Sunteți pe pagina 1din 93

TULBURARILE ANXIOASE

liana don

ANXIETATE~1
ANXIETEA este o stare afectiv caracterizat
prin afectare negativ marcat,simptome
somatice de tensionare i anticiparea viitorului
Este o experien motivant care este
adaptativ n doze mici dar poate deveni
distructiv n doze mari
Performanele intelectuale i fizice sunt
exacerbate de anxietate. n lipsa acesteia,
puini dintre noi ar putea face mai mult.
liana don

ANXIETATE~2
ngrijorarea, o component a anxietii,care poate fi
definit ca o secven relativ incontrolabil de emoii,
imagini i gnduri negative n legtur cu evenimente
care pot genera senzaie de pericol sau fric n viitor.
Este considerat criteriu in subclasificare tulburrilor
anxioase, n ultimii ani atrgnd atenia n cercetarea
psihologic
Cu toii avem capacitatea de a ne ngrijora acum sau
atunci dr dar pentru a fi considerat patologic este
necesar s difere ca frecven a apariiei (cantitativ)
precum i n ceea ce privete calitatea ei. Coninutul
ideativ al ngrijorrii patologice este invariabil de tip
negativ, nerealist i pare s scape controlului.

liana don

ANXIETE~3

Tulburrile anxioase au cea mai


mare prevalen intre
tulburrile mentale la persoane
ntre 15 pn la 54 de ani.
Dintre tulburrile anxioase,
fobiile specifice sunt cel mai
comun tip , afectnd 9% din
populaie la un moment dat.
Fobia social is este
deasemenea frecvent,
afectnd 8% din populaie.
Agorafobia fr atacuri de
panic i tulburarea anxioas
generalizat afecteaz anual
3%
2% ndeplinesc criteriile
atacului de panic/ an i
Ali 2% ndeplinesc criteriile
tulburrii obsesiv-compulsive
liana don

Comorbiditatea n tulburrile
anxioase
Hunt & Andrews
au constatat n
studiul lor pe
persoane cu
tulburri anxioase
c 81% sufer
practic de
tulburri multiple.
C. Hunt & G. Andrews, Comorbidity in
Anxiety Disorders, J. Psychiatr Res.,
29(6), 1995.
liana don

FRICA~1
Frica este rspunsul imediat de alarm reactiv
la un stimul apreciat ca periculos.
Poate avea caracter adaptativ, ca i
anxietatea.
Activarea semnificativ a sistemului nervos
vegetativ simpatic nsoit de senzaia
subiectiv de teroare motiveaz persoanele s
scape(flee) sau s atace(fight) n situaia in
care se simt nspimntai.
Ceast stare a fost denumit rspunsul flight
or fight i este prezent att la oameni ct i
la animale.
liana don

Activarea sistemului nervos


simpatic la stress
Laexpunerea
expunerealala
La
stres,activarea
activarea
stres,
sistemuluinervos
nervos
sistemului
vegetativsimpatic
simpatic
vegetativ
conducelala
conduce
dezvoltareaacelor
acelor
dezvoltarea
mecanisme
mecanisme
psihologiceii
psihologice
fiziologicenecesare
necesare
fiziologice
supravieuiriinn
supravieuirii
faapericolului.
pericolului.
faa
liana don

Fight or Flight in lumea


animalelor

liana don

10

Stressul nu survine ntotdeauna


dintr-un pericol personal

liana don

11

FRICA~2
Frica este rspunsul fiziologic i psihologic focusat pe o situie
identificabil imediat ca periculoas cu modaliti de scpare
imediat din ea.
Anxietatea, prin comparaie, este o stare afectiva deseori
orientat spre viitor caracterizat prin anticiparea pericolului
neputand s anticipeze sau s sontroleze anumite situaii
apreciate ca periculoase. A
Anxietate poate surveni deasemenea n faa unor cauuz
invizibile sau neidentificabil spre deosebire cu frica a crei
cauz este ntotdeauna identificabil i cunoscut.
Anxietatea este nsoit deasemenea deseori de o coloratur
subiectiv de paralizie fizic ce mpiedic persoana s ia
masuri avn n aceelai timp contiina caracterului iraional al
acesteia.
n ambele cazuri sentimentaul dominant este unul de
alarm.
liana don

