Sunteți pe pagina 1din 10

Curs 5

Serii numerice. Serii de puteri


5.1

Serii alternate

Deni
tia 5.1.1 Spunem despre o serie de numere reale

1
P

xn ca este o serie alternat


a

n=1

daca xn xn+1 < 0 pentru orice n 2 N, adica daca termenii sai alterneaza ca semn.
Orice serie alternat
a poate pus
a n una din formele:
1
X

n 1

( 1)

xn sau

0 pentru orice n 2 N. Seriile


1

( 1)n xn

n=1

n=1

cu xn

1
X

1 1
( 1)n
+
::: +
2 3
n
1 + 2 3 + 4 :::

+ ::: sau

sunt serii alternate.


Teorema 5.1.2 (Criteriul lui Leibniz) Daca (xn ) este un sir descrescator cu limita 0;
1
P
atunci seria alternata
( 1)n xn este convergenta.
n=1

Demonstra
tie. Se aplic
a criteriul lui Dirichlet, avnd n vedere c
a

1
P

( 1)n are sirul

n=1

sumelor partiale m
arginit.

1 ( 1)n
P
este o serie
n
n=1
1
P
x
x
convergent
a. Tot convergent
a este si seria
( 1)n sin , pentru orice x 0, sirul sin
n
n
n=1
ind, de la un rang ncolo, descresc
ator.

Exemplul 5.1.3 Asa cum am ar


atat si n exemplul anterior, seria

5.2

Serii absolut convergente. Serii condi


tionat convergente

Dac
a avnd dat
a o serie cu termeni oarecare

1
P

xn studiem seria modulelor,

n=1

remarc
a faptul c
a putem obtine att serii convergente, cum este cazul pentru
1

1
P

n=1

jxn j ; se

1 ( 1)n
P
; ct
2
n=1 n

CURS 5. SERII NUMERICE. SERII DE PUTERI

1 ( 1)n
P
. Se pune problema dac
a exist
a o leg
atur
a
si serii divergente, cum este cazul pentru
n
n=1
ntre convergenta seriei modulelor si convergenta seriei initiale.

Deni
tia 5.2.1 Fie seria cu termeni oarecare
1. Spunem ca seria

1
P

1
P

xn .

n=1

xn este absolut convergent


a daca seria

n=1

n acest caz, notam

1
P

2. Spunem ca seria
1
P

n=1

xn (AC).

n=1

1
P

1
P

xn este condi
tionat convergent
a sau semiconvergent
a daca

n=1

xn este convergenta iar seria

n=1

jxn j este convergenta.

1
P

n=1

jxn j este divergenta. n acest caz, notam

1
P

xn (SC).

n=1

1 ( 1)n
1 ( 1)2
P
P
Seria
este un exemplu de serie conditionat convergent
a, n vreme ce
2
n
n=1
n=1 n
este un exemplu de serie absolut convergent
a.

Teorema 5.2.2 Daca

1
P

xn este absolut convergenta, atunci

n=1
1
P

n=1

conditia Cauchy:
8" > 0; 9n" 2 N; n

1
P

jxn j ind convergent


a, satisface

n" ; 8p 2 N : jxn+1 j + ::: + jxn+p j < ".

n" si p 2 N,

jxn+1 + ::: + xn+p j


Deci, seria

xn este si convergenta.

n=1

Demonstra
tie. Aplic
am criteriul lui Cauchy. Seria

Dar atunci, pentru orice n

1
P

jxn+1 j + ::: + jxn+p j < ".

xn ndeplineste conditia Cauchy, de unde este convergent


a.

n=1
1 ( 1)n
P
Observa
tia 5.2.3 1. Reciproca acestei teoreme nu este adevarata: seria
este
n
n=1
convergenta, fara a absolut convergenta.
2. Pentru seriile cu termeni pozitivi cele doua notiuni sunt echivalente.
3. Deoarece seria modulelor ata
sata unei serii cu termeni oarecare este o serie cu termeni
pozitivi, putem studia absoluta convergenta folosind criteriile stabilite pentru serii cu termeni
pozitivi. n felul acesta, ecare criteriu de convergenta de la serii cu termeni pozitivi devine
un criteriu de convergenta pentru serii cu termeni oarecare.

