Sunteți pe pagina 1din 15

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE ADMINISTRATIE SI AFACERI


SPECIALIZAREA: ADMINISTRATIE PUBLICA
MASTER : ADMINISTRAREA SI DEZVOLATREA RESURSELOR UMANE

PROIECT DE CERCETARE SOCIOLOGICA


DISCRIMINAREA FEMEILOR IN ARMATA

CUPRINS
Introducere.................................................................................................................3
1. Stabilirea problemei sociale...................................................................................4
1.1. Discriminarea o boala a societatii.........................................................4
1.2. Egalitatea de gen in institutiile militare....................................................5
1.3. Femeile in armata romana........................................................................6
2. Analiza dimensionala a conceptelor......................................................................8
3. Stabilirea metodei de cercetare............................................................................10
4. Determinarea populatiei supusa investigarii sociale...........................................10
5. Elaborarea instrumentelro de cercetare...............................................................10
Chestionar adresat femeilor din institutiile militare................................................11
Bibliografie..............................................................................................................15

Cei care lucreaz n armat, mai ales n zonele fierbini, cunosc importana femeilor n cadrul
forelor armate
Gennady Dzyuba, Colonel n cadrul Ministerului Aprrii din Rusia, 2005

Introducere
Am ales aceasta tema pentru proiectul de cercetare, deoarece am facut Colegiul Militar
Liceal Stefan cel Mare Campulung Moldovenesc si pot spune ca sunt oarecum familiarizata
cu situatia femeilor din armata. Opinia mea este ca femeia are, mai bine zis, trebuie sa aiba
posibilitati de afirmare egale cu ale barbatului, inclusiv in mediul militar.
Eu cred ca o femeie este la fel de capabila ca si barbatul sa raspunda exigentelor
mediului militar. De altfel si in armata noastra avem femei care ocupa pozitii deosebit de
valoroase in domeniul logistic, in administratie in general, ca ofiteri de stat major, in justitie,
aviatie, medicina etc.
As vrea subliniez aici ca in razboiul modern si in modul de angajare a fortelor se merge
pana la maximum in protejarea luptatorilor, in expunerea cat mai putin posibila la pericole. Nu
mai exista acel tip de razboi specific secolelor trecute, in care confruntarile erau de cele mai
multe ori directe, fata in fata. Acum efortul fizic pe campul de lupta este oarecum mai limitat.
Intervin alti factori concentrarea, stapanirea de sine in sistemul de identificare a tintelor. Iar
femeile au demonstrat ca au un echilibru psihic foarte stabil, ca sunt capabile sa faca fata oricaror
situatii de lupta. Totusi, parerea mea este ca ele trebuie ferite de actiunile cu grad mare de risc si
incertitudine.
Consider ca in armata femeile au anumite avantaje cu scopul de a fi protejate. Iar acest
lucru nu are nimic in comun cu discriminarea sexuala.

1. Stabilirea problemei sociale


1.1. Discriminarea o boala a societatii
Discriminarea a fost prezent n intreaga lume de la nceputul vremurilor i a rmas
adnc nrdcinat n felul omului de a privi lucrurile. Oamenii au fost discriminai pentru
culoarea pielii, credine, naionalitate, sex, opinii, etc. Oamenii au suferit fie pentru c au fost
discriminai, fie pentru c au discriminat.
O ramura des intalnita la locurile de munca este discriminarea de gen (sau
discriminarea sexuala). Termenul discriminare sexual se poate referi i la brbai care sunt
defavorizai din cauza sexului feminin, cu toate c aceast discriminare este mult mai rar dect
discriminarea la adresa femeilor. Femeile sunt cele mai intalnite victime in cazul discriminarii de
gen pe piata muncii. Egalitatea de gen este un concept controversat avnd scopul de a elimina
dominaia i opresiunea patriarhal a societii.
n ceea ce privete dezvoltarea conceptului de discriminare sexuala, exist trei abordri
teoretice identificate de ctre Teresa Rees, in lucrarea sa Mainstreaming Equality in the
European Union Education, Training and Labour Market Policies din 1998. Fiecare dintre
abordrile feministe identificate de ctre autoare sunt corelate cu strategii politice specifice. Cea
dinti abordare identificat de feministe este cea a ajustrii avnd la baz prezumptia c pentru
a combate discriminarea de gen este necesar s fie creat un cadrul legal prin care s le fie permis
accesul femeilor n domeniile n care anterior au fost excluse, dar fr a contesta norma
masculin existent. Cea de-a doua abordare identificat este cea a diferenei fa de norma
masculin, presupunnd evaluarea corespunztoare a contribuiilor difereniate ale brbailor i
femeilor ntr-o societatea segregat. Ultima abordare teoretic a egalitii de gen este cea a
transformrii tuturor normelor i standardelor a ceea ce ar trebui s fie feminin sau masculin.

