9.

78
O imagine aterioposterioara ce arata ambele solduri(A) este cea mai buna imagine, deoarece permite
compararea ambelor parti. Daca articulatia este., sunt necesare doua protectii suplimentare centrate
pe sold, una laterala si una anteroposterioara. In primul rand, pe imagine orice schimbare a texturii
osoase duce la boala Paget, osteoporoza si tumoare. Acum spatiul dintre articulatii(ce indica adancimea
din cartilajul articulatiilor si interpunerea lichidului), ce poate creste la boala Perthes, sinovita si infectie
si scade la ultimele stadia ale infectiei si ale artritei. Densitatea relative din capul femural, poate fi
scazuta la artrita reumatoida, infectie si osteoporoza si crescuta la necroza vasculara, necroza vasculara
partiala si boala Perthes.
9.79
Acum observam forma capului femoral , ce poate de exemplu avea, o forma .dupa boala Perthes, o
forma turtita dupa necroza vasculara(totala sau partiala), neregulata sau distrusa dupa infectie, sau
atrofica la dislocarea persistenta de sold. Linia lui Shenton, ce normal formeaza o curba usoara de la
ramul pubian superior, pana la femurul cervical. Comparati partile, daca este posibil. Denaturarea are
loc n mai multe condiii care implic capul femural si femurul cervical, in special fracturarile si
subluxatii. Unghiul cervico-axilar. Este scazuta la caxa vara congenitala si rahitismul secundar, boala
Piget, osteomalacie, fracture etc. si este crescuta la coxa valga secundara a polimielitei si alte tulbulari
neuronale.

9.80
Unghiul cervico-axilar poate fi masurata prin liniile trasate prin ax si de-a lungul centrilor cervical catre
centrii nervosi.
Unghiul normal la barbate: 128 grade;
Unghiul normal la femei: 127 grade;
Central capului poate fi gasit cu usurinta cu ajutorul unei reguli orthopedice sau unui desen transparent
similar unui sablon cu cercuri concentric de diferite raze.
9.81
Denaturarea pelviana: aceasta poate fi localizata in prostucio acetabuli, ce de obicei este ereditara si
fregvent asociata cu osteartrita sau poate fi generalizate in deformarea intrarii pelviene: aceasta este
intalnita la osteomalacie si alte boli acompaniate de inmuierea oaselor, cat si de rahitism sau boala
Paget.
9.82
Osteoartrita: prezenta la toate schimbarile comune intalnite la osteoartrita, ingustarea spatiului
articular, osteofite marginale, scleroza marginala, schimbarea chistica in capul femural si in acetabulum.

9.83
Indepartarea complete a soldului: articulatiile fazute in spondilita anchilozanta(unde este o implicare
invariabila a articulatiilor sacroilice). Mai este vazuta si la rezultatele tarzii ale tuberculozei si alte infectii
si dupa o fuziune chirurgicala.
9.84
Boala Perthes: primul semn radiologic este o fisura in spatiul articular.(aceasta mai este intalnita si la o
sinovita a soldului si la artrita infectioasa). Grade minore de largire a spatiului articular poate fi
detetctate prin masurarea distantei dintre lacrima si epifiza capitala a ambelor parti.
9.85
Boala Perthes 2: daca lacrima (formata de etajul acetabular anterior) nu este concreta.suprapunerea
umbrelor din cap si gat din acetabulum, comparand cele doua solduri. Alterarea apare la boala Perthes,
sinovite si infectii.
9.86
Boala Perthes3: clasificarea Catterall(a) aceasta este cea mai comuna metoda pentru a evalua
severitatea schimbarilor ce apar la os. Grade1: formatiunea chistica apare in aspectul anterolaterala a
epifizei capitale. Revascularea poate fi completa fara pierderea osului, si prognosticul tratamentului.
grade2: o mica parte a capului este implicate, iar colapusl osos este inevitabil.
9.87
Boala Perthes 4: clasificarea Catterall(b): Grade 3: o mare parte a capului este implicate. Grade 4: Intreg
capul este afectat, colapsul osos este invitabil in stadiul 3 si 4, iar prognosticul este prin urmare mai
sarac.
9.88
Boala Perthes5: asa numita laterala broastei este de rutina in evaluarea acestor cazuri. In afara de
modificarile chistice are apar in epifiza capital, acetabumul poate fi de asemenea afecat.schimbarile
chistului pot aparea si la metafiza, ce pot fi largite. Capul femural se poate turti sau se poate extruda
lateral. MRI-ul permite o clasificare mai exacta.
9.89
Boala Perthes 6: Extrudarea lateral poate fi exprimata printr-un procentaj al diametrului metafizat de pe
partea normal: daca ab/cd x 100 > 20%, atunci prognosticul este sarac. O evaluare exacta a cantitatii de
os vasculas poate fi facut prin scanare osului radionuclide. Prognosticul estede cele mai multe ori
dependent de masa si rangul de epifiza implicat.
9.90

Boala Perthes 8: alti factori adverse ce plaseaza acest caz in categoria celor mai riscante cazuri include:
prezentarea celor de peste 4 ani, calcificarea vazuta pe partea laterala a epifizei sau alte evidente de
extrudare majora, subluxatie laterala, un semn Gage positive()
9.91
Boala Perthes 9: clasificarea lateral a coloanei lui Herring: imparte capul in trei coloane in timpul
fragmentarii: apoi, daca partea laterala are o inaltime normal, prognosticul este excellent(Herring A).
Daca partea laterala este mai putin de 50% depresiva, resultatul este bun pana la varsta de 9 ani(Herring
B). in Herring C coloana laterala are mai putin de 50% si toate dezvolta o deformare permanenta.
9.92
Cele mai recente schimbari vazute in proiectia lateral. O linie trasata din centrul cervical nu reuseste sa
intalneasca punctual de mijloc al bazei epifizei. Distant dintre centrul bazei epifizei (x) comparata cu
latimea bazei epifizei poate fi folosita in calcularea al gradului de alunecare. Mai putin de 1/3 poate fi
clasificat ca gradul 2, gradul 3 este intre 1/3 si , iar gradul 4 este mai mult decat 1/2 (gradul 1 este
folosit in cazurile de pre-alunecare).
9.93
In laterala broastei traseaza o perpendiculara(p) de la o linie (ab) dusa de-a lungul bazei epifizei.
Unghiul dintre aceasta si o linie dusa prin centri femurului axial, si compara partile. (daca conditia este
unilaterala, scade 12 grade pentru a permite unghiului axial normal in proiectie) 30 de grade este
considerat bland, iar intre 30-40 de grade este moderat, si mai mult de 60 de grade este sever.
9.94
Chiar daca primele schimbari ale radiografiei, sunt in lateral, cele mai mare grade de alunecare devin
detectabile pe proiectiile AP. Primul semn este tangenta trasata in partea superioara a capului femural
pentru a combate epifiza, intrucat intr-o imagine normala, bine centrata ca a tangentei sunt incluse si
parti ale epifizei.
9.95
In ultimele etape, cateva saptamani dupa alunecarea initiala, exista o distorsiune a partii inferioare a
capului femural, cu fomatiuni noi de oase.
9.96
Radiografia brastei laterale este folosita din nou. Distant dintre buza anterioara a epifizei si punctual cel
mai apropiat al metafizei este masurata.