20 e24udt o2s na ti, ab TANDARD DE STAT EDITIE OFICIALA STAS 10107/0-10 Roma NIA CONSTRECTIE EIVILE ST INDUS a covsTACE HIE VILE $1 INDUSTRIAL Tair ALCATUIREA ELEMENYELOR| STS so1070-76 'URALE DIN BETON, BETON ARMAT. axstrrurur ROMAN eT CUT a ICALCULUL STANDARDIZARE z a §LBETON PRECOMPRIMAT es : ou Cie nd nduatrial vuldings | Gonstuetions civilen et fudusttelles DESIGN ING OF | CATCUL ET CONCEPTION GON: CONCHETE. REINE STRUCTIVE DRS ELEMENTS DE S CONCHETE AND ERESTIUESS NESISTANCE EN HETON, neTON | TOIMEIX H BETOMMAY I CoNCHIETE STRUCTURAL AME ED DETON PRECOTHAING | BAPATEAIGIO HATPHREIH DIN SAIBENS, Rolcrey RMA, CUPRINS 1 GENERALITATT 7 a 11 Obiect si domeniu de aplicare 3 1.2 Clasificarea elementelor structurale xi a armaturilor lor o.4 1.3 Principii generale de alextuire gi ealeul 2 MATERIALE, : 21 Beton : | : 8 22 Amana n 3 CALCULUL BLEMENTELOR DIN BETON ARMAT 20... 000... Stand limita : a: 18 3.2 Caleulul la staren limita de rezistenta in sectiuni normale al elementelor solicitate In incovoiere, compresiune excentried 4i intindere excentriet i 3.8 Coleulul la stares limitd de rezisten{a in seefiuni inclinate oe as SA Cazuri xpecinle de veriticare « armiiturilor transversale 2. . 5 29 3.5 Calevinl Ta starea tml de seritent& a elementelor soliitate In tncovoiere ou torsinne : . a ‘olieitate la Incovoiere eu sau fird efort axial ; 3.7 Verificareu ln stare Timitit de obosealt 3.8 Verificareu Ta staren limita de fisurare : 43.9 Verifivaren lastsealimita de deformatie .. . bee a 4.0 Prevederi muplimentare pentru caleuhul clementelor prefabyieate |. 38 4 CALCULUL ELEMENTELOR DIN BETON SBIPLU . . 40 4.1 Verified necesure cee : cee 40 4.2 Excontrieitates de extent : - cee . 10 AS — Conditii de utilizare : : : : 40 44 Compresiune excentricd eu excentricitate mare 0 udu dee SUNTSTEICE Lath tea Pe tae Se ves in TLAITOC TT yeaa de INTHE LEON st cna on Pum, INSTrTery, HOATAS pr yraNpAaIZain: Date intearli tn vigoare Sur, dea Louis Calderon nr. 1 BUCUKE 1990-12-01 Peles EE HHS Ht wAnn angie 3 aiyisrner, RUPLI We foinceitt HututeytSPAS 10107/0-00 9 45 46 ar 438 5 BA 52 5.8 5a 5.5 5a BT 6 cat 62 6.3 o4 65 66 aT 73 14 16 : ANE ANEXA © DATE PENTRU CALOULI ANEXA I Compresiune excentricd cu excentricitate mick gimedie . 2.2.2... 6s Influenfa aveltefel. . . . Verificarea In for{i thietonre . . . Verificaren la compresiune local... ee : CALCULUL ELEMENTELOR DIN BETON " PRECOMPRIMAT ‘Veritictri necenare 2 ye Goce Stabilirea eforturilor unitare if beton yi armétma pretensionatit Caleulul elementelor din beton precomprimat la starea limit’ de resistentit Calental elementelor din beton precomprimat Ia oboseal ta fisurare beton precompr Calenlul elementelor di A de dotormatie snypritat Ie stare Fim culul clementelor din beton pre Caleulul zonclor de transn PREVEDERT DE ALCATUIRE PENTRU ELEMENTE DIN HETON ARMAT Grosimea stratuluidencoperireen beton a armiituritor Ancorarea armaturilor Inna Prevederi suplimentare pentra sti ex armitturilor Presederi suplimentare pentru grinai Prevederi suplimentare pentru pl Date ce trebuie incluse in proieetele de execugie ale elementelor din beton armat PREVEDERI PRIVIND ALC, ‘ATU ‘UIREA hanianctaaamese om? BETON PRE- COMPRIMAT . Prevederi generale... . ee ee es oe snail ehnice care trebute wk fie apecifiente in proiectee de exeentie iente din beton precomprimat Prevederi specifice pentru elemente en armiturit preintinsk Prevederi specifice pentru elemente eu aimituri postintinel Armarea zonelor de transmitere ANEXA A LATIMEA ACTIVA A TALPIL conprins LA SRCTIUNI 1s FORMA DE T ANEXA B PROCEDEU SIMPLIFICAT PENTRU CALCULUL ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT SOLICITATE LA COMPRESIUNE CU EXCEN. TRICITATE OBLICA LA STAREA LIMITA DE REZISTENTA UL ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT LA STARBA LIMITA DE FISURARE ANEXA D NOFIUNI SPECIFICE BETONUIUI PRECOMPRIMAT ANEXA E CALCULUL SIMPLIFICAT AL DEFORMATIEI SPECIFIC DE DORATA A BETONULUL.....- ANEXA F CAICULUL, DEFORMATIEL SPEOTFICE DE DURATA A BETONULUL LUNGIMBA DE TRANSMITERE §1 DE ANCORARE A ARMATU- RILOK PREINTINSE Alb ERDERITOR DE TENSICNE £8 ARMAT RA ANEXA E GAHACTRIRISTICILE PRINCIPALE ALB PROCEDEBLOR DE URE MARE CUARMATURA POSTINTINSA. DE CALCUL ALE ZONELOR PLASTICE URILE TY CADRE ETALATE, DAR ATE PENTRU COMPE: TILE SELUN GIMLLE VIALE PENTRU STH TARL K CALCUL X 4 42 2 2 “4 “4 aT BT 62 63 ox 08 09 ca 7 83. 84 & 87 88 1 93 95 96 99 so 103, 107 108 us-8= SPAS 110; 6.90 1 QENERALITATI 1.1 Obieet si damenin de aplieare 111 Prezentul standard stabileste reglementirile de calcul gi de aledtuire a clementelor struce Curate din heton, beton aemot 4i beton precomprinnt ale constructor civile, industriale 91 agro. rootchnice, executate din beton eu agregnte grele (beton obignuit) kau din beton cu ajvegnte lugoare , cu structuni compact entra el in prezentul standard si pentrmelomentel sau modal lor de co nentele din betoane celulare, din betoane de clase mai mari tecit cole previdzute pentru cele din beton'eu armituri rigide (din profile metaliee), precum alizate cu tchnologii speciale care influen{eazd caracteristicile lor de caleal portare, se aplicd prevederile din reglementarile telnice apecifive, structuri de largt utilizare, penten care exist reglewentari ‘espevitics (exemple :structuri prefabricate pentru hale indwatviale, stiueturioadiafragae wile sau din panouri prefabricate pene clidii etajate, plunge, fundatii,silonury, wezervoure, de funete.), trebuie si se aibi in vedere yi prevederile dedetalin referitemare ln aledtuiten eonstenetiva, ealeul si avmare vate