro

sok-3

344

CAZANIE LA. DIIMINICA

mare mila Parintelui Ceresc, ca Sfintia Sa nu alege,


ci fiete-caruia este milostiv. Zice soarelui sau sa
straluceasca $i celor rai ca i celor buni, i celor nedrepti ca celor drepti; i da ploaie precum celor
buni, asa gi celor rai. Pe langa acestea, toate faptele
noastre cele rele ce ni se par bune i frumoase, iar
inaintea lui Dumnezeu sant rele i grozave, Sfintia
Sa aka le tocmete si le infrumuseteaza spre binele
nostru, ca i cum am face tot bine.
Deci i noi, de ne este voea sa plinim zisa Domnului nostru Christos, sa facem bine nu numai prietenilor notri, ci vr4mailor notri (Matei 5, 44).
De vom face bine numai celor ce ne fac noun bine,
acea dragoste nu este dumnezeeasca, ci este omepacatoii, i talharii, i furii pre ai sai iuneasca.
besc gi unul altuia fac bine. Pentru aceea intocma

cu dan0 munca vor lua ; iar cela ce va face bine


saracului, neputernicului i celuia ce nu-1 iubete pre
dansul, acea dragoste i acea mila este dumnezeiasca

i sufleteasca. Cine va avea acea mila, mare plata


va lua dela Dumnezeu $i fiu aceluia se va chiema
dupa cuvantul Sfintiei Sale ce a grait (la Matei 5,
I2): Bucurati-va i va veseliti cand _yeti face aa,
ca plata voastra multa este in ceriu yeti fi fii celui

de sus,. Aa i vramaul tau acum, cola ce ti-a


facut rau, de-i vei ingadui cu blandete, atunci i
vrajba lui vei potoli i la pocainta it vei aduce, daca
va vedea rabdarea ta. Si insuti pentru blandetele i
pentru rabdarea ta, cununa imparatiei ceriului vei
dobandi, pre carea, pre noi pre toti ne invrednicete s o dobandim, Iisuse Christoase Dumnezeul

nostru, ca tie se cade toata cinstea, marirea i puterea, d'impreuna cu Parintele i cu Duhul Sfant,
acum si pururea i in veci vecilor. Amin.
G4-4:

www.dacoromanica.ro

CA.Z.A_1\TI=
LA DUMINICA

A 20-a DUPA RUSALII


Cuvcint inainte.

u este nimic asa de dulce sufletului nostru


inteacest veac, ca atunci cand se pomeneste

invierea din morti si a doua nastere intru


viata de veci. Cu aceasta pomenire se veselesc sufletele dreptilor. Sufletele pacatoilor se intorc la pocainta, cu fapte bune le imbo-

gateste, de Orate si fara prihana le fereste si tot


binele

frumusetile lumei ca o nimic le socoteste

improtiva frumusetei celei vecinice, care dupa inviere

se va arata celor drepti. Pentru aceea se cade noun


sa. credem tare invierea, pre carea Domnul ne-a
aratat noun nu numai cu cuvantul, ci i cu lucrul
i cu mare minune ce a facut cu fiul vaduvei in cetatea Nain, precum mai lamurit auzim astazi din

Sfanta Evanghelie pre carea o scrie Luca Evanghelistul.


Cap. 7, stih. 11-16.
In

vremea aceea, mergea Iisus intr'o cetate ce se


chema Nain, si cu dansul mergeau Ucenicii lui

c multi si multime mare. Iar daca s'a apropiat de

cportile cetatei, iata scoteau pre un mort, fiu unul


likr,6?"

e,,=n
www.dacoromanica.ro

4`"t 346

CAZAN1E LA DUMINICA

na.scut al maicei lui, i aceea era va.duva. ; i multime

mare din cetate era cu dansa. Si vazandu-o pre


cdansa Domnul i s'a facut mild de ea, i i-a zis : Nu
plange. Si mergand s'a atins de pat ; iar ceia ce-1
< duceau, au statut, i el zise : Tanarule, tie graesc :
(Scoala. Si a ezut mortul i a inceput a grai. Si l'a

dat pre dansul mumei lui. $i a luat frica pre toti,


ci mariau pre Dumnezeu, graind, ca proroc mare
s'a sculat intru noi, i ca Dumnezeu a cercetat pre

oamenii sai) .

INTAIA PARTE :
Pentru puterea dumnezeirei lui Christos si pentru,
adevarata a lui minune ce a facut.

Sd cunoatem astazi dintru aceasta Santa Evanghelie, iubitii lui Dumnezeu, ca. Domnul Christos nu este om de rand, cum it graesc jidovii i
arienii, ci este Dumnezeu adevarat. Dupre calatoria
ce a facut Si dupre atingerea de pat, om deplin se
arata ; iar dupre cuvant i dupre minune, Dumnezeu
deplin se marturisqte, caci putea numai cu un cuvant
s invie mortul, ca i pre Lazar (Ioan 1 I , 43). Pentru

aceea se atinse de pat, ca sa cunoasca toti, ca. i


trupul lui este datator de viata i de inviere i sa
tie, Ca este acela carele din inceput a zidit din pa-

mant pre om, i-a dat suflet de viata (Facere 2, 7)


1 lumina de vedere. Pre acest tanar l'a intors din
parnant i i-a dat suflet ; nu altul, ci pre acela ce eise

din trup, iaras l'a intors in trup, ca s cunoasca ca


din puterea glasului Sau, invie mortii. it asculta
portarii iadului $i sloboade mortii din inchisorile iadului.

Mari i minunate minuni a facut Domnul nostru


Iisus Christos, nu ca un om, ci ca un Dumnezeu aa'S`

www.dacoromanica.ro

03

--oNw
rAt,

A 20-A DIIPA. RIISALII

34: rq-

devdrat : a schimbat in Eghipet apele in sange (Eire


7, 17, 18) ; celui ce era din natere orb, i-a dat vedere
(Ioan 9, 7); stricatii a curdtit numai cu un cuvant ; pre
draci .din oameni a gonit ; din cinci pani, cinci mii de
oameni a saturat in pustie ; din apa, yin a facut; din
ologi, cu picioare a facut; pre surzi i-a facut sa auda
i pre muti s, grdiasca ; pre Lazar cel de patru zile
mort,. l'a inviat i pre fata lui Iair. Aa i pre tinarul
din Evanghelie inaintea multimei l'a inviat.
Spune Sfinta Evanghelie ca. I s'a facut mild de saracia femeei aceleea, caci avea numai pre acel copil
i i-a zis : Nu plange, ca asta-zi vei vedea marirea

lui Dumnezeu, numai sa ma cunoti ca eu sint invierea, nu numai a copilulni tau, ci i tuturor celor ce
vor crede in mine. Acestea daca auzira ceia ce duceau

patul, au statut, i a graft Christos : Tinere tie zic,


asculta glasul Facatorului tau, cela ce biruete cu moartea i cu viata. Eu zic mortei s se ducd dela tine,

iar to to scoala. Atunci indata s'a sculat mortul, a ezut si a inceput a grai. Nu s'a rugat ca Ilie nici ca
Eliseiu
prorocii lui Dumnezeu caci acestora ca
unor oameni le trebuia rug-a, sa -i auda Dumnezeu
s invie mortul; iar Domnul Christos ca un Dumnezeu

ce este, insui cu puterea sa a inviat mortul. Atunci


s'au spaimantat toti daca au vazut aceasta minune
ca a inviat mortul. Mai vartos se mirau de puterea lui

cea mare i au inceput a lauda pre Dumnezeu si a


grai, ca mare proroc s'a sculat intru noi, i a miluit
Dumnezeu pre oamenii sai. Il graiau proroc caci era
de cinste acest nume in israilteni. Il graiau mai mare
decat prorocii ce au Post mai inainte de dansul, pentru

lucruri minunate ce facea, pre care nimenea din oameni nu le putea face. Pentru atatea minuni ce fawww.dacoromanica.ro

rj11 348

CAZANIE LA DUMINICA.

cea, era cunoscut i tiut, nu numai in jidovi, ci i


in toate laturile lumei.
Pentru aceea noi credem ca Sfintia Sa este Dumnezeu mai inainte de veci intoema i asemenea i
unul cu Parintele ceresc dupa dumnezeire. Acela
este isbavitorul lumei, invierea noastra

viata de veci.

La ziva de apoi acela va invia neamul omenesc cu


trambita ingerului i va aduna inaintea marirei sale
toate limbile (Matei 25, 32), i va da fiete-caruia
dupa lucrul lui; paca.t4lor : munca de veci i matca
focului, iar dreptilor : viata de veci i imparatia
ceriului.

A DOUA PARTE :
Pentru invierea a toata lumea $i pentru slobozirea
din robia acestei lumi.

larai zic ca *i din inceput, O. nimic nu este mai


dulce sufletului intru aceasta lume, decat atunci
cand aude i crede in invierea mortilor, in inoirea intru
viata neputreda si faxa de moarte i in unirea sufletului
cu trupul in lumea ce va sa. fie. Pentru aceea, pururea

ni se cade s ne aducem aminte de acestea ca nite


robi. Precum robii fiind in inchisori i in robii grele,
tot-de-una, ziva. noaptea, gandesc la scaparea lor,

la casa i la m4a lor ;


tot-de-una la invierea

asa i noi sa gandim


la slobozirea noastra, caci aceea

ne va libera de scarbele i de grijile acestei lumi, de


moarte si de putrejune. Noi Inca suntem ca intr'o robie
intru aceasta lume, intre duhuri rele si vrajma5e.

Nici odinioara nu avem veselie deplin. Putem si noi


sa zicem cu acei cari au lost robi in Vavilion (Psalm.
136, 4) : Cum vom canta cantarea Domnului in

tarn straina ?, Cu adevarat aceasta lume este stra-To,,_.

g-Q)

ei-T3
www.dacoromanica.ro

349 Pe.)

A 20-A DUPA. RIISALII

ina ; nu este a noastra., ci sintem streini intr'insa ; nu

avem aicea cetate statatoare. SA cautam pre cea


viitoare s'o aflam, caci aceea este motenirea noastra
cea statatoare. Pentru aceea, nimic sa nu avem mai.
de cinste intru aceasta lume, ca motenirea veacului
ce va sa. fie i ca veselia cea adevarata. De aceasta
sa ne aducem aminte. Cu acestea sa ne veselim sufletele noastre, gandind de moarte i de viata cea fara
de moarte. Acestea sant portile prin care vom trece

la viata cea de veci in veacul ce vine. Aceste porti


stau inpotriva noastra. Una din ele este groasnica
i cu durere,este moartea care duce trupul in pamant
si in putrejune. Alta, foarte vesela i frumoasa,

este

invierea carea ne duce din intunerec in lumina, din


moarte in viata, de pre pamant in ceriu (Ioan 5, 24).
Pentru aceea.i ziva i noaptea sa. ne aducem aminte de aceea ; in viata curata i fara de pacate sa
petrecem ; sa ne gatim de moarte i de inviere ; sa ne
impodobim sufletele noastre cu toate podoabele cele
sufleteti i cu toate faptele cele bune. Atunci vor lumina bunatatile tale inaintea cetelor ingereti, inaintea
a toata lumea, si to vei veseli cu dreptii intru yeselie neincetata, intru binele acela de carele scrie
Pavel Apostol (I Corinteni 2, 9), ca nici ochi l'au

vazut, nici urechi l'au auzit, nici la inima a intrat


care not toti sa o
imparatia cea de sus a ceriului,
dobAndim, pentru darul Domnului nostru Iisus Chri-

stos, a caruia este toata tinerea, slava i 'cinstea,


d'impreuna cu Parintele si cu Duhul SfA.nt, acum si
pururea i intru veci vecilor netrecuti i nesfarici.
Amin.

cea
www.dacoromanica.ro

re-177-479--0;
Wf-O-It-<>4K04t--4W-OiM

CA_ZA.1\1-=
LA DUMINICA

A 21-a DUPA RUSALII


Cuvant inainte.
sand plugarul va sa seamene samanta, trimite
mai inainte argatii sai in tarini de tae maracinii

ara parnantul, apoi scoate samanta din jitnita de o seamana. Aceasta samanta trupeasca, se aseamana celei sufletesti. De aicea
a luat pilda Si Christos despre samanta cuvantului
lui Dumnezeu. Cand a vrut sa-1 semene pre pamantul
cel intelegator al inimei omenesti, a trimis slugile
sale : pe patriarhi, legea, prorocii, ca sa tae mai inainte spinii pacatelor $i inselaciunea idolilor din sufletele noastre, apoi insusi Dumnezeu a venit s semene samanta sa,
cum auzim acum mai la.' murit
din Santa Evanghelie pre care o scrie Luca Evansi

ghelistul.
Cap. 8, stih 5-15.
Zis -a Domnul pilda aceasta : Esit-a semanatorul
/ sa semene samanta sa. *i cand a semanat, una
ca cazut langa cale si s'a calcat si paserile ceriului
co a mancat. Si alta a cazut pre peatra, si daca a
rasarit s'a uscat pentru,ca nu avea umezeala. *i
calta a cazut in mijlocul maracinilor, si crescand
t maracinii o a inecat. *i alta a cazut pre pamant

0;t

r- Gd
a

e,1-'n

www.dacoromanica.ro

A,

21-4. DUPA. RUSALII

351

'"?2`).

(bun, si crescand a fa.cut rod cu sutele. Acestea gra-

cind, a strigat: Cela ce are urechi de auzit, sa auda.


cIar Ucenicii lui l'au intrebat graind: Ce este pilda

aceasta? Si el a zis: Voua este dat a sti tainele


cimparatiei lui Dumnezeu, iar celor-l-alti in pilde, ca
cprivind sa nu vada, i auzind sa nu inteleaga. Iar
pilda este aceasta : Samanta este cuvantul lui Dumnezeu. Iar cea de lamp cale, sant ceia ce aud; apoi
(vine diavolul si ia cuvantul dela inima lor, ca nu

ccumva crezand sa se mantuiasca. 'Jar cea de pe


peatra, sant cari cand aud, cu bucurie primesc cut vantul ; dar acestia radacina n'au, cari cred pana
cla o vreme, $i in vreme de ispita sa. leapada. Iar
cceea ce a cazut in maracini, acestia sant cari aud,
dar cu bogatiile

cu grijile

cu dulcetile acestei

clumi umbland sa ineaca si nu plinesc rodul. Iar


ccea de pre pamant bun, acestia sant cari cu inima
tbuna i curata auzind cuvantul it tin i fac rod intru
rabdare. Acestea zicand a strigat : Cela ce are urechi

de auzit, sa auda2.
iNTAIA PARTE :
Pentru semanatul semintei; cum pier trei Orli *i numai
a patra parte rode*te.

omnul Dumnezeu in multe chipuri si in multe


) feluri a grijit de mantuirea. neamului omenesc
$i cu mare intelepciune a grait catre dansii, une
on deschis si la aratare, alte on acoperit $i cu pilda,
cum si aicea, ca de alt oare-cine graeste de sine,
cum a venit din ceriu ca un semanator s semene
cuvantul bunei vestiri, si ia pilda din semintele ce
cad pre cale, pre peatra si in maracini, i graeste :
Esit-a semanatorul.
www.dacoromanica.ro

7:(P

co"` 352

CAZANIE LA DOMINICA

De unde a esit si unde a venit ? Esit-a Christos


Fiul lui Dumnezeu, din bratele Parintelui, din domnia
sa cea inaltd, intru robii sai cei de jos,
din ceriu

pre pamant. Noi catre dansul n'am putut merge,


pentru pacatele noastre, ci insusi a venit catre noi
sa marturiseasca si sa spue noun de imparatia cerului si de binele de veci. Aceasta este asa ca si
cum ar fi niste vinovati ce stau departe, dinafara
de curtile imparatesti, si vrand imparatul sa -i ierte

Si sa le dea pace, nu-i baga inlauntru, ci insusi el


iese dinafard de graeste cu dansii. Asa a facut si
Domnul nostru Iisus Christos imparatul marirei de
veci : a esit dela scaunul imparatiei sale si a venit
catre noi.

N'a perdut pre lucratorii cei rai si lenesi,


pre
noi cari it parasisem si in locul lui ne inchinam idolilor si dracilor, ci cu blandete a vorovit cu noi.
Nu numai cu cuvantul si cu invatatura a grijit de
noi, ci Inca s'a si trudit si ca un plugar a ostenit.
A esit intru aceasta lume ca un plugar in farina sa,
sa trudeasca, iar nu sa odihneasca. Plugarului nu
se cade sa odihneasca. Sfintia sa Christos in chipul
unui plugar, carele cu acest gand seamana, ca nici
un graunt s nu piard, ci toate sa faca roada, iar
care graunt cade in laturi pre cale, sau pre piatra,
sau pre spini, aceasta nu se face cu voea semanaSfintia Sa Domnul Christos, zic, cu acest
gaud a semanat samanta cuvantului sau, ca sa nu
torului

peaie nici unul, ci toti sa se mantuiasca.


Este in afara de voea lui Dumnezeu and nu primesc toti intr'un chip cuvantul lui, ci insasi aratura,
adeca inima oamenilor, este vinovata. Intru aceasta
cuvantul lui Dumnezeu se asearnana semintei, in*co%

krT.

BUJ

EV:9
www.dacoromanica.ro

A 21-A DUPA. RUSALII

353

taiu pentru aceasta, Ca precum este aruncata smanta in pamant pentru roada si pentru spor, asa
si

cuvantul lui Dumnezeu este semanat intru inimile

oamenilor. Al doilea, pentru hrana se inchipueste


cuvantul lui Dumnezeu, semintei ; ca precum iese
din samanta hrana de viata trupeasca, asa Si din
cuvantul lui Dumnezeu iese hrana sufleteasca intru
viata de veci. Al treilea, pentru aceasta se chiama
cuvantul lui Dumnezeu samanta, caci precum smanta nu face roada in fiece pamant, asa si cuvantul
lui Dumnezeu nu face roada intru inima fiestecaruia
om,

cum se arata intru Sfanta Evanghelie de

astazi, care zice Ca semanatorul semanand samanta

sa, una a cazut Tanga cale, a fost calcata

si apoi

mancata de pasari. Calea este inima oamenilor, prin

carea trec si se petrec gandurile ca niste valuri de


mare, care intra si ies cum ar umbla printr'o carciuma multime de oameni. Intru acea inima, un
gand iese, iar in locul lui mai multe intra. Intru
acea inima, nu se poate acoperi s faca roada cuvantul lui Dumnezeu, ci este calcat si sfaramat de
picioarele gandurilor celor rele si este mancat de
pasari, adeca de dracii vazduhului.
A doua samanta este aceea carea cade pre pamant
petros si rasare curand, dar pentruca n'are umejune,
cand rasare soarele ea se vestejeste si seaca. Acestia
sant acei cari cu osardie asculta cuvantul lui Dumnezeu, cu drag it primesc si lauda pre cela ce spune,
iar vreme mu lta intru sine nu-1 tin ; caci grijile $i
valurile cu care sant impetrite inimile Tor, nu lasa
sa se inradacineze cuvantul lui Dumnezeu intru
clansii. Sant seci caci n'au umejune de umilinta, sau
de lacrimi, sau de smerenie, ca si o peatra pre carea

(4.

www.dacoromanica.ro

23

e354

CAZANIE LA DOMINICA

macar ca rasare samanta, tot4 cat o lovete ferbinteala soarelui, indata seaca. Ferbinteala carea seaca smanta cuvantului lui Dumnezeu este aceasta: Intaiu,

cat aude cineva cuvantul lui Dumnezeu, tot cu drag

it primete, papa nu se vadete pacatul acela intru


carele este impetrita inima lui, care pacat nu este
bucuros sa-1 paraseasca. Curvarul cand aude vadindu-se faptele altora cu talharia, furtipgul, uciderea,
asculta cu drag; iar daca it atinge de cur vie intru
care este impetrita inima lui, indata se mahnete, se
scarbete 5i invatura aceea nu-i place. Al doilea,
pana atunci tine minte cuvantul lui Dumnezeu, pana

este in pace de supararea diavolului; iar cat simte


suparare 5i ferbinteala dela vrajmasul, indata uita
cuvantul lui Dumnezeu. Al treilea, cand vad ca le
este ceva greu a ridica dupre invatatura cuvantului
lui Dumnezeu, on paguba intru agonisita pentru
milostenie ce le este a da, on cu sine a trudi i a
posti, indata. i acetia cad din invatatura cuvantului
lui Dumnezeu. Al patrulea, cand vine pre clanii napaste 5i grija dela imparati, dela cei mai mari paganeti, pentru lege 5i pentru credinta, cum a venit
cretinilor in zilele lui Neron, ale lui Dioclitian i ale
altor imparati tirani. 5i atunci unii au rabdat i au
dobandit cununi de mucenie, altii au cazut din credinta 5i au pierit.
A treia samanta a cazut in spini, a crescut putinel,
iar daca se inaltara maracinii, o impresurara si nici
aceasta n'a facut roada. Maracinii sant avutia. Ceia
ce au avere, mare grija 5i valuri au pentru ea. Cum
ineaca maracinii samanta, aka i averea ineaca cuvantul lui Dumnezeu. De n'ar fi talcuit insqi Christos

ca maracinii sant avutia, s'ar crede ca numai mawww.dacoromanica.ro

A 2 1 -A

DIIPA RIISALII

35581

racinii, adeca spinii inghimpa si vatama, iar avutia indulceste. Dar de vei socoti In ce chip strica averea cuvantului lui Dumnezeu, atunci vei crede acest
talc: intaiu, avutia face grija in gand. Acei cari strang
cu lacomie, nici odinioara n'au liniste in gand, ci totdeuna se inmultesc griji intru dansii. Pentru aceea
este zis la intaia carte care Timotei (6, 9): (Ceia
ce vor sa se imbogateasca, cad in griji si in nA.pasti
mat-iv . Al doilea, averea este vrajmasa lucrurilor celor bune, ca nu poate sa se roage curat fara de ganduri,
nici isi poate inalta mintea catre Dumnezeu, acela ce

este cuprins de avutie nedreapta. Pentru aceea este


zis (Matei 6, 2 I) : (Uncle este avutia ta, acolo este si
inima ta ). Al treilea, spinii adeca averea, ineaca cuvantul lui Dumnezeu cu valurile ce lacomii au peste
masura imprejurul averei lor. Macar Ca si asculta
cuvantul lui Dumnezeu, insa mai mult gandesc de
bani cum ii vor adauge. Acelora ce se imbogatesc cu
nedreptul, nici odinioara nu le ajunge, si acolo cuvantul lui Dumnezeu n'are loc, caci este inecat de
acele griji.

A DOUA PARTE :
Pentru cele trei Orli din samanta cuvantului lui
Dumnezeu ce piere intru inimile oamenilor, 0
pentru a patra samanta ce face roads.

Dups pilda ce a grait Domnul Christos intru a) ceasta Santa Evanghelie cunoastem, ca trei WO
din oameni pier si numai a patra parte se mantuesc.
Cei dintaiu sant ca o aratura in carea nu intra cuvantul lui Dumnezeu, caci le este greats de dansul,
cum ar fi un bolnav ce-i este greats de bucate. Precum de bolnavul ce-i este greata de bucate, nici o n-

www.dacoromanica.ro

64356

CAZANIE LA DTJMINICA

dej de nu este, asa si de ceia ce le este greata de cuvan-

tul lui Dumnezeu, o nadejde slaba este de mantuire.