5.3

Produs al dou
a serii

S
a consider
am dou
a serii convergente

1
P

n=1

xn = x si

1
P

yn = y: Am studiat cteva criterii, cum

n=1

ar criteriul lui Dirichlet sau criteriul lui Abel, pentru convergenta seriei

1
P

xn yn . Totusi,

n=1

un alt produs este de mai mare interes: acela n care apar toate produsele de forma xn ym cu
n; m 2 N :

SERII
5.3. PRODUS AL DOUA

Deni
tia 5.3.1 Numim produs dup
a Cauchy sau produs Cauchy al seriilor
1
P

yn seria

n=1

1
P

1
P

xn si

n=1

zn n care

n=1

zn =

n
X

xk yn

k+1 :

k=1

( 1)n
Exemplul 5.3.2 Fie xn = yn = p , n 2 N
n
criteriului lui Leibniz. Avem atunci:
zn =

n
X

xk yn

k+1

k=1

de unde
jzn j =

n
X

p p
k n
k=1

Cele dou
a serii sunt convergente, conform

n
X

( 1)n+1
p p
;
k
n
k
+
1
k=1

1
k+1

n
X
1

n
k=1

= 1:

Deci, termenul general nu tinde la 0 si astfel seria nu este convergent


a.
Vom vedea n continuare c
a dac
a cel putin una din cele dou
a serii este absolut convergent
a,
atunci produsul dup
a Cauchy este o serie convergent
a.
Teorema 5.3.3 (Mertens) Daca doua serii sunt convergente si cel putin una este absolut
convergenta, atunci produsul dupa Cauchy al celor doua serii este convergenta iar suma sa
este egala cu produsul celor doua serii.
n
1
1
n
P
P
P
P
yk , pentru orice
xk si Tn :=
Demonstra
tie. Fie S =
xn si T =
yn cu Sn :=
n=1

n 2 N ; astfel nct seria


1
P

1
P

n=1

n=1

k=1

k=1

jxn j < 1. Vom exclude cazul trivial n care toti termenii seriei

yn sunt 0 de la un rang ncolo.

n=1

Din absoluta convergenta a seriei

1
P

xn rezult
a c
a exist
a M > 0 astfel nct

n=1

pentru orice n 2 N. Fie " > 0: Din convergenta seriei


9n1 2 N astfel nct 8n

1
P

n
P

k=1

yn rezult
a c
a

jxk j

n=1

n1 s
a avem jTn

Tj <

"
:
2M

Mai departe, deoarece n particular xn ! 0; exist


a un rang n2 astfel nct pentru n n2 s
a
aib
a loc:
"
jxn j <
:
2 (jT1 T j + jT2 T j + ::: + jTn1 T j)
S
a remarc
am n continuare c
a pentru sirul sumelor partiale al seriei produs dup
a Cauchy
avem:
Un = z1 + z2 + ::: + zn = x1 y1 + (x1 y2 + x2 y1 ) + ::: + (x1 yn + ::: + xn y1 )
= x1 (y1 + ::: + yn ) + x2 (y1 + ::: + yn 1 ) + ::: + xn y1
= x1 Tn + x2 Tn 1 + ::: + xn T1
= x1 (Tn T ) + x2 (Tn 1 T ) + ::: + xn (T1 T ) + T (x1 + ::: + xn )
= x1 (Tn T ) + x2 (Tn 1 T ) + ::: + xn (T1 T ) + T Sn :

