INTRODUCERE IN PEDAGOGIE.

TEORIA SI METODOLOGIA CURRICULUMULUI (PEDAGOGIE )

ADEVARAT-FALS (TRUE/FALSE)
1. Educatia morala este activitatea de formare-dezvoltare a constiintei morale a personalitatii

umane prin intermediul valorilor etice referitoare la dimensiunile binelui moral.

ANS: T
2. Obiectivul general al educatiei morale il constituie formarea dezvoltarea constiintei morale.
ANS: T
3. Asigurarea concordantei intre constiinta morala teoretica si constiinta morala practica este un

principiu al educatiei morale.

ANS: T
4. Valorificarea prioritara a trasaturilor pozitive ale personalitatii in vederea estomparii si

eliminarii celor negative nu reprezinta un principiu al educatiei morale, ci un obiectiv al

acesteia.
ANS: F
5. Educatia intelectualt are ca obiectiv general formarea-dezvoltarea constiintei stiintifice.
ANS: T
6. Cunostintele stiintifice specifice educatiei intelectuale integreaza in sfera lor: informatiile,

deprinderile si strategiile stiintifice.

ANS: T
7. Educatia este un proces deliberat care se refera numai la etapa de varsta scolara.
ANS: F
8. Paradigma triplizarii educatiei axeaza in centrul sau profesorul ca principala sursa de acces la

cunoastere.
ANS: F
9. Paradigma triplizarii educatiei promoveaza programe educationale standard.
ANS: F
10. In paradigma traditionala educatia se centreaza pe produsul invatarii.
ANS: T

11. Sistemul institutional al educatiei permanente se refera numai la structura invatamantului

obligatoriu.
ANS: F
12. Educatia permanenta cuprinde totalitatea proceselor educative care continua sau inlocuiesc

educatia initiala.
ANS: F
13. Educatia permanenta include numai modalitatile formale (institutionale) de educatie.
ANS: F
14. Educatia indeplineste printre alte functii si functii politice.
ANS: T
15. Core-curriculum este curriculum general.
ANS: T
16. Raportul UNESCO pentru secolul XXI elaborat de Comisia Internationala pentru Educatie

(Delors, J., 2000), a avansat patru axe/directii de dezvoltare a educatiei:

ANS: T
17. Educatia se realizeaza din perspectiva unui ideal de persoana, ideal acordat la reperele

culturale si istorice, nationale si internationale, precum si la determinante psihologice, care tin

de psihologia varstelor sau de caracteristicile unei generatii.
ANS: T
18. Educatia adultilor continua sau inlocuieste educatia initiala. Se face pentru a compensa o

educatie initiala insuficienta, pentru completarea cunostintelor generale sau pentru formarea
profesionala continua.
ANS: T
19. Educatia initiala se refera la totalitatea mediilor culturale si sociale care au valente

educationale intrinseci: comunitatea, mass-media, armata, biserica, presa etc.

ANS: F
20. Actiunea educativa prezinta un proces organizat prin care se urmareste atat socializarea

tinerilor, cat si individualizarea acestora.

ANS: T
21. Pedagogia ca stiinta a educatiei are menirea sa confere educatiei doar un suport teoretic, nu si

aplicativ.

ANS: F
22. Paradigma sociocentrista priveste educatia prin prisma pregatirii omului pentru exercitarea

diferitelor roluri sociale.

ANS: T
23. C. Cucos isi exprima parerea conform careia calitatea de a fi arta apartine educatiei si nu

pedagogiei.
ANS: T
24. Pedagogia, ca stiinta a educatiei, nu este si nu trebuie sa fie implicata in relatii

interdisciplinare.
ANS: F
25. Educatia formala este educatia desfasurata planificat si sistematic in institutiile nonscolare
ANS: F
26. Educatia informala depaseste ca durata si experienta educatia formala.
ANS: T
27. Activitatile de reciclare, de reorintare profesionala sunt actiuni parascolare (complementare)

ale educatiei nonformale.

ANS: T
28. Socializarea realizata exclusiv prin educatia formala are efecte limitate.
ANS: T
29. Educatia informala se realizeaza prin contactele directe ale individului cu mediul social.
ANS: T
30. Actiunile parascolare (complimentare invatamantului propriu-zis) vizeaza pe langa altele si

educatia adultilor, reconversia si reorientarea profesionala a acestora.

