Sunteți pe pagina 1din 32

UNIVERSITATEA NAXIONAL; DE AP;RARE „CAROL I” Centrul de Studii Strategice de Ap<rare şi Securitate

CONFERINXA ŞTIINXIFIC; INTERNAXIONAL;

STRATEGII XXI

CU TEMA:

COMPLEXITATEA ŞI DINAMISMUL MEDIULUI DE SECURITATE

22-23 NOIEMBRIE 2012, BUCUREŞTI

Vol. 1

Coordonatori:

Dr. Cristian B;HN;REANU Dr. Mirela ATANASIU

EDITURA UNIVERSIT;XII NAXIONALE DE AP;RARE „CAROL I” BUCUREŞTI, 2012

COMITET ŞTIINXIFIC

- Prof. univ. dr. Teodor FRUNZETI, Universitatea NaYional< de Ap<rare „Carol I”, România

- Prof. univ. dr. Ion ROCEANU, Universitatea NaYional< de Ap<rare „Carol I”, România

- CS II dr. Petre DUXU, Universitatea NaYional< de Ap<rare „Carol I”, România

- Lect. univ. dr. Bogdan AURESCU, Universitatea din Bucureşti, România

- Prof. univ. dr. Silviu NEGUX, Academia de Studii Economice, România

- Prof. univ. dr. Rudolf URBAN, Universitatea de Ap<rare, Cehia

- Prof. univ. dr. ing. Pavel NECAS, Academia ForYelor Armate, Slovacia

- CS II dr. Alexandra SARCINSCHI, Universitatea NaYional< de Ap<rare „Carol I”, România

- CS III dr. Cristian B;HN;REANU, Universitatea NaYional< de Ap<rare „Carol I”, România

- CS dr. Mihai-Ştefan DINU, Universitatea NaYional< de Ap<rare „Carol I”, România

- ACS Cristina BOGZEANU, Universitatea NaYional< de Ap<rare „Carol I”, România

COMITET ORGANIZATORIC

- CS II dr. Petre DUXU

- Dr. Irina T;TARU

- Dr. Mirela ATANASIU

- Dr. George R;DUIC;

- Daniela R;PAN

- Doina MIHAI

- Marioara PETRE-B;JENARU

COPYRIGHT: Sunt autorizate orice reproduceri, f<r< perceperea taxelor aferente, cu condiYia preciz<rii sursei.

Responsabilitatea privind conYinutul revine în totalitate autorilor.

ISSN: 1844-3095 ISSN-L: 1844-3087978-973-663-856-5 (varianta CD)

2

CUPRINS

SECXIUNEA 1: ASPECTE NOI ÎN EVOLUXIA MEDIULUI DE SECURITATE INTERNAXIONAL

7

NATO ÎN ACTUALUL MEDIU DE SECURITATE. OBIECTIVE STRATEGICE Dr. Sorin IOAN

9

PARADIGME ŞI ABORD;RI ALE SECURIT;XII INTERNAXIONALE Dr. Gabriel GABOR

19

ŞTIINX;-TEHNOLOGIE-INOVAXIE ŞI COMPETITIVITATE PENTRU SECURITATE Dr. Alexandra SARCINSCHI

40

RISCURI ŞI AMENINX;RI LA ADRESA MEDIULUI INTERNAXIONAL DE SECURITATE ÎN CONTEXTUL CRIZEI ECONOMICE GLOBALE. OPORTUNIT;XI PENTRU ROMÂNIA Dr. Iulian POPA

51

IMPACTUL STATELOR EMERGENTE ASUPRA CENTRELOR DE PUTERE REGIONALE ŞI INTERNAXIONALE Sever ZANC George SAS

63

FUNDAMENTELE PROTECXIEI INFRASTRUCTURILOR CRITICE Dr. Vasile BOGDAN

76

REALIZAREA PROTECXIEI INFRASTRUCTURILOR CRITICE Dr. Vasile BOGDAN

85

INTEROPERABILITATEA STRUCTURAL; ŞI ACXIONAL; A SISTEMELOR INFORMAXIONALE MILITARE LA NIVEL NAXIONAL ŞI AL ALIANXELOR MILITARE Neacşu DUMITRU

94

TENDINXE ŞI OPXIUNI DE DEZVOLTARE A SISTEMULUI INFORMAXIONAL STRATEGIC PENTRU SPRIJINUL DECIZIONAL AL ACXIUNILOR MILITARE MODERNE Neacşu DUMITRU

109

METODE, TEHNICI ŞI INSTRUMENTE CE POT FI UTILIZATE PENTRU EFICIENTIZAREA COOPER;RII ÎN CADRUL COMUNIT;XII NAXIONALE DE INFORMAXII Dr. Visarion NEAGOE Nicuşor MOLDOVAN

122

3

PROVOC;RI LA ADRESA MEDIULUI CONTEMPORAN DE SECURITATE Liviu IONIX;

131

ABORD;RI DE MARKETING ÎN SISTEMUL RECRUT;RII ŞI SELECXIEI PERSONALULUI MILITAR DIN ARMATA REGATULUI UNIT AL MARII BRITANII Dr. Mihai Bogdan ALEXANDRESCU

143

RECRUTAREA ŞI SELECXIA RESURSELOR UMANE ÎN CADRUL FORXELOR MILITARE CANADIENE Dr. Mihai Bogdan ALEXANDRESCU

151

PUNCTE DE VEDERE PRIVIND DIMENSIUNEA INTELLIGENCE-LUI SECURIT;XII INTERNAXIONALE ŞI NAXIONALE Cristina CHIRIAC

157

EXPLOATAREA SURSELOR DESCHISE ŞI DEZVOLTAREA CUNOAŞTERII / ÎNXELEGERII Mircea MOCANU

163

NOUL SISTEM DE SALARIZARE DIN ROMÂNIA ÎN CONDIXIILE CRIZEI ECONOMICE MONDIALE Ion VASILE

174

EXTINDEREA SECURIT;XII DIN SUD-ESTUL EUROPEI SUB IMPACTUL INTELLIGENCE-ULUI POLITIC Valentin-Bogdan D;NIL;

185

SUBSISTEM SOFTWARE PENTRU ADMINISTRAREA LA DISTANX; A UNUI ECHIPAMENT CRIPTOGRAFIC Gheorghe GUIMAN Daniel HRIXCU IonuY R;DOI

193

ORGANIZAREA ACTIVIT;XILOR PERSONALULUI MILITAR PE BAZA FUNDAMENTELOR ERGONOMIEI Dr. Tania STOEAN

200

EFECTELE APLIC;RII SANCXIUNILOR DISCIPLINARE ÎN ORGANIZAXIA MILITAR; Dr. Tania STOEAN

204

CADRUL JURIDIC DE COOPERARE INTERNAXIONAL; ÎN DOMENIUL PROTECXIEI CIVILE Dr. Constantin IORDACHE Ioan NIXIC;

210

4

CONTEXTUL APARIXIEI DIPLOMAXIEI AP;R;RII ŞI IDENTIFICAREA ARIEI SALE DE RESPONSABILITATE Sorin FETIC

221

ASPECTE COMUNICAXIONALE ALE BISERICII ORTODOXE ROMÂNE PRIVIND CONSILIEREA PASTORAL; ÎN ARMATA ROMÂNIEI Constantin BRATU

228

SECXIUNEA 2: ECHILIBRUL DE PUTERE ÎN CONTEXTUL EVOLUXIILOR RELAXIILOR INTERNAXIONALE

235

PREDICTIBILITATEA ÎN SECURITATE NAXIONAL; A ROMÂNIEI - DILEM; SAU POSIBILITATE? Dr. Vasile ROMAN

237

PROBLEMA SECURITIZ;RII ÎN RELAXIILE INTERNAXIONALE – O ABORDARE CONSTRUCTIVIST; Dr. Ioan CR;CIUN

249

GLOBALIZAREA, NOUA REALITATE MONDIAL; Dr. Eugen B;D;LAN Costin-M<d<lin ZOTOI

254

IMPORTANXA PIEXELOR EMERGENTE ŞI ROLUL PLATFORMELOR DE EXPORT ALE ROMÂNIEI PENTRU ZONELE NON-UE Adrian-Marius DOBRE

263

„STRATEGIA LIBERT;XII” – NOUA STRATEGIE A SUA PENTRU LUMEA ARAB; Dr. Richardo NEDELA

273

ARMATA ROMÂNIEI ŞI TRANSFORMAREA EI PENTRU A R;SPUNDE EXIGENXELOR MEDIULUI DE SECURITATE ACTUAL Dr. Dorin – Marinel EPARU