Cei de-al doilea sant catre ascultarea cuvantului

lui Dumnezeu ca o aratura in carea, macar ca si


intra samanta si rasare, dar indata seaca. Aceia sant

ca niste bolnavi, cari, macar ca nu le este greata


de bucate, dar data mananca, nu le pot inghiti.
Precum de acei bolnavi putina nadejde este de snatate, asa si de mantuirea acestora.
Cei de-al treilea sant ca o aratura in carea, macar
ca si intra samanta, insa roada nu face. Inteacestia
cuvantul lui Dumnezeu este ca niste bucate ce nu
se mistuesc, ci mai mult ingreuiaza decat satura. Si
de acestia este nadejde ca si de ceilalti.
Cei de-al patrulea sant acei cari primesc cuvantul
lui Dumnezeu cu inimi bune si drepte, si fac rod
intru rabdare. Pre acestia Dumnezeu ii aseamana pamantului celui bun. Precum rodeste pamantul cel
bun din putin mult, asa si acestia din putina invatatura multe si mari fapte bune fac. Din putina
sarguinta a lor, Dumnezeu le adauge cu miile binele si darurile intru imparatia cerului. Pentru putinea dare, acolo ii imbogateste cu avutie cereasca
nemasurata. Cu cat este mai inalt cerul de pamant,
cu atata este mai mare si plata lui Dumnezeu decat
lucrul cel bun ce lucreaza nescine pre lume. Cum
este pamantul cel bun ce rodeste in toate vremile,
asa si acestia, si in rautati, si in griji, si in frica,
si in nevoi, si in napasti, stau tare langa cuvantul
lui Dumnezeu si langa credinta lui. Aceasta este
roada care o fac intru rabdare.
Pentru aceea, sa socoteasca cine cum este intru
inima sa, si cine cu ce gaud asculta cuvantul lui
www.dacoromanica.ro

A 21-A. DUPA RUSALII

357"4

Dumnezeu, caci pentru aceea scrie Evanghelistul, ca.


graind Domnul Christos aceste cuvinte, striga : c Cine
are urechi de auzit sa aucla D. Strip. Christos cu cuvantul, cu lucrul, cu viata, cu moartea, ca s ne
intoarcem catre dansul ; striga celor surzi sa auda ;
striga celor ce dorm ca sa se trezeasca ; striga
celor lenesi sa se simta ; striga celor neintelegatori
sa inteleaga ; striga celor rataciti s se intoarca ;
striga celor pacatoi sa se pocaiasca ; striga cu Scripturile in toate zilele, cu slugile sale : cu arhiereii,
cu preotii, cu toti invatatorii bisericii; striga tuturor
de toata. varsta batranilor, tinerilor ; sanatoilor,
bogatilor, saracilor, striga sa-si aduca aminte de
moarte, de ziva cea infricosata a judecatei lui, cand

va veni intru slava sa cu toti sfintii ingeri (Mat.


25,31) i de prapastia iadului unde se vor munci
pacat4i cari nu se pocaesc ; strip sa-si aduca
aminte dupa aceea de imparatia ceriului $i de plata
aceea ce va s o dea Dumnezeu intru acea zi : bunatatea, frumusetea, dulceata, odihna, veselia intru
imparatia cea de sus a cerului,
pre carea not toti
s o dobandim, pentru mila t darul Domnului nostru Iisus Christos, a caruia este toata marirea, cinstea, tinerea
inchinaciunea, impreuna cu Parintele.
i cu Duhul Sant, acum si pururea
intru veci netrecuti i nesfarsiti. Amin.

www.dacoromanica.ro

358

CAZANIE LA DOMINICA

01

kt- -.:4*: *4 W- 4 -4*(4 W4 tiW4:41- 2 WZ-, ..- *7.3 CO 4 C.-.. 0 -1

CAZ_A_l\TI=
LA DUMINICA

A 22-a DUPA R USALII


Cztveln t inainte.
$erAt

n mijlocul altor fagaduinte, Dumnezeu a fagaduit celor buni, bine, iar celor rai, rau sa
le plateasca. Aceasta Evanghelie de astazi,
cu pilda a doi oameni ne arata si deschis ne
spune, cum a fost, dupre moarte, celui rau
si cum a fost celui bun : cel rau se afla in munca,
iar cel bun in poala lui Avraam ; cel rau, muncit in
vapae de foc, ars de sete si de usturime, iar cel bun,
desfatat $i desmerdat de ingeri $i odihnit in sanurile
lui Avraam.
Asa ne invatam dintru aceasta Santa Evanghelie,
intaiu, ca dupa aceasta viata trecatoare, indata ce esim
dintru ea, este alta viata, carea are plata de fieste-ce

lucru. Al doilea, ca in iad nu este nici o odihna, ci


este munca cumplita tot-de-una. Al treilea, ca Domnul Dumnezeu faptele cele bune cu bine le rasplateste,
iar pentru cele rele cearta. Al patrulea ne spune, ca oa-

menii cei morti au mila de cei vii, si ceia ce sant


in munca n'ar vrea sa vada pre altii cu sine acolo,
cum mai lamurit auzim din Santa Evanghelie de
astazi, pre carea o scrie Luca Evanghelistul.
q

www.dacoromanica.ro

eft

A 22-A DUPA RUSAL1I

359

Cap. 16, Stih. 19-31.

/is -a Domnul: Era un om bogat $i se imbraca


i in porfira si in visson, veselindu-se in toate zidele luminat. Si era un sarac oarecarele anume
Lazar, care zacea inaintea usei lui,- plin de bubo,
si poftea sa se sature din faramiturile ce cadeau din
masa bogatului; dar si canii viind lingeau bubele
dui. Si a fost ca a murit saracul, si 1-au dus ingerii
in sanul lui Avraam. Si a murit i bogatul i l'au
ingropat. Si in iad ridicandu-si ochii sai fiind in
munci, vazut-a pre Avraam de departe, si pre Lazar in sanul lui. Si el strigand a zis: Parinte Avracame, milueste-ma, i trimite pre Lazar sa-si intinga
varful degetului in apa i sa-mi recoreasca limba

mea, ca ma chinuesc in vdpaea aceasta. Iar Avraam


a zis: Fiule, adu-ti aminte, ca ai luat cele bune ale

tale in viata ta, si Lazar asijderea cele rele; deci


eacum acesta aici se mangle, iar to to muncesti. Si
cpreste toate acestea, intre noi si intre voi prapastie

(mare s'a intarit, ca ceia ce vor sa treaca dela noi


catre voi sa nu poata, nici de acolo la noi sa treaca.
Atunci a zis: Rogu-te dar, Parinte, ca sa-1 trimiti
pre dansul in casa parintelui meu, ca am cinci frati,
ca sa le marturiseasca lor, ca sa nu vie si ei la acest
loc de munca. Si i-a zis Avraam lui: Au pre Moisi i
pre proroci, sa-i asculte pre dansii. Iar el a zis: Ba,
parinte Avraame, ci de va merge cineva din morti
c

la dansii, se vor pocai. Si i-a zis lui: Dacd nu


casculta pre Moisi si pre proroci, macar de ar si
invia cineva din morti, nu vor crede,.

www.dacoromanica.ro

360

CAZANIE LA DIIMINICA

INTAIA PARTE :
Pentru bogatii cei nemilostivi *i pentru rabdarea
celor saraci.

Cu aceasta pilda arata Domnul doua cete de oa-

j meni : bogatii cei nemilostivi si saracii cei


rabdatori. Precum pier bogatii, pentru nemilostivire, si se vor duce in matca focului, asa si cei saraci se mantuesc, pentru rabdare,si la imparatia cea

de sus se vor duce de ingeri. Dar precum asa in


zadar nu pier bogatii, ci numai cei nemilostivi, asa
in zadar nici saracii nu se mantuesc, ci numai cei
rabdatori si multamitori, cari, cu multamire rabda
saracia si se feresc de toate faptele cele rele. Ceiace
fac rautati si pacate, macar de ar fi si saraci, in
matca focului de veci se vor duce (Matei 25, 45).
Bogatii cari vor face bine, vor fi dusi in poala lui
Avraam de se vor veseli. Pentru aceea Domnul
Christos arata si raul si binele : raul, prin bogatul
cel nemilostivi; binele, prin saracul cel rabdator. Acestora amandurora arata Domnul si sfarsitul si locul :

celui sarac si multamitor, locasul cel de sus intre


ingeri incununat ; iar celui bogat si nemilostiv, iadul
intre draci urati,cum spune Sf Arita Evanghelie :

(Un om oarecarele era bogat si se imbraca in


porfira si in visson, si se veselia in toate zilele luminat, Bogatului nu i-a zis pre nume, fiindca n'a
,

fost vrednic sa-i pomeneasca Dumnezeu numelecum


a zis si prorocul (Psalm. 15, 5 :). c Nu voiu pomeni

numele for cu rostul meu,; iar saracului zise pre


nume ca unui drept, fiindca numele acelora sant scrise
in cartile vietii.

In vremea cand era Christos cu trup pre pamant,


www.dacoromanica.ro

A 22-A DOPA RUSALII

361

scrie ca era in Ierusalim un om anume Lazar, foarte


sarac, i *edea inaintea portei unui om bogat i nemilostiv. De aici a luat Domnul Christos pilda aceasta
pentru bogatii cei nemilostivi, cari petrec in hrana,
in beutura i in tot binele de ajuns, iar pre cei saraci
nu-i cauta la saracia i la greutatile lor,ca i bogatul
din Evanghelie. Acesta se imbraca cu porfira i cu
visson ; cu dulceata mare se veselia in toate zilele ;
mancarile ii prisosiau, bauturile cu surle i cu timpene
it indulciau, jocurile i danturile it veseliau ; cantecele
i desmerclarile lumeti ii desfatau, slugile i slujnicile

it imbunau, frumsetea lumei ii desmerda, avutia ca


apa ii curgea ;
de toate partile era ingradit de bine
i de indestulare. Dar saracul Lazar in saracie grey
patimia ram inaintea portei lui, in gunoiu zacand gol,
flamand si insetat ; ziva de soare ars, noaptea de ger
inghetat, de toti parasit, numai de caini in cunjurat.

Acestea toate cu blandece le rabda i multamia lui


Dumnezeu facatorului sau.
Pre carele dintru aceti doi vom lauda : pre bo-

gatul sau pre saracul ? 5tiu ca mai multi vor urea


cu cel bogat i vor zice, ca mai bine este a fi bogat
i imbracat cu veminte scumpe i frumoase, a manca

bine, a bea bine, a se veseli cu cantece i a se desmerda intru dulcetile lumei, cleat a zacea in gunoiu,
gol i flamand.
Dar socotiti sfaritul amanduror saracul, dupa
atatea scarbe, din gunoiu a fost dus de ingeri in ceriu,
acolo cu dansii in veci s se veseleasca ; iar bogatul,
dupa ata.ta bine, a fost dus de draci in matca focului

de veci. Era imbracat in porfira i in visson, iar ca


astazi de naprasna it ajunse pre dansul saracie netrecuta i de toate ramase gol i pustiu. In loc de
,Y)
www.dacoromanica.ro

362

CAZANIE LA DIIMINICA

slugi, dracii ii trag in munci ; in loc de porfire, cu


vapae de foc imbracat; in loc de bucurie, suspine si
plansuri ;

in loc de mancari scumpe si de bauturi

bune, foame Si sete ; in loc de surle, tipete si vaete


groaznice. Atata ramase de sarac intro mica de cias,

incat o picatura de apa nu avea pre ce sa cumpere.


Si pang in ziva de astazi multi bogati sant ca acela,
si Inca $i mai cu asupra ; Ca acela merse in munca pentru-ca nu dete milostenie saracului; iar acestia de acum iau saracului Inca, si ce are, necum s-1 miluiasca.

Dar pentru ca acela nu cauta de sarac si mila lui


nu-i era, pentru aceea a fost dus in matca focului
nestins. Acolo fiind in munca, ridicat-a ochii. sai in
sus si a vazut pre Avraam de departe si pre Lazar
in poala lui, si strigand a zis : Parinte Avraame, fie-ti

mila de mine si trimite pre Lazar acela carele oarecand zacea inaintea portei mele in gunoiu, flamand,
insetat, de cani incunjurat si de mine nesocotit. Pre
acela to rog sa.-1 trimiti sa-si intinga varful degetului
sau in apa si sa-mi racoreasca limba. mea, ca ma mun-

cesc cumplit intru aceasta vapae de foc. Atunci Avraam nu-i raspunse lui sa-i zica : Omule nemilostive,

cum nu-ti este rusine a chema pre acela de carele


mai inainte te-ai scarbit, si ceri mild dela carele nici
o mild nu i-ai facut ? Nici una din acestea nu i-a
zis. Ca un drept $i intelept, n'a turburat suflet muncit,

ca-i era destul munca in care era, ci mangaind durerea lui a zis : Fiule, adu-ti aminte de judecata lui
Dumnezeu cel drept, ca cu dreapta masura va ma.surat (Matei 7, 2). Adu-ti aminte ca to ti-ai luat
binele tau intru viata ta. Acolo in lume te-ai veselit
larg si desfatat ; de toate poftele te-ai indulcit dupre
voia inimei tale, si in toate pacatele slobod ai locuit.
www.dacoromanica.ro

A 22-A DUPA. RUSALII

363 41)

Pentru aceea, tu aicea te muncesti si rau te chinuesti,


iar Lazar dupa atata patima rea ce a patimit, aicea
se mangae in locuri luminate si racoroase. Multa
goliciune si multa foame si sete a rabdat ; pentru
aceea aicea este imbracat si indestulat si vesel in
veci netrecuti, cu ingerii locuind. Dar tu dupa acea
viata cu satiu de tot binele si dupa avutie multa ce
ai avut in lume, aicea ai venit la saracie atat de

mare, ca o picatura de apa n'ai pre ce cumpara si


dela not ajutor in veci nu vei avea, caci intre voi
$i intre not o prapastie mare s'a intarit, in cat nici
de acolo nu poate sa vie cine-va Incoace, nici de
aicea sa vie acolo.
A DOUA PARTE:
Pentru despartirea cea vesnica a celor drepji de cei
pacatosi, si pentru ca se cuvine a crede Scripturile, iar
nu sa asteptam morti din groapa sa Invie sa ne spue.

at sta de departe ceriul de pamant si intune-

CI recul de lumina, asa stau de departe dreptii de

pacatosi; si Inca si mai pre sus, caci dreptii sant


in locuri luminate in maim lui Dumnezeu asteptand
fagaduinta bunatatilor celor nespuse, iar pacatosii
in oare-care locuri intunecate asteptand dreapta judecata si rasplatirea cu munca iadului. Precum faptele si voile for osebite au fost, asa $i locasurile. Pentru

aceea, mare prapastie este Intre drepti si Intre pacatosi, si mare despartire este celora ce sant de-a
dreapta lui Dumnezeu si celora ce sant de- a stanga.
Nimenea n'au exit din imparatia lui Dumnezeu de

sus sa mearga in iad jos, nici din iad sa mearga


intru imparatia ceriului.

f4a

www.dacoromanica.ro

364

zw)

CAZAN1E LA DOMINICA

Aicea sa se ruineze ceia ce zic, ca muncile au


sfarit i ca poate sa iasa cineva din iad i sa se
duca intru imparatia ceriului, pentru-ca i bogatul
acesta cu rugaciune a cerut aceasta i n'a dobandit,
ci numai ce i-au raspuns Patriarhul Avraam de i-a
zis: Fiule, nu poate nimenea sa iasa de acolo din
munci i sa vie aicea la imparatia ceriului, ca. mare
i netrecuta prapastie s'a intarit intre not si intre voi.

Daca a vazut ca n'a putut dobandi de sine de


ce s'a rugat, apoi de acei vii a inceput a grai i a
se ruga i zicea, sa trimita pre Lazar in casa parintilor sai sa marturiseasca la cinci frati ce are, sa
nu vie si ei intr'acel loc de munca. La aceea a zis
Avraam lui: Au pre Moisi i pre alti pr oroci, deci
sa-i asculte pre dan$ii. El a raspuns : Nu aa parinte
Avraame, ci de ar invia cineva din morti *i s'ar duce

la danii, s'ar pocai. Si iar a zis lui: Nu grijeti tu


atata de cei vii cat grijete Dumnezeu care i-a facut.
Mii de mii de invatatori le-a lasat : Prorocii, Apostolii, Arhiereii
invatatorii lumei. Cine va asculta

de danO, acela nu va veni intr'acel loc de munca


unde to munceti tu. Tie, visuri i poveti dearte
ti-a parut Scripturile i n'ai crezut, pentru aceea ai
cazut in ce n'ai tiut. De ar ti Dumnezeu ca trebue4te acest lucru, i din morti ar trimite marturisitori. Dar tie Domnul Dumnezeti ca nu este de folos
acest lucru, pentru aceea a ascuns de catre not acestea,

caci de multe on s'ar inchipui dracii in trupuri de


oameni morti i ar sminti pre multi. Si dintru oameni
s'ar scula amagitori i mincino*i. Pentru aceea ne-a
zis sa ascultam de Proroci i de Apostoli cum scriu,

ca aceia adevarat spun cu Duhul Sant, cui ce va


fi dupa moarte. Deci, cine nu va asculta de danii,
r.

www.dacoromanica.ro

A 22-A DIIPA RIISALII

365/

macar si din morti de ar invia care-va, Inca n'ar


crede ;
ca si atunci jidovii, ca au vazut mortii inviind, de ce folos le-au fost? Vazut-au pre Lazar
inviat de patru zile mort si se ridicara s-1 ucida.

Joan 12, 1 o). Vazut-au pre Domnul Christos inviat


din morti si invierei lui n'au crezut. Si pre Apostoli,

ca inviau mortii ca Petru pe Tavita si Pavel pre


Eutih (Fapt. Apost. 20, 1 0) - cautau sa-i ucida.
Asa este necredintt; nu crede nimanui : nici Scripturilor, nici chiar celor ce inviaza din morti.
Noi, iubitilor, cu Scripturile sa ne inteleptim, caci
acelea. spun adevarat ; Scriptura este lumina celor
intunecati si povata celor rataciti.
Sant unii din cei ce se semetesc in iilosofii $i talcuesc despre voia for Scripturile si zic, ca bogatul
acesta a fost asa. Si acum, care om moare neispoveduit si nepricestuit, merge in iad. Asa fiind, apoi,
pentru cei drepti, la ce ar veni Christos la judecata?
Dar iata ce zice Teofilact, prin alegorie : Poporul
jidovesc se arata prin bogatul, caci bogatul era acela
de demult, cu toata stiinta si Intelepciunea imbogatindu-se si cu cuvintele lui Dumnezeu cele mai scumpe

decat aurul si decat peatra cea mai scumpa. Inca


si in porfira si in visson se imbraca, imparatia avand
si preotia. Porfira inchipuind imparatia, iar vissonul

preotia, caci Levitii in vesminte de visson se imbracau la slujbele preotesti. Se veseliau in toate zilele
luminat, caci in toate zilele aduceau jertfe dimineata
si seara. Iar Lazar inchipueste poporul cel din paga.ni,
cel sarac de dumnezeestile daruri $i de intelepciune,
si cel ce langa usi zacea, caci nu se cadea paganilor
sa intre in casa, fiind-ca spurcaciune se socotiau,
precum au strigat si asupra lui Pavel, ca, pre

L
www.dacoromanica.ro

366

CAZANIE LA DOMINICA

pagani a bagat in biserica $i a spurcat sfant locul


acela (Fapt. Apost. 2 I, 28). Inca $i bubos era, cu
pacate imputit si-1 lingeau canii cei fara ru$ine, adeca
dracii se hraniau cu bubele sale, ca desmerddri le sant
for ale noastre bube $i ranele pacatelor. Prin moartea
bogatului iara$i poporul jidovesc se inchipue$te murind,

in pacatele sale $i in vapaea pizmei ard, pizmuind;


iar cel sarac si necinstit poporul cel din pagani
in sanurile lui Avraam
tatal paganilor odihne$te dupa adevar, pentruca si Avraam pagan fiind
a crezut lui Dumnezeu, $i dela slujirea idolilor, la
cuno$tinta dumnezeeasca s'a mutat. Deci, si cei ce
sant parta$i mutarei lui $i credintei, cu adevarat $i
in sa.nurile lui se odihnesc, soarta lui avand si loca$urile bunatatilor mostenind. Dore$te jidovul de o
picatura din stropiturile cele vechi din Lege $i de
curatenii, ca sa-$i racoreasca limba lui $i s poata indrazni $i a grai ceva catre noi, cum ca legea ar fi
lucratoare ; dar nu dobande$te, caci legea for pana la
Joan a fost. (Jertfa., zice, ($i prinosul n'ai bine voit.
(Psalm. 39, 6), $i altele. $i Daniil zice : Va peri
de tot ungerea $i se va pecetlui prorocia' (Daniil 9,
24), adeca a inceta $i a se incuia ale legei vechi, a
prorocit. Iar tu $i dupa obiceiu aceasta pilda poti s
o talcue$ti : ca fiind tu bogat in rdutati, s nu treci
cu vederea pre mintea to cea flamanda, care zace

jos,ea, facuta ca s se ridice in sus. Nu o lasa s


zaca inaintea u$ilbr, ci o baga pre dansa inlauntru,
ca s nu fie afara, nici sa zaca, ci s lucreze. Nu te
desfata numai trupe$te, ca sa nu te asemeni jidovilor.

Pentru aceea santem datori sa ne plecam Scripturei si invatatorilor Bisericei $i s ascultam ca sa


scapam de pilda muncei bogatului, $i cu Lazar s

L
www.dacoromanica.ro

A 23-A IYUPA. RUSALII

367 sai

dobandim raiul, pentru mila i darul Domnului nostru

Iisus Christos, a caruia este cinstea, tinerea i toata


puterea, dimpreuna cu Parintele i cu Duhul Sfant,
acum i pururea i intru veci nesfariti. Amin.

CAZA1NTI
LA DUMINICA

A 23-a DUPA RUSALII


Cuvdnt inainfe.
-k

IR

r um sant vanturile cele mari de gonesc i


risipesc nourii i umbra for nu se poate
prinde de mani de om, aka, i lucrurile a

ii
I

tot binele lumei, bunatatea i avutia, toata


cu degrab fug i trec dela noi: avutia dela

i noi dela ea, iar moartea este la mijloc de

noi

desparte una de catre alta. Domnul tiind ca nici un


folos nu ne este de avutie aicea pre lume, ne invata

sa o mutam in ceriu $i acolo sa o ascundem,cum


auzim lamurit din Santa Evanghelie de astazi, pre
carea o scrie Luca Evanghelistul.
Cap. 12 stih 33-40.
Domnul : Vindeti avutia voastra *i dati mie lostenie. Faceti you'd pungi care nu se invechesc,

Zis-a
/

.t comoara carea nu se imputineaza, in ceriuri, unde


c furul nu se apropie, nici molii nu o strica ; caci unde

L
www.dacoromanica.ro

r368

eri

CAZANIE LA DIIMINICA

(este comora voastra, acolo va fi i inima voastra.


(Sa fie mijloacele voastre incinse i facliile aprinse.
c Si voi asemenea cu oamenii cari ateapta pre domnul

dor, cand se va intoarce dela nunta ca, viind i


batand, indata sa-i deschida. lui. Fericite slugile

c acelea pre care viind domnul le va afla privet ghind. Adevar zic voua, ca sd va incinge i-i va
c pune pre danii sa. ada, i trecand va sluji lor. Si
de va veni la a doua streaja, sau la a treia streaja de
cva veni, i-i va afla aka, fericite sant slugile acelea.
Aceasta s. titi, ca de ar ti stapanul casei in care
c cias va veni furul, ar priveghia i n'ar lasa sa-i
e sape casa lui. Deci i voi fiti gata, ca in ciasul in
c care nu ganditi, Fiul omenesc va veni.
A

INTAIA PARTE :
Pentru: S nu fim lacomi *i s ne imbogatim aicea, ci
s trimitem fn ceriu avutla noastra.