12

FRICA~3,ElementeSomatice

Paloare tegumentar
Gur uscat
Tensiune muscular
palpitaii
creterea frecvenei i
amplitudinii respiraiei
fluturi n stomac
furnicturi
Dilatarea pupilelor

transpiraii
Secreie adrenalinic
Secreie acid gastric
inhibat
Pierderea controlului
sfincterian & vezical
Scderea salivaiei
bronhospasm

liana don

13

FRICA~4,Alte Elemente
Elemente cognitive
Ideaie catastrofic
Sentimente de
teroare, panic,
moarte
regresie mental
Alarm emoional
Idei obsesive de
neputin
Frica de pierdere a
controlului

Elemente comportamentale
Nelinite,blocaj, la limit
on the edge
Frisone, aparene de a fi
incapabil s acioneze
insomnia
Iritabilitate
Picioare moijelly
legs,instabilitate,
senzaie de cdere
hiperactivitate

liana don

14

PANICA~1
Clinic termenul de panic,
corespunztor atacului de panic, se
refer la experimentarea acut a unui
sentiment intens de fric sau a unui
disconfort acut, nsoit de simptome
fizice semnificative care includ uzual
palpitaii, dureri precordiale sau
retrosternale, dispnee, ameeli, uneori
senzaie de cdere.
liana don

15

Panica~2

Originea termenului panic


provine din mitologia
greac.
PAN, zeul grec al
naturii,tria pe cmpii i
pduri petrecea mult timp
urmrind nimfele pdurii .
PAN semnific totul i d
natere cuvntului panteism
, credina c Dumnezeu i
lumea material sunt unul i
aceelai lucru,Dumnezeu
fiind prezent n toate.
PAN era atribuit posednd
braele, minile i torsul
unui om dar urechile,
coarnele i copitele unui
goat.

liana don

16

Panica~3
Conform mitului el
dormea uzual intr-o
cavern sau lng drum.
In timpul cltoriei
grecilor, acetia l-au
deranjat, scotnd un
sunet infiortor de
strident i intens nct se
spune c multi cltori
terifiai au murit de fric,
de unde eponimul utilizat
prin numele lui de
panic.

liana don

17

Anxietatea, Frica & Panica

liana don

18

Anxietatea & Nevroza~1


Freud i discipolii si au fost responsabili pentru
primele descrieri psihopatologice ale strilor
anxioase, influennd ntreaga concepie
referitoare la acestea de-a lungul secolului XX.
Pentru Freud, conflictele mintale i/sau sexuale i
impulsiunile instinctuale agresive erau in mare
msur rspunztoare de provocare i generarea
anxietii.
William Cullen, medic scoian, a conceput termenul
de nevroz spre sfritul secolului XVIII pentru a
descrie larga varietate de comportamente
nervoase, psihice fr o cauz fizic (somatic)
aparent dar Freud i-a nsuit termenul
liana don

19

Anxietate & Nevroz~2


Conform viziunii freudiene, cnd Ego-ul sesizeaz un
nivel redus al anxietii acesta este utilizat deseori ca
semn al unui impuls instinctual care a fost asociat
anterior cu dezaprobare sau pedeasps , ateptnu-se
ca acestea s fie aplicate conform expectanelor
invate. Persoana se simte de parc urmeaz sa-i
piard controlul.
Aceasta experien dezagreabil intete mecanismele
defensive iniial reprimarea primar ceea ce previne
recunoaterea contient a impulsului , inhibarea
exprimrii lui i implicit prin aceasta, reducerea
anxietii.

liana don

20

Anxietate & Nevroz~3


Anxietatea asociat cu teama de a nu pierde controlul n
relaie cu impulsiunile instinctive sexuale sau agresive
au fost denumite de Freud Nevroz Anxioas.
Cnd sistemul funcioneaz, anxietatea este adaptativ
i comportamentul persoanei este conform cu
expectaiile sociale
Cnd anxietatea atinge nivele patologice datorate
experienelor traumatice, exacerbarea nivelelor
anxietii liber- flotante pot fora Ego-ul s angajeze
mai multe mecanisme defensive conducnd la
dezvoltarea unei NEVROZE.
Comportamenul obsesiv-compulsiv, fobiile i alte tipuri
de probleme bazale inconstiente, reprimate.

