Sunteți pe pagina 1din 2

Romanizarea.

Latinitatea limbii romane


Majoritatea specialistilor considera ca procesul romanizarii a fost relative
indelungat,incepand cu secolul I i.H. si pana prin secolul al VII-lea i.H., vorbindu-se
de mai multe perioade ( care presupun inceputurile, expansiunea, generalizarea,
definitivarea, romanizarii). In genere,cercetari mai noi tind sa disocieze fenomenul in
romanizare lingvistica ( regresul si eliminarea treptata a limbii autohtonilor, pe
masura generalizarii latinei vulgare) si in romanizare nonlingvistica ( credinte si
obiceiuri, timpuri de organizare administrative si a asezarilor umane etc.).
Conform Mariei Cvasnii Catanescu ,in Limba romana intre limba romana si
celelate limbi avem:-trasaturi conservatoare,in lexic (pastrarea unor cuvinte care nu
se regasesc in celelalte limbi :ajutor,ceata,putred) si in morfologie.
-trasaturi inovatoare,mai ales in fonetica si in morfosintaxa.
In dialectul daco-romn (romna vorbit la nordul Dunrii) se pot recunoate
vreo 1 500 de cuvinte latine de baz (cuvinte-tip). Limba romn este mai apropiat
de latin dect limbile romanice occidentale. Cuvintelor latine s-au conservat, de
regul, mai bine n romn dect n alte limbi neolatine. Unele cuvinte latine s-au
pstrat numai n limba romn, datorit ariilor laterale ale Romniei" (Portugalia,
Sardinia, Dacia). Toate categoriile eseniale ale vieii se exprim n romn prin
termeni latini: om, brbat, femeie, fiu, printe, frate etc;operaiunile n agricultur (a
ara, a semna etc), gru, secar; termenii n viticultur, pomicultur, grdinrit,
creterea vitelor; numele mineralelor (sare, aur, piatr, crbune, pcur etc), nsuiri
trupeti i sufleteti (bun, frumos, tnr, btrn etc), termeni militari (cetate, arc,
spada etc), termeni privind organizarea social-politic (domn, jude etc); termenii de
baz ai cretinismului (expui mai nainte). Terminologia latin legat de agricultur
i ocupaiile anexe dovedete caracterul sedentar al locuitorilor acestui pmnt.
La cuvintele latine de baz se adaug in jur de 160 de cuvinte autohtone, din
fondul preroman. Prin urmare, n limba romn exist pn la 1.700 de cuvinte
motenite, pstrate nentrerupt din antichitate, dinaintea mprumuturilor ncepnd cu
slavismele. Cuvintele autohtone au derivate mai numeroase dect celelalte categorii
lexicale, cel puin vreo mie de cuvinte.
Marea majoritate a cuvintelor autohtone, de origine traco-dacic, exprim
noiuni generale, fundamentale, rspndite n toate zonele locuite de romni. Unele
exprim noiuni concrete: nume de animale (mnz, viezure, mistre, barz etc),
plante (mazre, brad, gorun, mce etc), lucruri privind ocupaiile (grap, curs,
mtur, crlig etc); altele exprim pri ale corpului uman (buz, grumaz, burt etc),
mbrcminte (pnz, carmb, bru etc), noiuni familiale (prunc, copil, biat, mo
etc), locuina, gospodria, forme de teren (ctun, bordei, vatr, gard, zestre,

mgur, mal, pru etc), ca i vreo 40 de verbe fundamentale (a arunca, a bga, a


drma, a mica, a pstra, a rbda, a rezema, a scula etc).
Influene vechi germanice n limba romn, cuvinte motenite de la goi ori
gepizi, sunt cu totul nensemnate, situaie similar cu lipsa elementului germanic
(ostrogot) n italian.

BIBLIOGRAFIE: Manual de Limba si literatura romana clasa a XI a


www.referat.ro