S\transoarea cea cu lacomie, o oprete Domnul


Christos, aratand noun ca nu santem locuitori
intru aceasta lume, ci ne este a locui in ceriu. Deci,
stransoarea cu lacomie a avutiei, slujete noun numai
intru aceasta lume i in putina. vreme. Pentru aceea
Domnul Christos ne invata s ne grijim de cele vecinice, iar nu de cele trecatoare.
Intr'alt chip arata Domnul Christos, c avutia
este amagitoare, fiindca se strica i piere aicea pre
lume de rugina, de molii, de furii $i de talhari. Deci

in zadar va nadajui cineva in lucru ca acela ce


piere. Fiindca in trei lucruri zace avutia : in bani, in
vesminte, in petri scumpe, pentru aceea Domnul
de aceste trei lucruri arata i spune, Ca banii se stri-

.1
www.dacoromanica.ro

A 23 -A DUPA. RUSALII

2)%.
369

ca de rugina si cu vremea cheltuindu-se se sfarsesc ;


vesmintele, moliile le mananca ; petrile cele scumpe

ce nici ruginesc, nici moliile le mananca de furi si


de talhari pier si toate trec. Desi sant omului de
treaba in aceasta lume, cu lacomie tot sa nu stranga,
ci numai cat sa-i ajunga hrana si imbracaminte, iar
de aci, sa dea in mama saracilor, bisericilor, preotilor,

ca sa afle in ceriu.
Avutia acestei lumi are un bine amagitor ; pre ea
nicidecum nu e cu putinta omului sa nu o iubeasca.
Dar cum este amagitoare avutia, spune Santa Scriptura (II Cronica 33, I I) : Manasie imparatul jidovesc a fost imparat mare si vestit. Dupa aceea a fost
rob in legatura Vavilonului. Asijderea Adonivezec
imparat care prinsese saptezeci de crai, de le taiase
degetele mainilor si ale picioarelor, si se hraneau
sub masa lui cu faramiturile ce cadeau din masa lui ;

iar mai apoi ce facuse el acelora, asa si el a patit


(Iudec. I, 17). Deci, de este atata de amagitoare avutia,
bine a grait Pavel Apostol de a zis (I Timotei 6, 17) :

Nimenea s nu-si pue nadejdea intru avutie nestatatoare, ci cu mila, cu milostenia si cu ajutorul la neputinciosi, sa agonisim vistierie in ceriu la Dumnezeu.
Iar aceste cuvinte, nu le-a grait Domnul catte

ceia ce agonisesc din drept si cu cat au slujesc


lui Dumnezeu, ci a griit catre cei lacomi si a zis:
(Uncle vor fi vistieriile voastre, acolo von fi si iniSA
mile voastre Unde este gandul lacomului?
ia, s stranga, sa tie, i sa nu-si ia nici luii, nici s dea

altora ;acolo este toata inima lui, si toata nevointa


lui. Pentru aceea Pavel Apostol zice, ca lacomia este
inchinare idoleasca. Precum a fost celora ce s'au inchinat idolilor, tot gandul si toata nadejdea intr'acei
www.dacoromanica.ro

24

g-3s

g 370

CAZAN1E LA DUMINICA

idoli, aka i lacomului tot gandul i toata nadejdea


ii este In bani i intru avutie.
Deci, aa sa ne ingrijim aicea pre lume, Inca s nu
perdem cele cereti pentru cele pamantqti. Pentru
aceea i Domnul Christos ne aduce aminte i ne da
grija, s ne nevoim mai mult pentru cele vecinice,
decat pentru cele trecatoare. Cu ruga, cu postul i cu
milostenia, s ne adunam noun vistierie in ceriu ;
caci tim, Ca goi am edit din pantecele maicei noastre, goi ne vom i duce intru acel ceas cand moartea
pre imparati i pre domni cu cei saraci pune asemenea ; i dupa moarte, acolo unde vor fi vistieriile
noastre, acolo vor fi i sufletele noastre (Matei 6,21).

Precum sant ceea ce au pre lume vistierie de bani,


toate cate vor intru aceasta lume prea lesne dobandesc : i cetati, i sate, i slugi,
asa i tu, cretine, de vei avea vistierie de fapte bune in ceriu,
toate cate frumseti cereti vei vrea, prea lesne le vei
dobandi ; i a to veseli cu ingerii, $i a privi pre
Dumnezeu, a locui in curdle cerului, i a vietui intru
viata fara de moarte, intru slava, cinstea i marirea
imparatiei lui Dumnezeu.

A DOUA PARTE :
Cum c se cade noua s fim Ipururea rgata la venirea
lui, Christos Domnului nostru.

pupa aceea a zis Domnul : c SA fie mijloacele voastre incinse i facliile aprinse D. Aicea indeamna.

j
Christos Fiul lui Dumnezeu sa,

fim pururea gata


intru intampinarea lui. Cand va veni de-al doilea
rand, sa fim incini, adeca trezi i gata catre qirea
dintru aceasta lume intunecata i cu scarbe, in tam
GAV
www.dacoromanica.ro

2)Ett.

t,k3s
A. 23-A DITA RUSALII.

371 (,

cea fagaduita noun de Dumnezeu si de prorocii lui.


Facliile s fie aprinse in manile noastre, adeca sa
avem dragoste aprinsa catre Dumnezeu i catre de
aproapele nostru ; s arda i sa lumineze faptele
noastre in lume ; sa nu dormim in somnul pacatelor,
ci s facem ca i robii cei intelepti, cari, daca vine
domnul for dela nunta si bate in 1.1, indata ii des-

chid lui. Ferice de robii aceia pre cari, cand vine


domnul lor, ii afla facand aa.
Cu aceasta pilda ne indeamna pre not Dumnezeu
ca s fim pururea gata cu fapte bune ; sa stam cu
pocainta. adevarata ; sa ne grijim de mantuirea noastra, nu numai in ceasul cel d'intaiu al tineretelor,
ci i in cel al doilea al batranetelor, sa fim gata cu
pocainta. Cu cat grqqti, cu atata te pocaete i cu
toata inima to caete-te de pacatele tale ; risipqte
pacatele tale cu milostenia; spala sufletul tau cu lacrimile ; ispoveduqte grealele tale lui Dumnezeu
i duhovnicului; intoarce-te din rautati i te Orasete de a grei (Psalm. 33, 14) ; cazi cu ruga i
cu lacrimi inaintea lui Dumnezeu ; de cate on ai

grei, de atatea on s faci asa.


Intru acest chip

sa.

atepti ceasul mortei si ve-

nirea Domnului tau. Nu indelunga pocainta papa


mane sau pana poimane, ca nu tii pana mane ce ti se
intampla. Ca Si pana in cantatul cocoilor poate s
te intampine moartea, negata, la judetul lui Dum-

nezeu s te trap legat de pacate. Mai bine s indelungiraul Ora a doua zi, decat binele. Aa fac multi,

cand vor s faca cuiva rau, sau sa osandeasca pre


cineva, sau alt pacat s faca ei fac acum ; iar cand
este sa faca bine, sa dea milostenie, sa slujeasca lui
Dumnezeu, sa se pocaiasca, indelunga pana mane
1.3(Z

G)Ei",;(..

www.dacoromanica.ro

e/Ox.

g--Kv

372

CAZANIE LA VUMINICA

poimane. Mane insa vine diavolul ca un fur mester $i


fura dela dansii aceea ce s'au fagaduit. Si asa ii in-

delunga de faptele cele bune de mane pana poimane, din tinerete pana la batranete, dela batranete
pana la moarte ; si asa ii arnageste pana ii apuca
moartea, negata.
Dar Domnul Christos nu asa. Ci ca un izbavitor
si de viata datator, ne invata si ne sfatueste pre not
sa fim gata, ca nu stim ziva, nici ceasul in carele va
veni Fiul omenesc si va judeca in dreptate. Pacatosilor si celora ce nu s'au pocait, cu munci si cu pedepse le va plati ; iar celor buni Si trezi, ce-i vor
deschide, numai deck va intra la dansii cu Parintele
si

cu Duhul Sant, va locui cu dansii, va cina cu

dansii intru odihna veseliei celei de veci, ii va scoate

din intunerec in lumina, din moarte in viata, la Ierusalimul cel de sus si la imparatia ceriului. Va sterge
toate lacrimile din ochii for Si ii va impreuna cu ingerii intru minunata veselie si intru bucurie vecinica a viecui.

0, mare si minunata a ta slujba, Doamne Iisuse


Christoase ! cu carea slujesti noun robilor tai, ca a
ta este marirea $i cinstea cu Parintele si cu Duhul
Slant, acum Si pururea si intru veci netrecuti si nesfarsiti.

Amin.

-44

`t

i3z

www.dacoromanica.ro

1000

'

000

CAZ.A_1\7=
LA DUMINICA

A 24-a DUPA RUSALII


Cuvant inainte.

me din credinci4 nu se va mira de binele


cel mare al lui Dumnezeu, Carele ca nite
111.16 dintr'un isvor mare varsa. i adapa
oamenii, dobitoacele i hiarele curate i necurate? Ap. Si dela Christos, isvorul binelui

de veci, se varsa atunci i se varsa i acum celor

credinci4 ranri mari de mantuire sufletelor, nu


numai jidovilor, ci i paganilor celor ce veneau la
dansul,
in ce chip a dobandit boerul Iair, femeea
aceea careea ii curgea sange i alte noroade toate
cate urma dupa Sfintia Sa cum auzim mai lamurit
dintru Santa Evanghelie de astazi, pre carea o scrie
Luca Evanghelistul:
Cap. 8, stih 41-56.

in vremea aceea, venit-a un om care Iisus, caruia


era numele Iair, i acela era domn soborului; i
ccazand la picioarele lui, l'a rugat pre el ca s intre
in casa lui ; ca avea numai o fata ca de doisprezece ani i aceea murea. Si cand mergea, impre1

t sura pre el multimea. Si o muere fiind intru curgerea

.fn

5,40;
www.dacoromanica.ro

374

CAZANIE LA DIMIEN ICA

csangelui de doisprezece ani, carea cheltuise la dof-

ctori toata avutia sa i nici dela unul n'a putut s


cse vindece, apropiindu-se din dos, s'a atins de
cpoala hainei lui, i indat6.-i a statut curgerea sari-

cgelui ei. $i a zis Iisus : Cine este cela ce s'a atins


c de mine ? $i lepadandu-se toti, zis-a Petru Si cei cari

c erau cu el : Invatatorule, multimea te inbulzqte i


c te impresoarA, i zici : Cine este cela ce s'a atins de
(mine ? Iar Iisus a zis : S'a atins de mine oarecine, ca
c eu am simtit puterea care a eit din mine. Iar muerea

cvazand ca. nu s'a ascuns, a venit tremurand, i cczand inaintea lui, i-a spus inaintea a tot poporul
c pentru care pricina s'a atins de el, i cum s'a tamacduit indata. Si el i-a zis ei: Cuteaza, fiica, credinta
cta te-a mantuit ; mergi in pace. Inca graind el, vecnit-a oarecine dela mai marele Sinagogei graind lui,

(Ca a murit fata tai nu supra pre Invatatorul. Iar


disus auzind a raspuns lui, graind : Nu te teme,
c crede numai, i se va tarnadui. Iar intrand in casa n'a

clasat pre nici unul sa intre, ci numai pre Petru i


(pre Iacov i pre Joan, i pre tatal fecioarei i pre
c muma ei. $i plangeau WO i se. tanguiau de dansa.

c$i el a zis : Nu plangeti, ca n'a murit, ci doarme.

($ili batea joc de

el,

tiind ca a murit. Iar

el

cgonind pre toti afara i apucandu-o de mana a strigat


c graind :

Fecioara, scoala. $i s'a intors duhul ei i

c a inviat indata ; Si a poruncit s6.-i dea ei s manance.

c $i s'au spaimantat parintii ei. Iar el a poruncit for


csa nu spue nimanuia ce se flcuse 1.

G)4.

W3Z
www.dacoromanica.ro

SEA',

A 24-A DUPA.. RIISALII

INTAIA PARTE

375

Scarbele si nevoile ce ne silesc pre noi, ne intorc


catre Dumnezeu. Pentru credinta femeei
aceleia ce-i curgea sange.

Din tineretele noastre gandul fietecaruia din noi


trage catre pacat i firea noastra este alunecatoare
spre rautati, urmand grqalei stramoilor notri celor
dintaiu ziditi. Pentru aceea Domnul Dumnezeu sloboade spre noi scarbe i nevoi multe, ca pentru unele

ca acelea sa ne aducem aminte i s nazuim care


Dumnezeu. De n'ar fi push, dela Dumnezeu aceasta
zabala. in gura neamului omenesc, ca un cal ager ar
alerga catre pacate i nici odinioara nu i-ar aduce
aminte de Dumnezeu. Multi, petrecand in bine i in
dulcetile lumei slobozi, uita pre Dumnezeu ; iar dace,
yin preste danii napati i greutati, atunci se intorc
catre Dumnezeu, precum pre mai marele soborului moartea ficei sale it intoarse catre Christos ;
pre femeea ce-i curgea sange, boala ei o intoarse.
Pi.a. i multimile celelalte unii pentrurane i pentru boale,

altii pentru alte nevoi ce aveau dela diavolul, veniau


din laturi de departe. Caci Domnul Christos multe
minuni facea numai cu cuvantul : dracii din oameni
gonea i toate boalele tamaduea.
Acestea auzind boerul Iair mai marele soborului i el

a venit la Christos, a cazut la picioarele lui i se ruga


cu lacrimi ca sa mearga in casa lui i sA. tamaduiasca
o fats, a lui ce murea. Domnul Christos nu s'a aparat de rugaciunea lui, ci i-a fagaduit c6. va merge. *i
indata a plecat dupa ansul. 0 prea slavita minune 1
Dumnezeu purcese dupa om, c pentru om s'a pogo-

rat pre pamant, i ca un om a calatorit in casa lui


G)e)A.

www.dacoromanica.ro

tk-K9

6 376

CAZ&NIE LA DOMINICA

Iair. Si multe noroade mergand dupa dansul, navalea de-1 impresura : unii pentru ca sa-1 vada, altii
pentru ca sa se atinga de dansul si sa se tamaduiasca.
Atuncea si o femee fi.ind bolnava preste seama,
caci ii curgea sange de doisprezece ani, si la multi
doftori se cheltuise si nimic nu folosise, ci inca mai
in rau cazuse, atuncea, zic, si ea veni la Domnul Christos cu multimea si n'a indraznit sa stea inaintea fetei lui si s spue boala sa, de rusine, ci dinapoi mergea si gandia intru sine de zicea : De este acesta om

drept si facator de minuni, si da sanatate barbatilor, femeilor, fetelor, vamesilor si pacatosilor, si eu


Inca ma voiu atinge de poalele vesmintelor lui si ma
voiu vindeca de boala mea, macar ca si sant femee necurata. Si asa viind dinapoi s'a atins de vesmintele

si indata s'a vindecat si a statut curgerea sangelui ei. Pentru aceea Domnul Christos a zis : Cine
lui,

se atinse de mine ? Si incepura atunci toti a se lepada. Iar Petru a zis: Doamne, multimea se imbulzeste
si te impresoara, si Sfintia Ta zici: Cine se atinse de
mine? Sfintia Sa zise : S'a atins oarecine de mine,
ca eu simtii puterea ce esi din mine. Atuncea daca
a vazut muerea ca stie toate, si temandu-se s nu se
manie bunul doftor si s se intoarca boala iaras spre

dansa, s'a speriat si tremurand de frica a vazut ca


nu se va ascunde nici se va putea tagadui, ci cazand
inaintea Sfintiei Sale a spus de toate : cum s'a atins
de poalele vesmantului lui si cum s'a tamaduit indata de acea boala cumplita. Pentru aceea Domnul
o a imblanzit pre dansa si frica dela inima ei a
gonit si i-a zis: Cuteaza fata lui Avraam si nu te
teme. Cunoaste-ma ca eu sant facatorul tau si pentru

tine in chip de om pre pamant am venit, ca s te


GC

www.dacoromanica.ro

A 24-A DOM RIISAL11

8\_

377'(`'

vindeci trupeste si sufleteste, si in loc de moarte,


viata sa. dobandesti. Pentru aceea, mergi sanatoasa.
Cu aceasta credinta se cade si noua s ne atingem
de trupul lui Christos, sa ne cuminicam din cinstit
trupul si sangele Domnului nostru Iisus Christos.
Atuncea cu ispovedania si cu pocainta indata va sta
curgerea gandurilor celor spurcate, ne vom izbavi
de boala muncilor de veci si asa Domnul Christos
te va mangaia inaintea cetelor ingeresti si va zice :
Cuteaza si vino binecuvantata fiica Parintelui meu ;
cu pace intra intru imparatia ceriului ; credinta ta te
izbavi cu izbavire vecinica.

A DOUA PARTE :
Pentru fnvierea fetei lui lair si pentru puterea
Dumnezeirei lui Christos.

j`aca a tamaduit Domnul pre femeea ce-i curgea


sange si graind Sfintia Sa de aceea, iata veni
oarecine din casa lui Iair si i-a zis lui : Nu osteni
pre invatatorul, O. a murit fata ta. Iisus auzi si a
zis lui : Nu te teme, ci crede numai, ca astazi vei

vedea slava lui Dumnezeu in casa ta ; puterea dumnezeirei mele o vei cunoaste si vei crede ca eu biruesc
viata si moartea. Eu poruncesc mortei si ma asculta.
Iadul se cutremura de puterea mea si sufletele, de
nevoe, le sloboade ; caci eu sant viata si invierea
(Ioan 11,25).

Dupa aceea intra Domnul in casa lui lair, a vazut


plangand si le-a zis : Nu plangeti, ca n'a murit fecioara, ci doarme. Iar ceiace erau acolo radeau si-si

bateau joc, Ca stiau O. a murit. Atunci Sfintia Sa


a scos pre toti afara, numai ce a lasat pre tatal si
"To,*

VLit

g"Z,9

www.dacoromanica.ro

6;

378

(9r-41

CAZAN1E LA DUMINICA

pre muma fetei i trei ucenici ai sai: pre Petru, pre


Iacov i pre Joan. A luat de many pre fecioara. i
o a strigat zicandu-i : Fecioara, scoala, zic tie eu
stapanitorul vietei i al mortei. $i indata s'a intors
duhul ei si a inviaVA invatat apoi sa-i dea ei sa

manance, pentru ca sa. nu zica jidovii O. a inviat o

aratare, iar nu ce este adevarat, caci aratarea nu


mananca. Nu i-a dat Sfintia Sa singur s manance,
ci a zis parintilor ei sa-i dea. Caci aa a facut cand
a inviat i pre Lazar a zis altora s-1 desfae (Ioan
I I , 44), ca s spue ei singuri minunea i invierea.
Gonit-a Domnul din casa lui Iair pre toti ceiace
glasuiau cu alaute i cu fluere, caci nu erau vrednici s

vada lucru ca acela. Numai de a lasat in

casa s vada. acea minune Petru, Ia6ov i loan


i
ca nite verhovnici i tainici dumnezeirei lui
tatal i muma fetei s vada ei cu ochii lor, sa nu
zica ca a inviat alta in locul fetei lor.

Poruncit-a lor Domnul sa nu cum-va s spue


cuiva minunea ce a facut, mai inainte de munci i
de rastignire, ca sa nu se arate minunea lui zavistnicilor jidovi i pentru zavistie sa cada, in mai
mare pacat. Aa se cade s facem i not : cand avem
pizmai i zavistnici, sa. nu aratam lor faptele noa-

stre cele bune, ca sa nu-i bagam pre danii in mai


multa zavistie i in mai mare pacat.
Inviat-a Domnul fata lui lair, nu alt suflet. Ci sufletul carele a fost mai inainte in trup, pre acela l'a
intors iarai in trup, i ca dintr'un somn a ridicat
mortul din moarte, i scarba parintilor o intoarse
intru bucurie.

Noi, vazand prea slavita minune, ca cu venirea


lui Christos, moartea nu se tine in seam, de moarte ci
.S01

W49
www.dacoromanica.ro

mr:a

6'.7s

A 24-A DIJPA RUSALII

379 "`'e)

se tine in seama de somn, ca s'a risipit puterea ei cea


mare de puterea lui Christos. Pentru aceea si noi, fratilor, sa ne nevoim sa luam pre Christos in casa sufletelor
noastre, ca i sufletele noastre ce sant moarte in pacate
sa le invieze, ca fiete-ce pacat este ucigas sufletului.

Pentru aceea feriti-va de pacate ca de un arpe veninat (Iisus Sirah 2 I , 2), ca nu cumva Sa te mute cu veninul pacatelor i sa te omoare cu munca de veci. De
aceasta moarte sa ne temem mai vartos decat de moartea cea trupeasca ; ca moartea trupeasca este trecatoare, iar moartea a doua este munca de veci. Pentru
aceea graeete Domnul Christos in Sfanta Evanghelie
zicand:(la Matei 1o, 28) : = Nu te teme de acela ce ucide
trupul, ca sufletul nu-1 poate omori, ci te teme de moar-

tea care perde gi trupul i sufletul in matca focului nestins 1. Aceasta este munca iadului in care merge omul
daca nu se pocaete, ci moare in pacat. Atunci se chea-

ma ca moare omul in veci, fiindca numai vietuiete


in viata i in lumina, ci in munca i in intunerec, in iad
de desuptul parnantului. Pre aceasta o numete Joan

Theologul (Apocalipsa 20, 6) a doua moarte, care


o spune Christos ca ucide i trupul i sufletul. Iar
moartea din care te va detepta Christos ca dintr'un
somn, ca pre fata lui Iair, aceea nu este moarte, ci
este somn Si mutare dintru aceasta lume catre a doua
viata. Ca toti sfintii cu aceasta moarte s'au dus dintru aceasta lume $i acum sant vii in mana lui Dumnezeu. Cu care moarte, in ispovedanie i in pocainta,

i pre noi, Doamne, sa ne invredniceti sa trecem


in ceata sfintilor, in lacaul viilor, intru bucuria dreptilor, in lumina ingerilor, acolo unde imparateti cu
Parintele i cu Duhul Sfant, acum i pururea i intru
veci netrecuti. Amin.
*cao.if

www.dacoromanica.ro

Gyrrk

,1111.------al61116--Y---.-11
1711111^11T

(W.

C.AZ_A_M=
LA DUM1NICA

A 25-a DUPA RUSALII


Cuvant inainte.

n pilda acestei Sante Evanghelii Domnul


Christos arata intaiu, ca acel invatator
de lege i cu alti mai mari cu toti, erau
foarte raj i fail de mila catre oameni. Ei
se aratau a fi buni i drepti inaintea oamenilor. Pentru aceea le-a zis : Ada sa faceti cum a
facut i Samarineanul, adeca, nici unul din voi n'a

facut mila cu de aproapele sau cum a facut acest


Samarinean. Pentru aceea, cu toata ceata for ii trimite
pre danii la nite fapte bune ca acelea.

Al doilea, arata invatatura ce invata sa iubeasca


fiete-cine pre Dumnezeu i pre de aproapele sau.
Aceasta invatatura are in sine toate scripturile Legei,
i cine o face, ii da viata de veci.
Al treilea arata, O. de aproapele nu se chiama omul ce este numai dintr'o seminOe de oameni, ci dupa fire WO santem de aproape unul altuia i trebuete
spre fietecarele sa avem mild, precum mai desluit
vom auzi din Santa Evanghelie de astazi pre carea
o scrie Luca Evanghelistul.
g--C)
www.dacoromanica.ro

6ZFN

.01

25-A DIIPA RIISALII

381 1q-

Cap. 10, stih. 25-37.

vremea aceea, venit-a un legiuitor la Iisus, is-.


cpitind pre el i zicand: Dascale, ce voiu face sa
c mc:Itenesc viata de veci? Iar el a zis lui: in lege
In

c ce este scris? Cum citeti ? Iar el raspunzand a zis:

t Sa iubeti pre Domnul Dumnezeul tau din toata


c inima ta, i din tot sufletul tau, i din toata virtutea
cta, i Cu tot cugetul tau; i pre vecinul tau ca insuti
C pre tine. Iar el i-a zis : Drept ai raspuns; fa acestea

ci vei trai. Dar el vrand insui sa se indrepteze a


czis catre Iisus : Si cine este vecinul meu ? Si Iisus
craspunzand a zis : Un om oarecarele s'a pogorit din
derusalim in Ierihon, i a cazut in talhari, cari des-.
cbracandu-1 pre el i ranindu-1 s'au dus, lAsandu-1
cabia viu. Si s'a intamplat de a trecut un preot oarecarele pre acea cale, i vazandu-1 pre dansul 1-a trecut.
cAijderea i un levit fiind la acel loc, viind i \TA<

czandu-1 pre el, 1-a trecut. Dar un Samarinean mercgand a venit la el, i vazandu-1 pre el i s'a facut
(milk i apropiindu-se a legat ranele lui turnand unt
c de lemn i yin, i puindu-1 pre dobitocul lui 1-a
c dus la o casa de oaspeti i a purtat grija de el. Iar
A a doua zi plecand, scotand doi arginti i-a dat gazcc:lei i i-a zis: poarta-i grija i orice vei mai chelctui, intorcandu-m, eu voiu da tie. Care dintr'acei
ctrei ti se pare a fi mai de aproape celuia ce cazuse

talhari? Si el a zis : Cel carele a facut mild


cu dAnsul. Atunci Iisus a zis: Mergi de fa i to
in

c 4j derea ..

www.dacoromanica.ro

.60't 382

CAZANIE LA DOMINICA

INTAIA PARTE :
Pentru Intrebarea Iegiuitorulul si pentru raspunsul lui
Christos cum ni se cade a iubi pre Dumnezeu
si pre aproapele nostru.

