Sunteți pe pagina 1din 11

Iepurasul aducator de oua rosii provine de pe meleaguri germane si

simbolizeaza fertilitatea.
Simbolul iepurelui provine inca din vremea festivalurilor pagane
dedicate zeitei Eastre.
Legenda spune ca Eastre a gasit intr-o iarna o pasare ranita pe
camp.
Pentru a o salva de la moarte, zeita a transformat-o intr-o
iepuroaica, aceasta pastrand insa capacitatea de a depune oua.
Pentru a-i multumi binefacatoarei sale, iepuroaica decora ouale
facute si le daruia zeitei.
Din aceasta legenda s-a nascut si traditia ca iepurasul sa aduca
daruri copiilor.
Copiii credeau ca Iepurasul avea sa le aduca multe oua colorate
daca au fost cuminti in timpul anului.
Tot traditia spune ca la inceput o femeie care iubea foarte mult
copiii ascundea
cosulete pline cu oua, astfel incat ei sa le gaseasca foarte usor.
Srbtoarea primverii,
Srbtoarea nvierii
Srbtoarea luminilor,
Bucuria cretinilor(Sf.Pati)
ntr-un coulet gtit,
Mama mea a pregtit
Vin, pasc si ouoare
Pentru o mare srbtoare(Sf.Pati)
Clopote rsun,
Cretinii se adun
n casa Domnului,
S se roage Lui. (Sf. Biseric)
E fragil, e colorat,
Poate fi i-ncondeiat,
E simbol al Patelor
Bucuria pruncilor(Oul de Pati)
Cap n cap le ciocnim,
ar apoi pe rnd rostim:
- Hristos a nviat!
- Adevrat a nviat!(Oule
de Pati)
Cine-ascunde-n mare grab
n gradin printre iarb
Ouoare colorate,
De copii sunt cutate? (Iepuraul)
Mititel, fricos, pufos
El aduce ntr-un co
Ouoare colorate
i frumos ncondeiate. (Iepuraul)

IEPURAUL DE PATE
Cu sfial-n ochi i-n pai,
A sosit un iepura
mbrcat n hain nou
i n brae-un co cu ou.
Cte unul ncetior
Le aeaz binior,
Printre firele de iarb,
Dar ncet, s nu se sparg.
VINE IEPURAUL
Iepuric-iepurel
St tot anul cuminel.
Vine doar n primvar,
n gradin, de cu sear.
Cci, vezi bine, el cunoate
Cnd e vremea pentru Pate !
i atunci, de diminea,
Dup ce te speli pe fa,
Tu s caui n gradin,
Pe sub tufe de sulfin,
Ou roii, bomboanele,
Ciocolat, acadele.
DE PATI
Bucurai-v de srbtoare,
n aceast zi cu soare,
Domnul Sfnt s va-nsoeasc,
mprii ou i pasc,
Din inim n cor cntai
i lui Hristos v nchinai.

El falnic iese din mormnt


Iar noi l ateptm cntnd.
,,Hristos a nviat!"
,,Adevrat a nviat!"

N ZIUA DE PATI
Toi copiii azi se mbrac
Cu ce au ei mai frumos
i prini lor le cnt
nvierea lui Cristos.
i la mas ciocnesc astzi,
Toi copiii cei cumini,
Ou roii i pestrie,
Cu iubiii lor prini.
Toi copiii azi sunt darnici,
Cci ei tiu c lui Cristos,
i sunt dragi numai copiii
Cei cu sufletul milos.
i copiii buni la suflet,
Azi cu bucurie dau,
Pastile in sat - R. Niger
Azi in sat,
Parca-i ziua mai frumoasa
Si soseaua-i mai voioasa.
Am plecat acum cu totii,
Si bunicul si nepotii,
La altar, la inchinat!
Bucurosi
Ne-am intors, apoi, acasa,
Si ne-am asezat la masa.
Apoi mult ne-am veselit
Si la masa am ciocnit
Oua rosii!
IEPURAUL
Lungi urechi, codi mic,
Un nsuc, botic, musti,
opie ziua ntreag
i e tare ugub.
Are o blni moale,
i e tare frumuel.
O dat pe an el vine
Cu desaga dup el.
i aduce-n tolba sa,
La copiii cuminei,
Dulciuri multe, fructe, jocuri
i tot ce i doresc ei.

