Sunteți pe pagina 1din 25

BIOETICA

DEFINITIE
Etica = ramur a filosofiei care se ocup cu studiul sistematic
al moralei, adic al principiilor de comportament - bun/ru,
corect/incorect etc.
Bioetica = "morala vieii" (de la bios, via i ethos, etic)
Bioetica (n sens larg) = Cmp de studiu tiinific sistematic,
pluralistic i interdisciplinar care abordeaz teoretic i practic
problemele morale generate de medicin i tiinele vieii n
raport cu omul i relaiile omului cu biosfera.
Bioetica (etica biomedical) = Studiul valorilor etice i morale
din perspectiva progreselor medicinii i analiza controverselor
etice ce apar n practica medicala modern.

o nou disciplin care combin cunoaterea


biologic cu cea a sistemului de valori umane
(V.R. Potter 1971),
Potter s-a referit la bioetic sau la etica vieii i
supravieuirii incluznd:
ecologia,
cercetarea pe animale,
problematica populaiei - o etic social, cu izvorul n
dezvoltarea evolutiv a umanitii.

Competenele bioeticii sunt recunoscute n


urmtoarele patru domenii:
aspectele etice ale profesiunilor sanitare;
aspectele etice rezultate n cadrul
cercetrilor pe om;
problemele sociale legate de politica sanitar
(naionale i internaionale), de medicina
locurilor de munc i de alte politici de
planificare familial i control demografic;
probleme privind intervenia asupra vieii
altor fiine vii (plante, micro-organisme i
animale) i, n general, tot ce ine de
echilibrul ecosistemului.

Rolul bioeticii

relatiile dintre medic si omul bolnav trebuie


privite din doua puncte de vedere
fundamentale:
1. medical
2. juridic

Rolul bioeticii

relatiile medic-pacient sunt controlate de


trei ramuri stiintifice:
1. medicina legala
2. dreptul
3. bioetica

Bioetica
ramura stiintifica ce studiaza modalitatile de
conciliere a conflictului dintre medicina moderna
tehnologica si etica medicinii clasice;
vizeaza totalitatea problemelor medicale si mai ales
problemele dificile ce intereseaza constiinta
medicului;
incepand de la nastere si pana la moarte toate
problemele sunt legate de medicina si bioetica.

Bioetica si relatia cadru medical-pacient


Astazi vorbim de o criza a medicinii sub doua
aspecte:
o criza a subiectivitatii bolnavului redus la o
fisa medicala
o criza data de decalajul dintre medicina
clinica in care bolnavul este perceput ca
subiect si medicina tehnica unde bolnavul este
perceput ca obiect .

Bioetica si relatia cadru medical -pacient


se manifesta tendinta comercializarii
medicinii, bolnavul fiind privit ca un client si
nu ca un detinator al dreptului la sanatate.
s-a ajuns la neglijarea personalitatii
bolnavului, care are si suflet nu numai
tesuturi.

Bioetica si relatia cadru medical-pacient


Un rol important il detine secretul medical, pe care
codul international de etica medicala il considera
absolut pentru anumite circumstante medicale.
Personalul medical este obligat a garanta
confidentialitatea bolnavului, acest drept al
bolnavului fiind si un drept judiciar.
Secretul medical nu este un privilegiu al
medicului/asistentei medicale, ci un drept al
bolnavului si sta la baza relatiei medic-bolnav.

Bioetica si relatia cadru medical-pacient


trebuia sa se tina seama de capacitatea psihica a
bolnavului de a suporta aflarea unui diagnostic grav,
aceasta ducand la gesturi disperate.
medicul hotaraste ce poate fi divulgat, daca bolnavul
consimte la destainuire si daca este prevenit de
consecinte.
Personalul medical are datoria de a respecta dreptul
unui bolnav la discretie, iar in cazuri particulare
(exemplu: rezultatele cercetarii medicale) se cere
avizul unui comitet de etica medicala.

Bioetica si relatia cadru medical-pacient


Noile tehnologii dezvoltate, desi au garantat un
coeficient de adevar mai mare si au permis un
progres deosebit, au violat dreptul la intimitate si
viata privata si nu au avut intotdeauna
consimtamintul societatii si opiniei publice.
Aceste lucruri au dus la o reactualizare a drepturilor
bolnavului si a principiilor cercetarilor pe om, legate
de informare, consimtamint, secret, scop uman,
drept de a muri demn, etc.