ANS: T
31. Actiunile periscolare (sau scoala paralela) se realizeaza in mediul socio-cultural ca mijloace

de divertisment sau odihna activa.

ANS: T
32. Actiunile educative se diferentiaza de influentele educative prin caracterul lor organizat si

sistematic.

ANS: T
33. Actiunile educative sunt specifice educatiei formale, in timp ce influentele educative sunt

specifice educatiei incidentale.

ANS: T
34. La nivel individual, scoala asigura transmiterea valorilor culturale dominante in societate.
ANS: T
35. La nivel institutional, scoala reprezinta un spatiu de socializare pentru elevi si profesori.
ANS: T
36. La nivelul societatii, scoala promoveaza constiinta democratica si faciliteaza formarea

profesionala a tinerilor.
ANS: T
37. Parteneriatul scoala-familie-societate implica sase tipuri fundamentale de implicare: calitatea

de parinte, comunicarea intre casa si scoala, voluntariatul, invatarea acasa, luarea deciziilor,
colaborarea cu comunitatea.
ANS: T
38. Planul-cadru reprezinta un document reglator esential care planifica resursele de timp ale

procesului de predare-invatare, oferind solutii de optimizare a bugetului de timp.

ANS: T
39. Planul de invatamant este un document cu caracter oficial in care se structureaza continuturile

invatarii pe nivele si profiluri scolare, fara sa se stabileasca numarul de ore pentru fiecare
disciplina sau arie curriculara.
ANS: F
40. Posibilitatea ca decizia de la nivelul scolii sa intervina asupra timpului scolar se

materializeaza prin planul-cadru de invatamant, care astfel devine un instrument de organizare

a vietii elevilor.
ANS: T
41.

Ariile curriculare reprezinta grupaje de discipline care au in comun anumite obiective de

formare.
ANS: T

42. Principiul functionalitatii are in vedere asigurarea unui sistem care da dreptul fiecarui elev in

parte sa descopere si sa valorifice la maximum potentialul de care dispune.

ANS: F

43. Principiul selectiei si al ierarhizarii culturale vizeaza trecerea de la invatamantul pentru toti la

invatamantul pentru fiecare.

ANS: F
44. Principiul flexibilitatii si al parcursului individual vizeaza in esenta raporturile procentuale,

atat pe orizontala, cat si pe verticala, intre ariile curriculare, iar in cadrul ariilor, intre
discipline.
ANS: F
45. In invatamantul obligatoriu numarul total de ore alocat prin planurile-cadru variaza intre un

minim si un maxim.
ANS: T
46. In vederea asigurarii legaturii optime dintre scoala si cerintele sociale, este necesar ca, pe

termen mediu, bacalaureatul sa asigure diplome diferite ca specializare, singurele in masura sa

ofere posibilitatea accesului direct la specializarea universitara.
ANS: T
47. Programele scolare actuale definesc in termeni generali informatiile necesare pentru formarea

intelectuala, fara a mai preciza timpul (unic) necesar asimilarii fiecarei unitati de continut.
ANS: T
48. Programele scolare reprezinta o sinteza a continuturilor invatamantului pe ani de studiu sau pe

cicluri de invatamant, desi nu sunt echivalente curriculumului scris sau oficial.

ANS: F
49. Noile programe scolare sunt construite pe principiul flexibilizarii si descentralizarii

curriculare, oferind profesorilor posibilitatea conceperii unor trasee curriculare diferentiate si

personalizate.
ANS: T
50. Curriculumul nucleu presupune libertatea optiunilor pentru anumite activitati didactice, in

functie de specificul zonei geografice sau al comunitatii din care face parte scoala.
ANS: F
51. Tematica si standardele pe care le pretinde programa scolara trebuie sa corespunda calitativ si

cantitativ normelor precizate in planul de invatamant.

ANS: T
52. Ghidurile si materialele metodice au rolul de a prezenta cadrelor didactice noile orientari la

care acestia trebuie sa se adapteze.

ANS: T
53. Ghidurile si materialele metodice sunt elaborate fara a face corespondenta dintre starea de

pregatire a elevului/prescolarului pentru receptarea unor noi continuturi si modul de

prezentare a acestora.
ANS: F
54. Cadrul didactic foloseste ghidurile si materialele metodice ca structuri de perfectionare.
ANS: T
55. Curriculum-ul la decizia scolii acopera diferenta de ore dintre curriculum-ul nucleu si numarul

minim/ maxim de ore pe saptamana, pe disciplina si pe an de studiu, prevazute in planurilecadru de invatamant.