CURS 5. SERII NUMERICE. SERII DE PUTERI

Dar atunci, pentru n

n1 + n2 + 1, avem

jUn T Sn j = jx1 (Tn T ) + x2 (Tn 1 T ) + ::: + xn (T1 T )j


jx1 (Tn T ) + x2 (Tn 1 T ) + ::: + xn n1 (Tn1 +1 T )j +
+ jxn n1 +1 (Tn1 T ) + ::: + xn (T1 T )j
"
" (jT1 T j + jT2 T j + ::: + jTn1
(jx1 j + ::: + jxn n1 j) +
2M
2 (jT1 T j + jT2 T j + ::: + jTn1
" "
< + = ":
2 2

T j)
T j)

Deci, lim Un = ST:


n!1

Teorema 5.3.4 Produsul dupa Cauchy al doua serii absolut convergente este o serie absolut
convergenta, cu suma egala cu prosusul sumelor celor doua serii.
1
1
P
P
Demonstra
tie. Fie S =
xn si T =
yn dou
a serii absolut convergente. Conform
n=1

n=1

teoremei lui Mertens, seria produs dup


a Cauchy este convergent
a si are suma ST .
1
1
P
P
Aplicnd teorema lui Mertens pentru seriile (cu termeni pozitivi)
jxn j si
jyn j rezult
a
c
a seria produs dup
a Cauchy

1
P

n=1

n=1

z~n , unde

n=1

z~n = jx1 j jyn j + ::: + jxn j jy1 j

este convergent
a. Dar,
jzn j = jx1 yn + ::: + xn y1 j
ceea ce antreneaz
a c
a seria

1
P

jx1 j jyn j + ::: + jxn j jy1 j = z~n ;

zn este absolut convergent


a.

n=1

Dac
a niciuna din serii nu este absolut convergent
a, n general nu se poate spune nimic
despre natura seriei produs dup
a Cauchy.

5.4

Serii de puteri

Deni
tia 5.4.1 Se nume
ste serie de puteri centrata n z0 o serie de forma
a0 + a1 (z

z0 ) + ::: + an (z

z0 )n + ::: =

1
X

an (z

n=0

z0 )n ; an 2 R; z; z0 2 R:

(5.1)

Numerele an poarta denumirea de coecien


tii seriei. Daca facem schimbarea de variabila
x = z z0 ; seria (5.1) se poate scrie de forma
2

a0 + a1 x + a2 x + ::: + an x + ::: =

1
X
n=0

an xn ; an 2 R; x 2 R:

(5.2)

Vom studia seriile de forma (5.2). Dac


a n seria de puteri (5.2) se d
a o valoare particular
a
lui x; se va obtine o serie numeric
a si deci trebuie rezolvat
a problema convergentei acestei
serii. Este evident c
a pentru anumite valori ale lui x seria (5.2) poate convergent
a sau
nu. Problema fundamental
a n teoria seriilor de puteri este aceea de a determina multimea
punctelor din R n care seria este convergent
a (sau divergent
a). n orice caz pentru x = 0 se
obtine ntotdeauna a0 si deci multimea punctelor de convergenta a seriei (5.2) nu este vid
a.

5.4. SERII DE PUTERI

Teorema 5.4.2 (Abel) Pentru orice serie de puteri de forma

1
X

an xn exista un numar

n=0

R; 0 R 1 astfel nct:
1. seria este absolut convergenta pe intervalul deschis ( R; R) ;
2. pentru orice x; astfel nct jxj > R; seria este divergenta.

Num
arul R care ndeplineste conditiile 1 si 2 se numeste raz
a de convergen
ta
a seriei
de puteri, iar intervalul ( R; R) se numeste interval de convergen
ta
al seriei de puteri.