reglementiiri, Pentru tipurile de olemente La elementete situate in medii eu temperaturi inte 50°C ai 80°C, Ta eare contractia gi cungeren ents hetonmlni, preci gi efeetele de relaxare ale armaturilor prelensionate prerintt inupo tanta pentru statrea de eforturi, frebuie si se aiba in vedere si prevedérile ale ealenl pris ind Tnfluen{a ‘emperatunii ridieate asupte ucestor caracteristie’ de deforuatie , din regleweutarile Hehnice speeitiee, wuz const ruetiilor snpuse ior Condit it aboasebile de Preceut ul standard nu se aphies in aperaturi peste SOC sat exploatare, de exemple iit exzulcelor supnse, sistenatie, ke te sub gaele stu bili best le 112 Pentireonsh uelii de importanta esesptionald, nominalizate de et print exe, pot Hiadinise miisuni de asigurare la wn uivel supetior celui din prezental stand pol fi auloplate preseiptit speciale ; proicetele astfel elaborate. se proba de. eater stouilite privy 1.1.3 Lat proiectaea clementelor prefabriente de mare serie, put fi folosile ale pracedoe ate caloul 33 pot fi adtoptate alte dispozitii constructive deeil cole ctyprinse iy jnezentul stated, pe azide justifieate leorelied si verifiekri experimentale oniloate, wentelor din betou, beton ata 3. beats precompeinva, pentru sige pie se (in sesamin de teginin! de ex panere Tn saterajey ie stb a nucliul de coudifiite speriftew de exploatare- ty funegie de i twhniee specitive, estab, ay Ltt ba prs iemtanea e rated duvabilitiit tor, tel diate, de gradul de auresivital Fhavtoni, p elasa beta s cou ligiile tehniee impuse ev ent, Lipul de agregate, gradul de impermeabi nporifie’ betonalui (tipul gi dozajal minim de itt sau do gelivitate, raport: A/C maximn); modul de ateatuire a clementelor de construe eventaalele uvisiri de protectic suplimentare necesare, 12 1.2.1 Din punet de vedere al rulului po care it indeplinese, armiiturile clementelor structurale se clasiticd in cturale si w armaturilor lor ar unor eforturd ‘ituri de reziston(i, care sint dimensionate pe bast de calen, pentrn preluares cclul lor de linitare n deformatiilor (ransvorsule tea de deforinare longitudi- — armnaturi de coufinare, care prin ale zonclor comprimate de beton, indeplinese rolul de w spori expael nal i Feaistenta acestora 5 dimensionare nu resulta dintr-un enteul de rezistouga ‘icavenn pot Ficuantificate prin caleululeenrent, rea clementelur sub asportul rezistentei, anmaituri constructive, ei lar sint necesare pentru preluarea nor solicit lore asiguranit unel comportir’ eorespunzite: ductililagii si reginuului de Fisttrare; aruiituri de wontaj cu fuiefia principal de a mentine pozitia celorlalte armitas ind la intivinea betonului. : Ace si armaLuri poate indeplini mai wulte din acesteroluriSPAS 1107 0-90 S48 [22 Din punet de vedere al eamtitaGit si rolulut armiturilor, elementele stimeturate se elacifies in elemento din beton simple (wean Jenventole din beton wren): ale sau ew o armare sub cea tin J ndmisi p = elemente din beton armat, cu arnyituri de rezisten{a, nepretensionate, eare respect condigiile de armare minima date in prezent ul standard ; — clemente din beton precomprin 1 intern 1, in eare se introdue efortuni initiate py dint unor armituri pretensionate, edrora Hise asiguri imainte san dupi transferal forted de pee: comprimare aderen{a cu betonul 1.2.3 Din punet de vedere al formed sub enre intervin in sehema de cate, lementete strme- (une se clusified in sliniare, esuprafatiisi masive, 1.244 Din punet de vedereal modului de rupere, elementele structurale se clas ified im: = ductile, enre i inte de rupere dezvolld deformatii postelastice semnificative s -— eu ductilitate redusd — neduetite, OUSERVATIE — Sub aspeetul erinfelor de ductitate tn esport eu prelauren acttonior selenite, elesentele Strnctuvate se lost wut delalat, confor pet. 125, 1.2.5. Din punet de vedere al modului de participare la prelunren ac(h {ele structurale se elnsified in tre‘ eategorii, conform pet. 1.2.5.1. 1.2. inilor seismitce, elem 1281 nice, in zonele seismice de caleul A...E te participante In strueturi_ anti Tu aconst edleenty .gorie inti clementele destinate si asigure absorbtia si disiparea energiel ural sare trebuie conformate st dimensionate In eonsecingi mente, prevederile de alestuire constructiva si de ealeul dl hirile tehnive apecificn pe fipuri de siructiurt sink date diferen{int i inilor in domenil post-elastie, penta wmuitonrele tr nuh Venti aceste standard si din rele Eunetie de amples clase de elemente : elas clenten consecin{ii, necesil te eate exp Aasiguraren uned dnetilita(i cores fare mufiseknied, Pentrn aceste elemente, prevederite de aleataine constracti {3 deformiatii post clastice venmifieative si eare. im waitoure cerin{elor preseriptilor de prove vest de ealeut sit id este necesar, penten zonele plastice potendiale (zonele spre exte, se ditijeani loealizarea aparities de deform {ii postekastiee sub acti irelor puternice) si restul zonelor din clementele respective, iferentiate, in eazuile prin proiectarea struct win Stabiliven 701 reglementai Jor plastice potentiale si evaluarea hunginii Jor de eaTeul se fee epnforn lor telinice xpeeifice pe tipuri de stiuctuni, Gind xe pot determina eu suficienti, exactitate poritiite zonel na unui calcul aprofundal al struct unit in domeniul post-ckustie, reapectivit poate fi considerat de elasa b. plastiee potentiate, in ul zanclor din siyetura class Db: elemente pentrvveare se pune condi(ia ea sub actiunen seismied xt ritming ih stailiul elastie pentru a avea rigiditatea a diferitele componente alextruc~ turii (plangeele luerind ea gaibe, nodurile de