1.2. Egalitatea de gen in institutiile militare


Motivele pentru care femeile n trecut au fost excluse au vizat tradiia asocierii brbaiilor
cu rzboiului, i a femeilor cu pacea: capacitatea fizic redus, probleme fiziologice i biologice
(densitatea osoas a femeilor, influena menstruaiei asupra randamentului i asupra
concentrrii), lipsa cunotiinelor de tactic. De asemenea, s-a considerat c superioritatea moral
a femeilor ar trebui s constituie un motiv de ngrdire a accesului acestora, existnd o puternic
corelaie cu prejudecat de a fi nvins n lupt de o femeie.
Printre factorii care au dus la acceptarea femeilor n instituii militare se numr:
necesitile logistice umane existente n diferite perioade, structura i caracteristicile armatelor
anumitor ri, sisteme de valori diferite din punct de vedere cultural sau perioada n care femeile
au activat datorit caracteristicilor economice i politice ale fiecrei societi. La acetia se pot
aduga factori precum profesionalizarea armatelor sau modificarea tipului de rzboi purtat.
Printre prejudecile i stereotipurile care conduc la discriminarea femeilor, cele mai
multe sunt legate de percepia ntlnit la nivelul societii cu privire la definirea strict a
rolurilor celor dou sexe. Acestea se refer la natura mai slab, cu cteva excepii, a femeii.
Aceasta este sensibil i nu suficient de dur pentru a face fa unor responsabiliti sporite i
complexe, precum armata.
Ultimele decenii au adus inovaii tehnologice care au modificat natura rzboiului i au
redus luptele tradiionale, corp la corp. Acum nu mai exist niciun motiv de a refuza femeile
competente din punct de vedere fizic i intelectual.
In ultimele decenii femeia a evoluat atat pe plan social cat si pe plan militar. Aceasta a
inceput sa ocupe, pe plan social, diferite functii de conducere si a demonstrat ca este capabila in
aceeasi masura ca si barbatul, ba chiar nu de putine ori a demonstrat ca poate excela in anumite
domenii, mult mai bine decat barbatii. Datorita demonstratiei ca femeile pot fi la fel de bine
pregatite in cele mai multe domenii, ca si barbatii, acestea si-au castigat dreptul de a fi puse pe
acelasi picior de egalitate cu barbatii. Nu de mult, femeile erau privite ca cele care trebuiau sa
aiba grija de case, de copii si de barbatul acestora care venea acasa de la serviciu sau din armata.
Acum lucrurile s-au schimbat sau chiar rolurile sau inversat in unele familii.

Potrivit unui studiu efectuat si publicat recent de catre CWINF (Comitetul personalului
feminin al NATO), numarul femeilor care poarta uniforma incadrate in armatele Aliantei a
crescut de la 30.000, in 1961, la 288.000, in 2001. Asta nu inseamna ca toate tarile au evoluat din
acest punct de vedere, fiecare mediu militar are istoria sa cu traditii si culturi distincte care
afecteaza gradul de integrare al femeilor de la o tara la alta.
Din cele 19 tari membre NATO, femeile servesc in fortele armate a numai 17 natiuni,
exceptia fiind Luxemburg care nu are femei in uniforma si Islanda care nu detine forte armata.

1.3. Femeile in armata romana


n Romnia anului 2001, ca urmare a presiunilor exercitate pe parcursul negocierilor
pentru aderarea la NATO i Uniunea European, a fost permis accesul femeilor n instituii
militare. Este un fapt firesc, deoarece femeile au dovedit ca sunt capabile sa actioneze la fel de
bine ca semenii lor, barbatii. In prezent, femeile se afla chiar si in misiunile internationale la care
participa militarii nostri, in Afghanistan sau Irak.
Sigur, in momentul de fata exista unele specialitati militare unde femeile nu au acces. Si
asta tocmai din dorinta de a le proteja, de a nu le expune inutil la pericole si conditii
traumatizante. Nu vom gasi femei pe navele de lupta ale marinei militare, in fortele speciale sau
pe avioanele de vanatoare.
In Romnia dei deinem un sistem voluntar de recrutare in fortele armate din anul 2007,
s-a aplicat un mecanism de prag maxim, astfel incat femeilor nu le-a fost permis s intre n
anumite poziii dect ntr-un anumit procent i implicit nu le-a fost permis s promoveze n
profesiile respective.
n condiiile n care n Romnia predomin nc rolurile tradiionale de gen, decizia unei
femei de a profesa ntr-o instituie militar este intermediat n dou etape. n primul rnd de
percepia populaiei asupra alegerii unei meserii potrivite pentru femei care s corespund cu
socializarea i educaia acesteia n rolul de gen specific i n al doilea rnd de deciziile
instituionale de ngrdire a accesului acestora.
In anul 2005 Ministerul Aprrii a limitat accesul femeilor in institutiile militare de
invatamant, impunnd o cot maxim a numrului de femei care puteau fi admise. Impunerea