1ariseii, carturarii i WO invatatorii legei jidovqti,


auziau ca. Christos invata despre viata de veci
i despre invierea mortilor ; pentru aceea i legiuitorul,

intaiu a intrebat pentru aceasta : Ce va face ca s


alba viata de veci ? In legea lui Moisi proroc, nicairi nu este scris despre viata de veci, i pentru
acel lucru invatatura lui Christos arata a fi minunata i neauzita. De aceasta se mira Si legiuitorul
i gandia : de invata Christos invatatura noun, ca a-

ceea despre viata de veci, carea pang aci nu s'a auzit, poate fi ca da i lege alta noun, improtiva legei
lui Moisi ; i legea aceea care va fi improtiva legei
lui Moisi, nu este dela Dumnezeu ; pentru aceea a
zis : Invatatorule, ce voiu lace ca sa dobandesc viata de veci ? Cu aceasta intrebare dulce vrea in ceva
s-1 vaneze, sa.-1 poata surpa O. invata improtiva legei vechi, s-1 vinuiasca, s ridice spre dansul para.
Si vtajba. Dar Christos, ca cela ce tie toate, vazand
vicleugul si meteugul legiuitorului aceluia, Ca nu
intreaba cu adevarat despre viata de veci, ci mintea,
la legea lui Moisi 1-a trimis pre dansul, ca viclepgul lui sa se arate, zavistia sa-i potoleasca i mandria
sa-i piece. I-a adus lui aminte, pentru care lucru aici
pre lurne este fagaduita in Legea cea veche viata de
veci i care invatatura este mai mare. Legiuitorul
ca un orb Indreptat pre o cale, a raspuns drept, zicand : SA iubeti pre Domnul Dumnezeul tau cu toata
inima ta, din tot sufletul tau, din toata virtutea ta i din
tot gandul tau, i pre aproapele tau ca insuti pre tine,
tNe,

www.dacoromanica.ro

Q)%

6,5

4Irs

A 25-A D Er OA RUSALII

383

%-e).

Pe Dumnezeu cu toata inima, cum s'ar zice, nu cu


inima indoita, nici cu inima intinata si necurata, ci cu
inima deplin curata si neindoita. De singur sa to
temi, intru dansul sa nadajduesti si toata ascultarea
inirnei tale, lui s o pleci.
Apoi : din tot sufletul ; caci spun ca locasul su-

fletului este intru inima. Aceasta parte este intaia


in om. Ea invie mai inainte si moare mai apoi.
Pentru aceea Dumnezeu va sa aiba pre om cu totul:
$i cu inima carea este casa sufletului, si cu sufletul
carele este domn $i locuitor intru inima. Ca s
nu fie in om nimic despartit de dragostea lui.
Si toate puterile sufletului s le intorci spre cinstea
lui Dumnezeu, cum este mintea, voea, aducerea
cu toate s slujim lui Dumnezeu, deplin
aminte,
sa-1 si laudam.

Al treilea : cu toata virtutea. ta. Nu va Domnul


Dumnezeu s lase nimica slobod dela dragostea sa :
nici din partea sufletului, nici din partea trupului, ci
cu totul va pre om sa -1 aiba. Si n'a zis : cu tot

trupul, ci cu toata taria ta. Caci trupul tot intru tariile ce are, zace. Nu numai trupul si sufletul leaga
Dumnezeu catre dragostea si slujba sa, ci si taria,
puterea, virtutea va s o aiba luisi. Ca s fie omul
cu toate ascultator si sluga lui Dumnezeu, ca celuia
dela carele are toata firea si ajutorul.
Al patrulea: cu tot gandul tau. Gandul omului are
scaunul sau in cap, O. acolo lade mintea $i intelegerea, din carea purcede intelepciunea, stiinta, invatatura, priceperea, toata slobozirea si oprirea gandurilor, cunoasterea tuturor lucrurilor cate se aud,
cate se gandesc si cate se graesc cu limba, alege binele din rau si raul din bine, vrerea, pofta, drago'TO),

g2,9

r-IT.

www.dacoromanica.ro

eri-'n

Olt 384

CAZANIE LA. DUMINICA

stea, mania, nadejdea, frica. Acestea $i alte ispravi


de treaba, mintea le savarseste,' carea are scaunul
sau in capul omului. Deci vezi, o omule crestine,
cand vei iubi pre Dumnezeu cu toate cate are sufletul omului dela Domnul Dumnezeu, cu toate te
pleci si te logodesti lui Dumnezeu.
Asisderea si pre cei de aproape ai nostri sa-i iubim,
ca insine pre noi. Pre scurt sa zicem : ce nu - %i place

tie, altuia sa nu faci. De aproapele nostru este tot


omul, caruia ii trebueste mila si ajutor dela noi. Care

face mila cu dansul, acela ii este mai de aproape,


cum si Domnul Christos a aratat acelui legiuitor
mandru si a zis : Adevarat drept graisi, insa de vei
s fii viu in viata de veci, fa mila cu de aproapele
tau. Legiuitorul cu mandrie a raspuns si a zis : Dar
cine este de aproape mie ? Christos a aratat lui cu
pilda, ca tot omul ce-i trebueste ajutor si mila
dela dansul, este lui de aproape, si a zis : Un om
oarecarele se pogora din Ierusalim in Ierihon si cazu
in talhari, cari desbracandu-1 pre el si ranindu-1 s'au
dus, lasandu-1 abia viu.

A DOUA PARTE :
Pentru caderea lui Adam *i pentru Domnul Christos cum

I'a ridicat din cadere, I'a pus pre dobitocul sau *i


I'a dus iara*i de unde a cazut.

mul acela ce s'a pogorit din Ierusalim in Ierihon


Oj si a cazut in talhari de l'au desbracat, l'au ranit

si l'au lasat abia viu, este Adam cu tot neamul


lui. Pentru gresala ce a savarsit in raiu (Facere
3, 7) el a cazut din Ierusalimul cel de sus si din
viata raiului cea frumoasa si fara valuri, in laturea
gk.9

www.dacoromanica.ro

Q).jX

p..

A 25-A DUPA RUSALII

3856)

Ierihonului celui de jos, in viata acestei lumi pacatoase. Precum Ierihonul este cetate zidita jos pre
valea Iordanului, iar Ierusalimul este zidit sus pre
munti, aa i raiul este zidit de Dumnezeu sus la rasarit pre munti inalti i frumoi, unde sant vanturi
vesele, nici foarte calde, nici foarte reci ci vazduh luminat. Caci raiul sta mai sus de pamant, ca o curte
imparateasca mai sus deck alte case. Iar pamantul
acesta sta jos facut numai pentru hiare i pentru dobitoace, unde a fost izgonit Adam, pre care pamant i
not acum locuim. Pentru aceea zice pilda, t c se pogora, , caci incet se tot pogora Adam cu neamul
sau din bine in rau i din bunatati intru rautati i
in pacate.
*i aa pogorand, a cazut in talhari. Cazut-a in
mana i in puterea diavolilor, in carea nici odinioara

omul n'ar fi cazut de n'ar fi calcat insui de buna


voia sa zisa lui Dumnezeu. Daca a cazut, jAfuitu-l'au
pre dansul i I-au desbracat de vemintele cele neputrede i fara de moarte; dreptatea, nevinovatia i darul lui Dumnezeu dela dansul au jefuit, i indata a inceput a se ruina i a se ascunde, ferindu-i goliciu-

nea i ruinea sa. Pentru acest lucru a fost scos i


izgonit din raiu; apoi cu rane de pacate in multe chipuri ranitu-l'au pre dansul talharii diavoli. Pentru

pacate, ca pentru rane i pentru ucideri, veni pre


dansul moarte. Dupa aceea amaratul om zacea pre
cale jefuit, desbracat, jumatate mort i jumatate viu,
trupul mort, sufletul viu.
intamplatu-s'a un preot oarecare a trece pre acea
cale, i daca 1-a vazut, el a trecut. Preotul acela este

Legea Veche, carea ducea oamenii tot pre aceeai

www.dacoromanica.ro

25

386

CAZANIE LA DIIMINICA

ell

cale care moarte. Pentru aceea nimic n'a folosit, nici

a putut s ajute ranitului.


Dupa aceea a venit i un diacon la acel om ranit
*i de durere cuprins; dar i acela daca a venit i 1-a
vazut, nu i-a dat nici el nici un ajutor. Diaconul acela sunt Prorocii, cari cu invatatura i cu marturia
cuvantului lui Dumnezeu, vreau sa indrepteze pre
om; insa om .1a om n'a putut folosi,nici a putut izbavi. Nici Legea, nici Prorocii n'au putut vindeca
ranele neamului omenesc.
Mai apoi de acetia de WO a venit catre acel ra.nit ce zacea bolnav i de abia viu, Samarineanul cel
milostiv, Domnul nostru Iisus Christos, Cuvantul
.

lui Dumnezeu, cu trup imbracat, carele a fost om


pentru noi (Ion 1, 14) i a vazut ca s'a imputit i au
putrezit ranele lui, i s'a facut mila de dansul i nu
s'a scarbit de imputiciunea ranelor lui. Ci s'a apropiat *i a legat ranele lui, le-a spalat cu vin i le-a uns
cu unt. Untul inchipuete mila i iubirea lui Dumnezeu de oameni, fagaduirea bucuriei celei de veci i
petrecerea cu ingerii. Vinul insemneaza mania i ur-

gia lui Dumnezeu, certarea councilor de veci. Cu


aceste doua lucruri se scot oamenii spre pocainta i
ranele cele de pacate se vindeca. Pentru aceea a venit catre noi fiul lui Dumnezeu, cu fire dumnezeieasca i omeneasca, i cu aceste doul firi, ca i cum ar

varsa yin i unt pre ranele pacatelor noastre, aa le-a


vindecat. Acela boalele noastre a luat i cu ranele lui
noi ne-am vindecat, i cu prea cinstit trupul i san-

gele lui, viata de veci am dobandit. *i apa trupul


nostru cel rank de pacate 1-a ridicat pre dobitocul
sau, adeca pre urnarul sau, _ca un pastor bun pre oaea cea ratacita (Matei 18, I 2, I 3), la parintele sau o

L
www.dacoromanica.ro

A 25-A PUPA RIISALII

387

a dus .i cu cetele ceriului o a impreunat. Luat-a pre

noi cari am zacut jos raniti i ne-a dus la bolnita


la Biserica sa, ca Biserica lui Christos ca o casa
de sanatate primete pre WO: i jidov i elfin, i
turc 0 tatar, i dreptii i pacatoii, talharii i vameii
i curvarii. Din toate partite lumei i din toate

limbile primete Sfanta Biserica pre cine se intoarce


catre Dumnezeu, crede lui Christos Fiului lui Dumnezeu i face poruncile lui.
Bolnicerii inteaceasta* casa de sanatate au fost

Apostolii. Dupe, danii inlocuitoriilor : arhiereii, episcopii, preotii i invatatorii lumei, ceiace marturisesc

cuvantul lui Dumnezeu. Acestora le-a dat Domnul


Christos, bolnita aceasta adeca Biserica Sa, i ducandu-se dupe, invierea sa in ceriu, le-a dat for doi
arginti, adeca doua legi : Legea Veche i Legea
Noua. Amandoua aceste legi au semnul i pecetea
Imparatului ceresc. Care aceia a zis Domnul Christos : De vei adauge i dela tine, eu and ma voiu
intoarce iti voiu ptati. Deci, cu a devarat dupa ducerea lui Christos au adaus Apostolii multi, truda
i mare nevointa pentru mantuirea noastra. Aijderea, dupa dan0i i invatatorii lumei, multa truda au
adaus : unii cu scrisoarea, altii cu irwatatura spuind

i talcuind Legea Veche i Legea Noun, altii i


capetele i-au pus pentru adevar. Pentru aceea i
dupa truda for vor lua plata, atuncea and se va
intoarce Domnul de va veni la a doua venire a sa
s faca judecata lumei. Atunci vor zice i acetia :
Iata Doamne doi talanti ne-ai dat, noi i alti doi am
adaus. Atunci va zice Domnul : Iubitii mei robi i
bunii mei propoveduitori, intrati intru bucuria Domnului vostru dupa. truda voastra (Matei 25, 21) i

tu,
www.dacoromanica.ro

,?,-)

388

CAZANIE LA DUMINICA

lua ;i cununi de cinste ce am gatit voua intru imparatia mea. Pre carea not toti s o dobandim,
pentru darul Domnului nostru Iisus Christos, a ca.ruia este slava i cinstea dela toti i stapanirea preste

toti, d'impreuna cu Parintele i cu Duhul Slant,


acum i pururea i intru veci de veci netrecuti i
nesfariti.
Amin.
Ettk-14:1>

CAZANIE
LA DUMINICA

A 26-a DUPA. RUSALII


/--

r.('

Cuvant inainte.

u este nici o hiara prin munti i prin pustii


mai cumplita decat nesatiul i scumpetea
in casa celor bogati. Fiindca aceasta este
maica lacomiei i nemilostivirei. Toate hiarele se satura i se odihnesc, iar omul

lacom nici odinioara nu se satura. Cand ii i prisosqte, atunci mai mult ti lipsete. Inima lui de nesatiu nici odinioara nu se odihnqte, ci tot mai spre
multa avutie se aprinde,
ca i bogatul despre carele auzim spuind astazi Santa Evanghelie, pre
carea o scrie Luca Evanghelistul.
Cap. 12 stih 16-21.

Domnul pilda aceasta : Unui om bogat foarte


ii rodise Carina, i cugeta intru sine zicand : ce

Z'- Zis -a

www.dacoromanica.ro

A 26-A D1TPA.' RIISAL1I

389

e voiu face, ca n'am unde aduna rodurile mele ? Si


e a zis : Aceasta voiu face : sparge-voiu jitnitile mele

i mai mari le voiu zidi, i voiu strange acolo


e toate rodurile mele i bunatatile mele; i voiu zice
csufletului meu : Suflete, ai multe bunatati stranse
e pentru multi ani ; odihnete, mananca, bea, veseclete-te. Dar Dumnezeu i-a zis lui : Nebune, intea-

e ceasta noapte vor s ceara sufletul tau dela tine ,

qi cele ce ai gatit, cui vor fi ? Aa este cela ce


e strange luii comoara, i in Dumnezeu nu se ime bog-4We. Acestea zicand, a strigat : Cela ce are
e urechi de auzit, s auda.

iNTAIA PARTE :
Pentru bogatii cei lacomi ce isi Iipesc inima de avutie.

M ai(Psalm.
inainte de acestea toate s'a zis prin prorocul
61, 1 1) : c Bogatia de ar curge ca un
__/

izvor, Inca s nu-ti lipeti einima de ea , . Acest cuvant


n'a bagat in seama bogatul acesta nici a vrut s asculte.
Pentru aceea inima sa o a lipit de avutie putreda i treca-

toare,cum auzim asta-zi in Santa Evanghelie. Des-.


lipitu-'a inima de binele cel vecinic i o a lipit de
binele cel trecator. In loc de viata, alese moarte. In
loc de binele cel statator, alerga dupa umbra.

Daca s'a imbogatit, daca s'a inmultit avutia lui


din venitul casei sale i ii dete Dumnezeu spor in
toate i daca a vazut ca-i prisosesc de toate, ce a
facut bogatul acela? N'a zis: sa dau celor neavuti,
celor neputinci4, sa. ajut pre cei slabi, s hranesc
pre cei flamanzi, s adap pre cei insetati, s imbrac
pre cei goi, ca sa aflu i eu in maim lui Dumnezeu
plata netrecuta in ceriu. Ci a zis : risipi-voiu jitnitile
www.dacoromanica.ro

390

CAZAN1E LA DUILINICA

vistieriile mele, $i mai man le voiu zidi. Si voiu


aduna acolo toata avutia mea, sa traesc in multi ani.

Daca a vazut atata avutie, a uitat de moarte $i ii


'Area ca nu va muri. Ci se grija multi ani s traiasca.
$i a zis cu lauda sufletului sau: suflete, ai mult bine
strans pentru multi ani ; mananca, bea, veseleste-te.'
Dar Dumnezeu l'a facut pre dansul nebun 5i i-a zis :

Nebune; intr'aceasta noapte sufletul tau sa ia dela


tine ; cele ce ai gatit, cui vor fi ? Ca si cum ar zice :
Omule nebune, cum sa traiasca acestea intru multi
ani ? cand unele putrezesc, allele le mananca moliile;
de multe on 9i focul le arde, de razmirite pier si

furii le full. De ar

trai unele ca acestea, atunci


de naprasna vine moartea ca un fur si ca un talhar,
in ziva in ce nu astepti si in ciasul ce nu-1 sti, $i
toata avutia o ia dela tine $i .0 da vrasmasilor tai.
Aceste toate au cazut fara veste pre bogatul acela
$i s'a ponienit din bogat, sarac ; din veselie, in lacrimi $i in suspinuri ; din mancari scumpe si din
beuturi, in foame si in sete ; din curti luminate, in
temnita iadului; din avere si dintru avutie, in scadere si in saracie ca aceea cat n'avea pre ce-si
cumpara o picatura de apa sa-si ude limba in vapaea cea de foc.
Acestea auzind
noi, socoteste pentru Dumnezeu, adu-ti aminte ca vei muri, adu-ti aminte de
veacul vecinic ce vine si nu te lasa poftelor lumei
s te poarte. Socoteste ca toate ai dela Dumnezeu
si nimic n'ai s nu fi luat dela Dumnezeu. Pentru
aceea sa nu mananci preste voia lui Dumnezeu ce
ti-a dat, carele iarasi iti poste lua cand va vrea.
Pentru acest dar ce ti-a dat, Dumnezeu iti cere s
dai seama si certare trebue sa iai, de nu-1 vei cheltui

.11
www.dacoromanica.ro

391/

A 26-A DIIPA RIISALII

Si spre folosul sufletesc. SA te paraseti i sa te temi


de acel Domn dela carele ai toate. Teme-te, zic, i
sa nu te inalte lauda, cinstea, marina, mandria,
frumsetea i buna intamplare a lumei acesteea. Toate
curand trec dace le is cela ce le-a dat, dar Dumne-

zeu tot ramane, El, carele este datator de bine


celor buni i judecator cumplit celor rai, celora ce
nu-1 asculta : Mandrilor, semetilor, celora ce sant
Indestulati i slobozi in pacate, lacomilor, nemilostivilor. Toli acetia, dupa zisa lui, imparatia lui
Dumnezeu nu vor dobandi. Caci celora ce le-a

dat mult, mult se va cere dela cat*: Aa

din

chipul ce-ti pune inaintea ochilor tai Santa ScripturA,


te cearta. Darurile lui Dumnezeu sa le mananci cum

se cade, de-ti este voia sa ai plata nesarita dela


Dumnezeul tau. Adu-ti aminte Inca i de Santa
Scriptura ce zice, CA judecatorul, fare de mila va fi

celora ce nu fac mila de aproapelui lor. Si de cuvantul acela ce zice Solomon (Pilde 21, I 3) : (Cel
carele ii astupa urechea sa sa nu auda glasul celui
sarac, i el insui cand va striga catre Dumnezeu
nu va fi auzit,. Iubete Dumnezeu mai multa mila
decat multa dare ; pentru aceea zice prorocul (Avacum 2, 12) : (Amer de ceia ce zidesc case cu sange
i zidesc nedreptati; cuprinde-i-va pAharul maniei lui

Dumnezeu; i voiu umple de r4ne casele for cele


slavite, i urgie voiu slobozi pre slava for

Nu trebuqte a dovedi mai mult in ce chip va


certa Dumnezeu pre cei cari fac cum scrie Iisus
Sirah (34, 22): (Cela ce face jerta dintru agonisita
saracilor, aa este inaintea lui Dumnezeu ca i cela
ce junghie fiiul inaintea tatane-sau; i cela ce oprete
plata lucratorului, este ca i cela ce varsA sange,.
www.dacoromanica.ro

392

CAZANIE LA DIIMINICA

Acestea tiind i prorocul David, a graft aceste cuvinte


catre Dumnezeu (Psalm 5o, 18) : De ai fi vrut, Doamne,

jertfa, adeca dare de bani i de dobitoc, ti-ai fi dat ;


dar jertfa ta, Doamne, este sufletul umilit, inima infranta i smerita, Dumnezeu nu o va urgisi. De aceasta
fietece om, i bogat i sarac, se cade s se pazeasca,
sa. nu cada in vre una din acestea vinovat lui Dumnezeu,
ca infricoat lucru este a cadea in mana lui Dumnezeu.

A DOUA PARTE :
Pentru ce a petit acest bogat de carele spune
Sfanta Evanghelie ca I'a intampinat mania
lui Dumnezeu fara veste.

\a a nu alba cine-va vre o Were carea cum-va,

ca a petit bogatul acesta pentruca a fost bogat. Fiindca bogatia este dar dela Dumnezeu, pre
carea o da. Dumnezeu dupa sfatul voiei sale, cui
vrea. Pentru aceea cetim in Santa Scripture, a multi

oameni au fost bogati i la Dumnezeu sent buni.


Domnul Christos insa ,rata pentru ce a petit bogatul acesta, i spune ca. nu pentru aceasta ca. doara

a lua cu sila al streinului, sau cu asupreala, sau cu


viclqugul, s se fi imbogatit, sau cu prada, sau cu
camata. Nici de unele de acestea n'a pomenit Domnul Christos, ci numai pentru aceasta, Ca acea avutie
a lui Linea el ca-i este din mintea sa, iar nu dela Dum-

nezeu, i cat avea tot pre satiul trupului cheltuea,


i numai pentru sine Linea, iar de mielatatea i de
saracia de aproapelui sau nimic nu gandea. Numai
pentru atata arata Domnul ca a petit acest bogat.
$i nu este lucru de mirare, caci numai satiul i odihna,

fara de alte pacate, pre multi au perdut,

www.dacoromanica.ro

de care

A 26-A DIIPA RIISALII

393n

lucru Ezechiil prorocul (16, 48, 49), deschis a aratat

cand aseamana Ierusalimuf cu Sodomul i graete


aa : Acestea au fost rautatile surorei tale, Ierusalime :
mandria, satiul, indestularea de toate, odihna in carea cu surorile sale sa rasfata ea ; saracului i lipsitului manile nu i-a intins, nici a dat. Pentru aceea
i-a sosit periciunea". Mandria, mancarile, beuturile
fara de nici o -opreala, viata cea desmerdata i nici
odinioara cu osteneala, i fara de mila ;
acestea au
perdut Sodomul ; acestea au risipit Ierasalimul ; aces-

tea au prapadit i pre bogatul acesta.


Pentru acestea, i pre not de multe on vin certali dela Dumnezeu. Incepatura vietei noastre, iubitii mei cretini, este cum scrie Scriptura : panea, apa

i vevnintele cat s ne acoperim goliciunea. Dar ce


vor zice acum aceia ce prada cu nedreptul i se imbogatesc din osteneala altora? Despre acetia prorocul
graete : Amar de ceia ce inmultesc avutie nu dintru
al sau i prada pre multi. Rade-vor WO de clanii mai
apoi. Amar celuia ce strange cu lacomie ram casei sale,

pentru ca s fie intru inaltime cuibul lui, i i se part


ca se va izbavi din manile celui rau". Destul spune
prorocul, cu numele lui Dumnezeu, ce va veni spre

unii ca aceia, cari se imboggesc cu lacomie din


munca altora, vrand sa inalte la marire casele lor.
Bogatul din Sfanta Evanghelie de astazi nu ayea aceasta vina, ci alte vini avea, care se par a fi
mai upare i mai mid, insa pentru aceea destul a
fost certat cumplit. De aceea fiete-ce om care se
cheama sluga lui Dumnezeu, s se fereasca de acestea i s nu se asemene bogatului aceluia ce a zis:
suflete, ai mult bine strans pentru multi ani; odihnete,

mananca, bea, veselete-te. N'a zis ca-i sant dela


www.dacoromanica.ro

394

CAZANIE LA DUMINICA

Dumnezeu, parandu-i ca n'are nimic dela Dumnezeu,


numai din grija i din mintea sa ; pentru aceea le-a
facut toate ca sant ale sale, iar ale lui Dumnezeu nimic.
Tu, o omule cretine, din ce ti-a dat Dumnezeu, da
i to lipsitului, neputinciosului, bolnavului. Imparte
panea to flamandului i imbracaminte golului. De ai
mult, da mult ; de ai putin, da i putin ; de n'ai nici
putin, da-i cuvant bun, nu-1 marl, nu-1 mustra, i
pentru aceasta vei fi motean imparatiei ceriului, intru

slava sfintilor; ca celor milostivi va grai Domnul de


le va zice: Veniti, binecuvantatii Parintelui meu, de
moteniti imparatia ceriului, care am gatit voua mai

inainte de inceputul lumei, (Matei 25, 34) ; pre


carea not toti sa o dobandim cu darul Domnului
nostru Iisus Christos, a caruia slava este d'impreuna
cu Parintele i cu Duhul Sfant, acum i pururea i in
veci netrecuti. Amin.