eadru, imbindrilor vertieale de mono- litiznre ale structurilor din panouri inari ete.), sau pe considerente de etangeit voarelor de Lichide, recipien{i lucrind la pre faze etc.) ; aceste clemer Ne armieazi cu wn grad superior de asigurare in raport cu restul structurit_din care fae part | canfarmilate cu prevederile din reglemcutiaile tehnice specifice pe tipuri de strueturi, ‘Tot heoasfil catego ie se incadgeara gi elementele care sint proiectate si Increze In stadinl ehstie prity Uigjarea deavoliaiit unui anumit mecanisin do phastifieare structural; ctiuni seismice munin in domenial ek: din aceste aetinné le revin ‘iyeduse, axtfel eX printr-o arm: fait o cupaeitate portant eovespunza tue unui eispuns seismic Stab solicitate, la ekidiri ew pupive niveluri). = elasa e:elemente tie datorita fuptulutien enim constructiva Hise sti (exemple: diatnagie 2.5.2 Elemente partici foul B, Acente elean Me La structuni antiscinmie le se diferenfiazd yi ele proiectate pentia zona si a, byte, conform pel, L201.: SPAS tole; @a0 1.2.5.5 Flemente neparticipante la slinetari antiseisiiien Tie acest entexoriee inf clementele ware subs alien torlelor aria fara a8 se deformeze (esenplit: grinzi prefabrieate articulate pe stilpic cunt sint stinile prine pale dle clor industriate, grinzite de rulare ete), Lwaceastii eateworie se ict si elementele ale Givor deformatii laterle efectice suv actinnew cutyennurelar sin pravtie mpiedieate de elemento mull wnat rigile (diafragme si contravintuiti), atiel ea sole lor din aveste nc(iuni sink nesemnifiest ive 1.8 Prineipii generale de ated 1.3.4 Caleutul clemontelor din heton, betorearmat si heton precomprinal principiilor generale de caleul stabilite’ prin STAS 10100/0-75 si SUAS TO10 Verificaren in raport eu stivile limita ullime si cu eele ale exploatiril normale ace pe Iara 02-75 si consti in Pentrn clementele de constructii care in faze intermedia transport, manipulare gi mnontaj In clementele prefabrieate, malt schemi siatied, allt sec{ tune activa sau scheme de ine: veriticaren prin ealeul se efect fe ale exeeufiei (decofrare, mnstructin partial executatt ete.) ireare diferite decit in construchin anislin aceste faze Pentru clemontete participante ta structuri antiseiurice (clasificate conform pet. 1.2.5) Gare sub ne(innea cutremurelor ke pol_produce deforma plaslive (rebute wi ke aslgure prin iateriatele alilizate, neat ine sf dimensionare, o comportare duetili, caro st permit disiparea energie decuesre To aest sep pentru eementee din Delon rat thule senpeciae tirmitonrele | ntilizarea p Muri a oleluritor ductile (LC 60, PU52, OB 37) ; ‘OtolurL de dvtilitate eedsd pot £1 flasite mana Ta elementele ain clase b oH 6 rilor neductile premature in zonele comprimate ale elementelor koliei- tate la incovoiere en smu fir efort asial, prin ; Himitaren supetioari a procentului de armare din zona intins sin stivelului de solicitare Ta efort avial de corupresivne (limitarea zonelor eon primate din sectinnile elementolor) ent asiguraven mel sufi mate en deforma(it post-ehistic © cont Wiri prin arngiturile (ransversale a zonelor comp evitnren cedivilor premature ale armaturilor din zoncle intinse ale elementelor, prin Himitares.inferioari 1 proventului de armare din aceste zone ; — evitarea cedirilor premature in sec{iuni inclinate, prin limitarea superioar’ a nive- lului de solicitare Ia fora tiietoare ; asigur A unei ancoriri suficiente a armuiturilor in beton. Pentru elemintele din beton armat, prevederite de legate de satisfacerea ceringelor de ductilitate sint date la pet renfiate pentru zonele plastice polentiale xi restul ronclor aul si de aleat nire constractiva 16 din prezentul standard, dife- Pentru elementele din beton p. “omprimat care fae parte din clasa a (chasifieate eon- form pet. 1.2.5) comportarea ductili se asigur confornn reglenientirilor (ehnice specifice, 3.3 lementele participante la structuri antiseismice, trebuie 88 ail aitoare la deplasirilaterale, in vederea limiliirii degradirflor last uct turale, © rigiditate corespun- 2 MATERTALE 21 We 211 Clase de beton 21.1 Clasa detonului se detineste prin valoaren rezistented earucte compresiune determinal® pe cuburi eu Tatura de 141 nin la virsta de 127588, sub a clrei valoare se pot intilni statistic cel mult 5%, din reaullate), in newtoni pe imetr pitrat. Pentiu elementele structurale din beton sinplu, below armat si hetan precomprineat claxele de betoane (conform STAS 3622-86) Sint: Be 3,5; Be 5; Be 7,6; He Wy Ne 1 Be 20; Be 25; Be 30; Re 35; Be 10; Be 50; Be 60, Clasele betoanelor eu agregate usoure (Ia care se impun condi din interyalulde clase Be 7,5 ..« Be 35 i do rezistenga) kint eclo Speci OnSENVATHE — In cazush jastitieate ebnle s!econonuie se accepta sh Pentru eare Valorle de ealeul se labile prin tnterpolare Unlaed Intre valle prs dard pentru Te 20 gh Be 25 gt respectiy De 25 g1 BeSTAS 1010 0-90 6 2.1.1.2 In funetie de densitater de densitate conform STAR 3 2000 yim") hetoanele eu auvegnt Inlui parentii In virsta de 28 de zile, brtoanele se clasifiess in catego 6. Th cadrul categoriei de densitate hetun ser (LOO sore se clasified in subeategorii de densitate cmitern {ihe Tabelal 4 | Dpotaies apacenta Subeategorla de | a Beton a sista ematate ae 28 ate | ain 50.1000 801.1300 704.4800 1900 00 onsrrvatit 1 Penton clementele de constructit din betow cu agreqate woare se indlea pe planori de eseeufie st subs fategorlle te densita 2 Lae staiticen greutOti propril v elementelor. etnd mata acestora nu este determinat’ yin misirint facie. ne adangd In Hinila nuperionr a a deusita(l aperente