283

PROGRAMUL NUCLEAR IRANIAN ŞI DINAMICA SECTORULUI MILITAR ÎN CADRUL COMPLEXULUI DE SECURITATE AL STATELOR ARABE DIN ZONA GOLFULUI PERSIC Eugen LUNGU

288

DE LA HARD POWER LA SOFT POWER. PUTEREA INTELIGENT; Dr. Silviu NEGUX Dr. Marius-Cristian NEACŞU

300

5

PROBLEMATICA SECURIT;XII MEDIULUI CA VARIABIL; STRATEGIC; ÎN EVOLUXIA MEDIULUI DE SECURITATE INTERNAXIONAL Dr. Francisc TOB;

311

ARHITECTURA SISTEMULUI DE COMAND; ŞI CONTROL ÎN OPERAXIILE GRUP;RILOR DE FORXE DE NIVEL OPERATIV Niculai - Tudorel LEHACI

324

ORGANIZAREA SISTEMULUI DE COMAND; ŞI CONTROL ÎN CONFLICTELE MILITARE DESFURATE ÎN TEATRELE DE OPERAXII DIN IRAK ŞI AFGANISTAN Niculai - Tudorel LEHACI

334

AMENINX;RI, PROVOC;RI ŞI RISCURI LA ADRESA SISTEMELOR DE COMUNICAXII UNIFICATE PROVENITE DIN SPAXIUL CIBERNETIC MODERN Daniel BR;TULESCU

340

CERINXE ŞI OPORTUNIT;XI PENTRU ASIGURAREA INTEROPERABILIT;XII SISTEMELOR DE COMUNICAXII UNIFICATE ÎN OPERAXIILE MILITARE DE COALIXIE Daniel BR;TULESCU

344

FORME DE VIOLENX; NEREGLEMENTATE ÎN DREPTUL INTERNAXIONAL UMANITAR Cristina ŞTEFAN

349

„PAVILIONUL DE COMPLEZENX;” FACTOR DE RISC ÎN MEDIUL DE SECURITATE Dr. Andrian Sirojea MIHEI

361

CELE PATRU LIBERT;XI ŞI DIMENSIUNEA CONCEPTULUI DE SECURITATE ÎN EUROPA Dr. Grigore SILAŞI Ovidiu Laurian SIMINA

371

INDEX DE AUTORI

393

6

SECXIUNEA 1:

Aspecte noi în evoluYia mediului de securitate internaYional

7

CELE PATRU LIBERT;XI ŞI DIMENSIUNEA CONCEPTULUI DE SECURITATE ÎN EUROPA

Dr. Grigore SILAŞI * Ovidiu Laurian SIMINA **

Motto:

Lumea nu este nici unipolar<, nici multipolar< şi nici haotic< – ci toate trei în acelaşi timp.”

Rezumat: Topic of political, media and academic debates, the security is ubiquitous in everyday concerns of individuals as well as states and other actors of international relations, both in Europe and in other areas. Touching all aspects of life, security is a complex and multidimensional concept. European Union, an economic union whose essence is the Single Market, is based on ensuring the four freedoms of movement: of persons (including employees), services, capital and goods. Exercise of freedom generates multiple effects on security, particularly on the economic and social ones, creating a vicious circle. The freedoms include the freedom of movement for (il)legal migrants or persons involved in serious cross-border crime such as human trafficking or terrorism. And free movement of capital or the establishing of transnational companies within the EU can generate criminal activity or other negative manifestations. The paper aims to highlight the manifestation of this vicious circle and its implications on the functioning of the EU as an area of freedom, security, justice and welfare, in the global security environment: we do not intend to suggest solutions but to put issues under scientific debate, using a new approach.

Cuvinte-cheie: Uniunea European<; liber< circulaYie; libertate, securitate şi justiYie; bun<stare şi funcYionalitate; cerc vicios.

Introducere. Securitate – Libertate – Securitate

Subiect a numeroase dezbateri politice, mediatice şi academice, conceptul de securitate este omniprezent în preocup<rile cotidiene ale indivizilor ca şi ale statelor şi altor actori ai relaYiilor internaYionale, atât în Europa cât şi în alte spaYii. Atingând toate aspectele vieYii, securitatea a devenit un concept complex şi multidimensional. Dar în mod paradoxal, în timp ce toat< lumea vorbeşte despre securitate 1 , doar un num<r foarte mic este format din cei ce se întreab< ce este securitatea în realitate?”. Înc< nu exist< o definiYie consensual< a securit<Yii. Definirea securit<Yii poate îmbr<ca dou< moduri: într-un mod foarte general şi condensat, respectiv conferindu-i un conYinut larg şi f<r< îndoial< mai complex. Aceasta a doua semnificaYie a fost adoptat< în m<sura în care conceptualizarea securit<Yii a permis s< se exploreze dezbaterile declanşate de politica de securitate a Uniunii Europene, care este definit<

* Profesor universitar doctor, Profesor Jean Monnet, Profesor Emerit, Universitatea de Vest din Timişoara, Centrul European de ExcelenY< „Jean Monnet”. ** Comisar de poliYie, Ministerul AdministraYiei şi Internelor, DirecYia General< Management OperaYional, şi doctor în economie, Universitatea de Vest din Timişoara, Facultatea de Economie şi Administrare a Afacerilor; contact: ovidiu.simina@migratie.ro. 1 Securitate – termen preluat din domeniul politico-militar = siguranYa, lipsa de team<.

371

prin Tratatul de la Amsterdam ca fiind un spaYiu 2 de libertate, securitate şi justiYie. Conceptul de securitate, deşi este foarte utilizat în prezent, este foarte puYin analizat, deoarece el antreneaz< o serie de dificult<Yi analitice. În primul rând pentru c< el este un termen dual: securitatea înseamn< nu numai c< eşti liber (ai sc<pat, te–ai eliberat) de un pericol, dar sugereaz< şi faptul de a avea un mijloc, instrument de a evita sau limita pericolul. Securitatea economic< 3 , social<, a locurilor de munc<, de mediu, energetic< sau alimentar<, constituie diferite aplicaYii ale conceptului de securitate la diferite domenii şi nu concepte distincte. Se susYine faptul c< înt<rirea m<surilor de securitate reduce libert<Yile şi drepturile. Dar totdeauna s-a argumentat şi nu f<r< îndrept<Yire c< înt<rirea m<surilor de securitate nu se face de dragul securit<Yii, ci tocmai pentru a putea proteja şi promova libertatea. Montesquieu este citat ca afirmând faptul c< libertatea este dreptul de a face ceea ce permit legile”. Dar securitatea în sine înseamn< libertate? R<spunsul la aceast< întrebare trece prin funcYiile securit<Yii. Securitatea ne învaY< s< identific<m un pericol (o ameninYare), cum ar fi de exemplu: terorismul, gripa aviar< sau cea porcin<, dependenYa energetic<, dar şi s< definim, în acelaşi timp, mijloacele necesare pentru a face faY< pericolului ap<rut. Securitatea este definit< şi prin opoziYie cu insecuritatea, având astfel o conotaYie negativ< când se opune insecurit<Yii, dar şi un sens pozitiv, când este considerat< un mijloc de a menYine integritatea teritoriului naYional şi a instituYiilor acceptate. AlYii definesc securitatea în leg<tur< cu ameninY<rile asupra indivizilor şi asupra instituYiilor. De asemenea este definit< ca o lips< (absenY<) a ameninY<rilor asupra valorilor fundamentale. Un asemenea punct de vedere este considerat a fi un punct de vedere obiectiv. O privire subiectiv< trateaz< securitatea ca absenY< a fricii (lipsa temei, adic< nu apare teama) c< aceste valori pot fi ameninYate, deci nu exist< insecuritate. Conceptul de securitate este contestat şi în m<sura în care el face obiectul contest<rii se cunosc mai multe semnificaYii: securitatea naYional< presupune existenYa statului şi capacitatea acestuia de a-şi exercita puterea pe un anumit teritoriu; securitatea colectiv<, bazat< pe cooperare interstatal< şi interdependenY< în relaYiile internaYionale; securitate uman<, care priveşte satisfacerea nevoilor primare ale indivizilor şi pune în cauza primordialitatea acordat< statului şi