SISE-40.11.=-48MME.0-:4M
--r"-V"-17-NrW--W-Ir'-IP-er-IrW--.NV-MrWrl-CAZ.A_1\TI
LA DUMINICA

A 27-a DUPA RUSALII


Cumin/ inainte.

urn este o maica ce grijete de fiii sai cu


mare osardie, de-i hranete pre danii, ii incalzqte i de boale ii ferete, aa .i Domnul
nostru Iisus Christos, a aratat dragostea Sa
neamului jidovesc, de i-a hranit pre clanii
www.dacoromanica.ro

A 27-A DIIPA.. RUSALII

39521

cu bine in multe chipuri. Cu invatatura i cu multe


minuni i-a chemat pre danii ca sa dobandeasca ei
mantuirea cea vecinica, iar ei de un facator de bine
ca acela se lepadau i se puneau lui improtiva. Dar
Domnul Christos n'a parasit tamaduind bolnavii for
i pre cei legati ii deslega din legatura dracului,---1. ca
i pre muerea de carea deschis ne arata noun Santa
Evanghelie de asta-zi, pre carea o scrie Luca Evanghelistul.
Cap. 13, stih 10-17.

I'n vremea aceea, invata Iisus intru una din sinagogi

sambata. *i iata, o muere era carea avea duhul


c neputintei de opt-spre-zece ani, i era garbova, i nu
e se putea sa se indrepteze nici cum. *i Iisus vazandu-o
(pre dansa o a chemat i a zis ei : Muere, slobozitucte-ai de boala to ; i i-a pus pre &Ansa manile, i
cindata s'a indreptat i slavea pre Dumnezeu. Iar mai
c marele sinagogei maniindu-se cad o vindecase Iisus
c sambata, zaspunzand zicea poporului : *ease zile sant
intru care c se cade a lucra ; deci intr'acelea venind va
yeti yin c deca, iar nu in ziva sambetei. Raspunzand drept
c aceea Domnul, a zis lui : FatarnicilOr, fiete-care din

cvoi sambata au nu-i desleaga boul sau, sau asinul


c dela esle, i-1 duce de-1 adapa ? Iar aceasta, fata lui

c Avraam fiind, pre carea o legase satana, iata de


c opt-spre-zece ani, au nu se cadea a se deslega din
clegatura aceasta in ziva sambetei? *i acestea zicand
t el, toti ceia ce stau improtiva lui se rtiinau, i toata
multimea se bucura de toate lucrurile slavite ce s
c faceau dela dansul.

www.dacoromanica.ro

r396

CAZANIE LA DITMINICA

INTAIA PARTE:
Christos face bine si celor ce se pun lui improtiva.

i preste vasele cele nevrednice. Ca cela ce este bun tuturor a intins


darul sau, mai vartos jidovilor, caci din robia EghiArata Domnul mila sa

petului i-a slobozit prin Moisi proroc i Marea Roie

o a secat inaintea for (4re 14, 2 I) i Seapte limbi


pentru da.nii a perdut i tarile acelora for le-a dat ;
cu many in patru-zeci de ani i-a hranit in pustie ; ingeri intru ajutorul for le-a trimis ; Lege le-a dat i cu

imparatie i cu preotie i-a inaltat. Dace, au perdut


aceste daruri, ei necredincio0, Dumnezeu nu i-a parasit, ci Inca i mai mare bine le-a aratat for nemultamitorilor. Singur de sine a venit la dansii in trup
de om (Ioan 1, 14), cela ce este tuturor stapanitor.i
slabozitor, ca pre clanii sa-i slobozeasca din robia
lui Faraon celui nevazut i din intunerecul robiei celei
amare, nu a Eghipetului, ci a iadului. Venit-a Pastorul

cel bun la oile cele peritoare ale semintiei jidovqti,


ca pre cele ratacite sa le caute, pre cele bolnave sa.
be tamaduiasca i din robia satanei sa. be duca la imparacia lui cea sloboda, din intunerec in lumina, din
moarte in viata. Pentru aceea a venit Fiul lui Dumnezeu in lume ca, celor napastuiti de diavolul, s le
ajute i pre cei legati de dansul, sa-i deslege,cum
a deslegat i pre muerea ce era garbova din legatura
satanei, i pre cei departati de dansul sa-i aproprie.
Pentru aceea i cu cuvantul i cu lucrul ii chema pre
clanii s cunoasca i s creada ca Sfintia sa este Fiul
lui Dumnezeu i Mesia cel adevarat, carele este de
proroci marturisit i dela Dumnezeu fagaduit. Dar ei
necredinci4i nici aka nu s'au indreptat, ci-i paejinira
CY,

www.dacoromanica.ro

r,

A 27-A DIJPA 2RUSALII

397

ochii for sa nu vada lumina minunilor lui Christos ;


urechile isi astupara ca sa nu auda cuvintele Sfintiei
sale. Ci Inca nu le-a ajuns atata, ca Inca it i parau it
defaimau, it ocarau i-1 urmareau ca sa-1 ucida.
Atata erau de necredincioi i de zavistie cuprini, in
cat i acel mai mare al soborului, mai bine dorea s
vada pre acea fernee bolnava i garbova, decat sa
faca Domnul Christos minune sa o tamaduiasca ; mai
mult ii placea sa fie toti bolnavi, stricati (leproi) i
indraciti, decat sa vada pre Christos ca-i tamaduete.
Tocmeala aveau atuncea Jidovii, ca se adunau sam-

bata in biserica de ascultau i invatau legea. Pentru


aceea i Domnul Christos sambata intra in soborul jidovesc de-i invata pre danii in multe chipuri intelepciune
i minuni facea, ca sa-1 cunoasca pre dansul ca, este for

adevarat izbavitor. Drept aceea i pre muerea aceea


inaintea for o a deslegat de legatura satanei.Ea fiind
garbova .i neputincioasa intr'acea baa de opt-sprezece ani. Daca o a vazut Domnul, i s'a facut mila i o a
vindecat. Pentru nite pacate ale ei i se intamplase
boala ca aceea i slobozita preste ea acea munca i acae
certare dela Dumnezeu, ca in putina vreme sa se munceasca trupul ei, ca sufletul ei sa se izbaveasca de munca
de veci. Cand este boala in trupul cui-va, atuncea mult

folosete sufletul acela daca rabda i multamete lui


Dumnezeu. Caci boala ucide pacatele in trup, i pre
suflet din munca de veci ii izbavete. Boala femeei
acesteea de multi ani era, cum spuse insui Domnul
ca a fost de opt-spre-zece ani, ca s pricepem not Ca
n'a fost cu putinta s se vindece dela oameni, fara.
numai dela Dumnezeu. Ada este mila lui Dumnezeu :

degrab tot binele da in dar, caci nu uita fapta sa.


Nu este vre un lucru sa nu se poata la Dumnezeu :
www.dacoromanica.ro

398

CAZANIE LA. DIIMINICA

din nimic face de este ; din mort, face viu, si din bolnav, sanatos.
Acestea auzind gi noi, s strigam cu lacrimi i cu
suspinuri catre Dumnezeu izbavitorul nostru, caci pi
sufletul nostru este bolnav, garbov sub grea sarcina
de pacate i nici de cum nu poate cauta in sus catre

ceriu, numai in pamant

si

care cele pamantesti,

fiinct-ca este legal cu legatura pacatelor. Pentru aceea,

de ne vom ruga cu credin41,. cu suspinuri cu lacrimi catre Dumnezeu, atunci se- va milostivi spre
noi gi ne va slobozi dintr'o munca ca aceea, ca altul
nimenea nu ne va putea izbavi, numai singur Durnnezeu.

A DOUA PARTE:
Pentru zavistia si pentru nemultamirea neamului jidovesc.

D aca a vazut mai marele soborului Ca sambata a

tamaduit Christos pre acea femee bolnava,


atunci s'a umplut de zavistie $i a inceput a grai
poporului : *ease zile sant in care se cade a lucra ;
intr'acelea sa vie s se tamaduiasca, iar nu in ziva
sambetei.

Asa este zavistia; nu stie sa-si aleaga eisi binele ;


tot-de-una sta improtiva binelui. Pentru zavistie multi
au patit rau intru aceasta lume. tngerii, din luminati ce erau, au caztit de s'au facut draci intunecati.

Adam din raiu a fost isgonit (Facere 3, 23). Aye!


de frate-sau a fost ucis. Iosif cel prey frumos de
fratii sai a fost vandut in robie (Facere 37, 27).
Domnul Christos in mijlocul a doi talhari rastignit.
Para i in ziva de asta-zi, pentru zavistie, multi patimesc rau : case saracesc, cetati se risipesc, locuri
www.dacoromanica.ro

A 27-A Mira RUSALII

39:91

se pustiesc. Pentru aceea zavistia este mai rea cleat


toate rautatile diavolului din inceput i intru inima
oamenilor celor vicleni se ascunde,ca i intru inima
acestui mai mare al soborului.
Ci Domnul Christos, cela ce este puterea i
intelepciunea lui Dumnezeu, a zdrobit capul i veninul zavistiei. Cand graea mai marele soborului ca

nu se cade a tamadui sambata, atunci Domnul a


raspuns lui i i-a zis : Fatarnice, fiete-carele din voi,
au nu-i desleaga boul sau, sau asinul sau dela esle

i-1 duce de-1 adapa sambata ? Dar aceasta, fata a


lui Avraam fiind, pre carea o a legat satana iata
de opt-spre-zece ani, au nu se cadea sa fie deslegata
de aceasta legatura in ziva sambetei? Vadit-a Domnul zavistia i nemultamirea acelui mai mare al soborului i i-a zis fatarnic, pentru-ca dobitoacelor lui
tia a face bine i a le griji, iar de om, ce este zidirea lui Dumnezeu, nu gandea nimica, nici grija.
Unde se cadea sa-i para bine si s multAmeasca datatoriului celui de bine, el acolo raptea i-i parea rau
de binele ce dobandise acea femee. Iar multimea ceea
ce auzea i vedea, se bucura i slavea pre Dumnezeu

pentru toate minunile ce se faceau de dansul.

Cum este zavistia de rea, aa i nemultamirea


pre multi a perdut.Isav pentru-ca nu multami lui
Dumnezeu ca-1 facuse mai mare decat frate-sau Iacov
(Eire 25, 24), de cinste i de binecuvantare se
lipsi, caci pentru un blid de bucate iii vandu cinstea,

pre carea mai apoi i cu lacrimi o a cautat i nu o


a dobandit. Saul a cazut din imparatie pentru nemultamire (precum marturisete la intaia carte a
Imparatilor 31, 3, 4). Gherghesenii, cand s'a dus
Christos la danii, nu l'au primit i de lumina lui

(4.
www.dacoromanica.ro

400

CAZANIE LA DUMINICA

s'au lipsit. Pentru nemultamire, i neamul jidovesc


ce a fbst chemat la nunta i n'a vrut, imparatia lui
Dumnezeu a perdut. Asa si acest mai mare al soborului, a perdut darul lui Christos.
Acestea auzind i not s ne temem i binele nimeni s nu zavistuim. Tocmelele lui Dumnezeu, cu
multamita i cu credinta sa, le primim. De ne este
voea, sa scapam de mania lui Dumnezeu i binele
de veci s dobandim, unde sant multimile i cetele
ingerilor, frumsetea sfintilor, lumina dreptilor ; de
unde a fugit toata grija, toate suspinurile i lacrimile ;

unde sant curdle cele cu ziduri de petri scumpe i


ulitile de aur, pline de lumina i de veselie ; unde
este linite i odihna fara de nici o scarba i viata
dulce fail de nici un urat, intru imparatia cea larga
i desfatata a ceriului, pre carea noun tuturor sa

ne-o dea, pentru mare mila Sa, Domnul nostru


Iisus Christos, a caruia este toata cinstea i slava,
cu Parintele i cu Duhul Sfant, acum i pururea i
intru veci de veci. Amin.
'-41! **

W1

WSW

C.A_Z_ANI=
LA DUMINICA

A 28-a DUPA RUSALII


Cuvant inainte.

cine nu se va mira de dragostea lui Dumnezeu cea mare, ce a aratat neamului omenesc ? Ca i-a chemat pre danii la ospatul
odihnei celei de veci i a trimis la danii
slugile sale, cu rugaciune, s vie la ospat
www.dacoromanica.ro

Vs

?)-At
A 28-A DUN. RUSALII

401

si la cina lui Dumnezeu cea mare. Cine iarasi nu


se va mahni de nemultamirea jidovilor, sau si a
altor oameni, carii ca niste neamultamitori s'au lepadat i n'au vrut sa mearga, ci-si aflara prilej : unii
cu mosiile, altii cu negotul boilor, altii cu poftele
cu grija muerei,
asa se lipsira de vetrupului
selia cea vecinica Dumnezeu ii lepada pre clansii,
iar in locul for chema pre altii din calea cea ratacita
si pre orbi si pre schiopi ii duse in casa Sa, cum

auzim asta-zi mai deslusit din Santa Evanghelie,


pre carea o scrie Luca Evanghelistul.
Cap. 14 stih 16-24.
is -a Domnul pilda
/ facut-a cina mare,

aceasta : Un om oare-carele
si a chemat multi ; si a trimis
(pre sluga lui la ciasul cinei sa zica celor chemati:
e Veniti, ca. iata gata sant toate. Si au inceput toti
e inteun chip a se lepada : Cel dintaiu a zis lui :
e mosie am cumparat, $i caut sa ies sa o vad ; rocgu-te sa ma ierti. Si altul a zis : cinci perechi de
boi am cumparat, si voiu sa-i incerc; rogu-te sa
c ma ierti. Si altul a zis : m'am insurat, si pentru
c aceea nu pot veni. Si intorcandu-se sluga aceea a
c spus Domnului sau acestea. Atuncea maniindu-se
e stapanul casei a zis slugei sale : Iesi curand la rase pantiile $i ulitile cetatei, si saracii si ciungii si orbii
esi schiopii adu-i aicea. Si a zis sluga : Doamne,
e facutu-s'a cum ai poruncit, si Inca mai este loc. Si
c a zis Domnul catre sluga: Iesi la drumuri si la ulite
esi-i indeamna s intre, ca s se umple casa mea. Caci
czic voua, ca. nici unul din barbatii aceia ce erau chee mati, nu vor gusta din cina mea ; ca. multi sunt checmati, dar putini alesi.

iy6

www.dacoromanica.ro

26

t(439-----6 402

CAZANIE LA DUMINICA

INTAIA PARTE:
Pentru marirea si slava cinel lui Dumnezeu.

Omul acela carele a gatit cina, este :insusi Sfantul $i


binecuvantatul Dumnezeu, iar cina $i cinstea acea
mare, se intelege odihna si dulceata binelui acel desa-

varsit ce este in ceriu gatit slugilor si casnicilor lui


Dumnezeu, de carea insusi Domnul Christos a gait
Ucenicilor sai zicand : Eu voi gad voua imparatie ca

sa mancati si s beti intru imparatia mea la masa


mea. 0, minunat ()spat, si a toata dulceata si pofta
si veselia vrednic 1 Adeverimu-ne, O. aicea pre pamant n'are omul mai mare mangaere, decat cand sade
la masa sa cu prietenii cei iubiti si se veseleste intru
toate de ajuns. Cu pace, fara de nici o grija si fara de
nici o scarba mananca si bea si asa savarseste ziva si
dulce adoarme. Cand ar fi in toate zilele asa sa slujeasca

omului, n'ar trebui mai buna viata pre lume decat


aceasta. Acest lucru si Solomon imparat socotind a zis,

ca decat aceasta nimic n'are omul mai bine pre


lume, intru toata buna intamplare si intru toata
cinstea sa. Vreme ca aceea cu pace si cu buna intamplare, scrie Scriptura, ca era in zilele acestuiasi
Solomon, cand Domnul Dumnezeu dete acelor oameni pace ca aceea, in cat aveau asa de mult argint si aur, mult cat este nisipul, $i fieste-carele dintre

dansii manca, bea $i se veselea fara de nici o grija,


sub umbra pomilor gradinilor sale.
Dar cu mult mai mult si neasemanata este pacea
cea cereasca de sus. Ospatul acela din curcile Lui
si veselia, mai mangaioasa si mai cu dulceata este.

Cu adevarat se cheama cina mare, pre carea nici


www.dacoromanica.ro

A. 28-A DUPA. RUSALII

403(,

un domn, nici un imparat a toata lumea, a 6 face


i a cinsti oamenii intru acel chip, nu pot.
Artaxerx imparatul avea o suta doua-zeci i eapte
de craii, i vrand sa-i arate puterea, avutia i slava
imparatiei sale, a facut ()spat mare crailor i voivozilor

sai Perilor i Midenilor, o suta i opt-zeci de zile


(Estir I , 3, 4). Dup. aceea, tuturor oamenilor caci
erau in cetatea Suza, eapte zile, de au mancat, au beut
si s'au veselit ; dar nu toti oamenii, ci numai dintr'o
cetate; si nu indelungata vreme, ci numai eapte zile.
Dar cu nici unul dintre danii nu i-a impartit imparatia,
caci tuturor foarte ar fi fost putina i el ar fi ramas sarac.
Dupa ospa% iar4i se intoarsera cinei care la saracia, la
casa i la neputinta sa ; i Inca mai rau, caci i cinstea

aceea cu scarba s'a savarit, cand Vasti imparateasa,


imparatului a aratat neascultare, i la ospat,la masa
lui, n'a vrut sa. vie (Estir I, 12).
Cinstea cea cereasca insa nu este aa. Imparatul im-

paratilor i Domnul ceriului i al parnantului, ne va


cinsti. Bunatatea, satiul, puterea, slava i cinstea
lui, n'are sfarit. In curtea lui, numai o stea este
mai mare decat tot pamantul i marea. El, nu numai
domnii i craii va cinsti, ci i pre cel mai prost i
sarac aicea pre lume, i fiete-caruia dintre dansii

poate sa dea mai mare imparatie decat a lui Artaxerx. Nu numai eapte-zeci de zile este ospacul lui,
ci in veci netrecuti. Acest ospat nici o schimbare,
nici o scarba, nici boala, nici moarte nu aduce.
Acolo, zice prorocul, a facut Dumnezeu cinste unde

este mai frumos, cu bucate dulci i cu yin ales ;


acolo unde noapte nu este, unde soarele nu apune
si luna nu scade ; unde este viata tuturor i veselie ;
unde toate cugetele, toate poftele si lipsele noastre
G

www.dacoromanica.ro

)0t.

S(.10

6 404

CAZANIE LA DUMINICA

se vor umplea ; unde se vor sfa.ri zilele calatoriei


celei cu lacrimi ; unde este mangdere ca aceea pre

carea, nu numai cu ochii nu putem vedea, ci nici


cu mintea nu putem gandi ; unde nu este numai o
picatura ca aicea, ci sant isvoare i ape de dulceti,
de veselie i de bine netrecut, cum zice David. Fiul
lui Dumnezeu, Domnul Christos, pentru aceasta din

ceriu s'a pogorit pre pamant, ca sa ne faca acea


cinste i acel ospat, si cale la Dansul sa ne deschida. Apa de cu greu pentru aceasta a lucrat ca sa
ne rascumpere acea cinste, in cat i sangele sau i
viata sa pentru noi aicea i-a pus i Insai ca un om
si ca un frate al nostru la acea cina i la acea veselie
sta. De pre pamant iarai in ceriu a calatorit, pentru
ca sa ne gateasca loc noun, acolo. Pentru noi a luat
i tine motenirea acea de acolo, pentru ca s ne
cheme i pre noi la sine. Pentru aceasta cinste sant
toate obiceiurile Bisericei i ale credintei noastre : sfantul botez, sfanta cuminecatura, posturile, rugaciunile,

milosteniile i toate faptele cele bune cretinqti.


A DOUA PARTE :
Pentru lepadarea jidovilor al pentru chemarea limbilor.

Cina mare numqte aicea Sfanta Evanghelie odihna

acea vecinica intru veacul ce va sa fie. Dupa


cina oamenii nu ies la lucru s se osteneasca, ci se
odihnesc pre pat. Aa i aceasta lume se aseamana
unei seri : Ziva lucratorii lucreaza i rabda on zaduful, on gerul ; iar daca vine seara, atunci ei se
odihnesc pre pat de odihna. Aa i toti sfintii s'au
ostenit intru aceasta lume i multe scarbe au rabdat,
www.dacoromanica.ro

A 28-A DCIPA REJSALII

01

4:1

iar in veacul acela se vor odihni, in lumina aceea


carea pururea straluceste.

Cu adevarat minunata este acea cina. La ea a


chemat Dumnezeu, intaiu neamul jidovesc, cu legea
si cu prorocii,cum a graft catre dansii Pavel
Apostol si a zis : c Voua s'a cazut intaiu sa marturisim cuvantul lui Dumnezeu ; iar daca l'ati lepadat
si v'ati facut insi-va pre voi nevrednici vietei de veci,
iata acum noi ne intoarcem la limbi, ca asa ne-a zis
Dumnezeu 1 (Fapt. Apost. 13, 46-47). Deci, intaiu
jidovii au fost chemati la credinta lui Christos si la
Biserica lui aicea pre lume, pentru care a fost sa intre
la cina cea mare si vecinica. Dar pentru -ca s'au lepadat si -insisi pre sine s'au osandit, pentru aceea $i

Dumnezeu pre dansii i-a blestemat ca s nu guste


nici odinioara din acea cina.