5.4.1

Determinarea razei de convergen


ta

n intervalul de convergenta seria de puteri ind absolut convergent


a, raza de convergenta
se determin
a folosind criteriile de convergenta de la serii cu termeni pozitivi.
Teorema 5.4.3 Fie o serie de puteri de forma

1
X

an xn : Daca

n=0

innita) atunci
R=

8
1
>
< ;

daca 0 <

0; daca
>
:
1; daca

= lim

n!1

p
n

jan j (nita sau

< 1;

= 1;
= 0:

Demonstra
tie. Fie x0 un punct oarecare. Consider
am seria de numere

n=0

Termenii acestei
serii sunt un = jan j jx0 jn
p
p
n u = jx j n ja j; deci
n
0
n
lim

n!1

p
n

1
X

jan j jx0 jn .

0: Aplic
am criteriul r
ad
acinii acestei serii. Atunci

un = lim jx0 j
n!1

p
n

jan j =

jx0 j :

p
Dac
a = 0; atunci lim n un = 0 < 1; deci seria este absolut convergent
a oricare ar x0
n!1
din R, deci R = 1:
p
Dac
a = 1 si x0 6= 0 rezult
a lim n un = 1 > 1; deci seria este divergent
a pentru orice
n!1
x0 6= 0; adic
a R = 0:
p
Dac
a 0 <
< 1 atunci rezult
a lim n un = jx0 j : Dac
a jx0 j < 1 atunci seria
n!1
1
X
jan j jx0 jn este absolut convergent
a, deci punctele de convergenta sunt acelea pentru care
n=0

jx0 j <

= R: dac
a jx0 j > 1 atunci seria

1
X
n=0

jan j jx0 jn este divergent


a.

Remarc
am c
a nu se specic
a nimic n leg
atur
a cu punctele pentru care jxj =
R: n aceste puncte se studiaz
a seria numeric
a corespunz
atoare
si se stabile
ste
convergen
ta. Multimea de convergenta poate un interval de forma ( R; R) sau ( R; R]
sau [ R; R) sau [ R; R] :
Exerci
tiul 5.1 S
a studiem seria

1
X

2n xn : Avem an = 2n : Pentru a determina raza de con-

n=0

vergenta calcul
am
lim

n!1

p
p
n
n
jan j = lim 2n = lim 2 = 2:
n!1

n!1

CURS 5. SERII NUMERICE. SERII DE PUTERI


Rezult
a c
aR=

lim

n!1

1
= ; deci seria este convergent
a (absolut) pe
2
jan j

1
p
n

1 1
;
2 2

1
n x = ; lim an = lim 1 = 1; deci seria este divergent
a.
n!1
2 n!1
1
Pentru x =
se aplic
a acelasi rationament. Deci seria este convergent
a pentru x 2
2
1 1
1
1
;
si divergent
a pentru x 2
1;
[ ;1 :
2 2
2
2
Teorema 5.4.4 Fie o serie de puteri de forma

1
X

an xn : Daca exista lim

n!1

n=0

sau innita) atunci


R=

8
1
>
< ; daca 0 <
0;
>
:
1

an+1
=
an

< 1;

(5.3)

daca = 1;
daca = 0:

Demonstra
tie. Fie x0 6= 0 un punct oarecare. Consider
am seria de numere
si aplicam criteriul raportului. Avem

(nita

1
X
n=0

jan j jxjn

un+1
an+1 xn+1
an+1
0
= lim
= jx0 j lim
:
n
n!1 un
n!1
n!1
an x 0
an
lim

an+1
un+1
= 0 ) lim
< 1; deci seria este absolut convergent
a oricare ar
n!1
n!1 un
an
x0 din R, deci R = 1:
un+1
an+1
= 1 ) lim
> 1; deci seria este divergent
a pentru orice x0 6= 0;
Dac
a lim
n!1
n!1
an
un
adic
a R = 0:
un+1
an+1
an
an+1 xn+1
0
lim
= jx0 j lim
< 1 , jx0 j < lim
= R atunci
= lim
n
n!1 un
n!1
n!1
n!1
an x 0
an
an+1
1
X
seria
jan j jx0 jn este absolut convergent
a, deci punctele de convergenta sunt cele pentru
Dac
a lim

n=0

care jx0 j < R.