ANS: T
56. Educatia nonformala este intentionata, organizata, sistematica si evaluata, incredintata unor

educatori cu o pregatire speciala si realizata in institutii specializate.

ANS: F
57. Educatia informala este educatia de tip institutional, dar nonscolar, desfasurata in locuri care

nu au in mod special o misiune educationala proprie.

ANS: F
58. Educatia incidentala este acea educatie cu caracter spontan si nesistematic, care se realizeaza

prin contactele directe ale individului cu mediul social, de cele mai multe ori aceste influente
fiind hotaratoare in evolutia individului.
ANS: T
59. Cele mai eficiente forme de cooperare scoala comunitate s-au dovedit a fi acelea care

angajeaza parintii in munca directa cu copiii lor in activitatile de invatare acasa si, cu cat
aceasta participare se realizeaza mai devreme, cu atat mai eficient este acest proces.
ANS: T
60. Autoeducatia reprezinta o componenta a educatiei permanente.
ANS: T
61. Educatia permanenta reprezinta o componenta a autoeducatiei.
ANS: F
62. Asigurarea concordantei intre teorie si practica nu este un principiu al educatiei tehnologice,

ci al educatiei informale.

ANS: F
63. Orientarea scolara si profesionala progresiva si deschisa este un principiu al educatiei morale.
ANS: F
64. Educatia estetica presupune asimilarea valorilor generale ale frumosului existent la nivelul

artei, naturii si societatii.

ANS: T
65. Educatia fizica vizeaza valorificarea deplina a potentialului fiziologic si psihologic al omului

in conditii igienico-sanitare specifice societatii moderne.

ANS: T
66. Educatia fizica are ca obiectiv fundamental mentinerea sanatatii fizice a organismului,

nu si a celei psihice.
ANS: F
67. Finalitatile educationale indeplinesc si o functie de evaluare a rezultatelor invatarii.
ANS: T
68. Toate finalitatile educationale sunt stabilite de catre Ministerul Educatiei prin comisii de

specialitate.
ANS: F
69. Finalitatile educationale, pana nivelul obiectivelor operationale, sunt stabilite de catre

Ministerul Educatiei prin comisii de specialitate.

ANS: T
70. Idealul educational este intentionalitatea cu cel mai mare grad de generalizare si de

abstractizare.
ANS: T
71. Idealului educational contribuie la pastrarea identitatii nationale.
ANS: T
72. Insusirile explicit formulate prin idealul educational includ autonomia si creativitatea

persoanei.
ANS: T
73. Insusirile explicit formulate prin idealul educational nu includ autonomia si creativitatea

persoanei.

ANS: F
74. Scopul educativ reflecta rezultatele urmarite printr-un demers complex si de lunga durata.
ANS: T
75. Obiectivul educational stabileste achizitii specifice, concrete, testabile, controlabile dupa un

interval de timp relativ scurt.

ANS: T
76. Obiectivul educational stabileste achizitii specifice, concrete, testabile, controlabile dupa un

interval de timp relativ lung.

ANS: F
77. Educatia pentru comunicare si mass-media este una din componentele clasice ale educatiei

integrale.
ANS: F
ALEGERI MULTIPLE
1. Planul de invatamant include conceptia pedagogica ce fundamenteaza stiintific procesul

instructiv-educativ la nivel:
a. national
b. global
c. individual
ANS: A
2. Care dintre principiile de generare a planurilor-cadru de invatamant reprezinta stabilirea

disciplinelor scolare, precum si gruparea si ierarhizarea acestora in interiorul unor categorii

mai largi?
a. Principiul selectiei;
b. Principiul functionalitatii;
c. Principiul coerentei;
d. Principiul egalitatii sanselor;
e. Principiul flexibilitatii si al parcursului individual;
f. Principiul racordarii la social.
a.
b.
c.
d.

A
C+D+E+F
A+B+C+D
F

ANS: A
3. Care dintre principiile de generare a planurilor-cadru de invatamant vizeaza racordarea

diverselor discipline, precum si a ariilor curriculare la varstele scolare si la psihologia

varstelor, la amplificarea si la diversificarea domeniilor cunoasterii?

a. Principiul selectiei;
b. Principiul functionalitatii;
c. Principiul coerentei;
d. Principiul egalitatii sanselor;
e. Principiul flexibilitatii si al parcursului individual;
f. Principiul racordarii la social.
a.
b.
c.
d.

