Impadurirea terenurilor degradate

BOTOSANI

LOCATIE
Judetul Botosani, se caracterizeaza printr-o ruralizare accentuata, o
scadere dramatica a populatiei care duce la o densitate a populatiei sub limita
critica. Satele sunt mbatrnite, tinerii si cauta rostul n zonele mai puternic
dezvoltate sau chiar n tarile Uniunii Europene, iar terenurile arabile sunt din ce n
ce mai slab gestionate, lucrate cu tehnici de mult depasite, de un randament ce
ne ntoarce n timp cu cel putin jumatate de secol.
De ctiva ani se pune problema reducerii gradului de degradare a
peisajului,a terenurilor, de dare a unei folosinte reale si nu scriptice, de
readucere n intervalul utilizarii la potential a terenurilor arabile sau a pasunilor.
Prin aparitia fondurilor structurale europene, din care Ministerul
Agriculturii Padurilor si Dezvoltarii Rurale are o cota parte semnificativa, s-a
demarat un program agresiv de reducere a suprafetei ocupate de terenurile
degradate si de reutilizare a acestora prin mpadurire.
Anul 2006 a nsemnat nceputul acestei actiuni pentru judetul Botosani,
judet n care s-au propus pentru a fi mpadurite peste 600 hectare de terenuri
degradate,ntinse pe raza a 24 de comune. Nu se poate spune ca suprafata
rezultata de 634 hectare este completa si ca astfel toate terenurile degradate din
judetul Botosani vor fi mpadurite, dar este un bun nceput pentru a ameliora
peisajul si pentru a reduce ranile induse de o utilizare nejudicioasa,
necorespunzatoare a terenurilor arabile sau a pasunilor comunale.

Conditii generale de
vegetatie
Din punct de vedere bioclimatic forestier, teritoriul este ncadrat n zona
de silvostepa nordica (rece) si are urmatorii parametri climatici caracteristici:
temperatura medie anuala, circa 8,5C (cu 23C mai mica dect n silvostepa sudica)
temperatura lunii ianuarie, -4,5C (cu 23C mai mare dect n silvostepa sudica);
precipitatii medii anuale, se situeaza n jurul valorii de 530 mm, din care majoritatea (250
mm) cad n intervalul aprilie-iulie, cnd cad frecvente ploi cu caracter torential, favoriznd
procesele de eroziune si de alunecare;
evapotranspiratia potentiala este de 635 mm, depasind astfel precipitatiile cu 105 mm, ceea
ce creeaza un deficit hidric important, de circa 20%;
umezeala relativa a aerului, n estival 65 % (specifica pentru zona forestiera);
indicele de ariditate De Martonne este 28,6, ceea ce atesta ntr-adevar un climat relativ
favorabil pentru speciile mezofile de stejari si alte specii,conditiile de sol devenind astfel
determinante;
data medie a primului nghet - 11.X;
data medie a ultimului nghet - 25.IV;
durata medie a perioadei de vegetatie - 160 180 zile.

Efectele defrisarilor

Datorit omului, n prezent,cele mai mari pduri ale lumii sunt n grav pericol. Jumtate din
suprafaa original de pdure a fost distrus i lucrurile sunt pe cale s se nruteasc, dac rata actual
de despdurire nu este ncetinit. Acest lucru ar fi catastrofic nu numai din pricina faptului c multe specii
de animale i au habitatul n pdure , ci i deoarece pdurile joac un rol important n reglarea climei
planetei.Ca urmarea a defririlor masive criza ecologic se acutizeaz tot mai vertiginos:
- s-au intensificat procesele de erodare a solurilor;
- sunt tot mai frecvente secetele;
- a degenerat starea masivelor forestiere;
- a srcit flora i fauna, s-a creat pericolul dispariiei unor specii de animale i plante
- s-au intensificat alunecrile de teren, ce produc grave pierderi materiale economiei naionale

Ministrul delegat pentru Ape, Pduri i Piscicultur, a declarat c programul de regenerare a

pdurilor pentru 2014 prevede o suprafa de 29.741 de hectare, din care 10.415 hectare sunt de mpd
uriri efective.
Potrivit ministrului, pentru acest an, a fost alocat o sum de aproximativ 30 de milioane de l
ei pentru astfel de lucrri, din care patru milioane de lei provin din bugetul statului i peste 25 de milioa
ne de lei din Fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaii pentru pduri.
La rndul su, directorului general al Regiei Naionale a Pdurilor (RNP) Romsilva, a declar
at c programul de mpduri prevzut pentru 2014 vizeaz doar fondul forestier naional, ns, la nivelul
Romniei, necesarul este mult mai mare.

SITUAIA ACTUAL A PDURILOR DIN ROMNIA

Romnia avea n 1800 o suprafa de 8,5 mil. ha pdure, adic 36% din teritoriu,suprafa care s-a redus
continuu, astfel c s-a ajuns ca n prezent suprafaa fondului forestier s fie de 6,496 mil. ha, respectiv
27,3 % din teritoriul rii.Aceste reduceri s-au nregistrat, n principal, ca urmare a reformei agrare din 1864
i a legii privind nfiinarea izlazurilor comunale din anul 1920. Astfel, peste un milion de hectare de pduri
au fost scoase din fondul forestier, mare parte din ele fiind defriate, n vederea transformrii n puni.

Padurea este o resursa

economica importanta, un
esential regulator hidrologic si de
temperatura, un atenuator al
socurilor climatice: iarna
franeaza viscolele, vara
absoarbe surplusul de apa, pe
care-l restiruie apoi trepatat in
natura, diminueaza efectul
viiturilor, stabilizeaza solul, e
generatoare de oxigen si filtru
pentru noxe. Daca padurile
noastre ar disparea, odata cu ele
ar pieri aproximativ 70% dintre
speciile de plante si animale
salbatice.

Saracirea in continuare a
ecosistemului forestier va induce
dezechilibre ecologice grave, ca
patrunderea exploziva a unor specii
invazive, degradarea terenurilor,
toate cu efecte directe asupra
productivitatii agricole. Fara paduri
si fara vietuitoarele lor, va disparea
o resursa capitala pentru turism,
caci peisajul rural, cel al statiunilor,
cel montan vor suferi mutilari
irecuperabile. O Romanie
despadurita va fi o tara cu mult mai
urata si mai vulnerabila. In
speranta ca acest lucru sa nu se
intample, ne punem intrebarea :
Cine va salva padurile
Romaniei ?

CONCLUZII

Cu exceptia microdepresiunilor
din suprafetele afectate de
alunecari, care beneficiaza de un
regim mai favorabil de umiditate
a solului,sortimentul speciilor
forestiere capabile sa faca
fata acestor conditii stationale
extrem este foarte redus, fiind
limitat, de regula, la specii
arborescente de marimea a II-a
si a III-a si arbusti cu caracter
xerofit, rezistente la continutul
ridicat de carbonati de
calciu,
argilozitatea solului si continutul
redus de substanta organica.