2 SpaYiu – într-un limbaj împrumutat din topologie, spaYiul economic se defineşte prin relaYiile economice care exist< între elemente economice (Fr. Perroux). Potrivit lui Perroux, spaYiul economic se caracterizeaz< prin trei elemente: stabileşte prin plan, programe şi acYiuni (conYinut de plan sau de spaYiu plan); exprima o putere – este un câmp de forYe (spaYiu ca un câmp de forte); este un ansamblu omogen (spaYiu ca un ansamblu omogen). Diversele grupuri care constituie acest spaYiu trebuie s< se simt< integrate în acest spaYiu atât în ceea ce priveşte activit<Yile, cât şi oamenii (limb<, ras<, etc.). Prin aceste trei caracteristici, spaYiul economic este un ansamblu coerent de funcYii economice pe un teritoriu. NoYiunea de spaYiu economic se poate aplica unei întreprinderi, unui oraş sau unei naYiuni şi unui spaYiu integrat plurinaYional. SpaYiul economic naYional nu coincide în mod necesar cu teritoriul naYional juridic. 3 Securitatea economic< – menYinerea anumitor nivele ale bun<st<rii şi puterii, prin acces la resurse, finanYe şi pieYe. Azi, securitatea şi bun<starea sunt interconectate. Integrarea urm<reşte bun<starea şi dezvoltarea regional<. O integrare reuşit< solicit< o politic< economic< bine coordonat<.

372

ap<rarea sa pentru a realiza securitatea societal< care se refer< la identitate, cultur< şi la supravieYuirea societ<Yii în faYa condiYiilor schimb<toare şi la ameninY<rile reale sau probabile. Rezult< astfel c< securitatea are mai multe semnificaYii, având o valoare relativ<, tributar< culturii naYionale, tradiYiilor, concepYiilor şi opYiunilor politice precum şi opYiunilor teoretice adoptate de c<tre diferiYi autori. De aici rezult< şi r<spunsul la întrebarea privind congruenYa securit<Yii şi libert<Yii. Conform abord<rii lui Baruch Spinoza şi Georg W.F. Hegel (exprimare preluat< ulterior de Karl Marx şi Georgi Valentinovich Plehanov şi dobândind putere de aforism), „libertatea este necesitatea înYeleas<”, iar libertatea ca necesitate înYeleas< implic< şi ideea de securitate: „sunt liber în spaYiul acoperit de securitate; sunt liber şi nu sunt ameninY<ri asupra mea”. Sistemul de securitate european< deYine elemente constitutive interconectate, printre care se num<r< cu rol major cele economice, politico-militare, energetice şi climatice. Uniunea European<, ca uniune economic< a c<rei esenY< este PiaYa Unic<, este fundamentat< pe asigurarea celor patru libert<Yi de circulaYie: a persoanelor (inclusiv a lucr<torilor), libertatea de stabilire – libertatea de a oferi servicii, libera circulaYie a bunurilor şi libera circulaYie a capitalurilor. Problematica modului în care funcYioneaz< cele patru libert<Yi fundamentale vizeaz< modul de derulare a proceselor: cercul virtuos sau cercul vicios al libert<Yilor. Cercul virtuos al celor patru libert<Yi presupune o libertate şi mobilitate care are ca rezultat derularea unor fenomene cu beneficii superioare, libertatea duce la mai bine şi mai bine. Din contr<, cercul vicios al celor patru libert<Yi constat< faptul c< situaYia se înr<ut<Yeşte în urma utiliz<rii libert<Yilor, economia stagneaz< sau este în regresie, în timp ce oamenii (lucr<torii) pleac<, aleg emigraYia ca soluYie de viaY<. Exercitarea libert<Yilor genereaz< multiple efecte asupra securit<Yii, în mod deosebit asupra celei economice şi sociale, creându-se un cerc vicios: cele patru libert<Yi înseamn< şi libertatea de circulaYie a migranYilor (i)legali sau a persoanelor implicate în activit<Yi infracYionale grave cu caracter transfrontalier, cum ar fi traficul de persoane sau terorismul. Iar libera circulaYie a capitalurilor sau stabilirea companiilor transnaYionale pe teritoriul comunitar pot genera activit<Yi infracYionale sau alte manifest<ri cu caracter negativ, propagate global, transfrontalier. Lucrarea îşi propune tocmai a scoate în evidenY< manifestarea acestui cerc vicios şi implicaYiile lui asupra funcYion<rii Uniunii Europene 4 ca spaYiu de libertate, securitate, justiYie şi bun<stare, în contextul global al mediului de securitate:

securitatea în condiYiile libert<Yii de circulaYie a lucr<torilor şi persoanelor, a libert<Yii de stabilire şi de prest<ri de servicii, respectiv raportul dintre atribuirea de suveranitate şi dinamica capacit<Yii Uniunii Europene de a asigura (proteja) securitatea economic< a statelor membre într-un spaYiu l<rgit (ecuaYia SpaYiu – Securitate – Putere). Subliniem faptul c< la acest moment nu intenYion<m identificarea (oferirea) unor soluYii general valabile pentru problematica distorsiunilor implicate de cercul

4 Uniunea European< – o uniune de 27 de state cu aproape 500 milioane de cet<Yeni: un actor regional ce urm<reşte îmbun<t<Yirea capacit<Yii de a asigura securitatea economic< naYionala, regional< şi internaYional< (securitate statal< şi securitate uman<).

373

vicios al celor patru libert<Yi şi relaYia cu conceptul european al securit<Yii, demersul nostru urm<rind doar stimularea dezbaterii ştiinYifice asupra unui subiect pe care îl consider<m de maxim interes, dar care reprezint< totodat< o noutate ca abordare în mediul academic.

1. Libertatea şi securitatea în Uniunea European<, în ecuaYia SPAXIU – PUTERE

Libertatea este aşadar o necesitate înYeleas<. ÎnYelegerea libert<Yii este în strâns< leg<tur< cu existenYa şi înYelegerea securit<Yii, care poate fi realist< sau idealist<.

1.1. ÎnYelegerea realist< şi idealist< a securit<Yii ÎnYelegerea realist< a securit<Yii este centrat< spre stat. Statul este obiectul vizat de securitate, care se reduce de fapt la o problem< de protecYie şi de ap<rare. În aceast< modalitate, securitatea este conceput< ca un r<spuns la ameninY<rile existente şi la care statul trebuie s< r<spund< (acesta este obligat s< r<spund<). Legat< de înYelegerea realist< este înYelegerea geostrategic< şi geopolitic<, care studiaz< în mod esenYial leg<turile între spaYiu şi raporturile de forY< (inclusiv militar<) permiYând statului s< asigure controlul spaYiului s<u atât în interior, cât şi în exterior, pe plan internaYional. În acest concept securitatea este considerat< ca derivând din puterea statului şi ca un indicator al succesului strategic al statelor în competiYia lor economic< şi militar<. Dar într-o lume în care num<rul companiilor multinaYionale este în continu< creştere şi în care Internetul d< naştere unor „comunit<Yi virtuale” extinse, puterea tinde s< devin< pluridimensional<, iar factorii alt< dat< decisivi, cu ar fi forYele armate (puterea dur<) sau resursele economice locale 5 , îşi pierd importanYa. ÎnYelegerea idealist< a securit<Yii este centrat< pe individ. Aceast< înYelegere s-a dezvoltat dup< al Doilea R<zboi Mondial şi acord< primordialitate individului, drepturilor sale şi libert<Yilor sale, evidenYiind natura uman< conflictual< în mod natural, de unde decurge nevoia de securitate. SusYin<torii acestui demers (denumit „Studiile P<cii”) sunt convinşi de posibilitatea progresului pe calea cooper<rii internaYionale între state în cadrul instituYiilor internaYionale pentru securitatea indivizilor. Dup< „vârsta de aur” de la începutul R<zboiului Rece, importanYa teoriei securit<Yii a cunoscut o faz< de declin la momentul când a început destinderea între cele dou< blocuri (superputeri). Problematica s-a relansat la începutul anilor `70 când destinderea s-a sfârşit. Dup< încetarea R<zboiului Rece, s-a crezut c< va ap<rarea o relaxare în domeniul cercet<rilor pentru securitate, dar rapid au ap<rut alte ameninY<ri: globalizarea, companiile transnaYionale, terorismul, emergenYa unor noi temeri (sfârşitul civilizaYiilor, balcanizarea), toate acestea au favorizat relansarea studiilor despre securitate, dar într-un nou context.