Dup. aceea care alp oaspeti a trimis Domnul


Dumnezeu, de au chemat pre cei saraci si ncputernici, schiopii si orbii, adeca neamul paganesc, ce am
fost noi limbile, pre carii ii tineau jidovii Ca sant
saraci $i neputernici cu sufletele, fara de Dumnezeu si
fara de lege, fara de fagaduirea lui Dumnezeu si fara
cunostinta lui, ca niste orbi $i schiopi ce nici vedeau, nici

stiau s umble pre calea lui Dumnezeu. Pre acestia


i-a chemat Dumnezeu la credinta cinei celei mari.
In mijlocul acestor oaspeti ce sed la masa sfintei
Evanghelii, sant unii lepadati mai rau decat jidovii,
carii singuri de buna voea for se leapada $i se osandesc de catre cinstea $i ospatul acela.
Cei d'intaiu, spune Sfanta Evanghelie, ca au cumparat mosie. Acestia sant ceia ce nadajduesc spre avutie,

se imboga4esc din osteneala altora $i iubesc odihna


trupului $i tot in mandrii si in dulceti a petrece.
www.dacoromanica.ro

?XI

tortL)LS

406

CAZANIE LA DUMINICA

Cei de-al doilea, spune Santa Evanghelie, ca au


cumparat pluguri de boi. Acestia sant plugarii, tranii, prostii, cari numai pentru agonisita si pentru
vite grijesc si tot de aceea numai se nevoesci iar
de darurile lui Dumnezeu putinel gandesc, si numai
pamantul cauta, iar nu ceriul.
Cei de-al treilea sant ceia ce au luat muiere, carii,
langa lucrul cel fala de lege de curvie, adeca langa
mueri, tot-de-una sed, in pofte spurcate, is scarnavii
de pacate trupesti locuesc $i in curvii ca intr'o tina
se tavalesc.
i asa acestia toti pentru mosii si pentru mueri,
se leapada de veselia cinei aceleea.
Intaiu este mandria si marirea pentru care au cazut
ingerii din ceriu si s'au facut diavoli (Isaia 14, 14,

15). Al doilea, lacomia este pentru care Adam a


cazut din raiu (Facere 3, 23). Al treilea, necuratia
este, pentru care lumea s'a inecat cu potop de apa
(Facere 7, 17, 18). Chematii acestia Inca cu aceste

trei pacate cad din imparatia ceriului si nu se invrednicesc sa intre in casa Domnului de sus, sa guste
din cina lui.
Cumparat-am mosie, dar ce am dobandit, cand cu
strambul si rau l'am dobandit, si pentru dansul pre
Dumnezeu si ceriul am perdut? Pentru un mar, ca

copiii, ai vandut mostenirea cea vecinica ; pentru un


blid de bucate, ca Isav, ti-ai vandut binecuvantarea
(Facere 25, 33, 34). Ce ai dobandit, asta-zi cauti

spre ele, iar mane sau poimane de nevoe cauti s


to duci dela ele. Unde sant curdle, imbracamintele ?
Unde se duce omul?Gol spre frig, flamand spre
foamete, bolnav spre boale, neputincios spre neputinte.
Boii

s.i

dobitocul pentru care pre Dumnezeu a mawww.dacoromanica.ro

4-)L9
A 28-A DIIPA. RIISALII

401

niat, negutatoria banii, ce folos ii vor aduce daca


perde mila lui Dumnezeu? SA injuge boii la carul

in care it vor duce dupa ,moarte la groapa si sa


pue toti boii si toata avutia cu sine sa o ingroape,
oare fi-i-va de vre un folds? Poftele si dulcetile trupului, au doara nu se intorc si acelea intru urit, in
boale, in vatamaturi si in scurtarea vietei?
0, cumparatori de mosii, vanzatori de boi si poftitori trupesti, pana cand nu vA. yeti socoti? Dumnezeu din ceriu a venit, de a spus voua de slava cea
mare a ceriului, de bunatatea casei Parintelui sau si
de gustarea cea dulce la ospatul la carele singur va

cauta. Spus-a voua de mila sa cea dumnezeeasca


catre voi, ca. pre voi va cheama la cina sa cea vecinica, pre carea cu cinstit sangele Fiului sau voua a
voua o tine Fiul lui Dumnezeu. Iar
rascumparat
cu boi
voi un dar ca acela it lepadati Si cu mosii
$i cu mueri va aflati pricina. Mare nebunie $i neintelepciune aratati 1 Cine va fi atata de nebun ca sa

iubeasca a merge mai vartos la masa unui sarac,


cleat la masa Domnului sau, carele i1 roaga, it cere
poate imbogati, si toata casa lui sa o aduca la
acea cinste a acelei mese?
si-1

SA nu zabovim cand ne cheama, nici sa fugim


de acea cinste cereasca. SA. apucam pana nu se manie

Domnul casei, pana nu pune alti oaspeti la masa


sa, pana. nu ne leapada dela darul sau si dela gustarea binelui ceresc. SA nu stam afara i sa vedem
pre alti oaspeti la masa si sa zicem : dar acestia ce
sant ? De care ne-am ras, ne-am batut joc ne-au

parut ca. sant fara de minte si nebuni, si viata for


fara de cinste, socoteste acum ca sant insotiti intru
fiii lui Dumnezeu. Pre cei de rand $i pre cei saraci
af.W.

33t

www.dacoromanica.ro

tt-K9
408

CAZANIE LA DUMINICA

nu-i impedeca avutia i bunatatea lumei, pre carea


neavandu-o se grijesc de cea cereasca i le este drag
sa auda de alts, domnie, daca aceasta n'au; drag le
este sa auda de alt bine, daca pre acesta nu-1 au.
Pe aceia i Domnul Christos i-a fericit, cand a zis
(Mt. 5,3): (Fericiti cei saraci, ca acelora este imparatia cerului) . Tara catre bogati au zis : Amar
voua bogatilor cand aveti mangaere pre lume .. .
De a i dat Dumnezeu celor bogati avutie pre lume,
insa cu inima s fie saraci i in fapte bune bogati.
Saracii sa. nu se scarbeasca de saracie, ci de buna
voe s stea pre saracia for i spre Dumnezeire, caci
saracia preste voe, dorire catre bunatatea cereasca
nu face.
0 Doamne, ingrozirea to cu carea vei sa goneti
pre cei nemultamitori dela bucuria Ta i dela voroava

Ta cea cereasca, sa ingrozeasca inima noastra de


catre binele i bucuria acestei lumi trecatoare, ca sa
iubim binele i bucuria cea netrecuta, pentru Iisus
Christos Fiiul tau, carele imparatete cu tine i cu

Duhul Sant intro Dumnezeire neimpartita, intru


veci vecilor netrecuti

nesfariti. Amin.

GWA

www.dacoromanica.ro

1000 0000000
CAZ.A_INTI=
LA DUMINICA

A 29-a DUPA RUSALII


Cuvant inainte.
are dar este multumirea sufletului celui drept,

iar nemultumirea este foarte rea si de va.tamare sufletului. Multamirea aduna mild
si bine, $i is daruri dela Dumnezeu ; iar nemultamirea risipeste perde si de mila lui
Dumnezeu departe goneste pre oamenii cei nemultamitori, ca $i pre acei noun. bubosi (leprosi) de carii
marturiseste Santa Evanghelie de asta-zi, pre carea
o scrie Luca Evanghelistul.
Cap. 17, stih 12-19.

In vremea aceea, intrAnd Iisus intr'un sat, l'au in-.


timpinat pre el zece barbati bubosi, can stau de
departe, si aceia au ridicat glas zicand : Iisuse, Incvatatorule, milueste-ne pre noi. $i vazandu-i le-a
czis for : Mergeti de v6. aratati preotilor. Si a fost
c cand mergeau ei, s'au curatit. Iar unul dintru clancsii vAzand ca. s'a vindecat, s'a intors, cu glas mare
c slavind pre Dumnezeu ; Si a cazut cu fata la picioacrele lui multamindu-i ; si acela era samarinean. $i

er%
www.dacoromanica.ro

Mr)

GNW

4r41 410

CAZANIE LA DIIMINICA

c 1isus raspunzand a zis : Au nu zece s'au cut-tit ? Dar

cei noun unde sunt? Nu s'au aflat sa se intoarca s


dea slava lui Dumnezeu, fara numai acest strein ?
Si i-a zis lui Scoala si to du; credinta to te-a mantuit.

INTAIA PARTE :
Pentru mila ce Domnul nostru lisus Christos o d $i celor

nevrednici, si pentru nemultamirea celor noua bubosi.

1c 'inunat este Dumnezeu intru toate lucrurile sale


si nepricepute sunt tocmelele lui. Cine va putea
s spue lucrurile lui si mila binelui sau? Precum izvorasc dintr'un isvor ape, de adapa toate hiarele pamantului curate si necurate, asa si mila cea vecinica
a Domnului nostru Christos, izvoraste multe daruri $i
se dau si celor vrednici si celor nevrednici. Deci, cum
vine aceasta? Au doara nu stie Sfintia Sa pre cei nevrednici si pre cei nemultamitori. *tie 1 Si cu ade-

varat stie. *tie si inceputul si sfarsitul tuturor fapturilor


Inca mai inainte de ce le-a facut. Dar fiindca Sfintia Sa
este mila vecinica tuturor intinsa si datatoare, pentru
aceea se da si celor nevrednici si nemultamitori. Stiut- a
Dumnezeu nevrednicia satanei si caderea lui Inca mai

inainte de ce l'a facut, ci ca un deplin ziditor urn pland mila sa, facutu-l'a s cunoasca lumina din intunerec. Inca si de Adam, daca vom socoti, nu vom
putea face s nu ne miram, ca si a acestuia nemultamire si nevrednicie a stiut, dar pentru aceea tot l'a

facut pre dansul si in raiu l'a tocmit sa locuiasca.


Asa si pre acei noua bubosi, ii stia Domnul ca nu vor

multami. Insa pentru mila sa i-a vindecat de lepra.


Lepra este o boala rea pre trup si bube pre cap
si pre obraz. Pre unii'ca aceia in Legea Veche ii goicrT.

'Tole
iV.Z.9

www.dacoromanica.ro

MrP
40.1c

411

A 29-A DUPA. RUSALII

niau din oral i din sat (precum vedem ca. se marturisete la Cartea Numerilor 5, i i 2). Era o rand
cumplita trimisa dela Dumnezeu pre neamul jidovesc,
pentru neplecarea i necredinta lor. Indoita durere
rabda leprosul : Intr'un chip pre trup, intr'alt chip pre
suflet.
Era gonit nu numai de alti oameni, ci i din
casa sa i dela femee si dela copii sal. Iar cand se vrea
intampla sa se duca dela vre unul acea lepra, atuncea

mergea acela la preoti de se arata. Preotul avea


semn de cunotea cine se curatea, i-I primea ; iar
pre cela ce Inca nu se curatea, iar4i i1 gonea afara
din ora.
Intru atata pedeapsa fiind acei zece leprosi, vazand

pre Domnul Christos ca. merge printre Samaria i


Galileea, s intre intr'un ora, au statut departe, ca
nu cutezau sa se apropie, pentru necuratia lor, i au
strigat : Iisuse, indreptatorule, miluWe-ne, ca to tim
ca ai venit la not dela Dumnezeu, doftor milostiv, de
vindeci toate ranele si toate boalele din oameni i draci
goneti si oamenii indreptezi pre calea cea adevarata; pentru aceea strigam i not : miluWe-ne pre
not 1 Nu cerem aur, nici argint, ci fetele noastre sa

curateti, ca sa nu fim goniti dela oameni. Iar Domnul Christos, ca un Mantuitor al tuturor i adevarat
izbavitor din moarte i din iad, cela ce asculta pre
toti ceia ce strip catre dansul, ascultat-a si pre
danii i i-a vindcat numai cu cuvantul, zicand :

Duceti-va de va aratati preotilor.


Cu aceasta cinsti Domnul ceata preoteasca. Aa
era Legea i pentru aceea la pre ot i-a trimis pre
dansii sa se arate ca s'au curatit. De a tinut Sfintia
Sa Legea, fiind Domn Legei, cu cat mai vartos se
cade noun a Linea Legea lui Dumnezeu i a nu calca
.

14.

-T02;

mk9

@-,q3

www.dacoromanica.ro

6'M
4('''t 412

CAZANIE LA DIIMINICA.

poruncile lui Dumnezeu? $i mai vartos a se pleca


preotilor ca unora ce sant trimi$i dela Dumnezeu
spre alegerea necuratillor noastre, nu numai celor
trupe$ti, ci celor suflete$ti. Precum alegeau preotii
atuncea cuno$teau curatia si necuratia celor lepro$i,
a$a
acuma preotii cei iscusiti si duhovnicii, cunosc
stricaciunea ranelor noastre celor suflete$ti, cand se
curatesc
cand se inmultesc.

Si a fost data a trimis Domnul pre acei lepro$i


la preoti, mergand ei s'au curatit. Unul
vazand ca s'a curatit, s'a intors $i cu glas mare lauda
pre Dumnezeu $i a cazut pre fata sa la picioarele lui
de multamea lui Dumnezeu celuia ce l'a vindecat.
Iar Iisus a zis: Zece s'au curatit; cei noun unde sant?
Cum nu s'au intors sa dea slava, lui Dumnezeu ? Numai acesta de alta limba ? *i a zis lui : Scoala, credinta to te-a mantuit.
Pretutindenea se arata nemultamirea jidovilor care
binele lui Christos. Multamirea limbilor a aratat acest
samarinean. Zece lepro$i se curatisera si intocma
vindecare au dobaxidit, iar multamirea nu le-au fost
intocma, caci cei noun nu s'au intors sa dea lauda
lui Dumnezeu, $i erau israilteni. Mai gata au fost
paganii a crede lui Christos, cleat nemultamitorii jidovi. Pentru aceea Domnul a primit pre samari-

nean ca pre un credincios $i intelept. De atunci a


crezut in Christos samarineanul acela $i in toata Samaria lauda binele lui. Pentru aceea samarineanul

acela s'a invrednicit intru marirea cea de veci, nu


numai aicea pre pamant, ci $i in ceriu; iar acei noun
nemultamitori, pentru nemultamire au cazut din slava
cea vecinica., si aicea acolo. Pentru ast-fel de nemultamire multi $i mari din mult bine au cazut $i

cox la mare rautate au ajuns.


W*9

www.dacoromanica.ro

A 29-A DITPA RUSALII

6;52F
413 ite>

A DOUA PARTE:
Pentru pacatele din pricina carora cu lepra certa Dumnezeu pre oameni.

\e e afla in Santa Scriptura, ca pentru unele pacate


erau certati dela Dumnezeu oamenii, cu lepra,
pentru aducerea aminte i pentru invatatura noastra,
ca sa scapam de necuratia sufletelor noastre.
Mai intaiu cetim despre Mariam sora lui Moisi i
a lui Aaron, ca raptea i clevetea improtiva fratine- sau Moisi, carele era pus de Dumnezeu la mare
dregatorie preste oamenii lui Dumnezeu, pentru care
lucru it clevetea pre dansul i zicea : (Au doara nu-

mai catre Moisi a grait Dumnezeu? Au doara nu


va grai i catre noi?`) Intru nimic nu socotea dregbtoria cea inalta a fratine-sau. Spune Scriptura, ca
auzind Dumnezeu s'a maniat i a slobozit pre dansa
lepra, atata cat s'a rugat Moisi lui Dumnezeu pentru dansa, i pentru voia lui, caci era drag lui Dumnezeu, o a iertat de acel pacat. Insa aa curand dintru
acea certare a o slobozi n'a vrut, Ora nu s'a pocait
eapte zile afara din tabard. Deci, mare pacat i de
moarte este clevetirea improtiva celui mai mare i
cand cine-va osandete pre altul pentru vina in care
este i el vinovat.
Pentru pacat a certat Dumnezeu cu lepra pre Neeman harapul, i cu aceea l'a tras la cunotinta sa
cea sfanta. Spune Scriptural), ca a fost om mare la
Dumnezeu i in cinste deosebita. Fiind mai marele
(3.tirei, cu dansul a izbavit Dumnezeu Siria. Era om
puternic i bogat, insa plin de lepra. Mandria lui o
1) Numeril 12, 2.
2) IV ImplIrali (II Regii) 5, 1.

iv?*

'TO)4

gk9

Qt12.

www.dacoromanica.ro

(,Ce;

4(j'I 414

CAZANIE LA DUMINICA

certase Dumnezeu cu bube, caci era trufa. Acest


lucru it face Dumnezeu mai mult intru cei mari, slobozind preste oameni neputinta ca aceea, pentru ca
sa cunoasca ca sant i.ei oameni, nu sant dumnezei,
nici poate cinstea s le slujeasca desavarit, ci sa
cerce alta cinste, adeca pre cea vecinica. Deschis-a
Dumnezeu lui Neeman tia milei sale cu o fata ce era
robita din Cara jidoveasca i slujea la nevasta lui1).
spunea catre
stapana ei de minunile ce face prorocul, i zicea ca
Fata tia pre Eliseiu proroc in Cara ei,

de-ar merge domnul ei la dansul, l'ar tarnadui. Minunat este Dumnezeu, carele o invatatoare ca aceea
trimise in casa lui Neeman ; ca pentru sluga cea buna,
*i casa stapanului ei o binecuvinteaza Dumnezeu.

Plecat-a Neeman cu carte clela imparatul sau la


Ioram imparatul jidovesc, cu pompa, cu avutie i cu
slugi multe. A sosit la imparatul Si a fost trimis la
proroc. S'a dus i a statut inaintea casei prorocului,

cu acea pompa mare. Insa prorocul, pentru ca sa


vindece intaiu mandria lui, n'a eit la dansul, numai
ce a trimis de i-a zis ; DU-te la Iordan i te spala
de eapte on in el, i te vei sanatop. i trupul tau

se va curati2). Iar el, ca un mandru, s'a maniat ca


n'a eit prorocul la dansul, i ca l'a trimis la tamacluire aka de proasta, i a zis: Au doara n'am eu
mai bun& ape la Damasc ? Si a plecat manios. Dar
slugile lui it rugau i i-au zis sa faca toate cate zise
prorocul. Dupa cuvintele for s'a intors i a crezut,
fiind-ca nu numai la proroc, ci i la apa unde este
zisa lui Dumnezeu,* Se pot face toate preste firea o1) IV ImOra (i (11 Regii), 5, 3.

2) Tot acolo, 5, 10-11.

www.dacoromanica.ro

6z:T-sq

A 29-A DOPA RUSALII

415 sQ..

mului. Si aa a mers, s'a spalat in Iordan i s'a curata, dupe cuvantul prorocului.
De aceea, domnii cei marl ai lumei s se pazeasca
de mandrie, ca tie Dumnezeu a-i smeri, i celor mai
saraci ce sant slugi lui Dumnezeu a-i inalta ; ca i cu

n4te saraci i proti ca aceia se slujqte Dumnezeu


i cu dat*i tamaduete sufletele noastre. Iar preotii,
de mandria slujitorilor, a curtenilor domne0 i boereti, s nu se teama cand ii sperie i-i pleaca Dumnezeu sub ascultarea for cea sufleteasca.
Dumnezeu a certat cu lepra pre Gheezi sluga acestuia5i proroc, pentru lacomie i pentru precupia Du-

hului Sant; ca dace n'a vrut prorocul se is dela


Neeman daruri pentru vindecare, Gheezi sluga lui
a alergat, a ajuns pre cale pre Neeman i in numele
prorocului a cerut dela Neeman i a luat bani i
vqminte scumpe'). Cand a tagaduit inaintea prorocului ca n'a luat, prorocul l'a vadit pre dansul ca a
luat cutare i cutare i i-a zis : Tu vei lua lepra aceluia ce i-ai mintit ; ca pre dansul pentru mandrie cazuse, iar pre tine pentru lacomie ; el s'a curatit, iar to
to vei bolnavi. 0, mare puterea lui Dumnezeu pre
proroc 1 $tia gandurile oamenilor i era de fata acolo

unde cu trupul nu era. Si Ora asta-zi oameni mai


inainte cunoscatori sant in lume, pre can singur Dumnezeu ii tie.
Afla-se in Scripture i un imparat cu numele Iozie,

pre care l'a certat Dumnezeu cu lepra, pentru inaltarea i pentru indraznirea cu carea lua pre sine cinstea

preoteasca i vrea s slujeasca in Biserica lui Dumnezeu


nezeu ca un preot. Acest lucru nu se didea lui, ca
1) IV Imp Kr. (II Reg ) 5, 21.

www.dacoromanica.ro

7-r)

r-) 416

CAZANIE LA DIIMINICA

unui om mirean, i-1 infrunta arhiereul cel mare zicand : Nu este lucrul tau, imparate, a cadi lui Dumnezeu. Preotesc este acest lucru. Spre aceasta slujba
sant cei sfintiti. Iar daca n'a vrut sa asculte, Dumnezeu

cu lepra l'a lovit, carea indata s'a aratat in fruntea


lui, i s'a speriat. A fost lepadat din Biserica. i a
ramas vatamat i inchis in toata viata sa pana la
moarte. Deci, s se teama fiete-tine a se amesteca
in lucrul i in treaba preoteasca.
Mai apoi a certat Dumnezeu cu aceasta boala pre
nepotii lui Ioav, pentru ucidere i varsare de sange
ce facuse Ioav ; caci Dumnezeu cearta fiii pentru
pacatele parintilor, mai vartos cand ii blestema niscari oameni drepti, cum blestemase David imparat
pre Ioay.

Pre unii ca aceia slobozea Dumnezeu lepra, ca


s le arate, cat ii este de urat pacatul, si cei ce zac
intru pacate sant vrednici a fi goniti din Biserica i
din ceriu. Umbla. Domnul Christos intre noi, pana
santem intru aceasta lume, cu slugile lui cu preotii
in Biserica cu binele i cu mila sa aceea, impra*tiind banii i impartind avutia sanatatei celei sufle-

teti i curatire pacatelor, numai de am vrea sa ne


grijim noi inine si sa strigam catre Dansul : Doamne,

al tau este tot cat am, dator sant cu cat am s fac


voea ta, toate dau in manile tale, itivata-ma a le
cheltui. Nu numai roada, ci si pomii i gradina, tie
inchin. Nu numai agonisita, ci si trupul i sufletul,

tie dau. Invata-ma a re cheltui spre lauda ta, spre


folosul saracilor i fratilor tai. Spre mantuirea sufletului meu dela tine sant toate, la tine sa se intoarca ;

ca a ta este lauda in veci.

Amin.

www.dacoromanica.ro

70

T.`

CA.ZA.1
LA DUMINICA

A 30-a DUPA RUSALII


Cuzichet inainte.

recum calatorii cand intra in carciuma, nimic intru ea nu in ca este al lor, ci i


uneltele for ce bap intru ea, cu socotinta
le pun sa nu le pearda sau sa uite ce-va la
plecare, aka i not santem datori pururea
sa ne socotim calatori intru aceasta lume i nimic s6
nu tinem intru dansa ca este al nostru ; cum i Domnul nostru Iisus Christos, fiind aicea pre lume, a graft
despre sine i a zis : (Fiul omenesc n'are unde sa-si
piece capul, , cum auzim in Santa Evanghelie de
asta-zi, pre carea o scrie Luca Evanghelistul.

Cap. 9 stih 57-62.


n vremea aceea, mergand Iisus pre cale, zis-a are-

cine lui : Voiu sa merg dupa tine ori unde vei


Ic merge,
.Doamne. Si a zis, Iisus lui : Vulpile au vizunii

ci paserile ceriului cuiburi, dar Fiul omenesc n'are


c unde s-i piece capul. Si a zis catre altul : Vino
cdupa mine. Iar el a zis: Doamne, poruncqte-mi inctaiu s merg s ingrop pre tatal meu. Si a zis lui :

L
www.dacoromanica.ro

27

418

CAZANIE LA DUMINICA

.91

Lasa mortii sa-i ingroape mortii lor, iar to mergi


de vestete imparatia lui Dumnezeu. Zis-a i altul :

Voiu s merg dupa tine, Doamne, numai intaiu


ma lasa s. tocmesc cele ce sant in casa mea. Iar
disus a zis catre el : Nimenea, puind mana lui pfe
plug i cautand indarat, este indreptat intru imparatia lui Dumnezeu .
INTAIA PARTE :
Pentru streinatatea $i saracia lui Christos pre pamant.

Dumnezeu, pre carele nici un loc nu-1 cuprinde,


1,} nici se muta cu marirea din loc in loc, ca. este

pretutindenea de faca, acela de buna voea sa a fost


strein pentru not i minunat a calatorit minunatul

Dumnezeu : din marire intru smerenie, din ceriu pre

pamant. Pre pamant a calatorit din loc in loc : din


Vitleem in Eghipet a fugit1). Din Eghipet in Nazaret
a calatorit ; din Nazaret in Ierusalim s'a instreinat ;
din cetate in cetate i din sat in sat, de pre uscat
pre mare i depre mare in pustii. Strein in lume, fara.
de cask tot-de-una se trudea 1 umbla cautand oaia
cea perdutaneamul omenescEl, Pastorul cel bunt).
*i iara.i din lume a calatorit: Dumnezeu cel tare, ca un
Mielu5e1 bland, spre moarte i spre rastignire ; de pre
cruce in iad i din iad iar in lume intru mare slava., pentru inviere. Din lume a calatorit in ceriu, adeca de pre
pamant s'a suit cu trup la Parintele sau, unde a fost i
mai inainte, i acolo cu calatoria sa a veselit i a bucurat

pre ingeri i arhangheli, pre heruvimi i serafimi,


i a ezut de-a dreapta lui Dumnezeu mai pre sus de
1) Mat. 2, 14.
2) loan 10, 11.

www.dacoromanica.ro

owl
A 30A DUPA. RUSALII

419

toate cetele incepatoriilor i tariilor, preste inaltime.