Bioetica si relatia cadru medical-pacient


bioetica va cuprinde relatia cadru medicalbolnav sub 2 aspecte
1. intrinsec (confidenta/consimtamant),
2. extrinsec (drept la sanatate).

Bioetica si relatia cadru medical-pacient


Codul International de Etica Medicala al AMM
(Londra 1960, modificat in 1983) cuprinde
datoriile cadrelor medicale fata de pacienti .

Datoriile cadrelor medicale


a) datorii generale
sa aiba o atitudine profesionala exemplara
sa nu lase ca interesul sa-i influenteze judecata sa
profesionala libera si indepedenta, aceasta judecata fiind in
beneficiul maxim al pacientului
indiferent de conditiile de activitate, sa se consacre, in deplina
independenta tehnica si morala, prestatiei ingrijirilor de
calitate, cu compasiune si respect pentru demnitatea umana
sa fie cinstit fata de pacientii si colegii sai
sa respecte drepturile pacientilor, colegilor si ale altor
profesiuni legate de sanatate si sa pastreze confidentele
pacientului.

Datoriile cadrelor medicale


b) datoriile cadrelor medicale fata de bolnavi
sa fie intotdeauna preocupat de grija de a
conserva viata umana
sa acorde pacientilor cea mai completa
loialitate si toate resursele stiintei sale
sa pastreze secretul absolut asupra a tot ce
stie despre pacient, chiar si dupa moartea
acestuia

Drepturile bolnavilor
sa-si aleaga singuri medicii
dupa ce au fost informati asupra
tratamentului propus sa-l acepte sau sa-l
refuze
ca personalul medical sa respecte natura
confidentiala a tuturor datelor medicale si
personale ce-i privesc

Rolul bioeticii in respectarea drepturilor omului


Declaratiile si conventiile Consiliului Europei
includ recomandari cu privire la:
identificarea de amenintari la existenta
drepturilor omului
sensibilizarea opiniei publice asupra
importantei lor
la cautarea de noi solutii juridice si etice in
ceea ce priveste evolutia stiintelor actuale.

Rolul bioeticii in respectarea drepturilor omului


Cunoasterea stiintifica nu trebuie utilizata
decat pentru a servi demnitatea, integritatea
si devenirea omului.
Tehnologiile biomedicale nu vor transforma
omul intr-un obiect, nu vor estompa dreptul la
viata si nu se vor dezvolta dupa criterii de
profit.

Rolul bioeticii in respectarea drepturilor omului

Bioetica face legatura dintre stiinta si


drepturile omului; include doua aspecte:
1. respectul omului ca intreg (astazi fragmentat
in gameti, embrion, organe pentru
transplant)
2. al evitarii oricaror abuzuri asupra libertatii de
exprimare a omului

Bioetica si responsabilitatea medicala


Responsabilitatea reprezinta onoarea
profesiunii medicale, mai ales in prezent, cand
puterile medicinii asupra omului s-au
multiplicat.
Este o garantie a calitatii actului profesional.

Bioetica si responsabilitatea medicala


In tarile cu medicina dezvoltata se considera
ca unui cadru medical din doi risca sa-i fie
pusa in discutie responsabilitatea cel putin o
data in decursul activitatii sale profesionale.

Bioetica si responsabilitatea medicala


Cauzele responsabilizarii personalului medical:
1. agresiunea asupra omului prin investigatii mai sofisticate si
chiar mai periculoase
2. indepartarea medicului de sufletul bolnavului si estomparea
empatiei umane
3. mediatizarea realizarilor medicale, astfel ca oamenii care
asista la reusita transplantelor de organe unice nu mai
accepta sa mai moara, de ex.dupa o apendicectomie
4. dificultatea cunoasterii unor cauze de deces si nevoia de
informare ceruta de anturaj

Bioetica si responsabilitatea medicala


Ideea centrala a responsabilitatii medicale complexe,
ce include indatoririle profesionale, este de a actiona
in interesul bolnavului.
Presupune statutarea relatiilor cadru medical -bolnav
pe baze psihologico-afective, in scopul realizarii
dialogului dintre increderea bolnavului si constiinta
cadrului medical.
Responsabilitatea medicala implica si o libertate
totala de actiune si de alegere in interesul bolnavului.

Bioetica si responsabilitatea medicala

unele drepturi medicale apar ca universal valabile,


permanente:
1. dreptul si obligatia de a se adresa demnitatii umane
2. necesitatea de a respecta integral drepturile
bolnavului
3. necesitatea de a respecta drepturile bolnavului la
intimitate si chiar suferinta, in sensul
recunoasterii si sustinerii sperantei