acestei cote a survenit n urma intrrii femeilor ntr-o proporie mai mare de 50%.
n anul 2003 n cadrul forelor armate erau 3.99% femei, n 2004 erau 5.18% i n anul
2008 proporia a sczut la doar 3.16. (http://www.nato.int/issues/women_nato/meetingrecords/2009/national-reports/romanian-national-report-2009.pdf). Evoluia procentului femeilor
ncadrate n sistem este direct corelat cu restricionarea accesului. Cu toate acestea, din 2005
2006 cota impus Academiilor Forelor Terestre i Academiei Navale a fost de 25%, excepie
fcnd specialitatea Echipamentelor de Inginerie Marin i Electric unde nu au fost alocate
locuri pentru candidate. De asemenea, a fost impus o cot de maxim 30% pentru Academia
Forelor Aeriene. Cota impus a fost micorat n 2010 la 9.79% pentru Academia Forelor
Terestre, 16.39% pentru Academia Forelor Aeriene i la 10.25% pentru Academia Forelor
Navale.(http://www.nato.int/issues/women_nato/meeting-records/2009/nationalreports/romanian-national-report-2009.pdf). n ceea ce privete admiterea candidatelor n cadrul
liceelor

militare

pragul

impus

ncepnd

cu

anul

2005

este

de

20%.

(http://www.nato.int/ims/2008/win/reports/romanian-2008.pdf).
n Romnia, Guvernul a emis O.G. nr. 137/31.08.2000 privind prevenirea i sancionarea
tuturor formelor de discriminare. Cum ideea c femeile n-au ce cuta n armat, poliie,
jandarmerie este una preconceput i se ncadreaz foarte bine n ideea de discriminare,
Ministerul Aprrii i Ministerul Internelor i Reformei Administrative au eliminat locurile
speciale pentru fete. O diferen se poate observa la nlimea minim necesar pentru a face
parte din M.I.R.A.: minimum 1,75 m pentru candidaii brbai i minimum 1,70 m pentru
candidaii femei.
Armata Romana are in prezent, printre membrii corpului ofiterilor si cel al subofiterilor,
aproximativ 1.800 de femei, unele ajungand pana la gradul de colonel. La Ministerul de Interne
exista chiar o femeie cu gradul de general. Actualmente, cadrele militare femei sunt percepute
drept persoane cu responsabilitati limitate, care n-au treaba cu militarii in termen si stau toata
ziua la birou. Rolul femeilor in armata romana nu este de neglijat chiar daca la ora actuala
acestea nu aduc un aport important in luarea deciziilor. Acestea ocupa pozitii in cadrul armatei,
administrative, lucreaza ca medici, infirmiere, traducatoare, nu se poate spune ca femeile nu au
un rol important, dar foarte multe dintre ele nu au roluri importante in pozitii lupta, strategie si
altele.

2.Analiza dimensional a conceptelor

Dimensiuni

Variabile/probleme de

Indicatori

cercetat
Admiterea in scolile militare

Motivatia

-motivul pentru care au ales


armata
-influentari de catre persoane
de sex masculin, in privinta

Testele de admitere

deciziei carierei
-diferente intre testele pentru
barbati si femei la admitere in
institutiile militare

Incadrarea pe post si formarea

Repartitia posturilor

profesionala

-nr de locuri scoase la concurs


-criterii dupa care s-au facut
repartizarile pe post

Ambianta la locul de munca,

-nr de locuri in functie de gen


-acomodare

in cadrul unitatii militare

-genul predominant la unitatea

respective

in care lucreaza

-limbajul folosit de persoanele


Comunicarea si relatiile

de sex masculin

interpersonale

-hartuire sexuala

Formare si promovare

-diferente in privinta

profesionala

contractului de munca
-cursuri de formare
profesionala
-promovare profesionala

Fisa postului

Organizarea activitatilor

-diferente de orar
zilnic/saptamanal
-frecvena muncii
suplimentare barbati-femei
-frecvena deplasrilor n
interes de serviciu barbatifemei
-frecvena muncii de noapte