A+B+C+D
B
C+D+E+F
D+E

ANS: B
4. Care dintre principiile de generare a planurilor-cadru de invatamant vizeaza caracterul

omogen al parcursului scolar si raporturile procentuale intre ariile curriculare, iar in cadrul
ariilor, intre discipline?
a. Principiul selectiei;
b. Principiul functionalitatii;
c. Principiul coerentei;
d. Principiul egalitatii sanselor;
e. Principiul flexibilitatii si al parcursului individual;
f. Principiul racordarii la social.
a.
b.
c.
d.

A+B
C+D+E
C
B+C+D

ANS: C
5. Care dintre principiile de generare a planurilor-cadru de invatamant are in vedere asigurarea

unui sistem care da dreptul fiecarui elev in parte sa descopere si sa valorifice la maximum
potentialul de care dispune?
a. Principiul selectiei;
b. Principiul functionalitatii;
c. Principiul coerentei;
d. Principiul egalitatii sanselor;
e. Principiul flexibilitatii si al parcursului individual;
f. Principiul racordarii la social.
a.
b.
c.
d.

A+B+D
D+C
E+F
D

ANS: D
6. Care dintre principiile de generare a planurilor-cadru de invatamant vizeaza trecerea de la

invatamantul pentru toti la invatamantul pentru fiecare.

a. Principiul selectiei;
b. Principiul functionalitatii;

c. Principiul coerentei;
d. Principiul egalitatii sanselor;
e. Principiul flexibilitatii si al parcursului individual;
f. Principiul racordarii la social.
a.
b.
c.
d.
e.

A+B
B+C
C+D
D+F
E

ANS: E
7. Care dintre principiile de generare a planurilor-cadru de invatamant presupune ca planurile sa

fie astfel concepute incat sa favorizeze tipuri variate de iesiri din sistem si legaturi optime
intre scoala si cerintele sociale.
a. Principiul selectiei;
b. Principiul functionalitatii;
c. Principiul coerentei;
d. Principiul egalitatii sanselor;
e. Principiul flexibilitatii si al parcursului individual;
f. Principiul racordarii la social.
a.
b.
c.
d.

A+B+C
D+E+F
A+B+C+D+E+F
F

ANS: D
8. Organizarea planurilor de invatamant pe arii curriculare ofera:
a. posibilitatea integrarii demersului mono-disciplinar actual intr-un cadru

interdisciplinar
b. echilibrarea ponderilor acordate diferitelor domenii si obiecte de studiu
c. concordanta cu teoriile actuale privind procesul, stilul si ritmurile invatarii
d. continuitatea si integralitatea demersului didactic pe intreg parcursul scolar al

fiecarui elev
e. toate afirmatiile mentionate mai sus
ANS: E
9. Curriculumul nucleu sau obligatoriu reprezinta
a. 30-35% din programa analitica
b. 65-70% din programa analitica
c. 75-80% din programa analitica
ANS: B
10. Functiile pe care le indeplineste manualul sunt:

a.
b.
c.
d.

de informare, de formare, de antrenare a capacitatilor cognitive, de autoinstruire;

de informare, de formare, de antrenare a capacitatilor cognitive, de motivare
de informare, de formare, de antrenare a capacitatilor cognitive, de autoevaluare
de informare, de formare, de antrenare a capacitatilor cognitive, de evaluare

ANS: A
11. Intr-un sens larg, curriculum reprezinta:
a. experienta dobandita in contexte educationale formale, nonformale si informale
b. continuturile invatarii, obiectivate in planuri de invatamant, programe si manuale
ANS: A
12. Ce tip de curriculum ofera o baza de cunostinte, abilitati si comportamente obligatorii pentru

toti cursantii pe parcursul primelor stadii ale scolaritatii?

a.
b.
c.
d.

curriculum subliminal;
curriculum informal
curriculum specializat
curriculum general (core-curriculum)

ANS: D
13. Ce tip de curriculum desemneaza materialele curriculare aditionale, precum culegeri de texte

si exercitii, cursuri de perfectionare, echipamente electronice?

a.
b.
c.
d.

curriculum recomandat
curriculum predat;
curriculum de suport
curriculum testat

ANS: C
14. Auxiliarele curriculare se concretizeaza in:
a.
b.
c.
d.