Exerci
tiul 5.2 Seria

1
X
1
n=0

Exerci
tiul 5.3 Seria

n!

1
X

xn are R = lim

nn (x

n=0

n!1

(n + 1)!
= 1; deci seria este convergent
a pe R.
n!

1
3)n are R = lim p
= 0: Multimea de convergenta
n!1 n nn

contine numai punctul x = 3:


Studiul unei serii de puteri implic
a n primul rnd determinarea razei de convergenta,
apoi studiul naturii seriei n capetele intervalului de convergenta (evident dac
a r 6= 0; +1):
1
X
1 n
(n + 1)2
Exerci
tiul 5.4 Seria
x
are
R
=
lim
= 1: Multimea de convergenta este
n!1
n2
n2
n=1
1
1
X
1 X ( 1)n
[ 1; 1] deoarece seriile numerice
si
obtinute pentru x = 1 sunt convergente.
n2 n=1 n2
n=1

5.4. SERII DE PUTERI


Exerci
tiul 5.5 Fie seria

7
1
X
n=1

p
n

1
1+
n

n2 +n

xn : S
a se determine multimea de convergenta.
n+1

1
1
Calcul
am lim
jan j = lim 1 +
= e; deci R = : Seria este convergent
a pe
n!1
n!1
n
e
1 1
1
1
;
si divergent
a pe
1;
[
; 1 : Studiem natura n capetele intervalului
e e
e
e
de convergenta.
n2 +n
1
1+
1
X
1
n
Pentru x = obtinem seria
: Scriem termenul general al seriei numerice
e
en
n=0
1n
0
n+1
1
!
n+1
C
B 1+ n
1
C
B
1+
este monoton deobtinute sub forma B
C : Deoarece sirul
e
n
A
@
n2N

1
1+
n

scresc
ator si convergent la e avem

n+1

> e pentru orice n 2 N: Rezult


a c
a termenul

1
general nu converge la zero si deci seria este divergent
a n x = : Din acelasi motiv seria
e
1
diverge si n x =
(n modul termenii generali sunt aceiasi) asa nct seria dat
a converge
e
1 1
1
1
pe
;
si diverge pe
1;
[ ;1 :
e e
e
e

5.4.2

Opera
tii cu serii de puteri

Fie dou
a serii de puteri

1
X

an x si

n=0

1
X
n=0

bn xn ; x 2 R; cu coecienti reali. Atunci seria sum


a

este tot o serie de puteri denit


a astfel:
1
X

an x +

n=0

1
X

bn x =

n=0

1
X

(an + bn ) xn ;

n=0

iar nmultirea cu scalari conduce tot la o serie de putri denit


a astfel:
1
X
n=0

an x =

1
X
n=0

( an ) x n ;

2 R:

Putem spune c
a n raport cu aceste operatii multimea seriilor de puteri formeaz
a un
spatiu liniar. Prima problem
a care se pune este a determina raza de convergenta a seriilor
de puteri ce se obtin n urma acestor operatii si n ce m
asur
a este inuientat
a de razele de
convergenta ale seriilor de puteri cu care se opereaz
a.
Teorema 5.4.5 a) Daca doua serii de puteri au razele de convergenta R1 si R2 ; atunci
pentru raza de convergenta R a seriei suma avem R min fR1 ; R2 g :
b) Daca o serie de puteri se amplica cu 6= 0; atunci seria obtinuta are aceea
si raza de
convergenta.

CURS 5. SERII NUMERICE. SERII DE PUTERI

5.4.3

Propriet
a
ti ale seriilor de puteri n intervalul de convergen
ta

Teorema 5.4.6 (Continuitatea unei serii de puteri) Fie seria de puteri


0: Atunci suma seriei f (x) =

1
X

1
X

an xn cu R >

n=0

an xn este o functie denita si continua pe ( R; R) :

n=0

Teorema 5.4.7 (Derivabilitatea unei serii de puteri) Fie seria de puteri


R > 0: Atunci f (x) =

1
X

1
X

an xn cu

n=0

an xn este o functie derivabila si seria derivata are aceea


si raza de

n=0

convergenta (orice serie de puteri poate derivata termen cu termen).