Nici de ou el nu uit
i, de cum sosete-n tind,
Las cte-un ouor,
S ciocneasc toi de zor.
Ai ghicit cine o fi ?
Iat, de nu vei ghici,
Rspunsul vi-l dau pe loc:
Este iepuraul OP !
La Pasti - George Toparceanu
Astazi in sufragerie
Dormitau pe-o farfurie
Necajite si manjite
Zece oua inrosite.
Un ou alb abia ouat
Cu mirare le-antrebat
"- Ce va este fratioare
Ce va doare?
Nu va ninge
Nu va ploua
Stati gatite-n haina noua
Parca, Dumnezeu ma ierte
N-ati fi oua..."
"- Suntem fierte!"
Zise-un ou rotund si frez
Langa pasca cu orez.
Si schimbandu-si brusc alura,
Toate-au inceput cu gura:
"- Pan' la urma tot nu scap"
"- Ne gateste de parada"
"- Ne ciocneste cap in cap
Si ne zvarle coaja-n strada"
"- Ce rusine! Ce dezastru!
Preferam sa fiu omlet"
"- Eu, de m-ar fi dat la closca,
As fi scos un pui albastru"
"- Si eu unul violet"
"- Eu mai bine-ar fi sa tac
Asa galben sunt, ca-mi vine
Sa-mi inchipui ca pe mine
M-a ouat un cozonac!"

OUA ROSII
Cu 2000 ani inainte de Cristos chinezii foloseau oua colorate. Cercetari
etnografice descriu obiceiuri ale oualelor colorate n Ucraina (asemanatoare cu
cele de la noi), Bulgaria, Ungaria, Cehoslovacia, Polonia, Rusia, Grecia, Italia,
Franta, Spania, Austria, Germania, Elvetia, Belgia, Olanda, Lituania, Finlanda,
Estonia, Suedia, Armenia, Egipt si Anglia (unde ouale colorate au fost nlocuite cu
oua de ciocolata).
Dar de ce oua rosii de Pasti ? Legendele crestine
leaga simbolul oualelor rosii de patimile lui Isus.
Rastignirea si nvierea reprezinta renvierea naturii
primavara si cu reluarea ciclurilor vietii. Oul, el nsusi
purtator de viata, devine un simbol al regenerarii, al
purificarii si al vesniciei. Legenda spune ca atunci
cnd Isus a fost batut cu pietre, acestea atingndu-l
s-au transformat n oua rosii. O alta traditie afirma ca
Sf.Maria, venind sa-si vada Fiul rastignit, i-a adus oua,
care s-au nsngerat sub cruce. Alta legenda afirma
ca dupa ce Isus a fost rastignit, carturarii saducei si
rabinii farisei au facut un ospat de bucurie. Unul dintre ei a spus: "Cnd va nvia
cocosul pe care-l mncam si ouale fierte vor deveni rosii, atunci va nvia si Isus".
Nici nu si-a terminat acela spusele si ouale s-au si facut rosii, iar cocosul a nceput
sa bata din aripi. In traditia populara romneasca ouale de Pasti sunt purtatoare
de puteri miraculoase: vindeca boli, protejeaza animalele din gospodarie, sunt
benefice n felurite situatii etc.
Culoarea rosie este simbol al focului purificator. O credinta din Bucovina afirma
ca oul rosu este aparator de diavol. Acesta se intereseaza daca oamenii fac oua
rosii si umbla cu colinda, caci doar atunci cnd aceste obiceiuri vor nceta, el va
iesi n lume. Alta poveste a oualelor rosii: "Sase surori maritate au vrut sa ucida
pe a saptea sora a lor, care facea ochi dulci celor sase cumnati ai sai. Pietrele nsa
cu care au cautat sa arunce ntr-nsa s-au colorat n diferite chipuri. Sora aceasta
a ramas neucisa, dar n aceasta amintire poporul a nceput sa coloreze ouale n
duminica Pastilor, cnd s-a ntmplat aceasta". Una dintre cele mai vechi marturii
privind ouale colorate de la romni este a secretarului florentin al lui Constantin
Brncoveanu, Antonio Maria del Chiaro, care, pe la 1700, se minuna de culoarea
aurie a oualelor vopsite de la Curtea domnitorului muntean.
Culorile folosite corespund unei anumite simbolistici:
Rosu = simbol al sngelui, soarelui, focului, dragostei si bucuriei de viata.

Negru = absolutism, statornicie, eternitate.


Galben = lumina, tinerete, fericire, recolta, ospitalitate.

Verde = rennoirea naturii, prospetime, rodnicie, speranta.

Albastru = cer, sanatate, vitalitate.

Violet = stapnire de sine, rabdare, ncrederea n dreptate.

Mai demult, ouale erau vopsite n culori vegetale, astazi se folosesc mai mult
cele sintetice, chimice. Culorile vegetale erau preparate dupa retete stravechi,
transmise din generatie n generatie, cu o mare varietate de procedee si tehnici.
Plantele, n functie de momentul cnd erau recoltate, de timpul de uscare sau de
modul n care erau combinate, ofereau o gama extrem de variata de nuante.