Venitul
Perceptiile personale

Salarizarea

barbati-femei
-grila de salarizare

Parerile persoanelor de sex

-sporuri
-prezenta femeilor in armata

feminin incadrate in armata

-prezenta/absenta discriminarii
de gen in armata
-prezenta/absenta discriminarii
de gen in unitatea militara in
care isi desfasoara activitatea
-solutii in privinta eliminarii
discriminarii in cadrul unitatii

Reglementari legale cu privire

Cunoasterea cadrului legal

militare in care lucreaza


-cunostinte despre existenta

la discriminarea de gen in

unor reglementari legale

armata

impotriva discriminarii

3. Stabilirea metodei de cercetare


Metoda de cercetare ancheta sociologic n rndul femeilor din institutiile militare
Instrumentul de cercetare chestionarul

4. Determinarea populatiei supuse investigatiei sociologice


Unitatea statistic investigat: femeile angajate in armata
Eantionare:
Tipul eantionului - eantion aleator stratificat multistadial
-

Stadiul 1: Se construiete un eantion de institutii militare aleatoare 25

Stadiul 2: Se extrag aleator cte 20 de femei din fiecare institutie militara

Dimensiunea eantionului proiectat: 450 - 500 femei din armata

5. Elaborarea instrumentelor necesare


Datele vor fi culese cu ajutorul operatorilor de teren prin aplicarea chestionarelor n unitatile
militare.

Chestionar adresat femeilor din institutiilor militare


1. Ce v-a motivat sa alegeti o cariera in armata?
Salariul

Siguranta postului

Considerente patriote

2. Ati fost influentata de vreo persoana de sex masculin din familie/cunostinte in alegerea
facuta?
10

Tata

Sot

Frate

Rude mai indepartate

Prieteni
3. La admiterea in scolile militare, s-au facut diferente in privinta testelor
fizice/scrise/psihologice adresate persoanelor de sex feminin?
Testari fizice

Testari psihologice

Testari scrise

Nu
4. Cum au fost impartite locurile scoase la concurs, in functie de gen?
Mai mult femei

Mai mult barbati

Egale

5. Dupa ce criterii s-au facut repartizarile pe post, dupa terminarea scolii militare?
Medie

Sex

Aptitudini fizice

6. Cum au fost impartite locurile pentru posturile respective?


Mai mult femei

Mai mult barbati

Egale

7. Ocupa femeile aceleasi pozitii in cadrul unitatii militare in care lucrati?


Da

Nu

Femeile sunt favorizate

Barbatii sunt favorizati


8. Cum v-ati acomodat la locul de munca din cadrul unitatii militare?
Foarte usor

Usor

Greu

Foarte greu

9. In cadrul unitatii militare unde va desfasurati activitatea, sunt mai multe/multi?


Femei

Barbati

Egali

10. Au adoptat persoanele de sex masculin din cadrul unitatii militare, aflate pe aceleasi
pozitii si functii, un comportament superior fata de dumneavoastra, in ultimul an?
Intotdeauna

Frecvent

Rar

Niciodata

11. Vi s-au adresat in ultimul an, n comunitatea n care trii, bancuri rutcioase, porecle
jignitoare care v-au afectat ulterior?
Intotdeauna

Frecvent

Rar

Niciodata

12. Ai fost vreodata inta vreunui comportament indezirabil in unitatea militara in care
lucrati, pe care l-ai resimit ca pe o insult adus demnitii dvs. din partea colegilor de
sex masculin sau a superiorilor dvs, avnd ca rezultat un mediu de lucru ostil, umilitor
sau ofensator?
Da

Nu

11

13. Ai fost expui sau ai fost martori la forme de comportament inadecvat i hruire la
locul de munc din carul unitatii militare?
Da

Nu

Dac da, specificai care a fost situaia respectiv ...............................................................