Teorema 5.4.8 (Integrarea unei serii de puteri) Fie seria de puteri
Daca f (x) =

1
X

an xn cu R > 0:

n=0

an xn atunci seria de puteri poate integrata termen cu termen pe orice

n=0

interval nchis marginit [a; b]

( R; R) si

Zb

f (x)dx =

5.4.4

1
X

Zb
a

1
X

an x n

n=0

Zb
1
X
dx =
an xn dx:
n=0

Serii de puteri remarcabile

Se stie c
a
1
1

= 1 + x + x2 + ::: + xn + :::; x 2 ( 1; 1) :

Din teorema 5.4.8 rezult


a c
a pentru orice x 2 ( 1; 1) avem, tinnd seama c
a

(5.4)
Zx

1
1

dt =

ln (1

x) ;
ln (1

x) = x +

sau
ln (1

x) =

x+

x2
xn
+ ::: +
+ :::
2
n

x2
xn
+ ::: +
+ ::: ; x 2 ( 1; 1) :
2
n

Dar seria din partea dreapt


a este convergent
a si n x =
face acest lucru, n baza unei teoreme) si obtinem
1
( 1)n
1 + + ::: +
+ :::
2
n
deci

= lim ln (1
x& 1

1: Trecem la limit
a (se poate

x) = ln 2;

1 1 1
( 1)n
ln 2 = 1
+
+ ::: +
+ :::
2 3 4
n
si g
asim suma seriei armonice alternante.Fie
x2
xn
ln (1 x) =
x+
+ ::: +
+ ::: ; x 2 ( 1; 1) :
2
n
Trecem pe x ! x si obtinem

5.4. SERII DE PUTERI

sau

x2
( 1)n 1 xn
ln (1 + x) = x
+ ::: +
+ :::; x 2 ( 1; 1) :
2
n
Propriet
atile logaritmilor si sc
aderea seriilor ne conduc la
x2 x4
x2n
1+x
= 2x 1 +
+
+ ::: +
+ ::: :
ln
1 x
3
5
2n + 1
n seria (5.4) trecem pe x ! x2 si obtinem
1
= 1 x2 + x4 x6 + ::: + ( 1)n x2n + :::; x 2 ( 1; 1) :
1 + x2
Aplicnd proprietatea de integrare termen cu termen obtinem
Zx
2n+1
1
x x3 x5 x7
n x
+
+
:::
+
(
1)
+ :::; x 2 ( 1; 1) :
dx
=
1 + x2
1
3
5
7
2n + 1
0

x x3 x5 x7
x2n+1
+
+ ::: + ( 1)n
+ :::; x 2 ( 1; 1) :
(5.5)
1
3
5
7
2n + 1
Seria din partea dreapt
a este convergent
a si n x = 1 ale intervalului de convergenta.
Cum functia arctg x este continu
a, rezult
a c
a (5.5) are loc pentru orice x 2 ( 1; 1] : Pentru
diferite valori particulare ale lui x 2 ( 1; 1] obtinem sumele unor serii numerice. Astfel,
pentru x = 1; g
asim
1 1 1
( 1)n
=1
+
+ ::: +
+ :::
4
3 5 7
2n + 1
1
iar pentru x = p obtinem:
3
1
1
1
( 1)n
1
=p 1
+
+
:::
+
+ :::
6
3 3 5 32 7 33
(2n + 1) 3n
3
arctg x =

care se poate folosi pentru aproximare num


arului :

5.4.5
Fie

Seria binomial
a

2 R si consider
am seria de puteri

1):::(
n + 1) n
x + :::
1!
2!
n!
Se veric
a c
a pentru 6= 0; 1; 2; :::(pentru = 0; 1; 2; ::: se obtine un polinom de grad )
raza de convergenta este R = 1: Fie s(x) suma seriei de puteri pentru x 2 ( 1; 1) : Aplicnd
teorema de derivare a seriilor de puteri, obtinem
1+

s0 (x) =

1!

x+

1)
1!

x+

1)

1)(
2!

x2 + ::: +

2)

x2 + :::: +

1):::(
n + 1) n
x
(n 1)!