eonespun?htoere sueateyoril ih iistlate cone ‘erat "ain tabelul 1, 50 git an) cafeul de vezistenta gl Diesel lin beton cinta! {Elemente de constenetit Glasa minim’ de beton Hace Simpla ale funda{itior cu eusinet 9 bor fe ae 7) | Blemente din deton simplu et dimensians stabiite pe dura | De 7.5 Ih carat elementstor te ‘unol ealeul ile tevisentd, eu exeeptie Boveri da Beton coutnet hao suber | Sept ate tandatiter eau inet gh Bo mile 1 | Elemente din Netow armat eu procente de srmare reduse, co femitae! presivute predominant constructiey din OB 37 Qa, | Be 10 | | ements tn fundatt, respeetty OW 37 48 PC 82 (la elemen ‘eleva Elemente din beton armat nionolit lemente pretabrleate Tn enzuelementetor su 4 reduse bse ta peesunen apel fea ‘Delon aranat esol lenente pretaicate din Delon arial cu enceplaevlor eu ie 20 | ote’ eee | etemente din beton precomprinat ew arméturi | bare de tip | the 25 | pretenstonate Ce _ j ettate | ine 90 De fa eae ta exe tle | (Give, to Ae unportanta lement In tn stenetura ytd re> | imal te stittare sa j tte ne bs Inanumite caruri, pe baz’ de justificare tehnico-economict pot fi doptate clase de betom majorate fata de cele din iabeltl2, ea de oxenplu cind marines clased conduce In miesorarea sensibili a s sari pe considerente de sporirea ductilitifii sau rigid juni de beton sau este neee element uly cind este necesara Tinitarea sectiunilor elementelor sttuctitate pe eousiderente de gabarit, la nivelurile inferioare ale eladivitor etyjate inalte sit eat inesveati utile mats = pentru unito monolita; nizaven clase) de Wt Ja acelisd ofa) al uned eamctruetin en trnetuna in ned agtesive, in mubile precizute regtemenlirile tebiniee sy eeitiew — in functie de condifiite de eyploatare (rad de inmpernieahiletate, dinamice) sau de regimul de expmere stabilit prin reglementati tehniee =)21.2 Rezistenfe earaeteristice gi de euteul 2.1.2.1 Pentru calculul elementelor din beton, beton armat 4 beton precomprimat, rezistentele caractoristicn ale b Ta compresiune gt la intindere se stabilese in funetie de clasa hegonulii fen relutiile deduse experimental : Jen{a caracteristics 1a compresiune Rey: Rex = (0,87 ~ 0,002 Roy) Hoy (N/mm? a stick la Intindere Hy pentru beloane eu agregate rele (heton = reristenja earact obisnuit) Fa = 0,22 (Ra)! [Nim] : 2) roristen{a earacteristied Tt intindere Ry pentru hetoane eu agregate mgoare eto wn) (or BB) ' in care Seste densitatea aparentit a hetenului wor determinatd conform pet, 21.1.2, Valorile reristen{elor earneteristice sint date in tabelul 2.1.2.2 Reristentele de caleu! ale betonulut se stabilese cu relate Bey = my RE = me, 2 w B= mu RE my (5) ie in care R,, Ry reristenjele de calcul ale betonului 1a compresiune si In intindere ; mje, my, coeficientii condifiilor de lucru ai betouului la compresiune gi la intindere : Yocs Ym Cooficiensi de siguranti ai betonuh Valorile rezistenfelor de caleul care se obfin pentru mye = 1, My = 1 yam 19%, Y= 1560 aint denumite valori de bazi ale rezistentelor de caleul, sint notate cu R2, RP gi sint date in tabelul 3 in funefie de clasa betonului. i: , la compresiune gi la intindere. eta de eto He Wil Be 18} De 80] Be 25) He 9) Be | esisente earact eristice sle betonulul, Niouo® + | T tela las] malos tere | Beton ou aire pate use rhpresitme | 18,0 i 20, “Peto ir 0,67 | 0,80" [0,05 | 1,10 [¥,25 oni | 0.80 a Tab | G85 [Gav 0,07} 80 | 1,067) bas") fos i ‘SPAS fO105,0.90 . 2.1.2.9 Pentru olementele din heton precomprimat, rezisten{a medic tv coupresin we hetonulul uecenard tn faze de transfer» fortei de precomprimae Hs, se pleserie prin p in funetie de stares de eforturi la transfer gi de earacteristicile armatorii pretensionate, in corelare conditiile tehnolegics de executie a elementelor, dar nu va avea valoatea mai mick dleclt cen dati tn tabelal 4. Tabetot ¢ | ness | ne wo | nom | nea Valoaren sniniind adit tea resinten te edie ee Ja tranaer Pye Nea? | | | ~[m=[-fsfol. | ©) Deck efortul unitar maxim de comprestane le transfer 1 depageste OAM. adte yf 38 Ninn Heziatentele de calout ale betonului la transfer, necesare pentru verificarea la starea limita do rezisten{a 1a transfer, se stabilese considerind o clast de beton convenfionali Re* care se ‘gterming cin tabolul 8 in funatie de resinten{a la transter preverins prin proieet fxg Pentre Hee ale! determinatA, rexistenja do calcul a hetonilii la transfer se stabitegte din tabetul pein interpolare liniark. ; a omen | ; tie Beton’ Trenster 21.24 Cooficientii condi lor de mer ai betonului °2.1.2.4.1 Pentru elemente din beton armat gi beton precomprimat, valorile coeficientilor my. si mw wint date In tabelul 6, in funcfie de pozitia de turnare. Ventrn toate elementele din beton simplu gi pentru elementele din hoton ex agregate ugoare de claxit Be 30 4i Be 38, valorile coeficienfilor ms, gi my, €e obtin prin inultiplicasen cu 0!) # vatorilor din tabelul 6, fash 8 oe ~ | Dimensines cn wel | Poue de tare ich ett | men me ete talline de tome > 1800-0 tp, a | irae ios prpre deepen atta ty — erent lars slate com Praline exeenttet pl pre inet cle) r | crated wa verte | ~ nena | civnaine’ de Uaraare | elements tae alee te Inc. | ison wslre (cm get ere mer te) =e 2.4.2.4.2 Pentru calculul lw transfer al elanentelor din beton precomprimiat, cocficientul iy objinut conform pet, 2.1.2.4.1 se mai multiplied eu : 1,2 In cazul elementelor prefabricate 1 nobloe, realizute in fabric 1,0 pentru celelalte elemente.STAS HHO; 0 a0 2.1248 Pentru caleulul Ia obosealt, coeficientul me detefminat conform pet. 2.1.24.1 ae nl tiplici cu corficientul mj, determinat’ eu relatia : Imig = O48 4 05 1,0 (6) Ie ete P» eoeficiont de asimetrie, determinat cu relatia rma Cfortl unitar maxim in beton, in fibra extrema comprimat min efortull unitar minim de compresiune in heton, in accengt fibri Nalorile ora $1 2s om 86 determing in stadiul I de luorn, din inedredtile de explca. tare corespunzitoare verifieSrii la starea limita de obosealA. Poniru elementele solicitate la incovoiere, poate fi Inat in considerare : * Mw Mies a >0 {n caro Méve si Ages sint momentele incovoietoare, minim gi maxim, din incifredrile de explon + tare corespunadtoare verificarii Ia starea limita de oboseat 2.1.3 Alte euracteristici de ealeul 2.1.5.1 Yalorile modulului de elasticitate al betonului obignuit solicitat Ja compresiune inedredri de xeurtt duratt, ee dan in tabelul 7- twat | ne 7.8] Be 10 | we ts | we 20 | ne as | nem [ sem [310 [mean | eso eles fe |__|. tt at . | r a i I i | Fe Nimmt | 1400 | a1000 | 24000 | 27000 | s9000 | 200 | atso0 | ano00 | soon | wm mie ae fae en eee Peuti betoane cu agregate ugoure, valorile modululué de clasticitate ale betonului sli vitat la compresiune By, se caleuleaza en relatin ny in care Bs modulul de clasticitate al betonutu obignuit de accoasi claed eu betonul eu agregnte ugoare ; 34, By donsitatile aparente ale betonului obisnuit yi betonului cu agregate ugoate. Modutul de slasticitate al betonului solicitat la tntindere so ia egal cu cel al betonului ‘solicitat 1a compresiune. Cocficientul de doformatio transversal: v = 0,2 Modulul de elasticitate transversal ro ia G, << 04 By, respectiv iy 0,4 Eye : + meme ficientul de dilatatie liniaré pentru elementele din heton, beton atmat gi beton pre comprimat Ia varialii de temperatura in domeniul --35° ...-} 80° se poste naz, TAG pentru botoune obignuite gi ay ='0,8.10"* pentru hetoane en agrepate usoate,ica) 24 Dingrame a (efort unitardeformatic: speci elementelar din beton La eateatul seetinnil rele dingrans fort avial, se adopt urnvite betan obiguait, Hh hy = ByS%og i ‘de elavi egal au mai mare peutite zones canprimate ale ¢ zontal confor Fig. 1a, in care deformatia specitie Ghasdt plnnt la He by Fempeetiy cay = yO May MH cxsAUL Cele penta yoncle comprimate ale clementelor din beton cw agtegate ugoare, diagram iar din fix. Vb pen(ru zonele intinge ale elementelor din beton obignait de ice clas’, parabola din fig. 10. Diageamele din ft. 1 si salable x cole respeclr prevederilor de armare minit ne it Slt anon pentea a fb iflizate 31 peniry zonele plastice potentiate everett fata de cea mini ousenvatt se adopt un rad de continaze superiar, tn ale ‘dcformare. pon clastic, pot f huate tn consdernee ine experinetae ome. de justitcare Euisie mal prot Stine Te s'epe major. corespunzator, fund PA oa eS Lf. Te FE pl too) { 1 203035" 6% ars a) ») ~Etthe Fig 2.1.6 Deformafin specified totals Deforniatia epecifict totali a betonului e., dup consumarea deformatiilor in timp, din curgerea lent si din contractie, xe determina eu relatia : eu = foot Soe (8) in cart tug fructiunea initial’ a deformatiel specifiee, care se calealeani ew modulul de cilale pentru ined Hi By elu 75 : dé Jung durata a deformatic’ xpecifiee, care xe poate deternsine ealeul simpli le din anexa B.D find este neces o evaluare nai detaliatd, itv special in « in ann: (de esemphu cind!precompri- ue SPAS H0i0 90 Armituri BAA Carsetoristicile xeomety ne, sei I 1 canteteristicile mecanice de livrare (rezistes alungitea ta rupere ete.) sint cele din STAB 4258/15! 2.2.2 Pentru arnulturile de rezistenta ale eleme heprctensionale complementare ale elenentel care xint dimensionati pe baz! (in caval havelor laminate : PO 52, PC 0}. entelor de supra He ni) aale aemeiturilor nepretenstonsa Ta rtipere Ta bractinne, limita de enters STAN 18/2 80, Lelor tractus edlin beton armatt si pentru rete primal, inelusiy pentru etrierit 180 Wl iDizea 73 ofelurd CU aezistente staperioate: ‘Sirmn trast profilati rmiren el tranwversale ale PH sau neledi STINE xe ulilizeazd, avi de cite ati este pusibil, {8 (phiei, porefi) sub formel de phise sttdate, preeiane gi bt bavele clor sndate ale geinzitor 7 ONSERVATIE - Conditiie de utilisare a atelier STMT. gi SENN ta a SIructurh antiettee (anniagen nin ara Srniaturite tronsversate ale rigitor ie ead) aint settiate tree Mructur In eorelare ett priclpile- genera ele elemento past satin oioue tar peefnent, lle lene apeviice Went att ciate pele 12 Olehul OB 37 se utilizeazt, de vex |, Hai fe ama turile constructive gi ta armatturite Ae reaintes ot dimeusionare te i Tespectarea eondififlor de procent miinin de armare, diamiet fe mixime infre bare, preeum sf in eazanile ind adits necesitaten tes pecliiit unor conditii speciale de exploatare normal amitmile cu rezistente superioare it pot Hi alilizate efficient, 221.3 Rezistenfe caraeteris ee gi de calent Ca rexistente earn deri valorile minime pre eristicw ale olelurifor pentru srmiituri nepretensionsate Mey se consi He in standardele de produs peritew limita de enrygere Ryo ste in funcie de rezisten(a earseteristio’ ew relatia Rezixten{a de ealeul Ry se stabil ee ee “ in care ine cnet jentul (san produsal coeficientilor) conditiilor de Tuer al arnt itor ‘ve, cocficient de siguran| al armaturii, avind valoaica medie de 1,15 peut OB 37, PO 52 sf PC 60 side 1,2 pentru B. Valorile rezistenfelor de ealeul objinute pentru m,—- 1 xint denmuite valuri de se noteazt eu RE, Tn tabelul 8 xint date valorite Ry, si pentru aimituri nepreterisionate. Tabetat & edistenta de caleut (slot le bard Dlameteul noosinal | + Rezlatenta caractristied Marea de ofet ‘on Moxy Sinan Pe 52 ee bo mo 1. 