Aceasta calatorie a streinatatei lui, de demult a vazut-o Prorocul Ieremia, cu Duhul Slant, i a zis1) :
Cela ce eti nadejdea israiltenilor i izbavitorul nostru

in vreme de scarba, pentru ce qti ca un strain pre


pamant i ca un om calator te sal4lueti prin locauri
omeneti ? De ce qti ca un viteaz ce nu-i poate folosi ?"
Aceasta streinatate a Domnului tau, o omule cre--

tine, pre tine te invata a fi smerit i sarac de buna


voe. Acela pentru tine a saracit, ca tu cu avutia lui
cea vecinica sa te imbogatqti. Acela a fost ca un strein
pre pamant, ca tie sa-ti gaseasca odihna i movie in
ceriu. Acela, carele in casa ta aicea pre lume n'a avut

nici capul unde-i pleca, tie imparatia cea larga i


desfatata a lui Dumnezeu ti-a deschis. Cu acestea cu
toate, da chip de fapte bune, tie, o omule. Mandria ta
cu acestea o smerqte, .ca tu nimic sa nu tii ca este al
tau pre pamant: nici cetate, nici sate, nici case, nici
avutia, Inca nici fiii *i fiicele. Nici macar trupul nu
este al tau, ci este al celuia ce l'a zidit. Pentru aceea
sa nu gandqti ca doara este al tau ce-va pre pamant,

ca moartea stapanqte pre toate. Goi ne natem in


lume, goi ne ducem din lume. Nu te lega cu lucrurile
cele putrede i amagitoare ale acestei lumi ca i cum

ai fi locuitor in veci aici in lume, ci trimite gandul


tau Inainte in veacul i in lumea ce vine. Muta cugetul

tau de aicea in ceriu i te grijqte de acelea. Nu lasa

gandul tau sa se tavaleasca pre pamant in pacate


scarnave, ci-1 trimite degrab din intunerec in lumina,
din moarte in viata, de pre pamant in ceriu. Parasqte

toata inelaciunea pacatului in lume i cu bucurie


1) Ierem. 14, 8-9.

www.dacoromanica.ro

420

CAZAN1E LA DIIMINICA

calatoreste pre urma Domnului tau, asemanandu-te


streinatatei

saraciei lui.

Fiul Omenesc" s'a numit pre sine Domnul Christos, pentru luarea trupului, si a zis ca n'are in lume
unde sa-si piece capul, caci Dumnezeu nu locuqte
intru inima oamenilor celor pacatosi, ci vulpile, adeca
dracii cei vicleni, i paserile, adeca gandurile cele de
mandrie, se incuibeaza ; iar Fiul omenesc acolo n'are
capul unde-si pleca.
Acestea auzind i tu, nevoeste te degrab de goneste
din casa trupului tau vulpile cele imputite i paserile
cele necurate ; matura casa ta, adeca trupul tau, cu
pocainta i cu ispovedania ; spala imputiciunea dintru
ea, cu lacrimile; cadeste-o cu tamae de ruga si o im-

podobeste cu fapte bune. Daca to va vedea Fiul lui


Dumnezeu, Christos, facand asa, atuncea va intra

in casa ta, scarba ta o va schimba intru bucurie,


va face luisi local acolea, o va umplea de toate darurile cele ceresti, sufletul tau it va lumina si cu veselia cea vecinica it va satura. Atuncea intunerecul i

moartea va fugi dela tine, neputand rabda sa vada


lumina si viata cea de veci in casa ta. Dupa aceea
nu vei mai fi cuib de vulpi intunecat, ci vei fi local
luminat Sfintei Treimi i curte Imparatului ceresc.
De-a pururea vei avea intru tine lumina lui Christos.

A DOUA PARTE :
Pentru calatoria noastra intru aceasta lume, *i ca nu ni
se cade s cautam inapoi macar de ne-ar fi si cu greu.

Calatoria noastra intru aceasta lume este foarte sax-

) guitoare ; este ca o apa repede ce curge. Alergam si ne apropiem de moarte. Zilele noastre trec
www.dacoromanica.ro

A 30-A PUPA. RUSALII

421

ca o umbra de nour fara de ploae, ca corabia pre


mare ce o bate vantul spre margine, ca o peatra din
deal la vale cand se pravalete i nu se poate opri.
Aa merge de tare i viata noastra catre moarte. Noi
santem ca nite nemernici intru aceasta lume, dup.
cuvantul Prorocului David1), fiind-ca aceasta lume
este ca o carciuma ; numai pentru calatori este facuta.

i pentru hrana calatorilor. Si intru ea cine este


stapan ? este moartea; i este foarte manioasa ; curand
ne scoate din casa sa i is dela not tot cat avem, ca un
fur i ca un talhar, i ne lasa goi numai cu trupul, de

ne ducem in cale departe i streina.


Pentru aceea se cade, tie, o omule, s *ti de unde
vii i de unde to duci. Duci-te din ce n'ai fost, intru
viata ceea ce este pururea fiitoare ; din intunerec in
lumina. Calatoreti intru aceasta lume ca printr'o padure intunecata, plina de furi i de talhari, de hiare
rele i cumplite, plina de draci, de smei sburatori i
de alte duhuri rele. Unii cauta trupul tau s-1 inghita,
altii sufletul tau sa -1 manance : unii cu lacomia avutiei, altii cu necuratia curviei, altii cu mandria lumei
i cu iubirea marirei. Calatoreti intru aceasta lume ca
i cum ai inota pre o mare cu valuri i cu vanturi rele,
unde sunt in toate zilele furtuni de scarbe : de o parte
bat valurile boalelor Si ale neputintelor, de alta parte

valurile nap4tilor, saracilor, nevoilor, i greutatilor


celor mai mari. Precum este in mare ca petii cei
mari inghit pre cei mici, aa i intru aceasta lume cei
puternici pre cei neputernici ; de toate pars ile eti in
frica i in groaza, in cat nu ti daca vei fi viu pana
a doaua zi.
1) Psalm 118, 19.

www.dacoromanica.ro

tei 422

r,N

CAZANIE LA DIIMINICA

Pentru aceea, te rog, sa cunosti calatoria ta si s


sti unde te duci. Daca vei cunoaste, stiu ca te vei
teme si te vei folosi. Duci-te intr'o cale nestiuta, in
locuri strasnice, in lume minunata, si trebue a intra
pre doua porti groaznice, unde frica si spaima mare
va avea sufletul tau.
Intaia poarta este moartea,
prin carea. cu voe

fara voe trebue a trece cu destula

durere. La acea poarta sant strejarii maniosi si nemilostivi, cari te vor incongiura si te vor desbraca
de toate cate ai intru aceasta lume si vor lua dela
tine toate. Numai cele sufletesti iti vor lasa, de vei
avea ; iar de nu vei avea nici acestea, numai gol te
vor lasa si asa trebue sa vii la a doua poarta a judecatei lui Dumnezeu, inaintea a atata multime de ingeri si atatea soboarea fie sfinti, prietenii lui Dumnezeu,

si tocma inaintea fetei dreptului Judecator, unde te


vei teme si te vei cutremura, ca nu vei sti ce te va
intampina si cum va fi si ce raspuns vei avea. Si Inca
de vei merge gol, o ! ce rusine vei pati I ca intaiu te
vor intreba : ce ai venit asa gol si sarac ? si iti vor
zice : ce ai facut vesmantul cel WA de moarte cu
carele te-ai imbracat in santul botez ? Dupa aceea si
de alte daruri sufletesti te vor intreba si iti va zice
Dreptul Judecator : Pentru ce ai venit ca un rob, gol
si sarac, aicea inaintea a atatea fii dumnezeesti si
inaintea scaunului marirei mele? Ce ai facut darurile
crestinatatei? Unde le-ai perdut ? Intru nimic n'ai bagat
in seamy darurile mele, nici ai multamit pentru binele

meu ce ti-am dat ; pentru aceea si eu intru nimic


nu te socotesc, ci ca pre un rob viclean dupa lucrul
tau te voiu judeca si fata mea in veci nu o vei vedea.
Tu, suflete pacatoase, auzind acestea, teme-te si te
infricoseaza, ca inaintea ta sty moartea cumplita, Juwww.dacoromanica.ro

A 30-A DUPA. RUSALII

423

decatorul cel drept i groaznic, muncile cele neincetate,


matca focului nestins, intunerecul impartit, plangerea

i scarvirea dintilor 1) De acestea sa te temi foarte


i sa te paraseti de pacate, pana eti Inca pre calea
vietei tale. Pana Inca nu te duci intru acele locuri,
adu-ti aminte de acele porti prin care trebue a trece
in viata cea netrecuta. Socotete din toate partile, ca

prin multe laturi de pacate treci, sa nu cumva sa


cazi in vre unul din ele. Lasa in lume, ca Avraam,
tatal i muma, adeca pacatul care nate poftele cele
ce sant de perire sufletului.
Tuturor celor ce sant robi pacatului, le zice Domnul
Christos ca sant morti, cum auzim intru aceasta Santa
Evanghelie, ca oare-cine a zis catre Christos : Invatatorule, veni-voiu tot dupa tine, numai ce-mi zi sa
ma duc mai intaiu sa-mi ingrop pre tata-meu ; iar
Domnul a zis lui : Lasa mortii sa-i ingroape mortii

sai. Pentru aceea i tu sa. 14 pre ceia ce sant robi


pacatului, macar de ti-ar fi i parinti *i frati. Pre unii
ca aceia, zice Domnul, sa-i Iasi i sa-i slujeti lui,

fara de pacate i fail de valuri, i ziva i noaptea.


Dupa aceea sa nu te mai Intorci indarat ca s cauti
spre faptele cele de mai Inainte, caci nu vei putea fi
Indreptat intru imparatia ceriului.
Precum jidovii, daca eira din Eghipet, se intoarsera
cu gandul la bucatele Eghipetului, la carnea i la caldarile ce avusesera acolo2), i pentru aceea trupurile
for au cazut in pustii i tara cea fagaduita nu le-a fost
a o vedea ; aa i tu daca vei incepe a te Intoarce
la intunerecul pacatelor acestei lumi, atuncea trupul
sufletului tau va cadea in pustiile veacului acestuia,
1) Mat. 25, 30.

2) Eire 15, 2.

cY,

www.dacoromanica.ro

"rt

424

aF1

CAZANIE LA DUMINICA

in munci, si nu vei ajunge s intri in tara cea fagain Ierusalimul cel de sus.
duita,
Lot fugind sa scape de arderea Sodomului, muerea
lui se intoarse de cauta indarat si indata se facu stalp
de sare1). Asa to de vei cauta inapoi catre poftele

cele de pacate, indata to vei face ca un bolovan de


sare, mort, lins de dobitoacele pacatelor.

Pentru aceea, ceia ce calatoriti dupa Christos


vreti sa scapati de Faraon cel nevazut, adeca de satana,
de diavolul si din robia Eghipetului, adeca
din muncile de veci, nu zabovireti intru intunerecul
pustiei celei de pacate, ci esiti dupa povata voastra,
dupa Moisi, adeca dupa duhovnic, carele poate sa va
indrepteze si sa va treaca marea pacatelor. Cu ispovedania si cu lacrimile sa inecati gonacii lui Faraon
sa scapati din pacate, ca jidovii din Marea Rosie. Sa

cantati in Biserica multa.mita lui Dumnezeu, celuia


ce v'a izbavit. Sa mAncati mana din ceriu, sfanta Cuminicatura, hrana sufletelor voastre, fara de care
hrana nimenea nu va putea fi viu in viata ce vine.
Fara de gresale yeti intra in tara cea fagaduita dupa
povata voastra care este Domnul Christos. Acesta
pentru voi a intrat acolo, pentru ca sa va bage si pre
voi, acolo unde este privirea a cete de ingeri $i de
soboare de sfinti ce sant noun frati mai mari, pentru-ca

au intrat acolo mai inainte de noi, cari sant scrisi in


ceriu, unde este tot binele din veci ascuns voua fagaduit, pre care bine si ingerii doresc sa -1 vada;
intru care bine, si pre noi pre toti credinciosii tai,
ne invredniceste, Doamne Iisuse Christoase Dumnezeul nostru, acolo in veci sa locuim si pre tine sa.
1) Facerea 19, 26.

www.dacoromanica.ro

4,-,

A 31-A DIIPA. RIISALII

425

preamarim, d'impreuna cu Parintele i cu Duhul Sant,


acum i pururea i intru vecii vecilor netrecuti i nesfarsiti. Amin.
AIL .11161--.111/1.--.11.11b..--.1.116

16116..1.1.--..1

(cswwwws

CAZANIT
LA DUMINICA

A 31-a DUPA RUSALII


Cztveint inainte.

fr.)

1(

ine va putea spune minunile lui Dumnezeu


i s faca auzite puterile i lucrurile cele bune

1=Nte ale lui Christos? Tuturor da binele Sau ce-

4)

lora ce-1 cer, si cui de ce se roaga ii daruete:


leprosii curatete, dracii din oameni gonete,

cum si pre acel


mortilor inviere, orbilor vedere,
l'a
vindecat
in
Ierihon,
precum mai
orb pre carele

des14t ne spune Santa Evanghelie de astazi, pre


care o scrie Luca Evanghelistul.
Cap. 18, stih. 35-43.

vremea aceea, a fost cand s'a apropiat Iisus de


ilerihon, un orb sedea langa cale cerind ; i auzind poporul trecand, a intrebat : Ce este aceasta ?
cSi i-au spus lui ca Iisus Nazarineanul trece. Si a
strigat zicand : Iisuse Fiul lui David, miluete-ma.
cIar cei ce mergeau inainte certau pre el sa taca,
c dar el cu mult mai vartos striga : Fiul lui David
cmiluete-ma. Si stand Iisus a poruncit s-1 aduca
In

L,
www.dacoromanica.ro

(1%426

CAZANIE LA DUMINICA

(pre el la sine. Iar apropiindu -se el de dansul, l'a


e intrebat zicand : Ce vrei sa-ti fac? Iar el a zis :
Doamne, si vad. Si Iisus i-a zis lui : Vezi ; credinta

to te-a mantuit. Si indata a vazut si a mers dupa


c el slavind pre Dumnezeu. Si tot poporul vazand, a
e dat lauda. lui Dumnezeu,.

INTAIA PARTE :
Pentru dragostea lui Christos ce este Intinsa tuturor
neoprit.

um este soarele de straluceste toate cate sant


C). pre sub ceriu $i toate neamurile omenesti lumineaza, cu mult mai vartos este Acela carele e soarele

cel sant si drept ce lumineaza nu numai trupurile


dinafara, ci si sufletele dinlauntru : ochii inimei deschide Si mintea desteapta de cunoaste omul pre Dum,

nezeu si binele de veci ce i-a gait lui. De aicea se


cunoaste dragostea ce are care oameni Domnul
nostru Iisus Christos, Ca pretutindenea umbla si in
toate laturile calatorea prin cetati i prin sate
de tamaduea toate neputintele si boalele din oameni,
si cu minunile ce acea se lumina mintea oa..menilor
si se intorceau oamenii catre Dumnezeu si cake pocainta.

Deci a venit Iisus si in Ierihon. Acolo un om orb


anume Vartimeiu sedea langa drum de cerea, si auzind

poporul trecand, intreba : Ce este? Si-i pusera ca.


este Iisus Nazarineanul. Cat auzi de numele lui Iisus,

ii paru bine, ca. de multa vreme auzea de dansul


ca. face minuni multe si vindeca bolnavii. Pentru
aceea a strigat cu glas mare si a zis : Iisuse Fiul
lui David, milueste-m ca am auzit de minunile tale
,.

www.dacoromanica.ro

A 31 -A DUP RUSALII

427

cele multe i binele ce ai facut prin Ierusalim i


prin Capernaum; ca tu, Doamne, pre cela ce era din
natere orb l'ai facut cu ochi, i iarai pre doi orbi
ce au strigat pre urma ta, i pre aceia i-ai luminat.
Pentru aceea i eu strig: Fiul lui David, fie-ti mild
de mine! Iar Domnul a grait catre dansul: Ce strigi
i ce ceri dela mine? Orbul a raspuns: Ceiu s vad.
C-u adevarat nu este proasta cererea orbului, ci
este mare i numai Dumnezeu putea cererea lui s
implineasca, iar alt nimeni din oameni. Pentru aceea
Domnul s'a milostivit spre rugaciunea lui i spre
credinta lui cea tare i l'a intrebat ce cere. Intreba-

tu-l'a Domnul nu ca doara nu tia el cela ce tie


toate mai inainte de ce se cere, ci l'a intrebat ca sa
nu zica cine-va ca, orbul acela cerea una i Christos
alta ii dete. Ce cerea orbul, inaintea tuturor a spus
i Christos inaintea tuturor i-a dat i a zis: Credinta
ta cu carea crezi ca te pociu tamadui, aceea te izbavi.
5i indata a vazut i cu glas mare a inceput a lauda

pre Dumnezeu; i nu numai el singur, ci i toti


oamenii ceia ce vazusera acea minune, da slava lui
Dumnezeu i multamita.

Aceasta minune a fost dinafara de poarta cetatei.


Cu aceasta minune ca cu un sol dete veste Domnul
Christos in cetate, ca sa tie cetatenii Ierihonului ca
lumina cea adevarata vine la danii sa lumineze sufletele for cele intunecate,
cum a grait Ins4 i a
zis: (Eu sant lumina lumei; cela ce va umbla dup.
mine, nu va merge in intunerec, ci va avea viata

de veci, (Ioan 8, 12).

ke
www.dacoromanica.ro

428

CAZANIE LA DIIMINICA

A DOUA PARTE :
Pentru orbirea sufletului si pentru jurarnant.

a ne asernanam i noi acestui orb cu credinta i

yJ cu rabdarea, ca mult a rabdat i el cand ii oprea


multimea s taca i-1 conteneau fariseii i saducheii
cei ce nu iubeau minunile lui Christos ; dar el mai
tare striga i se ruga, cad apa este sufletul rabdator:
nici se teme de primejdii, nici ii este frica de cei mai
mari, ci mai tare se aprinde cu ruga Si cu credinta ;
si daca dobandete, nici odinioara nu inceteaza de a
multanni.

Ada i noi s facem : mai inainte de ce dobandim,


sa fim rabdatori; Si dupa ce dobandim, sa fim multamitori. De ne-ar i opri vrajmaii notri sa tacern,
adeca diavolul, lumea i trupul, care nu iubesc binele
lui Christos, noi mai tare i mai cu de-adinsul s ne

rugam lui Dumnezeu ca sa caute spre noi cu mild


i sa lumineze ochii inimei noastre, pre can i-a intunecat fumul pacatelor lumei.
Legea invataturilor lui Dumnezeu este lumina.
Cine se va lipsi de dansa, acela este orb cu sufletul,
mai mult decat orbul acela ; caci acela ce este orb
de ochi, nimic nu vede sa faca rau, iar cela ce este
orb de minte i de suflet acela toate rautatile face,
nu numai intr'un chip, ci in toate chipurile.
Ce orbire mai mare este cleat aceasta, cand tine
care-va Santa Evanghelie i-i pune mainile pre ea,
carea invata ca nici intr'un chip sa nu jure, i el jura ?
Cat rau au 'Alit sfintii parinti i cate nevoi au rabdat

pentru ca s se intareasca credinta lui Christos, iar


noi de multe on fara de nici o nevoe, far de nici o
frica de moarte, ne lepadam inine de credinta noastra.
www.dacoromanica.ro

A 31-A DUPA. RITSALII

429

Si cand juram pre Santa Evanghelie on cu strambul,


on cu dreptul, atuncea ne lepadam de credinta noastra ; i nu ne lepadam numai, ci i in mare pedeapsa
cadem, caci scrie in cartea lui Zaharia Prorocul 1),

cum a vazut acest proroc o secere foarte mare de


douazeci de coti de lunga i de zece coti de lath., i
i-a zis Dumnezeu: Aceasta secera ese d'inaintea lui
Dumnezeu si intra in casa celuia ce se jura pe nu-

mele lui Dumnezeu. Deci vedeti, o fratilor, ce manie


a lui Dumnezeu iau ceia ce se jura. Pentru aceea sa

ne ferim, ca de foc, de juramant.


Zic unii: de nu voiu jura, cum voiu scapa din mama

vr4maplui meu? Ce grae0, omule? De vra.maul


tau te temi i juri, i de Dumnezeu nu te temi? Cu
adevarat sa titi, cretini binecuvantati, ca cela ce

jura sau pipe pre altul sa jure, acela este uciga


sufletului sau. Au doara pentru aceea este Biserica
ca sa mergem sa juram? Nu! ci este pentru rugaciune

ca sa ne rugam pentru vr4m4i notri i pentru


greplele noastre. Sau Santa Evanghelie, au pentru
aceea o a facut Christos sa ne juram pre dansa? Nu!
ci ca s auzim cum ni se cade s facem, de ne este
voea sa ne izbavim din muncile de veci i binele
acel de sus s dobandim.
Ia deschide Santa Evanghelie pe care iti pui manile de juri, de vezi ce zice Christos. Iti zice sa juri vre

o data sau cu strambul, sau cu dreptul? Nu! nu zice


nicairi. Din potriva zice, ca munca sufletului are acela

cela ce pune pre cine-va sa. jure. Deci,


de zice Christos in Santa Evanghelie sa nu juri, to
cum 10 pui manile pre Santa Evanghelie i juri?
cue jura si

1. Zaharla 5, 1, 2.

www.dacoromanica.ro

430

CAZANIE LA DIIMIN1CA

et)

Cum nu to temi de mania lui Dumnezeu? Nu soco-

teti ca de ai i scapa de vrAmaul tau, insa de

Dumnezeu nu vei scapa? Nu socoteti in capul tau,


ca de vei scapa de datoria aceasta trecatoare din lume,
insa de munca vecinica nu vei scapa?
Cretini binecuvantati, ascultati cuvantul Domnului

nostru Christos i nu jurati, nici puneti pre altii sa


jure, ca mare canon i mare greutate au pre sufletele

cum graqte i sfantul marele


Vasilie i zice, ca jurdmantul este lepadare de Dumnezeu. Pentru aceea, tot cre*tinul sa se fereasca de

for unii ca aceia,

juramant ca i cum s'ar feri de foc. Sa nu indrazneascd a jura, ca pentru indraznire vine orbie i intuneric in sufletele oamenilor de cad in pacate in
multe chipuri. Domnul ne invata zicand1): c Socotiti-vd ca sa nu se ingreueze inimile voastre cu mancarile i cu beuturile, i fara de veste sa vie preste
voi ziva aceea', adecd ciasul mortei, intru care cias
nu vor folosi juramanturile i vicleugurile ce facem
pre aceasta. lume. Toate faptele noastre cele ascunse
cate facem in taind ziva i noaptea, at-Mate vor fi
inaintea dreptului judecator, unde va fi toata lumea
adunata. 0, ce ruine vom OW De cat munca, mai
mare ne va fi ruinea.
Sa ne pAzim, deci, i sa parasim faptele cele intunecate care sant : fatariile, viclqugurile, juramanturile, furtiagurile, uciderile, curviile, lacomiile, nedreptatile, mandrifle, betifle i altele asemenea acestora ; i sa ne apucam sa facem faptele cele luminate
care sant acestea : dreptatea, smerenia, curatia, milostenia, postul, paza bisericei, ispovedania, cuminica1. Luca 21, 34.

www.dacoromanica.ro

Id

5Th \i

*A 32-A DUPA RTJSALII

.,

431

tura i altele asemenea acestora, ca s fim fii luminei


i moteni imparatiei ceriului, pre carea not toti
sa o dobandim cu darul Domnului nostru lisus Christos, a Caruia este marirea, cinstea, tinerea i puterea,
d'impreuna cu Parintele i cu Duhul Sf ant, acum i
pururea i intru veci netrecuti i nesfariti. Amin.

r-41.,-WWE.-11>M4M
C_A_ZA.1\TI=
LA DUMINICA

A 32-a DUPA RUSALII


Cuv(int inainte.

fanta Evanghelie de astazi arata inai intaiu,


ca nimic n'a zabovit Domnul Christos, nici
s'a oprit dela mantuirea neamului omenesc,
.-_-.IN,
pe de o parte facand bine oamenilor i urn--, bland prin Cara jidoveasca, vindecand bolnavii i chemand pacatoii, iar pre de alta parte invatand cu cuvantul i spuind despre imparatia ceriului. Pentru acest lucru, se arata mare osteneala a
Domnului Christos. Arata-se i nemultamita oamenilor

impotriva a atata osteneala.