ghiduri, indrumatoare, scrisori metodice destinate cadrelor didactice

caiete de munca independenta pentru elevi/profesori
soft-uri educationale
toate variantele

ANS: D
15. CDS reprezinta:
a. numarului minim de ore de la fiecare disciplina obligatorie prevazuta in planurile-

cadru de invatamant
b. numarul de ore alocate scolii pentru construirea propriului proiect curricular.
ANS: B

16. Ce tip de curriculum urmareste aprofundarea obiectivelor de referinta ale Curriculum-ului -

nucleu prin noi obiective de referinta si unitati de continut, in numarul maxim de ore prevazut
in plaja orara a unei discipline?
a. optionalul
b. curriculum extins
c. curriculum aprofundat
ANS: C
17. Cine formuleaza principiul conformitatii educatiei cu natura al desfasurarii actiunii

educative pe baza respectarii legilor specifice naturii exterioare omului?

a. Bacon
b. Comenius
c. Socrate
ANS: A
18. Cine lanseaza ideea ca educatia sa se faca tinandu-se seama de treptele de dezvoltare ale

individului, de particularitatile de varsta ale acestuia?

a. Bacon
b. Comenius
c. Diesterweg
ANS: B
19. Cine solicita educatorului sa nu faca nimic din ceea ce este impotriva naturii omului in general

si fiecarei individualitati in parte?

a. Socrate
b. Comenius
c. Diesterweg
ANS: C
20. Educatia abordeaza urmatoarele aspecte de perspectiva

A Perspectiva subiectului aflat sub influenta educationala (nevoi si particularitati);

B Perspectiva adultului pe care o contine idealul educational;
C Perspectiva situatiilor educationale, aspecte institutionale sau neinstitutionale;
D Perspectiva procesului educational, aspecte statice (constante, valori) si dinamice.
a.
b.
c.
d.

A+ B+C
A+C+D
B+C+D
A+B+C+D

ANS: D
21. Dezvoltarea unui spatiu cultural european, ca una din directiile politicii educationale ale

Uniunii Europene trebuie inteleasa ca:

a. dezvoltarea celei mai competitive si dinamici economii bazate pe cunoastere

b. promovarea diversitatii lingvistice si a invatarii limbilor straine precum si

ajutorarea industriei europene a audiovizualului;

c. sprijinirea mobilitatii educationale si profesionale a indivizilor intre statele

membre
ANS: B
22. Paradigma triplizarii in educatie:
a. clasifica elevii dupa capacitatile sale mentale
b. aseaza elevul in centru si-i ofera oportunitati de invatare individualizata, localizata

si globalizata, se concentreaza pe cum invata si creeaza elevul

c. percepe educatia ca un sistem mobil, in permanenta cautare de metode mai

performante
ANS: B
23. Autoeducatia
a. reprezinta o componenta a educatiei permanente
b. nu reprezinta o componenta a educatiei permanente
ANS: A
24. Activitatile de reciclare, reconversie/reorientare profesionala sunt specifice:
a. educatiei formale
b. educatiei nonformale
c. educatiei informale
ANS: B
25. Actiunile parascolare (complementare invatamantului propriu-zis) si periscolare (in afara

programului din scoala) sunt specifice:

a. educatiei formale
a. educatiei formale
b. educatiei nonformale
c. educatiei informale
ANS: B
26. Trasaturile caracteristice educatiei formale sunt:
a. caracterul optional sau facultativ
b. absenta restrictiilor si a standardelor
c. este institutionalizata, proiectata riguros, organizata in cadrul procesului de

invatamant
ANS: C

27. Principalele critici aduse educatiei formale vizeaza:

a. accentul pe informare si instructie in defavoarea aspectelor formativ-educative ale

experientelor oferite elevilor

b. prioritatea acordata elementelor de loisir (petrecere a timpului liber)
c. caracterul spontan al cerintelor educative
ANS: A
28. Principalele caracteristici ale educatiei nonformale sunt:
a. este generalizata si obligatorie
b. diferentierea continuturilor si a modalitatilor de lucru se face in functie de

interesele si capacitatile participantilor

c. contextul in care experienta educationala se realizeaza este spontan
ANS: B
29. Caracteristicile educatiei incidentale sunt:
a. continut informational variat, care acopera toate domeniile cunoasterii
b. este proiectata riguros sub aspectul continutului si finalitatilor
c. se realizeaza sub forma actiunilor para- si periscolare
ANS: A
30. Activitatile educative au caracter optional sau facultativ in cadrul:
a. educatiei formale
b. educatiei nonformale
c. educatiei informale
ANS: B
31. Obiectul de studiu al pedagogiei il reprezinta:
a.
b.
c.
d.
e.