6 m2 0 6 a on a : a SIN gf Sti a + OUSENWAT IE erisentete a fu tabula stat febivalente cer dl tall (le exe il ptr DE fel petra alte pet se att on 2 8)STAS 19107/0-90 — 12 — Reristenta de calcul a arm&turii R, se ia egalé cu RY{m, = 1), ew exceptia caloulului Ja starea limita de oboseali la care rezistenta de ealeul 13 se determina cu relafi a= mims RE : (10) in care : ‘mt cooticient de reducore a rezistenei de ‘ms coeticient prin care ne Ieul ca urmare a solicit&rilor repetate ; in considerare influenfa innddirilor sudate ale armAturilor. Yalorile cooficientilor mz §i m; tint date in tabelele 9 gi 10, tn funetie de coeficientu: de asimetrio ps, atabilit ot relat Pa = Semin met In care ob aie $i Gomes Sint eforturile unitare minim gi maxim in armature considerata, Tabstal @ ArmAturl sudate prin 01 87 Presage cap it ep || polltare find a proemi- | PC 33 || Renin Suton J Ff enti mente co,” | re 60 ot sate prin | fate in ¢ chile | PC 8 | p cline era ‘ude! prin’ puncte “Armaturl sudate pela Suprapuneee. Aruittarl date cu perecht de e- tise egale Tare custtur ‘de racardare +) No se admit Innidie prin sudurd lad p <0. 3.2.14 Modulul de clasti zB fate al armaturilor re ia 210000 Nimm* pentru ofeluri PC 60, PC 52 gi OB 375 200000 N/mm? pentru STNB si STPS.ae STAS 10107/0.90 2.2.1.5 Diagrame o, ~~ cy (efort unitar deformatie specitica) Pentrn ofelimi laminate ty enld (PC 60, PC 52, OB 37) se considers tn ealcul diagrama, ian eu palicr, roonezentatt en linit pline dn fig. 2. a, iar pentrn airmelo trase Pi) diagram conten{ionalé hiliniard eu consolidare, reprezentatt eu linit pline in Tn figura 2 a eg este deformalia specifick maxitnd ulilizabila in ealeul yi are valorile : fy 10Myy pentru grupitrile de inedredri obiguuite ; : fe. = 50'/yj ponten grupiri de inetireiri care includ actiunile seismice, In zonele plastice potenfiale ale elementelor participante le structuti antiseiemiice dact se apreciazd ci deformatile elementelor respective implied pentru atmaturi incursiuni In dome: : nul de contolidare si ecestea au un caracter defavorabil pentru dimensionare, se couriderd tn calcul pentru ofeluriteIaminate diagrama biliniatd cu consolidate, reprezentati ca line lutreraptd fn tig. '2. Lewlul de rezisten{a simplifieat conform pet, 3.2.3 pentiu sirmele trase se utilizes’ nia echivalentd, reprezentata eu linie punet tn fig. 2 b, a Eo Hig 2 2.2.1.6 Pentru armaturi realizate din wite ofeluri decit vele cupriuse im {abel & caracteriaticile de calcul gi posibilitaile de utilizare a lor se stabilesc, pe baza prevederilor din’ suxndardele de prodas gi din reglementrile tehnice specifice 2.2.2 Arméturi pretensionafe peutru elemente din betou precomprimat 2.2.2.1 Armviturile pretensionate se reulizeued din ofeluii de inaltd rezistengi «ub form de xirme -~ rotunde netede (SBP) sau amprentate (SBPA), life (LBP), toroune (THD), hate, sme ovale nervurate, i : Sirmele yi toroanele se pot gruy., aledtuind fascicule, A Caracteristicile geomet nate xint conform : STAS 6482/2-80, pentru SBP STAS 6482/3-80, pentru SBPA ; STAN 6483/4-40, peutra TBP. Rogulile pentru verifiearea calitA{ii sirmelor de ofel gi a produselor din situa pentru heton. Precomprimat sint conform preseripfiflor SPAS 6482/17 , chimice, mecanice si tebnologice ale armatwiilor pretenaio- ONSENVATIE tn cuprinl preentulul sandard sh Ila al preveder pent seul de tip PC Wo wilor pentru armituri pretensionale A,., se considers, e de produs (mentionate la pet, 2.2.2.1) pete ~ Revintente de rupere la Intindete H,, it eaend urmaturitor de tip SBD, SMA, THE, LBP; limita Kezistentele cataeteristice ale of cu valorile tminime precizate in standat vurgere Roge i tip PC, Rezistentele carueteristice pentru SBP, SKPA, TEP gi PC 90 se daw tu tabelul 11 far pentru alte tipurt de armturi se iau conform standurdelor de produs, = - _| ————————————— oe aie sumonecuolicient de sigununta al amit pretensionate, 0 1,25 pentra SRP, SAPA, TRP, si LBP: sant soe sn sist sua, | Sneath ousenvayn: A. Kezistentele de cate wemitati d ork SIP en dlaietrad wad ae de“ an we Wend mu pe bad de pesctiptt jenjole de cateul pentru SBP, SEPA, TBP ¥i PC 9050 dau in tabetul 1. ale armiturilor pret ‘(i de cit cele menfionate la pet, 2.2.2.3 se stabilese conform reglement:rik 2.2.2.5 Modutul de clasticitate al anniitu B, = 210000. Sjnm By - 200000 Njinm 2B, R000 N/m 2.2.2.4 Diagrama ey - ‘tp conform fig, 3, avindl urmat pentru 4, > 00 pent ay < 00 R, pe ane if, © 10 o{eluri de tip SBP, SBPA si TRP se ia inconsiderate in caleul reprezentare analitied : 1s shubilece om relation any PC 90, ate | tevistentecurneteratia | Re eritenta se sale tow tat usionate, reabizate din ofeluri de inultt rezise pletensionate xe ia in ealew! dup eum urmeuzi pentru auntturi de tip PC; pentru SBP gi SBP. it pentru toro EySine STAS 1o107/0-90 Rok a } Roor| WN o\g2 Ge eK oy Fig. 3 Pentru ofeluri de tip PC poate fi utilizats o diagram conventional dé’ caleut biliniara, conform fig. 2.8, 2.2.2.7 Deformatin specific’ limitit de rupere a yumfiturit protensionate are valoaren ¢, = 3%. Vaioarea deformntie’ specitice limita de caleul a atmitturii pretensiunate, 2, se wtabilegte contort ipoteselor de Ta pet. 5.3.2.4. 