liana don

21

TULBURARILE ANXIOASETIPURI CLINICE (DSM-IV)

ATACUL DE PANICA
TULBURAREA DE PANICA
AGORAFOBIA
TULBURAREA ANXIOASA GENERALIZATA.
FOBIA SPECIFICA.
FOBIA SOCIALA.
TULBURAREA OBSESIV-COMPULSIVA.
TULBURARI POSTTRAUMATICE SI TULBURARI ACUTE DE
STRESS.
TULBURARE ANXIOASA DATORATA UNEI CONDITII
MEDICALA GENERALE.
TULBURAREA MIXTA ANXIOS-DEPRESIVA.

liana don

24

Diagnosticul atacului de panic


Criterii DSM IV TR ~1
O perioada distincta de frica sau disconfort intens in care cel putin
patru din urmatoarele simptome se dezvolta brusc si atind
intensitatea maxima in decurs de pina la 10 minute

1. Palpitatii, batai puternice ale inimii sau puls accelerat.


2. Tremuraturi sau scuturaturi ale intregului corp.
3. Transpiratii.
4. Senzatie de lipsa de aer sau sufocare.
5. Senzatia de a se inabusi.
6. Durere sau disconfort toracic.
7 Durere sau disconfort abdominal.
8. Senzatie de ameteala, instabilitate, cap usor sau
lesin.
9. Derealizare ( senzatie de irealitate) sau
depersonalizare (detasare de sine).
10. Teama de a-si pierde controlul, de a inebuni.
11. Teama de moarte.
12. Parestezii ( senzatii de amorteala, intepaturi(.
13. Valuri de frig sau de caldura.
liana don

25

ATACUL DE PANICA
TIPURI:
ATACURI DE PANICA INEXPECTATE (NESEMNALIZATE):
debutul nu este asociat cu un factor declansant situational; survin
din senin.
ATACURI DE PANICA CIRCUMSCRISE (SEMNALIZATE)
SITUATIONAL: atacurile apar aproape constant la expunerea
sau anticiparea unui stimul, dar nu sunt in mod constant asociate
cu stimulul si nu apar in mod necesar imediat dupa expunere.
ATACURI DE PANICA PREDISPUSE SITUATIONAL: foarte
posibil sa apara la expunerea la un stimul, dar nu sunt in mod
constant asociate cu stimulul si nu apar in mod necesar imediat
dupa expunere.
liana don

26

Teorii biologice
modelele animale de provocaare ale
anxietii,au dovedit n urma progreselor
stiinifice in ceea ce privete
cunoasterea,implicarea neurotransmitorilor
n declanarea tulburrilor mintale
studiiile genetice au adus deasemenea dovezi
solide n ceea ce privete implicarea cel puin
a ctorva componente genetice in dezvoltarea
tulburrilor anxioase. De exemplu, aproape
50% dintra pacienii cu atacuri de panic au
cel puin o rud afectat.
liana don

27

Biochimia panicii
Mesajele majore dinspre
locus caeruleus sunt trimise
spre amigdala, cunoscut
ca trigger. Numeroi neuroni
ai locus caeruleaus
elibereaz noradrenalina, cu
determinism cert n
generarea atacului de
panic i al depresiei.

liana don

29

liana don

30

De acoperire

farmacol

De descoperire

liana don

31

liana don

32

trebuie
pot
vreau

SUPRACONTIENT
CONTIENT
SUBCONTIENT

COMPORTAMENT
liana don

33

trebuie

SUPRACONTIENT

pot

CONTIENT
SUBCONTIENT

vreau

--+

---

VINA
A
P
L
U
C
COMPORTAMENT
liana don

34

trebuie

pot

vreau

SUPRA
CONTIENT

CONTIENT

SUBCONTIENT
LIBERUL
ARBITRU
LIBERTATE
ASUMAT

COMPORTAMENT
liana don

35

trebuie
pot
vreau

SUPRACONTIENT
CONTIENT
SUBCONTIENT

Disociere- splitt

Conversie
Reprimare
Tulb soma
conversiv
DID

COMPORTAMENT
liana don

37

Continuumul mecanismelor disociative


Spectrul disociaiei
MAX

Adaptative
Defensive
Utile
Fiziologice
Even traum
Abuz
Tortur
Contra anulrii Ps
Anx, fobii, dep
Instabile
Fluctuante
Coezive