conducerea copilului
educatia
teoria educatiei, teoria curriculumului, teoria instruirii, teoria evaluarii
procesul de invatamant
formarea personalitatii individului

ANS: B
32. Aplicabilitatea principiilor ciberneticii in procesul de invatamant se bazeaza pe:
a. dezvoltarea gandirii pedagogice de-a lungul timpului, precum si transformarile

invatamantului privite in perspectiva istoriei

b. caracteristica functionalitatii acestuia de a actiona ca un sistem de autoreglare
c. un obiect propriu de studiu (domeniul fenomenelor educative);
d. o totalitate de cunostinte stiintifice, verificate in practica si organizate sistematic,

despre fenomenul educatiei;

e. totalitatea legilor, principiilor, metodelor, mijloacelor, procedeelor si tehnicilor de

lucru pentru realizarea educatiei.

ANS: B
33. Cele patru categorii de metacompetente pentru tinerii secolului XXI sunt: a invata sa

cunosti, a invata sa faci,a invata sa fii si:

a.
b.
c.
d.
e.

a invata sa inveti
a invata sa traiesti impreuna cu ceilalti
a face ceea ce stii
a face ceea ce-ti place
a invata sa devii

ANS: B
34. Actiunile spontane si nesistematice care se realizeaza prin contactele directe ale individului cu

mediul social, de cele mai multe ori aceste influente fiind hotaratoare in evolutia individului
apartin:
a. educatiei formale
b. educatiei nonformale
c. educatiei informale
ANS: C
35. O varietate de programe de specializare si institutii de pregatire profesionala si tehnica cu

activitate full-time, in plus fata de studiile academice, apartin:

a. educatiei formale
b. educatiei nonformale
c. educatiei informale
ANS: A
36. Strategiile de instruire (predare invatare) si strategiile de evaluare sunt cuprinse, in

perspectiva definirii curriculumului, in:

a.
b.
c.
d.

modelul triunghiular
modelul pentagonal
planul procesual
planul produsului

ANS: B
37. La care functii ale educatiei face referire textul?

Functiile ..................... ale educatiei se refera la impactul acesteia in planul dezvoltarii

personalitatii omului si al relatiilor sociale la diferite nivele.
a. politice
b. socio-umane
c. culturale

d. educationale
e. tehnico-economice
ANS: B
38. La care functii ale educatiei face referire textul?

Functiile ..................... ale educatiei se refera la contributia educatiei in dezvoltarea

abilitatilor indivizilor, institutiilor si comunitatilor necesare existentei si concurentei
economice.
a.
b.
c.
d.
e.

politice
socio-umane
culturale
educationale
tehnico-economice

ANS: E
39. La care functii ale educatiei face referire textul?

Functiile ..................... ale educatiei se refera la impactul acesteia asupra dezvoltarii

constiintei democratice.
a.
b.
c.
d.
e.

politice
socio-umane
culturale
educationale
tehnico-economice

ANS: A
40. La care functii ale educatiei face referire textul?

Functiile ..................... ale educatiei asigura dezvoltarea laturii creative a indivizilor si

exprima valorizarea diversitatii culturale.
a.
b.
c.
d.
e.

politice
socio-umane
culturale
educationale
tehnico-economice

ANS: C
41. Paradigma triplizarii in educatie (Cheng) se refera la:
a. trei planuri: social, tehnico-economic si cultural
b. multiplicarea perspectivelor educationale, respectiv globalizarea, localizarea si

individualizarea educatiei
c. trei misiuni principale ale politicilor educationale europene: Europa cunoasterii,

spatiul cultural european si mobilitatea educationala

ANS: B

42. Care sunt metacompetentele menite sa asigure relevanta educatiei pentru viitor la care face

referire Raportul Comisiei Internationale pentru Educatie a UNESCO (2000). Alegeti

raspunsurile corecte.
a. a invata sa faci
b. a invata cat mai multe informatii
c. a invata sa traiesti alaturi de altii
d. a invata sa cunosti
e. a invata sa fii
f. a invata sa traiesti impreuna cu ceilalti
Raspuns: a, d, e, f.
a.
b.
c.
d.

