Busuioc Vlad Alexandru

Damian Andrei
Nedelcu Andrei Silviu

Clasa a 7-a B
Sc.150

Ochiul este un organ a crui

principal funcie
detecta lumina.

este

cea

de

Ochiul se compune dintr-un sistem

sensibil la schimbrile de lumin,
capabil s le transforme n impulsuri
nervoase.

Ochii cei mai simpli nu fac altceva

dect s observe dac obiectele din jur
sunt luminate sau obscure.

Ochiul este alcatuit din :

Pleoapa
Cornee
Pupila
Cristalin
Iris
Umoare apoasa
Muschi: -ciliari
-oculari
Vase de sange
Nervi oculari
Retina
Coroida
Sclerotica

Lumina ptrunde prin partea din fa a

ochiului printr-o membran transparent
numit cornee, nconjurat de o zon
numit sclerotic(sau albul ochiului).

n spatele corneei se gsete irisul, un

disc colorat (acesta are un caracter unic
pentru fiecare individ).
ntre cornee i iris exist un lichid
numit umoare apoas.
Irisul este perforat n centru de un orificiu
de culoare neagr, denumit pupil.

Pentru ca ochiul s nu fie deteriorat, atunci cnd lumina este

foarte puternic, pupila se contract (i prin urmare, se
micoreaz); iar n caz contrar, atunci cnd este ntuneric,
pupila se mrete.
n continuare, lumina traverseaz cristalinul, acesta avnd
funcia de lentil biconvex, apoi umoarea sticloas, n final
imaginea fiind proiectat pe o membran(retina).
Pleoapele i genele au rolul de protecie a ochiilor. O
membran subire transparent, denumit conjunctiv,
cptuete interiorul pleoapelor i o parte din sclerotic.

Lumina patrunde in ochi prin cornee, strabate

cele 3 medii transparente si ajunge pe retina,
unde se formeaza o imagine mai mica,reala si
rasturnata a obiectelor.Ramificatiile nervului
optic de pe retina transforma imaginile in
semnale,care ajung la creer, acesta le
analizeaza si creeaza senzatia de vaz.

Orice deviere de la starea emetrop(vederea normal)

reprezint un defect de vedere. Cele mai des ntlnite defecte
de vedere ale ochiului uman sunt:

Miopia este cel mai des ntlnit defect de vedere,

aceasta avnd un caracter patologic(apare la natere)
i ia loc atunci cnd globul ocular al ochiului miop este
mai mare dect cel al ochiului normal, imaginea
formndu-se n faa retinei. Miopia este corectat cu
ajutorul lentilelor divergente.

Hipermetropia este de asemenea un defect patologic,

aceasta ns lund loc mai rar dect miopia. Globul
ocular al ochiului hipermetrop este mai mic dect cel al
ochiului normal, n consecin imaginea formndu-se n
spatele retinei. Hipermetropia este corectata cu ajutorul
lentilelor convergente.

Prezbitismul este un defect de vedere care apare de

obicei la btrnee, acesta comportndu-se n acelai
mod precum hipermetropia, acesta fiind cauzat de
atrofierea elasticitii cristalinului. Prezbitismul este
tratat cu ajutorul unei lentile convergente.

Strabismul are drept cauz slbirea unuia dintre muchii externi

ai globului ocular, acesta fiind corectat prin exerciii de ntrire a
musculaturii ciliare.
Cataracta apare cel mai frecvent, la persoanele cu o vrst
naintat, aceasta fiind cauzat de pierderea treptat a
transparenei(opacifierea) cristalinului. n cazul cataractei
congenitale, aceasta este corectat prin secionarea unei poriuni
a irisului i a capsulei cristaliniene ori prin extragerea cristalinului
i nlocuirea acestuia cu un cristalin artificial reprezentat de ctre o
lentil biconvex.

Astigmatismul este o boal oftalmologic manifestat printr-o

deformare a corneei care atrage dup sine o refracie defectuoas
a razei de lumin n globul ocular. n cazul astigmatismului, razele
de incidenta de lumin alb ce sosesc la ochi sub form de raze
paralele vor suferi un proces intens i inegal de refracie, i prin
urmare, cu ct aceast refracie difereniat va fi mai mare, cu att
astigmatismul va fi considerat mai grav.

Este incapacitatea de a deosebi unele culori de

altele (mai ales rosul de verde).Este o boala
congenitala cauzata de defectiunea retinei sau
a unei portiuni a nervului optic.
Un daltonist nu percepe cifra scrisa alaturat
Daltonismul poate fi corijat folosind o
lentila acoperita cu un strat specific, care
sa schimbe spectrul luminii ce-l
traverseaza .

Oamenii sunt capabili sa focalizeze ambii ochi

asupra unui singur obiect (vedere stereoscopica).

Principiul consta in prezentarea unei imagini din

doua unghiuri diferite,pentru ca apoi ochiul sa
contopeasca aceste imagini intr-o singura imagine
tridimensionala.

Stiati ca:

80% din amintirile pe care le

pastram sunt inregistrate prin
vedere?
Omul clipeste o data sau de
doua ori la 10 secunde. O clipire
dureaza o treime de secunda.
Asta inseamna ca in timpul unei
zile de 12 ore, clipim 25 de
minute?
Morcovul amelioreaza vederea
de noapte.Varza si alte legune
verzi au un rol benefic, prevenind
unele boli ale ochiului?
Ochiul
este
capabil
sa
diferentieze
aproximativ
10
milioane de nuante, dar nu vede
lumina ultravioleta. Insectele pot
vedea si razele ultraviolete?