Stabile
Rigide
noncoezive

Ego-uri
reziduale
liana don

Splitting
Defragmentar
Disoluie
Ego- self
patologice
Anularea Ps
Sk
DID
BLP 38

trebuie
pot
vreau

re
a
c
i
n
Comu
rin
p

t
c
indire ciul
i
benef
ui
l
u
m
o
simpt

SUPRACONTIENT
CONTIENT
SUBCONTIENT

conversie

---

PSIHOSOMATIC
liana don

39

NEUROCHIMIA ANXIETATII
GABA
Agentii care scad GABA cresc anxietatea
Agenii care potenteaza sau au actiune similara cu GABA reduc
anxietatea.

SEROTONINA
are nivel mai redus in lcr.la cei cu tulburare anxioas
BUSPIRONA este un agonist partial al serotoninei = tratament
eficient al anx.

NORADRENALINA
receptorul noradrenercic presinaptic alfa 2 implicat in anxietate
receptorul postsinaptic beta mediaza simptomele autonomice din
anxietate.
liana don

41

SLC6A4: cum ajungem acolo?

SLC6A4:
5HTTLPR
polymorphism

depression,
anxiety disorders,
neuroticism,
response to SSRIs,
substance abuse,
hallucinations
Cells:
Serotonin
signaling

Systems:

liana don

Behavior:
complex functional
interactions and
emergent
phenomena42

Procesul perceptiv al faciesului anxios


angajeaz amigdala

match the emotion

liana don

43

ll

genotipul

Ipoteza

Rspunsul amigdalei pe parcursul procesului


perceptiv al stimulilor anxiogeni este mai mare la
anumite persoane cu vulnerabilitate genetic
liana don

44

liana don

45

Evoluia i durata atacului de


panic
intensitate

dezvoltare

2-5 min.

vrf

resoluie

2-10 min.

liana don

timp

10 min.

47

Medicamente Anxiolitice

liana don

50

Teorii comportamentale
(behavioriste)
Teoriile behavioriste susin c anxietatea este
un rspuns condiionat la stimuli specifici din
mediu.
Alternativ persoanele pot nva s
dobndeasc un rspuns intern de anxietate
imitnd rspunsul prin anxietate al prinilor
conform teoriei nvrii sociale.
Aceste teorii au produs unele dintre cele mai
eficiente intervenii psihoterapeutice in
tulburrile anxioase.
liana don

52

J. B. Watson & Micul


Albert~Condiionarea fricii

liana don

53

Terapie comportamnetal
De ce ar trebui cuiva sa-i fie
team de un obiect alb
pufos?

liana don

55

Terapie comportamental
Desensibilizare sistematic

liana don

56

Terapie comportamental
Flooding

liana don

57

Terapie cognitiv
Repetarea constant
a gndurilor
negative conduce la
anormalitate

liana don

58

TULBURAREA DE PANICAcomorbiditi
SOMATICE

PSIHIATRICE

Boli cardiovasculare
Boli respiratorii
Boli gastrointestinale
Afectiuni vestibulare.

Agorafobia
Alte tulburari
anxioase (Fobia
sociala, tulburarea
anxioasa generalizata,
tulburarea obsesivcompulsiva,
tulburarea de stres
posttraumatic)
Dependenta cronica
alcoolica

liana don

64

TRATAMENTUL TULBURARILOR DE
PANICA- FARMACOLOGIC:
SSRI: Paroxetina, Fluvoxamina, Fluoxetina,
Citalopram.
ANTIDEPRESIVELE TRICICLICE: Imipramina,
Clomipramina.
BENZODIAZEPINELE: Alprazolam, Clonazepam,
Lorazepam.
INHIBITORI AI MONOAMINOXIDAXEI SI INHIBITORI
REVERSIBILI AI MAO:
ANTIDEPRESIVE NOI: Venlafaxina (inhibitor al
serotoninei si noradrenalinei); Nefazodon;
Mirtazapina.
BUSPIRONA.
ALTE: Betablocante, Blocanti ai canalului de calciu,
Anticonvulsivante, Clonidina, Antipsihotice.
liana don