5 Al<turi de politic<, economia reprezint< puterea blând<, la care şi putem ad<uga, în contextul conceptului extins de securitate, şi noua mobilitate a forYei de munc< în context comunitar.

374

1.2. Securitatea, obiectiv politic. Securitatea absolut< şi relativ<. Securitatea economic< şi a spaYiului. Uniunea Europeana – SPAXIU şi PUTERE Securitatea a devenit un obiectiv politic specific la concurenY< cu alte obiective, mai ales depirea crizei de resurse, respectiv lupta pentru resurse energetice. Se consider< c< nu exist< decât securitate relativ<, dar şi c< securitatea este o problem< prin ea însi şi datorit< unei ameninY<ri. Dac< securitatea se bazeaz< pe percepYia unei ameninY<ri la care r<spunde o voinY< de a se proteja, atunci o provocare din acest domeniu pentru Uniunea European<, din partea oricui ar veni, este aceea de a face faY< ameninY<rii 6 . Dimensiunea arhitectural< a securit<Yii europene se axeaz< pe stabilirea coerenYei fiec<rei componente a securit<Yii, precum şi pe complementaritatea acestora. Uniunea European< este o uniune de state şi nu de persoane, fiind o organizaYie internaYional< şi totodat< supranaYional< şi interguvernamental<, primind denumirea curent< prin Tratatul de la Maastricht (1993) care completeaz< şi cuprinde Comunitatea European< (CE), denumit< anterior Comunitatea Economic< European< (CEE) şi cunoscut< de asemenea ca PiaY< Comun<. Uniunea European< este o construcYie f<r< precedent în timp şi spaYiu care a început în anii `50 ai secolului XX şi nu a încetat s< evolueze în virtutea tratatelor adoptate. De la origini, dou< procese de fond – unul de adâncire (sporirea competenYelor Uniunii Europene) şi altul de extindere în sensul sporirii num<rului de membrii au marcat-o. Statele fondatoare şi cele care li s-au al<turat de-a lungul proiectului european (începând cu anul 2007, Uniunea European< num<r< 27 de membri, punând în discuYie problema asigur<rii securit<Yii într-un spaYiu l<rgit) au consimYit s< înlocuiasc< în parte tradiYionala cooperare interguvernamental<, în cadrul c<reia fiecare stat este suveran în decizii, cu organizarea unor instituYii supranaYionale cu propriile lor reguli juridice, construcYia european< r<mânând totuşi o structur< politic< bazat< pe interese naYional- statale. Libert<Yile rezult< din pace, unitate şi egalitate (Borchardt 2010: 22). Conform Tratatului de la Amsterdam, Uniunea European< trebuie menYinut< şi dezvoltat< ca un SpaYiu de Libertate, Securitate şi JustiYie. Ulterior s-a ad<ugat şi calitatea de SpaYiu de Bun<stare. Crearea unui spaYiu de libertate, securitate şi justiYie a fost decis< pentru a permite cu adev<rat libera circulaYie a persoanelor pe teritoriul Uniunii Europene şi pentru a se putea întreprinde acYiuni mai eficiente în lupta împotriva crimei organizate şi a fraudei. Pornind de la principiul economic al liberei circulaYii a forYei de munc<, legislaYia comunitar< a implementat o serie de prevederi care Yin în aceeaşi m<sur< de sfera drepturilor omului şi de problematica securit<Yii (R<dulescu 2005: 73). Prin Tratatul de la Maastricht, domeniile legate de justiYie şi afaceri interne au fost incluse în Titlul VI al Tratatului (numit al III-lea Pilon), ceea ce însemna c< deciziile erau luate conform procedurilor inter-guvernamentale. Prin

6 În acest context este important< discuYia cu privire la informare şi dezinformare, în scopul elimin<rii psihozei cu referire la o serie de pericole, care poate avea ca efect final coborârea nivelului de dezbatere şi analiz< a aspectelor securiz<rii/securit<Yii la un nivel sc<zut (respectiv aruncarea în derizoriu a problematicii securit<Yii şi eliminarea subiectului de pe agenda public</politic< a celor îns<rcinaYi cu asigurarea securit<Yii).

375

Tratatul de la Lisabona (intrat în vigoare la 1 decembrie 2009), sistemul celor trei Piloni este anulat, iar cooperarea poliYieneasc< şi judiciar< în materie penal< este şi ea comunitarizat<, f<r< s< dispar< protagonismul statelor membre în materie. Pentru aceste sectoare este posibil< intervenYia statelor mai mult decât este de obicei permis altor sectoare comunitarizate. Tratatul de la Lisabona amelioreaz< capacitatea Uniunii Europene de a acYiona în diverse domenii de prioritate major< pentru Uniunea de azi şi pentru cet<Yenii s<i, precum libertatea, securitatea şi justiYia (combaterea terorismului sau lupta împotriva criminalit<Yii). De asemenea promoveaz< Europa drepturilor, valorilor, libert<Yii, solidarit<Yii şi siguranYei, precum şi valorile fundamentale ale Uniunii, introduce Carta drepturilor fundamentale în dreptul primar european şi prevede noi mecanisme de solidaritate, încercând s< asigure o mai bun< protecYie cet<Yenilor europeni în spaYiul de libertate şi de securitate. Începând cu anul 1985, un num<r de state membre ale Uniunii Europene 7 au convenit s< anuleze controalele persoanelor care treceau frontierele dintre respectivele state, frontiere interne în cadrul Europei unite. Acest teritoriu a devenit un spaYiu f<r< frontiere interne, c<p<tând denumirea de SpaYiu Schengen. Statele membre ale Acordului Schengen au introdus o politica comun< în domeniul vizelor şi au convenit stabilirea unor controale eficiente la frontierele externe, iar sistemul Schengen a devenit parte integrant< a Tratatului Uniunii Europene. Extinderea din 2004 şi 2007 a pus din nou în dezbatere problema frontierelor unei Uniuni Europene (acum cu 27 de state membre 8 ), dar şi sensul, durabilitatea şi sustenabilitatea proiectului european: conYinutul conceptului de frontier< european<, mecanismul de asigurare a securit<Yii Uniunii Europene, capacitatea instituYiilor supranaYionale cu privire la securitatea extern< a Uniunii, dar şi relaYiile specifice dintre Y<rile membre cu privire la libera circulaYie a persoanelor 9 . Privit< din punctul de vedere al securit<Yii economice, putem aprecia faptul c< extinderea Uniunii Europene nu a sporit securitatea, ci dimpotriv< a facilitat îngustarea conceptului de securitate la nivelul statelor membre 10 . Astfel c< potenYialul de protecYie al politicilor comune este pus în discuYie, nu mai este eficient 11 .

7 FranYa, Germania, Belgia, Luxemburg şi Olanda, c<rora li s-au al<turat progresiv alte state, inclusiv cele care au devenit state membre ale Uniunii Europene în anul 2004.