+ ::: (5.6)

Amplicnd ambii membri prin x; rezult


a
xs0 (x) =

1!

x+

1)
1!

x2 +

1)(
2!

3)

x3 + :::: +

1):::(
n + 1) n
x + ::: (5.7)
(n 1)!

Adunnd seriile (5.6) si (5.7) obtinem:


(1 + x)s0 (x) =

1!
+
=

1)

1)(
3)
(
1) 2
+
x + :::
1!
2!
1!
(
1):::(
n)
(
1):::(
n + 1) n 1
+
x
+ :::
n!
(n 1)!
(
1) 2
(
1):::(
n + 1) n
x + ::: +
x + ::: = s(x);
1+ x+
1!
2!
n!
+

x+

10

CURS 5. SERII NUMERICE. SERII DE PUTERI

deoarece
(

1):::(
n!

n)

1):::(
n + 1)
=
(n 1)!
=

1):::(
(

1):::(
n!

n + 1)(
n!
n + 1)

n + n)
:

Deci (1 + x)s0 (x) = s(x); 8x 2 ( 1; 1) sau


s0 (x)
=
:
s(x)
1+x
Integrnd aceast
a relatie obtinem:
ln s(x) =

ln(1 + x) + ln C , s(x) = C(1 + x) ;

unde C este o constant


a. Se observ
a c
a s(0) = 1; deci C = 1; adic
a s(x) = (1 + x) : Putem
scrie deci
(1 + x) = 1 +

1!

x+

1)
2!

x2 + ::: +

1):::(
n!

n + 1)

xn + :::; 8x 2 ( 1; 1) : (5.8)

Seria (5.8) se numeste seria binomial


a. Pentru diferite valori ale lui
sumele unor serii particulare.
De exemplu, pentru = 1 reg
asim seria geometric
a cu ratia x:
Pentru = 12 avem:
p

1+x=1+

1
x
2 1!

1
2

avem:

Pentru
p

1
=1
1+x

1
22 2!

x2 +

1
1 3
x + 2 x2
2 1!
2 2!

1 3 3
x + ::: + ( 1)n
3
2 3!

11

se obtin din (5.8)

3 4 ::: (2n
2n n!

3)

1 3 5 3
1 3 4 ::: (2n
x + ::: + ( 1)n
3
2 3!
2n n!

1)

xn + :::

xn + :::

Dezvolt
arile au loc numai pentru x 2 ( 1; 1) : Aceste egalit
ati se pot prelungi si n
extremit
atile n care seria de puteri converge. Pentru aceasta trebuie studiat
a natura acestor
serii de puteri n extremit
aile intervalului de convergenta (exercitiu).
n ultima serie trecem pe x ! x2 si obtinem
p

1
1

x2

=1+

1 2 1 3 4 1 3 5 3
1 3 4 ::: (2n
x + 2 x + 3
x + ::: +
2 1!
2 2!
2 3!
2n n!

1)

x2n + :::

pentru 8x 2 ( 1; 1) :
Integram de la 0 la x si obtinem

arcsin x = x +

1
1 3
1 3 5 4
1 3 4 ::: (2n 1) 2n+1
x3 + 2 x5 + 3
x + ::: +
x
+ :::
2 1!3
2 2!5
2 3!4
2n n! (2n + 1)

pentru 8x 2 [ 1; 1] :