65

TRATAMENTUL TULBURARILOR DE
PANICA-psihoterapeutic
PSIHOTERAPIA COGNITIVCOMPORTAMENTALA
Monitorizare
restructurare cognitiva
tehnici de management
al anxietatii
expunerea la
stimuli/situatii
desensibilizare
PSIHOTERAPIA DE GRUP
PSIHOTERAPIE
PSIHODINAMICA.

liana don

66

TULBURAREA ANXIOASA
GENERALIZATA- GAD
Implica ingrijorare excesiva legata de circumstante,
evenimente sau conflicte reale.
Criterii de diagnostic( DSM-IV):
Anxietate si ingrijorare in majoritatea timpului o
perioada de 6 luni in legatura cu anumite evenimente:
performante scolare, profesionale.
Persoana simte ca ii este greu sa-si controleze teama.
Anxietatea se asociaza cu cel putin 3 din urmatoarele
simptome:

neliniste
usoara fatigabilitate
dificultati de concentrare
Iritabilitate
tensiune muscular
tulburari de somn.

Anxietatea, ingrijorarea sau simptomele somatice


provoaca suferinta semnificativa clinic sau tulburari
sociale, ocupationale, etc.
liana don

67

Ingrijorare excesiv
Iritabilitate
astenie
neliniste
Insomnia

www.images.com

Scaderea concentrrii
liana don

68

liana don

69

e
m
a
t
a
r
T
nt

t. comportamental

Relaxare muscular prograsiv


Training autogen
desensibilizare
t. Cognitiv
t. Farmacologic
AD
BZD
B-bloc
(Gliatto, 2000)
liana don

www.images.com

70

Cine este afectat de GAD?

o 4 millioane americani intre 18 i 54 ani


o 3-4% din populaie sufer de GAD
o de dou ori mai frecvent la femei
(National Institute of Mental Health, 2002)
www.images.com
liana don

74

CAUZE MEDICALE ALE


ANXIETATII
CARDIOVASCULARE
Angina pectorala
Aritmii
Valvulopatii.
ENDOCRINE
Hipercalcemie
Hipertiroidis
METABOLICE
Hiperpotasemia
Hipoglicemia
Hiponatremia
Hipoxia
Porfiria.

NEUROLOGICE
Akathisia
Epilepsia
RESPIRATORII
Astmul
Boli cronice
obstructive ale
cailor respiratorii
Embolia
pulmonara

liana don

75

MEDICAMENTE care pot genera


ANXIETATE

AMFETAMINE
ANTICOLINERGICE
ANTIHIPERTENSIVE ( Rezerpina )
TUBERCULOSTATICE
CAFEINA
DIGITALICE
SIMPATOMIMETICE ( Efedrina)
LEVODOPA
NEUROLEPTICE ( Akathisia)
BRONHODILATATOARE ( Salbutamol, Theophilina)
HORMONI TIROIDIENI
ANTIINFLAMATORII NESTEROIDICE
INHIBITORI SELECTIVI AI RECAPTARII SEROTONINEI.
liana don

76

Dosage Conversion Table for


Benzodiazepines
Benzodiadepines
Half-life*

Dosages (mg)

Alprazolam (Xanax)
6-10

Chlordiazepoxide (Librium)
5-100+
Clonazepam (Klonopin)

25
.5

18-50

Clorazepate (Tranxene)
30-200

15

Diazepam (Valium)
30-100+

10

Estazolam (Prosom)

20-120

Flurazepam (Dalmane)
1-120

30

Midazolam (Versed)

n/a

Lorazepam (Ativan)
Oxazepam (Serax)
3-21
Quazepam (Doral)

10-20
30

liana don

30

78

Agorafobia

Anxietatea legat de a te afla n locuri sau situaii din care scparea


(evadarea, ieirea) poate fi dificil (sau jenant) sau in care ajutorul
nu este diponibil in cazul survenirii unor situaii neateptate sau
predispuse situaional care s conduc la atacuri de panic sau
simptome de panic-like. Agorafobia implic tipic un ansamblu de fobii
caracteristice- CLUSTER-printre care:

Teama
Teama
Teama
Teama

de
de
de
de

a prsi casa singur


locuri publice sau de a sta la rnd
trecere a unui pod being
a cltori cu trenul, autobusul, avion.