8 CroaYia urmeaz< a se al<tura ca cel de-al 28-lea stat membru al Uniunii Europene la mijlocul anului 2013, în condiYiile ratific<rii pân< la acel moment a Tratatului de Aderare de c<tre toate Parlamentele celor 27 de state membre actuale. 9 în condiYiile în care relaYiile diplomatice dintre aceste state, în ciuda calit<Yii lor de state membre al Uniunii Europene, sunt de tip clasic cu ambasade în fiecare dintre ele ceea ce complic< asigurarea securit<Yii.

10 A se vedea problematica securit<Yii economice şi financiare a statelor membre şi noua abordare a conceptului posibilit<Yii falimentului statelor.

11 Dar Uniunea European<, la rândul s<u, mai este ea eficient<? Se consider< c< Uniunea European< trebuie s< r<spund< la trei imperative majore: necesitate, eficienY< şi legitimitate. Legitimitatea, în contextul crizei economice şi a necesit<Yii instituYionale de regândire a modului de funcYionare al Uniunii, pare s< fie pierdut<. Pe de alt< parte, eficienYa Uniunii Europene pare s< fie foarte sc<zut< (dac< se pune problema ca unele state membre s< intre în faliment, fiind nevoie de sprijinul Uniunii). Dac< legitimitatea este pierdut< iar economia sa nu este eficient<, se pune întrebarea: mai este Uniunea European< necesar<?

376

ConstrucYia european< s-a derulat de la început sub umbrela protectoare de securitate a SUA (la ad<postul asigur<rii americane de securitate materializate începând din 1949 în NATO: SUA – garant al securit<Yii europene?). Cu dispariYia riscului confrunt<rilor militare în Europa la sfârşitul r<zboiului din Iugoslavia şi în contextul general al relaYiilor geopolitice la nivel regional/european la începutul noului mileniu, garanYia de securitate american< (via NATO) nu a încetat s< existe, dar nu mai joac< acelaşi rol şi nu mai ocup< acelaşi spaYiu 12 . Rolul de garant a devenit rezidual pentru statele europene, care se afl< într-un proces de redefinire a statutului propriu de garant al securit<Yii, similar celui de garant al libert<Yii şi al bun<st<rii pentru statele din sfera de interes geopolitic (statele acoperite de Politica European< de Vecin<tate şi din ce în ce mai pregnant cele c<rora li se adreseaz< misiunile şi operaYiunile civile vizate de Uniunea European< prin a sa Politic< Comun< de Securitate şi Ap<rare).

2. Raportul dintre atribuirea de suveranitate şi dinamica capacit<Yii Uniunii Europene de a asigura securitatea economic< şi social< a Y<rilor membre

Mecanismul de adâncire al Uniunii Europene amintit anterior nu este altceva decât delegarea de suveranitate. Statele membre consimt la delegarea de suveranitate în favoarea instituYiilor independente supranaYionale, care reprezint< interesele comunitare prin Comisia European<, interesele naYionale prin Consiliul Uniunii Europene (unde sunt reprezentate statele) şi interesele cet<Yenilor prin Parlamentul European, adâncirea constând în aplicarea a dou< principii (şi tocmai aceast< combinaYie a jucat şi joac< un rol esenYial în procesul de integrare 13 european<:

̇ Aplicarea uniform< a dreptului european: dreptul european (Tratatele Uniunii Europene şi legile adoptate de c<tre instituYiile comunitare) are o aplicabilitate direct<, uniform< pe tot teritoriul european, aplicarea normelor europene fiind efectuat< de c<tre magistraYii (judec<torii) naYionali, pentru asigurarea respect<rii reglement<rilor europene;

̇ SupremaYia dreptului european: tratatele şi celelalte reglement<ri europene sunt superioare dreptului statelor membre (dac< o reglementare naYional< este contrar< unei reglement<ri europene, cea naYional< trebuie adaptat< sau

12 Cu atât mai mult cu cât NATO şi-a îndreptat atenYia c<tre oferirea „garanYiei de securitate” statelor care au intrat relativ recent în sfera de interes geostrategic (a se citi „pur interes economic”) din Asia Central<, Orientul Mijlociu şi Nordul Africii, prin iniYierea sau susYinerea unor „conflicte pacificatoare”, urmate de susYinute eforturi de „stabilizare şi reconstrucYie” post-conflict, noul concept îmbr<Yişat de NATO dup< modelul european. 13 Integrare – termen preluat din ştiinYele exacte (matematic<) = regrupare, unificare sau articulare şi coordonare de elemente anterior separate, în vederea constituirii unui ansamblu coerent. NoYiunea este folosit< în mai multe contexte diferite.

377

suprimat<) 14 . În aceast< logic<, dreptul comunitar nu poate fi incompatibil cu cel naYional. SupremaYia dreptului comunitar este progresiv<, pe m<sura transferului de competenYe de la state la Uniune (Caseta 1). Dreptul Uniunii Europene şi dreptul intern al diferitelor state membre apar ca sisteme autonome şi distincte, chiar dac< sunt condiYionate de repartizarea competenYelor stabilit< şi garantat< de Tratate.

Caseta 1

SupremaYia dreptului comunitar

RelaYia dintre dreptul comunitar şi dreptul naYional nu se bazeaz< doar pe principiul ierarhiei, ci şi pe cel al competenYelor. Aşa stau lucrurile cel puYin în doctrin<, în practic< funcYionând îns< diferit, deoarece nu apar cu claritate repartizate competenYele între Uniunea European< şi Statele membre; deciziile adoptate de instituYiile comunitare trebuie dezvoltate în conformitate cu ordinea juridica naYional< (ex. directivele europene). Deciziile adoptate de c<tre instituYiile comunitare se pun în practic< prin administraYiile naYionale, conform ordinii lor juridice; acquis-ul comunitar se pune în aplicare în interiorul fiec<rui stat membru prin norme naYionale de aplicare a acestuia. În practic<, relaYiile dintre dreptul comunitar şi cel naYional se bazeaz<, în principal, pe principiul competentei, deşi ar trebui s< se bazeze şi pe cel al ierarhiei. InstituYia comunitar< c<reia îi revine aplicarea dreptului comunitar este Comisia, iar Consiliul este instituYia care adopt< actele normative ce dezvolt< dreptul primar 15 . InexistenYa unei administraYii comunitare teritoriale, deşi exist< una central<, face s< se recurg< la aplicarea indirect< a dreptului comunitar de c<tre administraYiile naYionale. Când aplicarea dreptului comunitar corespunde administraYiilor naYionale, principiul este acela c< acestea îl aplic< prin instituYiile proprii în acord cu normele lor procedurale. Acesta este principiul „autonomiei instituYionale şi procedurale”. Neexistând un drept propriu de procedur<, dreptul comunitar se aplic< în fiecare stat dup< propriile norme procedurale. Acest aspect poate da naştere la paradoxuri, mai precis ca un drept comunitar omogen s< aib<

14 În cazul unei contradicYii între dreptul comunitar şi vreun articol din ConstituYiile statelor membre, dreptul comunitar va fi suveran faY< de cel naYional, conform SentinYei 6(64)(29) a TJCE din 15 iulie 1964. Pentru a evita astfel de probleme, prin declaraYia Comisiei europene, Parlamentului european din 1977 şi declaraYia Şefilor de stat şi de guverne a statelor membre din 1978, se recunoaşte c< nivelul de protecYie a drepturilor fundamentale pe care îl acord< dreptul comunitar nu poate fi inferior celui pe care îl acord< constituYia statelor membre. 15 În acest sens, art. 145 şi 155 TCE arat<: „Consiliul va atribui Comisiei competenYa de a executa normele pe care le stabileşte”. „UE respect< egalitatea statelor membre în faYa tratatelor precum şi identitatea naYional<, inerent< structurilor lor fundamentale politice şi constituYionale, inclusiv în ceea ce priveşte autonomia local< şi regional<”. Tratatul asupra Uniunii Europene (TUE), în versiunea sa consolidat<, Tratatul de la Lisabona, afirm< principiul potrivit c<ruia „Uniunea European< se angajeaz< s< respecte autonomia local< şi regional< în calitate de element de identitate naYional< a Statelor membre”.