Extrem de diversificate si ingenioase sunt materialele si instrumentele folosite la


decorarea oualelor. In functie de regiunile tarii, exista procedee specifice pentru
realizarea oualelor decorative. In unele parti sunt folosite oua fierte, n alte zone
cele golite de continut. Oua decorative se mai fac cu vopselele n relief (Vrancea,
Putna Sucevei), mpodobite cu margele (Bucovina), din lemn (zona Neamt), din
lut (Corund-Harghita) sau chiar din material plastic (Bucovina).
Ornamentica oualelor decorative este extrem de variata, ea cuprinznd simboluri
geometrice, vegetale, animale, antropomorfe, skeomorfe (unelte de munca) si
religioase. Astfel, numai n ornamentarea geometrica deosebim simboluri si
semnificatii precum:

linia dreapta verticala = viata


linia dreapta orizontala = moartea

linia dubla dreapta = eternitatea

linia cu dreptunghiuri = gndirea si cunoasterea

linia usor ondulata = apa, purificarea

spirala = timpul, eternitatea

dubla spirala = legatura dintre viata si moarte.

Legenda Iepuraului de Paste

Iepuraul de Paste este un animlu misterios, mister ce-l poart cu sine nc din
cele mai vechi timpuri. Este att de drgla, de rapid, sfios si sta mereu cu ochii
deschii, chiar si cand doarme (pleoapele sale nu sunt suficient de lungi pentru a acoperi
in ntregime globul ocular). Tocmai datorita acestor particulariti inca din timpurile cand
oamenii triau in triburi iepuraul a fost considerat o fiina nocturna, selenara,
comparndu-i forma cu imaginile care se vad pe Luna. De exemplu, daca va uitai atent...
cu siguran o sa observai forma unui iepura sau mcar urma lbuelor lui.
Cu muli, foarte muli ani in urma, intr-o poieni dintr-o frumoas pdure plina de
animlue a aprut o pasare. Aceasta pasare era deosebit de frumoasa, cu penele in
culorile curcubeului si cu triluri angelice, cum nu se auziser mai frumoase. Glasul ei era
att de frumos, nct pana si vntul se oprea din btile sale pentru a strnge
minunatele triluri ca sa le poarte mai apoi printre frunze si flori prin toata pdurea, cat
mai departe.
Nimeni nu tia de unde a venit aceasta pasare si cat avea sa rmn in acea
poieni, insa toate animluele din pdure o iubeau pentru ca le ncnta in fiecare zi cu
cntecele ei fermectoare. Frumoasa fptura si-a fcut cuib in mijlocul poieniei, in
scorbura celui mai vechi copac. Acolo i ducea ea traiul, cntnd in fiecare dimineaa si
seara si strngnd in jurul copacului o groaza de animlue venite sa o asculte cu
ncntare.
Aa decurgea fiecare zi in pdurice de cand se instalase pasrea miastra. Iarna
tocmai trecuse si zilele cu soare erau tot mai dese, prilej de bucurie pentru ntreaga
pdure si de cntec pentru misterioasa pasare. Insa, intr-o zi, nimeni nu tie cum si cand
exact, animalutele pdurii au gsit pasarea frumos colorata czuta lng btrnul copac,
rnit, scond gemete de durere... gata sa moara! Speriate ca s-ar putea ntmpla ce
era mai ru toate animalutele au dat fuga la templul Zeiei Lunii, Eostre, rugndu-se
fiecare ca aceasta sa fac o minune si sa salveze miastra pasare.
Eostre le-a auzit ruga si s-a cobort sa vad ce poate face, insa in ciuda tuturor
eforturilor ei era destul de greu sa mai salveze pasarea. In cele din urma, a gsit insa
singura soluie prin care ii putea salva viata: aceea de a transforma miastra pasare intrun iepura. Acum Iepuraul nu mai cnta, dar putea in continuare sa fac oua.
Si astfel de atunci, in semn de mulumire, in fiecare primvar, cnd are loc
echinociul, Iepuraul ii duce Zeiei Lunii un dar constnd in oule sale pe care le
picteaz in culorile curcubeului. Si pentru ca iepuraul este o fiin iubitoare, s-a gndit
sa mpart frumoasele sale oua si alte daruri celor npstuii si copiilor care au fost
cumini. Astfel, in fiecare an Iepuraul vine cu mici cadouri pentru copii, las oule pe
masa de Paste sau le ascunde in grdinie printre flori ori le aeaz frumos in cuiburile ce
sunt pregtite special pentru el. Si fiindc iubete copiii, Iepuraul aduce special pentru
acetia oua din ciocolata si alte surprize, spernd ca si in anul ce vine sa fie la fel de
cumini.
Iepuraul vine atunci cand are loc echinociul de primvar, insa venirea lui nu are
o legtur direct cu srbtorile pascale. El anun venirea vremurilor frumoase, calde,

renvierea naturii, aduce norocul, bucuria, bogia si totodat fertilitatea, simbolul cel
mai vechi al Iepuraului.

S-ar putea să vă placă și