Comportament de evitare a situaiilor (ex.Restricionarea


cltoriilor) sau alte situaii sunt suportate cu un distress
marcat sau cu anxietatea anticipatorie a posibilitii de a avea
un atac de panic sau simptome panic-like , sau nevoia de a fi
nsoit de o persoan securizant.

liana don

79

AGORAFOBIA
Anxietatea care apare in situatii in care scaparea
este dificila sau jenanta sau in care nu este
posibil ajutorul in cazul unui atac de panica.
Ex: a se afla intr-o multime, singur inafara casei., a
calatori cu autobuzul, automobilul,avionul, a se afla
intr-un lift sau pe un pod.
Comportamentul de evitare sau necesitatea prezentei
unei persoane insotitoare.
Anxietatea sau evitarea fobica nu este explicata de
o alta tulburare.
liana don

80

Agorafobia in Art

liana don

81

FOBIA SPECIFICA-diagnostic

A. Frica marcata, persistenta, excesiva sau nerezonabila


declansata de prezenta sau anticiparea unui obiect sau situatii
specifice.
B. Expunerea la stimulul fobic provoaca aproape constant
raspuns anxios imediat (care poate sa ia forma de atac de
panica).
C. Persoana recunoaste ca frica sa este nerezonabila sau
excesiva.
D. Situatiile fobice sunt evitate sau suportate cu suferinta
excesiva.
E. Evitarea, anticiparea anxioasa sau suferinta afecteaza
semnificativ activitatea obisnuita a persoanei.
STIMULI FOBICI

ANIMALI
MEDIU NATURAL
SANGE,INJECTII, RANI
SITUATII (transport public,tunel, pod
ALTII ( situatii ce pot produce sufocare, voma, boli)
liana don

84

Fobii specifice
Fobiile specifice sunt clasificate dupa tipul fobiei tip
animal , tip mediului natural, snge, injecii, situaional,
lezional sau alte tipuri
Exemples:

Acrofobia-frica de inlime
Claustrofobia-frica de spaii inchise
Patofobia-frica de boal
Canofobia-frica de cini
Arachnofobia-frica de paianjeni
Hematofobia-frica de snge
Fobofobia- freica de fric

Exist liste complete pentru tipuri de fobii.

liana don

85

Frecvena fobiilor specifice

liana don

86

FOBIA SOCIALA
FRICA IRAIONALA DE SITUATII PUBLICE.
CRITERII DE DIAGNOSTIC:
A. Frica persistenta si intensa de situatiile sociale sau de
functionare in care poate fi pus in dificultate ( a vorbi in
public,a minca, a bea, a scrie, a folosi toalete publice).
B. Expunerea la situatia temuta provoaca anxietate care
poate lua forma atacului de panica.
C. Persoana recunoaste ca frica sa este irationala si
excesiva.
D. Aceste situatii sunt evitate sau suportate cu suferinta
extrema.
E. Evitarea, anticiparea, suferinta interfereaza cu
activitatea obisnuita.
liana don

87

Fobia social

Frica marcat i persistent a


uneia sau mai multor situaii
legate de performan n care
persoana este expus la
persoane la care este
nefamiliarizat i implicit trece
prin scrutinul i critica acestora .
Teama este c va aciona ( sau
si va trda simptomele
anxioase) ntr-o manier n care
se va simi umilit sau jenat (frica
de ridicol).
Expunerea la situaiile sociale
provoac relativ invariabil
anxietate, care poate, care
poate s se dezvolte spre un
atac de panic legat sau
predispus situaional.
Persoana recunoate c frica
este excesiv i iraional.
liana don

88

Simple model for phobia


Trigger
Specific situation/object
Thoughts
Behaviour
Anxiety
Safety behaviours
Avoidances
liana don

89

Abordri strategice ale fobiei sociale


None or
MILD
N=18499

MODERATE
N= 11059

N = 43,071

SEVERE
N= 9207

TREATMENT
RESISTANT
N= 4,307

100%
5 GP visits
+ self-help

70% still
meet criteria
at week 8

30% SSRIs
8mths
+ 4 GPvisits
& self-help

10% still
meet criteria
at week 8

70%
10 Clin Psy
sessions

20% still
meet criteria
at week 14

80% SSRIs
for 12 mths
+4
GP visits

50% 10 Clin
Psy sessions

20% dont
start meds

50% Group
CBT (Clin
Psy)