3 CALCULUL ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT. Bl Stiied Hime BALA Caleulul In stares Timid de rezistentat se face pentru toate elementele te beton ermat forturilor sectionale de-calent ew efortne ru elementele liniare, verificnrea se hice prin compart (eforturi asiale, momente incovoieloare ete.) maxime, produse de inet File sectionale eapabile. - Tn eazul elementelor de supratati pentru egre se dispune de inodele de calcul corelate et comportaten Tor real ea elemente din heton anuat (grinvi-pereti, diafragme), elorturile see ionale se stabilese pornind de In aceste modele, Pentru structutile formate ditt elemente de suprafatit (phici curbe subiri, ausinebluat duafrgme considerate ca profile spatiale cu pereti subir ete,), Ja care, in Tipsa vnor modele tale elemente de betan arma y deter a elas orturi reetional orturile Ree pentru caleubul la starea timith de reristen}i a8 xe deduelt din dingeinnele do nilare prin instimarea acestors ye secliune, La structurile sau subansambluile suucturale yentau care, printr-un hilbra limita, se poate deter nina inctiearea capabildtin mod global (de exemplu phi jearea Ja starea lnnitd de rezistenga se poute efectun prin compararen direct a ie: Leu cou capabild, u cazutile cind se efectueazi un calcul postelastic: detaliat al strueturii, verificarew la starea limitd de rezinten{a se poate face punind eondifit de nedepKaire a deforiuatiilor xpecitiee ultinie in beton (4) sf Celor maxime utilizabile in armdturd (¢y,) in seeiunile cele nai solicitate, 3.1.2 Influenta aveltefei elementelor coinprimate exeentrie in caleulul In stare Timi de rexintenga Leul static im i 1 Ta structurile formate din elemente tiniae (bare), se ree solutiile constructive de ansqunblu si dimeusiunile seefiunilor barelor si fie astfel stal eit majorarea monientelor incovoietoare datoritt influentet aveltefei clementelor comprimate (efeetelor de exdinul T1) sh mit dlepligeaseah BO", : este rexpeciatt, cousidernes Infhientel zvellefed const uumai in majoratea momentelor incovoietware de valeul onlin Hf, Kiri si fie necesant si o verificure la stares limith de pietdere stabilitAtii abe fora (Masthaj) bat 1 enure efeetelé de ordinul 11 pot 1 neglijate in caleub, precumt gi eete in se adinite evaluarea lor prin procedee sitplifiente, fing un eateal de ordinal al xtvwetari La elementele de suprafafa en pereti subcint (cliafragme, plied curbe subfivi, tenant th iru care nu xe dispune de procedee de ealeul de ordinul EL temieinie fandanientate | fe ordinut 11s fie luate in cousidentre, in nied simpli betouului Daci aceustt Tanita late) ni experimental, se admite ca ofeet rin coeficien{i globali de reducere a rezistenfei de calculSPAS (Hin; a ge 4.1.3 Caleulul la statea limita de pierdere u stabilitigii de pozitie (ritumuare se face elementele en solide rigide. La de lub de ist uraiare tte neestiiia diatori@l efectelor de ordi 1. Ae ana joraney AU. Flemontele atimetarale silieitate de ineireari repetate ere pot produce ayaritis tee mnennli de nbastaln se verified sf la xtatea timitt fn enn eu plevedotile de ba pe . 4.5 Calentub ta staren tiita a tisurilor se efeetuen2i in seopul asigu fait conti fillor de aspect si de protecfie © armiturilor impottiva coroziunil, preeum si pentra asiguraren tinel etunserti(i imbunatatite la elementele in contact direet eu Hebi 34,6. Caleutul Ja stuten limita de deformngie se face pentru el lo In ente depgiten defur na{iier adhuisibie poate causa deregiiii in procestl funetionnl, avarierl ale peretitor deepirgiter, Miadinuts de clermentele respective saat senza neplieute lu eiteulatie (pe phungee, sei ete) Juare a solicitiitor seismice pentru elemente struct unde JAZ Determingren eapacitagii de pa 3i pentru strueturi iv ansambht a soli La construetile de tipuri euronte ae ndmite ea verifieatea eapacitagt de prelu citartor seinmice «tise efectuede In inetrets seinniee convenfionate stabilite conform reglemen {ailor Lehner specitive qi eonriderate ea nefionind static (inearetti de cod). Tw awest eng, cael seve a cerifcarea clementelor componente ale struettarit ln stare Tanith de rezisteng tI Nenitenron condition le rigiditate In deplasivi laterate (limitaren qeplasivitor relative de nivel) Ietunetiede specifica qt importan{a constructie, Cevingele de ductiitate cotespunziteate vars or adovtate yrntri inedredrite setinice de cod se considerd tealizate prin respeetarea regubilor we abatuine duitructiva wide dimensionare date in presenti standard peutrn elementele struc turale participate ta structuri antivesnice, : La cunstructifle de important deosebita san eu forme constructive speciale se reeomands capacititit de preluare a xolicitirilor seismiee 4) pe baz unit ealeul ‘Verificaren ne face, de reguld, si pentru constructiile eu earneter de mare rept care aut colieitari semnificative din actiuuile seismice, Calenlul dinamie netiniar se Hfectuieasl pe eonstructia considerati in ansamblul ef gi consti in compararea capacitiui de (eformare cluste plastied a constructiel eu deformutea iudusd de actiunen seisimied, iar pentr Delon H atmiiturd re introdie in enleul vezistemfe de ealeul aedit pe ausamblul structurit, ewe se Tau: Rois Kh eRe 18 By maa fe se ia conforms Hig. Tat tulocuind den BE Se audiite 44 utilizaren anu procedee sirup itieate de maaliz8 post elustien, funsamentats comparatie eu analize dinansiee neliniae, extelor nolie 1a sturen fimiti de rezistengic in ssetinni worniate al ele ni, i ewleutud Ia state Jur ipoteze nite elorturilor unitare in beton e Tnazan arene BA Distributing mar Hint de ve ‘iw seein normale, se atabilene Gipotedn seetinnt ir plane gi dupa befonnnSPAS 10107,0-90 coutribujia betouului la yreluarea eforturilor de intindere exte weglijabild ; Miagtama a — ¢ 50 ta conform fig. 1 Jo clementole din betut ebignuit, dleformayia specified masini ada ia bee extrem i feet aut conapennts i stadia de rapere’ a secfitans egg Me i (Hig, 5, fig. 6 gl pel, 3.2.3) in eazul