A+D+E+F
A+B+C+D
C+D+F
A+C+D+E

ANS: A
43. A invata sa cunosti presupune:
a. a invata cat mai multe informatii
b. a insusi instrumente intelectuale
c. a cunoaste cat mai multe persoane
ANS: B
44. A invata sa fii presupune:
a. a te impune in fata altora
b. autodeterminare
c. a fi critic cu ceilalti
ANS: B
45. A invata sa faci presupune:
a. a fi indeminatic
b. a avea competente tehnice
c. a te forma profesional
ANS: C
46. Educatia permanenta este:
a. un domeniu educativ
b. un sistem educativ
c. un principiu organizatoric
ANS: C
47. Care dintre educatiile de mai jos nu poate fi inclusa in conceptul de educatie a adultilor:
a. educatia recurenta

b. formarea profesionala continua

c. educatia difuza
d. educatia compensatorie
e. educatia pentru timpul liber
ANS: C
48. Care dintre trasaturile urmatoare nu este definitorie pentru conceptul de societate educativa

(learning society):
a.
b.
c.
d.
e.

invatare continua
responsabilitate pentru propria evolutie sociala
confirmarea progresului
invatare pentru sine
parteneriat social

ANS: D
49. Autoeducatia reprezinta:
a. o componenta a educatiei permanente
b. o forma a educatiei distincta de educatia permanenta
ANS: A
50. Criteriul fundamental de proiectare, organizare si evaluare a tuturor activitatilor educative il

constituie:
a.
b.
c.
d.

finalitatile educationale
curriculum national
sistemul national de evaluare si de examinare
organizarea procesului de invatamant

ANS: A
51. Finalitatile educatiei reprezinta orientarile valorice ale educatiei si sunt sistematic structurate

si prezentate in:
a.
b.
c.
d.

Cartea alba a reformei invatamantului

Planul de invatamant
Statutul personalului didactic
Legea invatamantului

ANS: D
52. Tipul de personalitate care se doreste intr-o societate data este formulat prin:
a.
b.
c.
d.

idealul educational
scopul educational
obiectivul educational
nu poate fi formulat / caracterizat

ANS: A
53. Finalitatile educationale care formulaza continuturile specifice pentru ciclurile curriculare si

pentru diferite tipuri de scoli sunt:

a. scopuri generale
b. scopuri specifice
c. scopuri operationale
ANS: B
54. Obiectivele de referinta exprima rezultatele asteptate la sfarsitul:
a.
b.
c.
d.

unui an de studiu din invatamantul obligatoriu

unui an de studiu din invatamantul liceal
unui an de studiu din invatamantul universitar
unui ciclu curricular

ANS: A
55. Competentele specifice exprima rezultatele asteptate la sfarsitul:
a. unui an de studiu din invatamantul obligatoriu
b. unui an de studiu din invatamantul liceal
c. unui ciclu curricular
ANS: B
56. Se definesc pe obiect de studiu si se formeaza pe durata invatamantului liceal:
a.
b.
c.
d.
e.

obiectivele cadru
obiectivele de referinta
obiectivele operationale
competentele generale
competentele specifice

ANS: D
57. Cadrele didactice formuleaza pentru fiecare activitate, in functie de particularitatile clasei de

elevi si particularitatile individuale ale elevilor:

a.
b.
c.
d.
e.

obiectivele generale
obiectivele de referinta
obiectivele operationale
competentele generale
competentele specifice

ANS: C
58. Din punct de vedere axiologic, prioritatea in ierarhia finalitatilor educationale o constituie:
a. cunostintele

b. atitudinile si aptitudinile
ANS: B
59. Implementarea noilor educatii poate conduce la supraincarcarea programelor scolare prin:
a. crearea unor module interdisciplinare, in cadrul disciplinelor traditionale
b. introducerea lor ca discipline distincte
c. introducerea de mesaje privind noile continuturi in cadrul disciplinelor clasice
ANS: B
60. Modalitatea practica prin care implementarea noilor educatii este cea mai frecventa si cea

mai eficienta, dar mai greu de realizat este:

a. introducerea lor ca discipline distincte;
b. crearea unor module interdisciplinare, in cadrul disciplinelor traditionale;
c. introducerea de mesaje privind noile continuturi in cadrul disciplinelor clasice
ANS: C