100%
5 GP + 2
Psych visits

50% stop
drug tmt
50% change

liana don

20% SSRIs for 8 mths, +


4 GP visits
50% 6 Clin Psy sessions

1 Psych visit to change


meds + 6 Clin Psy

10% SSRIs for 12 mths


+ 4 GP visits
10% 8 more Clin Psy
sessions

40% still
meet criteria
at week 14

10% SSRIs
+ 4 GP visits
30% Psych review
+ 8 more Clin Psy

100%
10 Clin Psy sessions

90

TULBURAREA OBSESIVCOMPULSIVA
Implica idei, imagini, ruminatii,
impulsiuni, obsesii sau modele repetitive
de comportament sau actiune
( compulsiuni).
Obsesiile si compulsiunile sunt strine Eului .
Daca pacientul incearca sa le reziste
produc anxietate.
liana don

91

TULBURAREA OBSESIVCOMPULSIVA- criterii diagnostic


A. Prezenta de OBSESII si/sau COMPULSIUNI.
B. Persoana recunoaste caracterul patologic al lor.
C. Obsesiile si compulsiunile provoaca suferinta
intensa, consuma timp si interfereaza semnificativ cu
activitatile uzuale.
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
Alte tulburari anxioase
Episodul depresiv major
Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva.
liana don

92

Rutina normal zilnic

liana don

93

Gndurile intruzive dureroase


pot afecta pe oricine

Like the man in George


Cruikshank's painting
The Blue Devils, some
people may find
unwanted thoughts
threatening and
debilitating. According
to cognitive theorists,

liana don

their reactions to

94

TOC~1
Fie obsesii sau compulsii:
OBSESII
Gnduri, impulsiuni sa imagini persistente i recurente
care sunt experieniate la un moment dat n cursul
tulburrii ca intruzive i neadecvate i car cauzeaz
anxietate marcat sau distres considerabil
Gndurile , impiulsiunille sau imaginile nu sunt pur i
simplu preocupri (ngrijorri)excesive n legtur cu
problemele reale de via
Persoana ncearc s ignore sau s suprime astfel de
gnduri, impulsiuni sau imagini, sau s le neutralizeze cu
alte gnduri sau aciuni.
Persoana recunoate c gndurile, impulsiunile sau
imaginile obsesive sunt un produs al propriei sale mini
( nu impuse din afar ca n inseria gndirii)
liana don

95

TOC~2
COMPULSII
Comportamente repetitive (ex. Splatul minilor,
orde onatul, verificatul) sau acte mentale (ex:
rugciunea, calculatul, repetarea de cuvinte n gnd)
pe care presoana se simte constrns s le
efectueze ca rspuns la o obsesie, ori comformunor
reguli care trebuie s fie aplicate in mod rigid
Comportamentele sau actele mentale sunt destnate
s previn sau s reduc distresul , ori s previn un
eveniment sau o situaie inspimnttoare; ns
aceste comportamente sau acte mentale sau nu sunt
conectate n mod realist cu ceea ce sunt destinate s
neutralizeze sau s previn sau subt excvesive
liana don

96

Biologia TOC
This three dimensional view of the brain shows the
regions that have been implicated in OCD. These
regions tend to be overactive in persons with this
disorder.

liana don

97

TOC in literatur
Capitanul Ahab in romanul
Moby Dick(1851) de
Hermann Melville este un
exemplu clasical unei
persoane OBSEDATE
care conduce spre
urmrirea COMPULSIV
a imensei balene albe.
liana don

98

TOC~3
TOC este considerat o boal rar care
rspunde cu dificultate la tratament
Obsesiile mresc anxietatea unei persoane pe
cn compulsiile o reduc
Ca i n alte tulburri anxioase, persoanele cu
TOC contientizeaz iraionalitatea gndurilor
intruzive precum i a aciunilor impuse i
resimt acest fapt ca ego-distonic, de exemplualienarea Ego-ului Nu sunt eu
TOC consum enorm de mult timp i energie ,
interfernd cu relaiile i performanele
ocupaionale, sociale si de alt tip.
liana don