378

aplic<ri eterogene şi deci situaYii diferite în Uniunea European<, ceea ce apare incompatibil cu prevederile articolului 7 TCE. Aplicarea dreptului comunitar prin intermediul normelor procedurale naYionale este posibil< şi corect< atâta vreme cât nu se produc aplic<ri neuniforme ale acestuia (deci lipsa discrimin<rilor). Silaşi et al.(2006)

2.1. Dezvoltarea relaYiei dintre natura juridic< comunitar< şi dreptul internaYional, dreptul comunitar şi dreptul internaYional, şi efectele politicilor economice europene în statele membre Uniunea European< se bazeaz< pe Tratate internaYionale şi este supusa dreptului internaYional şi convenYional, respectiv pe pluralitatea de relaYii juridice a raporturilor dintre statele membre. Statele membre – state suverane – atribuie sectoare importante ale suveranit<Yii lor naYionale instituYiilor comunitare dotate cu autonomie organic< şi funcYional<, dar influenYat< de statele membre. Statele membre sunt suverane, exprimând contradicYia fundamental< a Uniunii Europene: de o parte, „menYinerea suveranit<Yii statelor”, pe de alt< parte, asocierea prin „transfer de suveranitate” în vederea realiz<rii acYiunilor comune. Atribuirea exercit<rii unor drepturi suverane în favoarea Uniunii europene nu prejudiciaz< tr<s<turile esenYiale ale statelor, nici nu estompeaz< apartenenYa acestora la comunitatea internaYional<. Respectul faY< de suveranitate şi independenYa constituie o component< esenYial< a relaYiilor dintre statele membre şi Uniunea European< 16 . Aceasta nu se substituie regulilor dreptului internaYional şi nici statelor membre. Uniunea European< este o uniune de state şi nu o Uniune de comunit<Yi infrastatale. Procesul construcYiei europene, conform tratatelor, implic< continuarea existenYei statului naYional. Uniunea European< preia o parte important< a funcYiilor specifice puterii statale f<r< s< le pun< în pericol existenYa acestora ca state. Membrii Uniunii European întreYin între ei îns< relaYii bazate pe dreptul internaYional (a se vedea relaYiile diplomatice dintre statele membre Uniunii Europene). Uniunea se bazeaz< pe tratate şi nu numai pe ConstituYie. Nefiind subiect de drept internaYional în detrimentul statelor membre, ci al<turi de acestea, Uniunea European< nu este investit< cu „competenYa de a stabili competenYe”. InstituYiile comunitare au doar competenYe de atribuYii, astfel c< nu pot exercita decât competenYele atribuite de state, nu au „atribuYii generale”. Uniunea European< nu poate favoriza autorit<Yile locale în dauna celor centrale, pentru c< nu ar respecta suveranitatea. În cazul Uniunii Europene nu este vorba de neutralitate, ci de respect faY< de suveranitatea statelor membre, respectul repartiYiei competenYelor este fundamental (Caseta 2).

16 Uniunea European< este în acelaşi timp un uriaş proces de negociere, toate problemele se negociaz<: o aren< de negociere care asigur< atât interesele europene cât şi cele naYionale. Uniunea European< este astfel o form< foarte intens< de multilateralism: cu cât mai mulYi actori, cu atât mai multe probleme, cu atât mai complex procesul multilateral. Cu cât integrarea european< este mai strâns<, cu atât mai frecvente sunt conflictele potenYiale dintre integraYi. PreferinYele guvernelor naYionale, ale actorilor subnaYionali şi ale instituYiilor comunitare sunt transformate în politici comune.

379

În domeniul deciziilor economice care afecteaz< în mare m<sur< suveranitatea naYional<, cum ar fi fiscalitatea, redistribuirea veniturilor sau politica social<, Uniunea European< joac< doar un rol de susYinere a politicilor statelor membre, competenYa r<mânând de resortul Y<rilor membre. Politicile europene de integrare (cum ar fi cele în domeniul imigraYiei) pot doar s< stabileasc< fundamentul cooper<ri dintre state în domeniile de mare sensibilitate la nivelul politicilor sociale. Uniunea European< sprijin< acYiunile statelor membre de manierea de a face sistemele compatibile pentru a permite marii pieYe comune s< funcYioneze. În acest domeniu, Uniunea European< nu urm<reşte armonizarea ci compatibilizarea.

Caseta 2

Accentuarea fenomenului: înl<nYuirea politicilor economice comune în Uniunea European< sau „Cine face ce?”

Arhitectura instituYional< şi decizional< a Uniunii Europene oscileaz< între confederaYie şi federaYie, între supranaYionalitate şi cooperare interguverna- mental<. Acest model „original” nu favorizeaz< în mod deosebit înYelegerea repartiz<rii competenYelor între statele membre şi Uniunea European<. În fapt, Uniunea European< este un spaYiu în interiorul c<ruia politicile economice ale Y<rilor membre sunt strâns corelate între ele şi r<spund la întrebarea „Cine face ce?”, presupunând referirea la tratatele europene ap<rute succesiv, precum şi la jurisprudenYa CurYii de JustiYie. Anumite politici sunt comunitare sau „comunitarizate”, adic< aparYin direct de Uniunea European< şi se interzice, în consecinY<, orice intervenYie naYional< (competenYa statelor membre este rezidual<). Este cazul politicilor monetar<, agricol<, comercial< şi politicii concurenYei. Paralel, alte politici (social< şi de s<n<tate, de ocupare, de cercetare-dezvoltare, coeziune economic< şi social<, de transport şi altele) sunt atât politici care au r<mas sub responsabilitatea statelor membre, cât şi a instituYiilor comunitare, ceea ce înseamn< competenYe împ<rYite şi responsabilit<Yi comune. Anumite politici au r<mas în exclusivitate la nivelul statelor naYionale membre, acYiunile europene fiind sub form< de sprijin. Aceast< înl<nYuire a politicilor nu este de natur< s< denatureze complexitatea sistemului politicilor europene, pentru c< anumite politici Yin de mai multe categorii. Silaşi et al (2006), Vol. II. Politicile economice. Uniunea Economic< şi Monetar<

2.2. Uniunea European< şi securitatea economic< şi politic< a statelor membre Uniunea European< a fost fondat< pentru a consolida securitatea economic< şi politic< a fiec<rei naYiuni europene ce va face parte din proiectul european. Economia nu este decât un instrument pus în serviciul unui obiectiv politic – integrarea politic< şi constituirea naYiunii europene.

380

Nevoia de apartenenY< la o zon<, la un spaYiu economic, social şi politic mai mare şi mai puternic se manifest< cu intensitate diferit< la fiecare Yar<. Acest lucru este direct proporYional în cele mai multe cazuri cu m<rimea şi forYa Y<rii respective. Istoria a dovedit c< dezvoltarea nu se realizeaz< numai în spaYiul naYional, ci într-un cadru mult mai larg. Economiile deschise sunt întotdeauna mai dinamice. Încadrarea unui spaYiu naYional în circuitul de valori specifice, regional şi internaYional, chiar în cazul în care aceasta s-a realizat în mod forYat a condus în final la o creştere a securit<Yii, a bun<st<rii sociale şi economice, înt<rindu-şi prin aceasta poziYia. Pentru a-şi valorifica mai bine propriul potenYial economiile naYionale au c<utat întotdeauna la nivelul instinctiv parteneri pe o scar< obiectiv l<rgit<. Uniunea European< este nucleul unei macro-regiuni ce ar trebui s< r<spund< cel mai bine unei asemenea tendinYe. Indiferent de apartenenYa economiei naYionale la subsistemele economiei mondiale, voinYa naYiunilor este afirmat<, nu numai direct ci şi intermediar în procesul de regionalizare ca o cale de globalizare a vieYii economice. Indiferent de interesele tactice ale particip<rii României în alte organisme, subzist< realitatea unei economii conectate definitiv la structurile europene într-o modalitate atât de certa încât ea nu poate fi conceput< în prezent în afara acestei structuri.