Al doilea, arata in ce chip s'a intors Zacheiu, ce a
facut daca s'a intors i ce binecuvantare a luat dela
Christos i el i toata casa lui. Dorind s vada pre
Christos, luatu-l'a in casa sa, cu drag cinstitu-l'a in
casa sa, slujind inaintea lui ca o sluga inaintea sta-

6)

,Yo

www.dacoromanica.ro

432

CAZANIE LA MONICA

panului sau, mai apoi i avutia sa toata nu o oprea


saracilor si neputernicilor, pre cari ii asuprise i-i
napastuise.

Al treilea, arata cuvantul dragastos al Domnului


Christos ce a zis, ca este izbavitor pacatoilor. Insa
numai pacatoilor celora ce se intorc i yin la pocainta cu plecare i cu fapte bune si dumnezeeti, cerand izbavirea for dela Domnul lor,
cum mai lamurit yeti intelege iarA5i din Santa Evangelic de astazi,

pre carea o scrie Luca Evanghelistul.


Cap 19, stih. 1-10.

In vremea aceea, trecea Iisus prin Ierihon i iata


(tin om anume Zacheiu, i acela era mai mare
cvameilor i era bogat. $i cauta s vada pre Iisus
`tine este, dar nu putea de multime, ca era mic de
cstat. $i alergand inainte s'a suit intr'un dud, ca s-1
cvada pre el, ca pre acolo vrea sa. treaca. Si daca a
cvenit la locul acela, cautand Iisus l'a vazut pre
cdansul i a zis catre el : Zachee, grabqte de to
t pogoara, ca astazi in casa to mi se cade sa. fiu. $i
cgrdbindu-se s'a pogorit Si l'a primit pre dansul buccurandu-se. $i vazand toti tanjiau zicand ca la un
c om pacatos a intrat s gazduiasca. Iar Zacheiu,
stand, a zis catre Iisus: Tata, jumatate din avutia
cmea, Doamne, o dau saracilor; i de am napastuit
(pre cineva cu ceva, intorc impatrit. Zis-a catre el
`Iisus, ca astazi se facu mantuire casei acesteea,
i pentru-ca i acesta fiul lui Avraam este. Caci a venit

(Fiul omenesc s caute i sa mantuiasca pre cel ce


(era perdut.

www.dacoromanica.ro

tk L9
A 32-A DUPA. RDSALII

INTAIA PARTE

?)$,
433 (,

Pentru a Iui Dumnezeu iubire catre oameni 0 pentru


intoarcerea Iui Zacheiu.

umnezeu cel nevazut, Acela marele si strasnicul,

) stapanitorul tuturor fapturilor, carele s'a aratat


in muntele Sinai lui Moisi proroc, groaznic si strasnic,

in furtuna de foc, in vapae arzand, in fum si in glas


de trambita, in tunete, in fulgere si in cutremur de
pamant, atata cat daca a vazut neamul jidovesc slava
lui cea mare, zisera catre Moisi1) : (Sa nu mai gra-

iasca cu not acest Dumnezeu, ca de va mai grai


vom peri toti ; ci graeste to cu dansul si ne spune
noun poruncile lui si to vom asculta ).

Acel Dum-

nezeu a smerit a sa marire, si Dumnezeirea sa o a


invdlit cu trup din Preacurata Fecioara Maria, $i asa

a venit in lume pastorul cel bun cautand oaia cea


perduta si ratacita in urma idolilor celor muti, adeca
pre neamul omenesc ce se inchina idolilor; pentru

care oaie, era gata si viata sa sa-si pue.


Umbland pre pamant ca un om deplin ce era, a
venit si in cetatea Ierihonului, pentru chemarea multora si mai ales a lui Zacheiu. Acest Zacheiu era
vames mare, adica Boer $i capetenie tuturor vame-

silor. El auzind minunate lucruri despre Christos,


era bucuros sa.-1 vada, sa-I cunoasca si s graiasca
cu dansul. Bucuros era si in casa sa sa.-1 is si sa.-1
ospateze. Dar stiindu-se ca este om pacatos si se
scarbesc toti oamenii de dansul, se ru5ina s faca
aceasta, ci numai vrea sa-1 vada. Si nici aceasta nu
o putea dobandi, una ca era mic de stat, alta ca gloatele it impresurau. Pentru aceea a alergat inainte
1) Eire 20, 19.
5)

.(3
41/4

www.dacoromanica.ro

28

'PATS

434

CAZAN1E LA DUMINICA

si s'a suit intr'un dud ca se po:ita s vada de acolea


pre Christos. Rusine era pentru un om bogat
vestit ca acela s se sue in copaciu inaintea atator
oameni ce erau cu Christos; insa osardia lui uita cinstea si slava ce avea, numai ca s vada pre Christos.
Acestea toate nu erau ascunse lui Christos, carele
cugetele lui Zacheiu.
stia nu numai lucrurile, ci
Pentru aceea viind la locul acela sub copaciul in carele era Zacheiu, indata a cautat si daca a vazut
pre Zacheiu, a zis lui : Zachee, grabeste de to pogoara, ca asta-zi trebue s fiu in casa ta. Iar Zacheiu
daca auzi acest glas, glasul carele invie mortii,
glasul bucuriei celei de veci, glasul de care asculta
vanturile pi marea, care glas cheama pacatosii la
pocainta,

atuncea inima

sufletul lui se umplu de

bucurie si indata s'a pogorit si a cazut la picioarele


lui Iisus, de multamea si cu mare bucurie l'a dus
in casa sa. De bucurie uitase toata frumsetea, slava
pi

pi

ca si Petru in muntele Tavorului1)


toata avutia, aurul $i argintul le avea ca niste tina,

binele lumei

numai s dobandeasca pre Christos. Pentru aceea a


statut inaintea lui Christos, si a zis : Iath, Doamne,
jumatate din avutia mea o dau celor nenorociti
saracilor, si de am napastuit pre cine-va cu ce-va,
voiu intoarce de patru on mai mult.
Aicea poate fieste-cine socoti, c Zacheiu mai inainte

de ce invatase a crede, a fost indurat, ascultator,


milostiv ; din apucator, a fost rniluitor ; din luator, a

era s-si izbaveasca


sufletul, cleat toata agonisita
avutia ce avea.
Pentru aceea Domnul Christos a grait catre dansul
fost datator ; c5. mai drag

ii

1) Malei 17, 4.

*Az
www.dacoromanica.ro

SE%_,

A 32-A DUPA. RUSALIE

435

si a zis: Asta-zi fu izbavirea acestei case. Ca si cum


ar zice : Asta-zi te intorci, asta-zi dai, asta-zi intorci
cui ce ai luat, asta-zi fu si izbavirea casei tale, ca.
Fiul Omenesc a venit in lume s izbaveasca pre cel
ce era perdut.

Locuit-a Domnul Christos cu pacatosii, ins, cu


ceia ce s'au pocait. Deci, sa. nu te parasesti, o pacatoase. Tata ca avem pre Domnul Christos, carele
pentru cei pAcatosi a venit pre lume ; pre pacatosi sa
cerce si sa-i caute; s izbaveasca pre pacatosii care
se intorc catre Dansul, pre c'ari nu numai ii primeste
cu drag, ci-i si binecuvinteaza si-i indrepteaza. Deci,
naclajdueste acului Domn, ca nici pre noi nu ne va
parasi de ne vom parasi si noi de pacate si de vom
cere mila lui.

A DOUA PARTE:
Pentru indurarea si pentru plata care cei asupriji si
napastuiti, cu carea s'a indreptat Zacheiu.

El`aca, a intrat Domnul Christos in casa lui Zacheiu,

) socotindu-se Zacheiu singur pre sine si vazand


mare necuratie in casa sa, adeca avutie stransa din
camata, din asuprele .si din dobanda nedreapta, a
strigat si a zis: asta-zi leapad din casa mea $i in-

torc acum tuturor cui ce am luat cu strambul si


pre cine am asuprit; iar din ce am agonisit cu dreptul,

jumatate dau saracilor si sarmanilor. 0 minunata


primeneala! 0, negraite daruri si milele lui Dumnezeu I Ce este mai greu oamenilor, lui Dumnezeu este

Camila trece prin urechea acului, adeca bogatul caruea ii erau dragi banii, banii i-a urnt si
de saracie nu s'a temut. Cel lumesc si trupesc, suusor :

fletesc s'a facut. Casa cea de lacomie, de camata si de


www.dacoromanica.ro

3,k-3S

436

CAZANIE LA DOMINICA

precupie, s'a fdcut casa lui Dumnezeu. Aicea se


cunoastc, ca de-ar fi fost ce-va fatarie intru inima lui
Zacheiu, sa intoarca unora si altora sa opreasca, n'ar
fi intrat in casa lui, ci vazand inima lui dreapta 1i
plecata a face toata voea Sfintiei sale,dulcelui Domn,
in casa lui, a intrat 1i binecuvantarea sa,lui i-a dat.

Tot asa 1i fieste- tine de nu va tdea de o data


nedreptatea dela sine si din casa sa, nici o data nu
se va putea indrepta sa intre camila prin urechea
acului. Pentru aceea si Domnul Christos zice'), Ca
mai usor este sa intre camila prin urechea acului,
decat bogatul intru imparatia ceriului. Camatarnicul
trebueste intai sa se paraseasca de a fi camatarnic,

apoi sa dea milostenie dintru agonisita sa. Asisderea si lacomii, apucatorii, asupritorii, mitarnicii,

pradatorii, vamesii, furii, talharii sa intoarca ca Zacheiu,

cui ce a luat cu nedreptul. De nu va

fi

cu putinta s intoarca, apoi s paraseasca nedreptatile, mitele, apucarile, asuprelele, camatarniciile,


rautatile, si s faca cum zice David Proroc2): = Opre-

ste-te de rau $i fa bine ) . Intaiu, sa se paraseasca


de rele si sa faca bine ;, al doilea, s aiba nadejde
ca-i vor fi de folos toate lucrurile ate va face intru numele lui Dumnezeu.
De va si da cineva la Biserici, la sihastri si la
.

rugatori, insa el insusi va zacea in pacate si va face


toate relele, de putin folos vor fi lui dela unul sa
is 5i altuia sa dea, unul s blesteme, altul sa multameasca. Ce folos este o mand sa zideasca, alta sa
risipeasca ? Nici un folos nu este, numai trucla 1i

osteneala fara isprava. Pre acei cari vor s se in1) Mal. 19, 24.
2) Psalm 33, 14.

&re,

www.dacoromanica.ro

trt3,
A 32-A DIIPA. RIISALII

SC
437

toarca adevarat Otte Dumnezeu, Zacheiu ii invata


nu numai al for sa dea i s imparta sarmanilor,
ci de au i luat cu strambul dela cine-va, mai cu
asupra sa-i intoarca. ; caci cei napastuiti vor striga,
pentru strambatate catre Dumnezeu, iar de at- si
tacea, insusi strambatatea va striga s-i rasbune pre
ceia ce o au facut. Precum a oprit Dumnezeu celuia

ce furl sa nu fure (Eire 20, 14), ap, a contenit i


celuia ce face strambatate. Acetia amandoi nu vor
putea fi fall de urgie dela Dumnezeu, de nu vor face
plata, celui asuprit, cum a facut Zacheiu.
Greu oaspete a fost Domnul Christos celor ce s'au
intors catre dansul, caci celor ce au vrut sl slujasca
lui le-a zis (la Matei 19, 29), sa-it lase pentru Dansul tatal Si muma, si prietenii, i agonisita, i muerea, i feciorii, mai apoi i viata i sanatatea, i a fa-

gaduit cu o suta de on mai mult s is Intru viata


vecinica. Pentru care lucru, Matei Evanghelist, cand
Inca edea la vama i a hat pre Christos in casa sa
s ospateze, daca a crezut a fost a lasa toate. Si toti
ceilalti Apostoli, cum i Zacheiu, pentru ospatul cu

care a ospatat pe Christos, le-au fost a lasa toate.


Deci, Domnul Christos este greu celor ce iubesc cele
lumeti, iar sufletete mare i indurat platnic este

Intru viata veciniapre carea not toti sa o dobandim, pentru darul i mila Domnului nostru Iisus
Christos, a caruia este slava, cinstea i tinerea, cu
Parintele i Duhul Sfa.nt, acum i pururea i intru
veci netrecuti i nesfariti.

Amin.

CU DUMNEZEU SFANTUL
SFARSIT CAZANIILOR DUMINICILOR DE PRESTE AN.
(-4

www.dacoromanica.ro

CAZANIILE SINAXARIULUI PRAZNICILOR IMPARATESTI


1 ALE

SFINTILOR CELOR DE PRESTE AN.


CP Cr

C _A. Z _A. 1\T I


L.& 1 SEPTEMVRIE

Pentru viata prea Cuviosului PArintele nostru Simeon


Stalpnicul, $i pentru inceputul anului
nou bisericesc.

ntre prea cuvioi este

fericitul Simeon.
A cesta fiind tanar, patea oile tatane-sau i
avea obiceiu de venea in toate Duminicile
la Biserica i asculta slujba lui Dumnezeu.
i

Intru una din zile auzi in biserica cetindu-se cuvintele santului Pavel Apostol, i a intrebat
pre un dascal bun i batran: ce grAesc Scripturile
acelea? Iar el a inceput a-i spune dintru acele Scripturi i a-1 invata despre post, ruga, umilinta, curatie

i despre alte lucruri bune care sant de mantuire


sufletului. Si sfantul a intrebat: unde se pot face
acestea ? Dascalui acela a raspuns: numai in manastiri se pot face acestea.
Acestea daca a auzit sfantul Simeon, a lasat toate
i s'a dus intr'un loc pustiu. Acolo a cazut cu fata
la pamant $i a fost apte zile nemancat. Dupa acele
zile s'a sculat i s'a dus intr'o manastire, unde s'a
GAT.

V1r-

www.dacoromanica.ro

s3,9
6

S9,-4;

CAZANIE LA 1 SEPTEMITRIE

439

cerut i se ruga cu lacrami ca s slujeasca lui Dumnezeu intru acea manastire. Arhimandritul l'a primit,
i le era drag tuturor fratilor din manastire pentru
smerenia i ascultarea ce arata catre toti, caci sluja
tuturor.
Parintii lui, neincetat it cautau i plangeau pentru

dansul pana in doi ani.


Sfantul petrecea in manastire i facea toate dupa
pravila manastirei. Intr'o zi eind afara din manastire, a flat la fa.ntanA. o tarsana de par de care era legata galeata cu care se scotea apa. A deslegat-o i

s'a dus in taina de i-a infaurat cu ea .tot trupul


preste pielea goala, i pre deasupra s'a imbracat iara cu hainele ce purta. Aa a petrecut doi ani, in
cat funia rosese carnea lui pana la oase i putrezise
trupul lui, i de putoare nimenea nu putea s se apropie de dansul.
Un calugar eind l'a aflat intr'o zi ca da saracilor

panea i bucatele ce luase mertic dela masa, cad


toti calugarii mancau o data in zi, dar santul, de Duminica se postea preste toata saptamana pana iarai
Duminica. Calugarul acela intrand 1-a prat la Arhimandrit, zicand: acest nemernic va strica tocmeala i
obiceiul manastirei. Arhimandritul a zis : cum? Calugarul a raspuns : noi am luat a ne posti preste zi
numai, iar acesta de Duminica se postete pana in-

tealta Duminica, i bucatele ce is dela masa pre


furi le da saracilor ; i nu numai aceasta, ci i putoare

fara masura iese din trupul lui, in cat nimenea nu


poate s se apropie de dansul. Deci, on sa fie el in
manastire Si noi s ieim, on s-1 lai s se duca el
de unde a venit.
Acestea daca a auzit Arhimandritul, s'a mirat i
Vi3Z

GCE1.

www.dacoromanica.ro

r440

CAZANIE

s'a dus unde petrecea Simeon si a aflat asternutul


lui plin de vermi si de putoare neputand sta acolo, a
chemat pre sfantul si i-a zis: Ce este aceasta, omule?
De unde este atata putoare? Pentru ce smitesti fratii si strici tocmeala mana.stirei? Spune : cine esti si

de unde ai venit? Sfantul Simeon cauta jos in patacea, nimic graind. Scarbindu-se Arhimandritul a zis calugarilor : Desbracati-1 s vedem de
unde iese atata imputiciune. Vrand sa-1 desbrace nu
puteau, ca se lipisera hainele de trupul lui. In trei zile
uclandu-1 cu apa calda pi ungandu-1 cu unt, de abia
1-au desbracat. Atunci a aflat tarsana aceea intasurata
imprejurul trupului pi s'au mirat. Cu mare nevoe in
mant

pi

cinci-zeci de zile de abia l'au tamaduit cu multa


paza, si a zis Arhimandritul : iata acurn esti sanatos ;

du-te unde iti este voea.


A iesit din manastire pi afland o fantana parasita,
fara de apa, cu serpi, aspide, scorpii pi cu multe duhuri necurate, ce locuiau in ea, a sarit sfantul in launtrul fantanei si s'a ascuns intr'un colt.
Dupa sapte zile a vazut Arhimandritul in vis
multime de voinici cu vesminte albe, cari cautau
prin toata manastirea, cu lumanari, pi ziceau : Acum
to vom aprinde de nu vei avea pre Simeon robul lui
Dumnezeu. Desteptandu-se Arhimandritul spaimantat, a chemat calugarii $i le-a zis : Precum am vazut
eu, acel frate pe care l'am gonit, a fost un rob
iubit lui Dumnezeu ; deci va rog, fratilor, sa. va duceti
sa-1 aflati pre dansul, iar de nu-1 yeti afla, nici unul

din voi s nu mai vie aicea.


Ie$ind, it cautard. pretutindenea ; pi daca nu rau
atlat, se intoarsera pi spusera Arhitnandritului: N'am

lasat nici un loc s nu-1 fi cautat; numai in acea


Vi3(Z

www.dacoromanica.ro

461

441 " 7e

LA 1 SEPTEMVR1E

antana parasita nu l'am cautat, ca nimenea nu cuteaza. Arhimandritul a zis : Faceti ruga *i intrati cu
lumanari.

Dace au facut ruga, au slobozit cinci calugari cu


funii *i cu lumanari. Santul i-a vazut *i i-a zis : Lasati-ma putintel sa-mi dau sutletul, ca am slabit ; ce am

inceput nu putuiu savar*i. Ei it trageau si-1 impingeau sa iasa, ca *i cum ar fi facut vre un rau. L'au
scos si l'au dus la Arhimandritul. Cum l'a vazut Arhimandritul, a cazut la picioarele lui *i a zis : Iartama robul lui Dumnezeu celui de sus Te rog sa fi
to mie indreptator *i 'ma invata sa am rabdare.
Dupa ce a petrecut santul in manastire trei ani, a
I

ie*it *i s'a dus intr' un munte pustiu, *i-a facut un ocola*

numai cu petri si intru dansul a petrecut patru ani,


fara de acoperamant, rabdand zaduhul *i gerul. Dupa
aceea si-a facut un stalp de patru stanjini de inalt

*i au statut pre el *eapte ani. S'a auzit de numele


lui pretutindenea. Multi veneau la dansul pentru folosul sutletesc, si i-a facut lui alt stalp de trei-zeci de
coti, *i a statut pre dansul cinci- spre -zece ani.

Acest sant se asernana invatatorului sau Chris-.


tos: orbii facea cu ochii, *chiopii si ologii cu picioare,

dradi din oameni gonea, toate boalele tamaduea


si alte minuni facea cu numele lui Christos,

precum

spune in viata sfintiei sale, de acestea toate.


De toti anii a statut pre stalp acest prea cuvios,
patru-zeci *i *eapte de ani, si dupa aceea l'a chemat
Dumnezeu sa -1 odihneasca intru loca*ul cel de veci.

Era vineri in ziva in care a fost chemat. Si-a plecat gehunchii si s'a rugat pana Duminica, si a*a s'a
dus catre Dumnezeu, plata ostenelilor sale dela Dan-

sul s ia. Santul *i luminatul lui true, a fost dus in


(70X

r.16?.

wzs
www.dacoromanica.ro

.6A4 442

CAZANIE

cetatea Antiohiei de episcopi i de mai marji cetatei. Lau zidit Biserica prea frumoasa i intru dansa
trupul lui l'au pus cu mare cinste, intru slava Parintelui si a Fiului i a Duhului Sant.
*

Intru aceasta zi, Santa Biserica praznuqte i alt


praznic ce se cheama Indiction, adeca incepatura
anului nou. Indiction este o vorba latineasca izvodita

de imparatii Romani, cand acetia stapaneau toata


lumea. In ziva d'intaiu a lunei Septemvrie au aezat
acest Indict, si numarul au pus sa se savareasca
in cinci-spre-zece ani. Acest numar l'a impartit in
trei parti, caci intru aceti ani, dela toate limbile cele
supuse lor, trei feluri de dajdii luau. Pe fiete-care
acei cinci ani ii numea lustrumi, care se zice luminosi, caci intru acea zi in care limbile da dajdiile
acelor cinci ani, cete, cu lumanari aprinse, se veseleau ; si aceasta faceau pentru-ca la numarul cel
d'intaiu a cinci ani, arama i fer aduceau limbile; a
doua, dupa cinci ani, argint; i a treia, dup. cinci
ani, aur ; $i pentru aceea acei cincisprezece ani, Indiction tineau, si iar d'intaiu luau, i aka Ora la venirea

lui Christos, anul acesta de toci era tiut.


La intaia zi a lunei Septemvrie, Christos a intrat
in biserica jidoveasca i a cetit la Isaia Prorocul unde
era scris: (Acum anul Domnului cel primit,, i cele-

1-alte. Pentru aceasta Biserica praznuete la intaia


zi a lunei Septemvrie, Indictul, pentru-ca inteaceasta
zi a intrat Christos in Biserica, i pentru aceasta
buna multamita. aduce Biserica lui Dumnezeu, pentru

roadele de anul acela ce a luat, i pentru alti ani


se roaga, ca s-i dea pamantul rodurile sale.
*Tol

linGd
GrA173

www.dacoromanica.ro

-rb
LA 1 SEPTEMVRIE

;e)-

443 'Lei-

Fiind-cd incepatura lunei Septemvrie este incepa-

tura numarului anului, a praznicelor dumnezeeti


cate sant preste an i a tuturor sfintilor, pentru
aceea se cade noun astd-zi, intru incepatura anului
nou, sa laudam pre Dumnezeu facatorul nostru, cu
credinta i cu dragoste sa ne inchinam lui i sa-i
multdmim de toate darurile cele bune ce a dat noun
vazute i nevazute. Praznicile Sfintiei sale cate sant
de acum preste an, i ale tuturor sfintilor lui, sa le

praznuim cum se cade, de ne este voea sa avem


plata dela Dumnezeu i dela sfinti, pentru ce vom
serba i pentru ce vom praznui. SA nu facem lucrurile cele ce sant de necinstea lor, ci de cinste;
caci de vom manca i vom bea preste masura, sa ieim

afard din minte, de vom salta in jocuri, in danturi i


intr'alte fapte ce nu se cade, atuncea ce cinste facem

sfintilor cu praznicul nostru? Sau cum va primi


Dumnezeu praznicul i osteneala noastra? Deci, ce
folos este CA ne vom cheltui pentru ca s. cinstim
sfantul, i acela mai ran i mai tare se manie pre noi?
De-ti este voea sa cinsteti sfantul i sa primeasca i
Dumnezeu praznicul tau, mergi la Biserica, ascultd
la Vecernie, la Utrenie i la sfanta Liturghie ; adu-i
Ulnae, lumanari, prescuri. Nu chema bogatii i prietenii, ca intealta data te vor chema i aceia pre tine
i iti va fi imprumut praznicul tau, i plata dela Dumnezeu o vei perde, ci cheamd saracii Si neputincioii
de-i satura. Pre ceia ce slujesc Bisericei, ii ospateaza.
Mananca i to cat trebuete i multdmete lui Dum-

nezeu. Nu te imbata, nu chema cimpoi, alaute i


mascarici, caci acestea toate sant de necinste sfintilor,

iar nu de cinste.
In vremea de demult, paganii c