99

THE OCD CYCLE


OBSESSION/COGNITION
Obsession Inoculation

ANXIETY INCREASED
STRESSORS

STIMULUS
& reinforces
Relaxation Response

PSYCHODYNAMICS
Dynamic

IMMUNE DYSFUNCTION
Striatum
HORMONAL CHANGE
WEATHER
DIET

COMPULSION
Neutralizing Anxiety
Behavior Therapy
Accommodation

DOUBT
Negative Reinforcement
Cognitive Thrapy

TEMPORARY ANXIETY REDUCTION


OC Strengthenend

ANXIETY POOL

TULBURARE DE STRES
POSTTRAUMATIC
Persoana a fost expusa unui eveniment traumatic [a
trait, a asistat sau s-a confruntat cu evenim. care au
implicat moarte sau lezare grava]; raspunsul
persoanei: frica, neajutorare, oroare intense.
Evenimetul este retrait persistent[ rememorari
dureroase, imagini, vise, sentimente, actiuni].
Evitarea persistenta a stimulilor asociati cu trauma
Hiperexcitabilitate persistenta, inexistenta anterior.
Durata simptomelor depaseste o luna.( in stresul acut
posttraumatic durata = 2 zile, max. 4 saptamini).
liana don

103

Stresul nu rezult ntotdeauna din


pericol personal

liana don

104

Dezastre naturale, rzboi &


PTSD

liana don

105

PTSD~1
Cerine experieniale:
Persoana a experieniat, a fost martor sau a fost
confruntat cu un eveniment(e) care au implicat
moartea efectiv, ameninarea cu moartea sau
periclitare a integritii corporale proprii sau a altora
Rspunsul persoanei implic o fric intens,
neputin sau teroare.
Rspunsul peroanei la eveniment survine mai mult
de 4sptmni i dureaz mai mult de o lun.
Evenimentul traumatic este reexperimentat
persistent in mai mulkte modaliti: amintiri
detresante recurentei intruzive, vise reiterante
recurente ale evenimentului, iluzii, halucinaii ale
evenimentului, episoade disociative de flash-back-uri
liana don

106

PTSD~2
Cerine comportamentale:
Evitarea persistent a gndurilor, a activitilor asociate
i a comportamentului de evitare al persoanelor care
deteapt amintirile traumei, sentimentul de detaare
sau nstrinare de ceilalti, incapacitatea de a evoca un
aspect important altraumei, afectvitate amputat,
sentimentul de ngustare a viitorului
Simptome persistente de excitaie cresut

Dificulti de adormire,
Iritabilitate sau accese coleroase
Dificulti de concentrare
Hipervigilen
Rspuns de tresrire exagerat
liana don

107

PTSD~3
subtipuri
Acutla 1-3 luni de la evenimentul
traumatizant
Chronic-persistena peste 3 luni a
simptomelor PTSD (de lung durat)
Debut ntrziat al PTSD- utilizat pentru
descrierea cazurilor in care simptomele nu
survin imediat posttraumatic ci mai degrab
dupa luni sau ani de la derulearea
evenimentului traumatizant.

stresul acut posttraumatic durata = 2-30 zile


liana don

108

liana don

109

liana don

110

liana don

111

How to break vicious cycle of


Depersonalisation
Triggers
Depersonalisati
on Symptoms
Negative
Thoughts:
Rationalise
Behaviour:

Negative
Emotion
s:
Minimis
e

liana don

Grounding techniques;
reduce symptom
monitoring, rumination,
avoidances & safety
seeking behaviours
112

liana don

113
Table 2.3

Securizantautonom
Anxiosevitant
Anxiosrezistent
Mary
Ainsworth
Dezorganizat
Ingrijorare parental m
dezorientat
Protecie M

Tipuri de ataament

Seciritate in relatii m
Bowlby

Ingrijorare parental m
Protecie M
Seciritate in relatii m

Atasament
Ambivalent
Evitant
dezorganizat

Deficite in reglarea afectivitii


Deficit in adaptarea la stres
Deficit mentalizare Fonagy
(abiliti metacogniie sau autoreflectare)
Deficit control impulsurilor
Deficit mindfullness (FRITSH)

3 atitudini reciproc
incompatibile simultane
-ostilitate
-helplessness
Expectane irealizabile

liana don

116