3. Analiza modului în care funcYioneaz< cele patru libert<Yi: Cercul vicios al celor patru libert<Yi, boala şi sfârşitul Uniunii Europene?

Aşa cum menYionam şi în partea introductiv< a lucr<rii, problematica modului în care funcYioneaz< cele patru libert<Yi fundamentale vizeaz< modul de derulare a proceselor: cercul virtuos sau cercul vicios al libert<Yilor. Al<turi de libera circulaYie a bunurilor, libertatea de stabilire – libertatea de a oferi servicii şi libera circulaYie a capitalurilor, libera circulaYie a persoanelor (libera circulaYie a lucr<torilor) constituie una dintre cele patru libert<Yi din cadrul pieYei interne şi a politicilor comunitare la nivelul Uniunii Europene. Aceste libert<Yi fundamentale garanteaz< oamenilor de afaceri libertatea deciziilor, muncitorilor libertatea de a-şi alege locul de munc< şi consumatorilor libertatea de a alege între o cea mai larg< varietate posibil< de produse (Borchardt 2010: 22). Libera circulaYie a persoanelor în cadrul Comunit<Yilor Europene a fost definit< în Acordul Unic European (1987) drept una din cele patru libert<Yi fundamentale ale PieYei Interne. Libera circulaYie a persoanelor şi eliminarea controalelor la frontierele interne constituie o parte a unui concept mult mai larg, cel de PiaY< Intern< – ce nu poate fi realizat< în condiYiile existenYei unor frontiere interne şi a restricYion<rii circulaYiei indivizilor.

3.1. Libertatea de circulaYie a forYei de munc< – împiedicarea dezvolt<rii statelor de origine a fluxurilor migratorii Libertatea de mişcare Yine de legalitatea fenomenului. Dar am constatat c< migraYia legal< genereaz< o serie de riscuri atât pentru statele Uniunii Europene 17 :

impactul demografic, evoluYiile pe piaYa locurilor de munc<, dar şi înt<rirea

17 ObservaYia este valabil< şi pentru România, inclusiv în ceea ce priveşte siguranYa statului, mai ales dup< aderare, prin efectele perturbatoare asupra principalelor domenii ale societ<Yii româneşti.

381

economiei subterane, respectiv proliferarea criminalit<Yii. Exercitarea libert<Yilor genereaz< aşadar multiple efecte asupra securit<Yii, în mod deosebit asupra celei economice şi sociale, creându-se un cerc vicios. Pentru c< manifestarea celor patru libert<Yi înseamn< şi libertatea de circulaYie a migranYilor (i)legali sau a persoanelor implicate în activit<Yi infracYionale grave cu caracter transfrontalier, cum ar fi traficul de persoane sau terorismul (infiltrarea în statele europene a unor persoane implicate în acYiuni extremist-teroriste ori racolarea migranYilor – datorit< în special situaYiei financiare critice a acestora – în activit<Yi infracYionale de acest gen). De asemenea, libera circulaYie a capitalurilor sau stabilirea companiilor transnaYionale pe teritoriul comunitar pot genera la rândul lor activit<Yi infracYionale sau alte manifest<ri cu caracter negativ. Cercul virtuos al celor patru libert<Yi Yine de mecanismul de ansamblu am Uniunii Europene, presupunând o libertate şi mobilitate care au ca rezultat derularea unor fenomene cu beneficii superioare, libertatea duce la mai bine şi mai bine. Din contr<, cercul vicios al celor patru libert<Yi constat< faptul c< situaYia se înr<ut<Yeşte în urma utiliz<rii libert<Yilor, economia stagneaz< sau este în regresie, în timp ce oamenii (lucr<torii) pleac<, aleg emigraYia pentru munc< ca soluYie de viaY<. În studiul s<u, Hanson (2000) vorbeşte despre prosperitatea şi libertatea economic<, ca un cerc virtuos, scoYând în evidenY< leg<tura dintre libertatea economic< pentru întreprinz<tori, în funcYie de regimul politic, şi prosperitatea naYiunilor, respectiv venitul per capita. AfluenYa promoveaz< libertate economic<, în timp ce s<r<cia incub< revoluYii şi manifest<ri anti-piaY< (Hanson 2000: 525). Cercet<rile pe care se bazeaz< studiul amintit fac de asemenea referire la o spiral< virtuoas< a libert<Yii economice şi venitului în lumea în dezvoltare. Iar limit<rile cu privire la libertatea pieYelor şi modul de desfurare a activit<Yilor economice în favoarea intervenYionismului statului în piaY< duce la riscul întreruperii acestui ciclu virtuos al libert<Yii economice şi prosperit<Yii, înlocuindu-l în cel mai r<u caz, cu un ciclu vicios al represiunii şi s<r<ciei (Hanson 2000: 526-527). Libertatea de circulaYie a lucr<torilor (în context european/internaYional) sprijin< statele s< elimine presiunea de pe piaYa muncii local<, scade rata şomajului, pune o presiune în sensul creşterii veniturilor şi creşte rata remisiilor pentru statele de origine a fluxurilor de migraYie pentru munc<. Dar totodat< apar influenYe negative în sensul lipsei ocup<rii, apariYia problemelor de ordin demografic şi creşterea migraYiei creierelor (brain drain) (Thaut, 2009). M<sura libert<Yii este cel mai bine descris< de calitatea investiYiilor, climatul de afaceri, taxele sc<zute, politici monetare solide, deschidere c<tre pieYele internaYionale, respectiv orice acYiuni care promoveaz< şi susYin creşterea şi dezvoltarea. Cu cât mai liberal este regimul economic, cu atât mai rapid< este creşterea economic< subsecvent< (Hanson 2000: 528). RelaYia implic< o creştere a veniturilor în respectivele state cu politici economice liberale. Problema apare în situaYiile în care politicul nu reuşeşte s< evolueze la fel de rapid precum pieYele şi economia, sistemele politice nu reacYioneaz< la fel de repede condiYiilor economice ap<rute precum pieYele în cazul liberaliz<rii politicilor (Hanson 2000:

528). De asemenea, mai este subliniat faptul c< în momentul apariYiei unor restricYii, în ideea de a reduce efectele crizei economice, restricYiile nu fac altceva decât s<

382

adânceasc< criza economic<, s< o intensifice şi s< o prelungeasc< (Hanson 2000:

529).