*Comportament inadecvat si hartuire: gesturi sau atingeri fizice nedorite; ntrebri, oferte
nedorite, glume, comentarii sau insinuri de natur sexual; ntrebri sau comentarii deranjante,
referitoare la viaa dvs. privat, la modul n care artai; expunere la materiale pornografice,
postere, desene, graffiti, calendare; invitaii nedorite la ntlniri, buturi, cin; insult sau brf
de natur sexual; antaj din partea superiorului, viznd favoruri sexuale n schimbul promovrii
n munc sau unui salariu mai mare, pstrrii locului de munc sau creterea salariului; diverse
forme de comportament nedorit, din partea clienilor, cumprtorilor, furnizorilor, partenerilor de
afaceri; umilire i retrogradare n munc datorit neacceptrii relaiilor intime)
14. Exista diferente in contractele de munca pentru persoanele de sex masculin si cele de sex
feminin, incadrate pe posturi in cadrul aceleasi unitati militare?
Da

Nu

15. Vi s-a oferit vreodat posibilitatea de a participa la cursuri de formare profesional?


Da

Nu

Nu e cazul

16. a. Exist proceduri/criterii transparente privind participarea la formarea profesional?


Da

Nu

Nu e cazul

b. Dac exist, sunt ele suficient de cunoscute?


Da

Nu

Nu e cazul

17. Exist n cadrul unitatii militare unde lucrati, criterii transparente privind procedurile de
promovare profesional?
Da

Nu

Nu e cazul

18. Cum sunt impartite orele de munca zilnice/saptamanale in functie de gen?


Sunt favorizati barbatii

Sunt favorizat femeile

In mod egal

12

19. Cum se planifica orele suplimentare in cadrul unitatii militare in care a desfasurati
activitatea?
Mai mult femeile

Mai mult barbatii

In mod egal

Nu e cazul
20. Cum se planifica deplasarile in interes de serviciu in cadrul unitatii militare in care a
desfasurati activitatea?
Mai mult femeile

Mai mult barbatii

In mod egal

Nu e cazul
21. Cum se planifica turele de noapte in cadrul unitatii militare in care a desfasurati
activitatea?
Mai mult femeile

Mai mult barbatii

In mod egal

Nu e cazul
22. Se aplica acelasi sistem de remunerare pentru barbati si femei in cadrul unitatii militare in
care va desfasurati activitatea?
Sunt favorizati barbatii

Sunt favorizat femeile

In mod egal
23. Cum se ofera sporurile, bonusurile si alte beneficii in cadrul unitatii militare in care a
desfasurati activitatea?
Sunt favorizati barbatii

Sunt favorizat femeile

In mod egal
24. Cum apreciati prezenta femeilor in armata?
Necesara

Utila

Inutila

25. Credeti ca femeile se barbatii sunt tratati in mod egal in armata?


Da

Nu

26. Care credeti ca sunt motive ale discriminarii/inegalitatii de sanse intre femei si barbati in
institutiile militare:
a)

ideile preconcepute, prejudecatile cu privire la diferentele de sex existente


in societatea romaneasca

b)

opinia conform careia femeile aloca prea mult timp activitatilor


gospodaresti

c)

asumtia ca, prin natura lor, femeile nu pot fi egale cu barbati

13

d)

femeile nu se implica suficient de mult in cariera profesionala

27. Ai avut probleme in ultimul an, in cadrul institutiei militare in care lucrati, pentru c
suntei femeie:
Intotdeauna

Frecvent

Rar

Niciodata

28. a. Are unitatea dumneavoastra reglementri mpotriva discriminrii la locul de munc?


Da

Nu

Nu tiu

Dac are :

b. Reglementrile acestea sunt afiate/publicate undeva ?


Da

Nu

Nu tiu

c. Credei c aceste reglementri sunt cunoscute de majoritatea colegilor dumneavoastra


de munc?
Da

Nu

Nu tiu

29. Exist o procedur clar de reacie, in unitatea militara in acre activati, atunci cnd un
salariat se confrunt cu discriminare de orice fel?
Da

Nu

Nu e cazul

30. Cunoasteti reglementarile legale care combat discriminarea de gen?


Da

Nu

Nu m-au interesat

Bibliografie
1. Vasile Paul (general maior), Femeia in armata www.presamil.ro
2. Linda D. Kozaryn, NATO Military Women
3. www.jandarmeriaromana.ro/index.htm

14

4. http://www.ipp.ro/altemateriale/Intoleranta%20Discriminare%20Extremism
%20Romania%202003. pdf
5. http://www.armyacademy.ro/
6. Teresa Rees, Mainstreaming Equality in the European Union Education,
Training and Labour Market Policies, London: Routledge, 1998
7. Romanian National Report to NATOhttp://www.nato.int/issues/women_nato/meeting-records/2009/nationalreports/romanian-national-report-2009.pdf
8. http://www.nato.int/ims/2004/win/romania.pdf
9. http://www.nato.int/ims/2008/win/reports/romanian-2008.pdf

15