Analiza situaYiei economice la nivelul Uniunii Europene în contextul crizei globale şi implicaYiile acesteia cu privire la fluxurile de migraYie, respectiv a consecinYelor sociale şi economice pentru statele europene, inclusiv pentru România, este la acest moment foarte important<, având în vedere faptul c< securitatea economic< este diminuat< pentru fiecare dintre membrii Uniunii Europene. În cadrul cercet<rii noastre am încercat s< afl<m c<rei categorii de ciclu trebuie s< ne raport<m dac< analiz<m migraYia şi echilibrul geostrategic actual la nivel Uniunii Europene (incluzând situaYia şi relaYiile economice, situaYia şi relaYiile politice, poziYia în ierarhia statelor şi importanYa României în Uniunea European<) în relaYie cu macro- spaYiile Euroatlantic şi Eurasiatic. Am constatat aşadar c< Europa str<bate o perioad< în care nu se mai aplic< regulile clasice ale economiei migraYiei forYei de munc< (tendinYele de migraYie pe traseele migraYie sud – nord, semnificând dinspre statele s<race spre statele bogate) 18 . MigraYia lucr<torilor nu mai este rezultat al diferenYei dintre cerere şi ofert< pe piaYa forYei de munc<, doar o problem< de echilibrare a cererii cu oferta, dezechilibrul pieYei muncii nu mai este condiYia fundamental<: în Europa, spaYiu de libertate, securitate, justiYie şi bun<stare, oamenii merg dup< bun<stare, nu dup< salariu. Unde merge forYa de munc< apar tendinYe de sc<dere a salariilor, dar în prezent, în lumea globalizat<, forYele care influenYeaz< mişcarea migratorie sunt altele. Globalizarea introduce o mare contradicYie: internaYiona- lizarea muncii nu Yine pasul cu internaYionalizarea capitalului (Ureche, 2009). În economia clasic<, teoria susYine faptul c< munca pleac< unde pleac< m<rfurile (Ricardo), muncitorii urmeaz< bunurile, munca fiind o forY< de echilibru. Dar Y<rile s<race, neavând minereuri şi bunuri, export< forY< de munc<. În condiYiile actuale, nu mai este doar o problem< de echilibrare a cererii cu oferta, dezechilibrul pieYei muncii nu mai este condiYia fundamental< pentru migraYie. În contextul globaliz<rii şi mai ales a crizei, locuitorii caut< locuri de munc<, iar statele lor caut< lucr<tori. Iar ciclul continu<, cercul care pare c< se închide este de fapt o spiral< ascendent< care nu face decât s< ridice nivelul distorsiunilor din economie, adâncind dezechilibrele şi s<r<cia. ObservaYiile la nivel empiric arat< c< în perioada actual< spaniolii se mut< în alte Y<ri (în timp ce un milion de români au emigrat c<tre Peninsula Iberic<); la ieşirea la pensie, britanicii aleg tot mai mult Spania ca destinaYie final< pentru petrecerea b<trâneYilor; italienii au început s< migreze spre nordul Europei; la fel şi grecii care au început s< caute locuri de munc< în Peninsula Scandinav<, în contextul crizei acute din Grecia. Uniunea European< – este spaYiul unde toate aceste fluxuri se întretaie. Criza global< a redus extrem de mult posibilitatea de ocupare. Oamenii caut< acum locuri de munc< pur şi simplu, nu caut< (doar) salarii mai mari. Ceea ce se presupunea c< se întâmpla în cazul migraYiei româneşti, se petrece acum la nivel european. Se estima c< românii emigreaz< pentru c< nu g<sesc locuri de

18 La nivel global se remarc< tendinYe de migraYie de tip sud-sud (din state s<race c<tre state s<race, cum ar fi state aflate în centrul Africii c<tre cele aflate în Nordul continentului african, la rândul lor state de origine a unor importante fluxuri de migraYie).

383

munc<. Dar ei emigrau pentru salarii mai mari. Activit<Yile pe care le f<ceau „afar<” se puteau face şi în România: chiar şi acum exist< disponibilitate de locuri de munc< pe piaYa româneasc< în activit<Yi casnice, în agricultur< sau în construcYii. Doar c< se ofer< salarii mult sub nivelul celor din str<in<tate 19 . Cu alte cuvinte, românii au plecat pentru c< erau în c<utarea unor salarii mai mari, nu neap<rat pentru c< nu g<seau locuri de munc< (înc< înainte de criz<, şantierele româneşti îşi desfurau activitatea cu cet<Yeni turci, chinezi, din Bangladesh sau alte zone; existau locuri de munc< şi pentru români, dar români au refuzat s< le ocupe, preferând s< emigreze pentru salarii mai mari). Pe de alt< parte, la acest moment, migrarea cet<Yenilor europeni din sudul spre nordul Europei nu Yine de c<utarea unor salarii mai mari, ci de c<utarea propriu- zis< a locurilor de munc<: datorit< crizei, s-au închis o serie de unit<Yi de producYie, locurile de munc< a disp<rut, astfel c< migraYia a fost considerat< o soluYie de salvare. CondiYia globaliz<rii impune ca şi forYa de munc< s< se mişte la nivel planetar. MigraYia forYei de munc< este rezultat al globaliz<rii, dar în acelaşi timp munca ajut< la integrare şi la adâncirea globaliz<rii. Teoria clasic< a lui Smith si Ricardo trebuie adus< la zi, având în vedere faptul c< ea nu mai corespunde din perspectiva globaliz<rii. În epoca Uniunii Europene, bunurile şi producYia s-au deplasat spre Asia. În mod normal, conform teoriei economice amintite, cet<Yenii europeni, produc<tori şi consumatori ai bunurilor respective, pân< la un moment produse şi consumate în cuprinsul graniYelor europene, ar trebui s< se deplaseze dup< bunuri şi dup< capitalul care a dus bunurile pe alte pieYe. Europenii nu ar pleca dup< bunuri pentru c< în alt< piaY< s-ar oferi venituri mai mari, ar urma bunurile pentru c< producYia acestora s-a deplasat, a avut delocalizarea unit<Yilor de producYie. Astfel c< europenii au r<mas f<r< locuri de munc<, ei nu mai sunt produc<tori ai bunurilor europene, ei sunt doar consumatori ai bunurilor europene care sunt produse de fapt în Asia. Dar Asia, la rândul s<u, este suprapopulat<, nu permite migrarea europenilor aflaYi în c<utarea locurilor de munc<. Avem astfel de a face cu o contradicYie: pentru prima oar< nu se mai respectarea regulilor economice clasice. Oamenii (lucr<torii) nu pot migra dup< piaY</economie pentru c< existe bariere – demografice, piaYa forYei de munc< a Asiei este supra-aglomerat<, iar competiYia pe respectiva piaY< este acerb<. Competitivitatea pieYei asiatice – care a dus la transferul producYiei în acea zon< Yine şi de costul redus al forYei de munc<. Dac< ar migra, în condiYiile în care ar putea ocupa locuri de munc< în economia Asiei, în dauna celor deja prezenYi în zon<, europenii ar trebui s< accepte salarii mult prea mici comparativ cu normele europene, chiar şi pentru pieYele din Y<rile mai s<race ale Europei, care se confrunt< la acest moment cu valori mari ale

19 În prezent – cel puYin la nivelul municipiului Bucureşti – mass-media semnaleaz< c<utarea de îngrijitoare şi bone pentru familii cu venituri medii şi ridicate. Româncele prefer< îns< s< lucreze ca îngrijitoare şi bone în Y<ri precum Italia şi Spania, astfel c< pe piaYa româneasc< s-a ajuns la situaYia angaj<rii bonelor filipineze. Acestea primesc circa 300 euro pe lun< (mult peste venitul pe care îl pot obYine în Filipine), salariu considerat totuşi sc<zut pentru românce, care în Spania obYin sume mai mult decât duble (efectuând în fond aceeaşi activitate). La mod plastic, se poate spune c< bonele românce din Spania „nu ies din cas<” pentru doar 300 de euro, cât obYin la Bucureşti bonele filipineze.

384

şomajului, respectiv cu puYine oportunit<Yi de angajare. Europenii din Y<rile bogate ar urma capacit<Yile de producYie din Y<rile s<race, dac< ar fi posibil. Mijloacele de producYie/firmele au p<r<sit pieYele europene şi s-au deplasat c<tre Asia nu doar pentru c< toate costurile care compun costul de producYie, respectiv preYul final al produsului, cu implicaYii asupra profitului firmelor, sunt mai mici în spaYiul Asiatic iar mâna de lucru este foarte ieftin<, abundent< şi preg<tit< relativ bine. Dar politicile sociale de la nivelul Uniunii Europene, care au impus o serie de restricYii privind salariul minim garanta, asigur<ri sociale, taxe mari, au dus la limitarea libert<Yii economice, respectiv la intrarea în ciclul / cercul vicios care nu poate aduce, conform teoriei, dezvoltare şi creştere economic<. Europenii – urmaşii popoarelor migratoare originare în majoritate din spaYiul asiatic – sunt preg<tiYi, peste milenii – s< se întoarc< c<tre Asia, urmând aceleaşi stimulente: dac< pe vremea marilor migraYii, triburile c<utau p<mânturi pentru a le lucra şi puni pentru animale, pentru câştigarea traiului zilnic, în zilele noastre oamenii (europenii) caut< pieYe unde s< foloseasc< tehnologiile de producYie moderne şi locuri de munc< pentru câştigarea traiului zilnic. VeniYi din Asia pentru o viaY< mai bun<, conform standardelor de atunci, populaYiile timpului prezent s-ar întoarce în Asia, pentru o via