compresiunii exeentrice, cind F = 12026 hes 0 (fig. 6 dreapta 1): im caaul limiti conventional al compresiunii centrice (fig. 6 drowpta 2) : --in cazuri intermmediare, cind 2 hy O< eu and etre valorile 29 eye (Fig. 6 Areapta 3) » tna se deforming prin interpolare OBSENVATHE — fa thy é eltrele din paranteze se referd Ia beton grew de clash > In oceste tela{it ci, sein en vulorilo preciznte Ia pet. 2.1.4 iar eu tepteainth defor matin spocifien a batonului a fibre coo mai putin eon prima x see fan diagrama a, — eq conform fig, 2. Deformatia specified maxinsl utilizabila w arnt tuvii eg, se in, 50 In eazul verifiedilor 1a gruphri de inedreari care includ actiuni veismice $i 107) im celelalte exzuri OUSERVATIE — Pentru calle nelioeare ale strveturilor pot 1 edoptate alte valort le 101 ep mq # Ean: tn condiile prechaute Ia pet. 2.14, 7 Ei in EnaSTAS 10107;0.00, Is le solicitare tw Ineo MH Moayhe svt ort axial, in 7 exemplifieativ, [iii [trace Cor! i de camp ey eee? eb WPunct de balansh Cora Fe 4 Ene (EE! d covolece Incovsyere war Tihndere escent | kn we] Weg ntorsere Pg 7 5.2.8. Pentru elementele solicitate 1a incovoiere, la compresiune excentricd gia iutindere excen- tricd cu excentricitate mare, se admite un calcul simplificat Iuind in considerare unmitoarelo ~ eforturile unitare in betonul din zona comprimati sint dist timen 2a acestei zone gi au marimen H,, Relatin intre #i # (fig. 491 8) este z ~ nuite uniform pe inil- 25a; valorite £, = 2% corespunziitoare punetului de balans din fig. 7 (es = eap — Ry/Bs)s pot fi Iuate din tabetul 127, “Tabet 12 T Glare intone | om ar Ve 82, 16 0 SEN oun eton eu agregate wyoare | ne= 19 = ~ cfortul unitar 9, in armaturile A; dict 2> 2a’ se ia — Ry, Pentru wx 2a’ ne wdmite simplificarea suplimentart de a considera ek rezulianta-tuturor eforturilor wnitare din zoua comprimati a sectiunil (bgton + armaturi) este concentratd in centrul de greutut al armaturit 4. Aceasti simplificare este admis’ numai pentru verifieares Ia starea limits de rezistentil, aut yi pentru evaluaren ductilititii sectionale ; ~ efortul Unitar 9, tn armaturile A, se determing in functie de infljimen rlativi § = [hy « ronel eomprimate gi de, (Fig, 7) ch relafile © decd 25 a=, a @ cack & <5 < 08 9 11,20 E ant areas as) @ cack § > 08 — Rb E—4) (29) — in cazntile curente, se admite si nu so fa in considerare aportnl armiiturilor interme. diare At Ag) la determinarea momentului capabil al sectiunil. La elementele la eare acest aport este important si nw poate fi neglijat (stilpi cu secfiuni,mari, diafragme ete.), eforturile unitare oq in armjturile inferinediare se stabilese separat pentru flecaro rind de armaturl, et velafiile (lig. 8) : @ daed Ex 08 Bas aa ai @ daea £08 - Ry So (le rey 2168] R 18) + La dimensionarea elementelor solicitate la incovoiere trebnie respeotats condifia : bee 3.24 La clementele structurale care participi la preluares. actiunilor seismice, ineadrate in clasa a conform pet. 1.2.5, in Zonele plastice potenfiale, pentru agiguraren ductilitAfii sectionale necesare, se pune condifia mai restrictivé decit cen de Ta pet. 3.2.3 91 autime ea Ex Eqs, in cate valorile Cue a ilo riglelor do cadru Eq (determinat finind seama gi de prezenta arn tuvitor Ay lo ektremitaile sttlpilor, Ee = 0,40. Accast® valuare poate fi depisiti pink 1s %, ou conditia majoririi armiiturit trantversale de eonfinare conform relajtel (197) $i aplic 11 prevederiior de Ia pet, J. 2.3 din anexa J. Vorificarea in raport cu valorile Eng s¢ face weparat pentru fiecare directie principal a seefiunii, Valorile & care se comparil cut Eq 8¢ determing Iniud in considerare rezintentele de calcul ale hetonului si armiturilor 2, 2 onsenyaytt 4 re nse valor! Eau diet ile inane Belin cele preserise, numal eu Justfiare gf numal daed slut detérinivate tude. 42 Veutea dlatragne, value ity funetie de forum sec{lunil se stbilese pein reglenentistletehnlce aps flee steueturiton ew dateugineSTAS 10107/0-00 — 20 4.2.5 Laelementeleliniare eolicitate In compresiune exeentried, exoentricitaten ron efortulii ¥ 325 kat cua exoentriltate adifionalf ¢,, care fine seama de neomogenitaten sect tunis de Yoleranfele de exectfie gi fe mArimea cea mai mare dintre valorite = 2 may eau 2 30 In care h este miirimen Intnrii sect directia excentricitatii ep. onsvney TH — tn tig % penten 9 valoore dota a efrtuln) aval Ny momenta tncovetetor capable Cea A Taegan riers ne aie oop, punetlalrepretiy Pe (aapon Mev ieracione si winelsa Nr @ yanetuinl coreyamnritor de we arvapts O% 6 Tufiven(a pelleted (efectelor de ondin 11 strnetunite eu elemente conmprimate excen tse 28 gcleriveand prin roeticiental de maj: ste a momentulul inewvoietor, determinat ext . Me in care My moment Ineovoietor determinal printr-un calcul de ordin T al stenetaet ¢ WZ, momenta ineovofetor determina printr-tm ealeal de orein TT al stetet ary een raat reepect iit prevesieritor cle Ta pet, 3.12 (qs 1,8), se admaite eu in euler Fe or aed Et ne eomaddene motile rigiditate BL ai baretor conan iawependeat de starea de soticitare gi avind expresia : : ° (BD pe 2 ORE Up) Bo mr) 14+¢ in care (ED jc. modulut de rigiditate conventional alpectiunii transversale i vecindtatea starii Fae ea clusion efectul presenel armAturior, al iesri din Teoma Ht We rete Aptined §2 al deformatilor Gin curgeree lent& a betomult 5 J, monventul de inertie al seetiunit de boton 5 1p procentul total de armare Jongitudinalt 8 see{ioni 5 My monientul incovoietor de calcul de ondin I din inciretriie de Twagé duratt care produc deformarea stiipilor prin deplasiri laterale ale nodurilor ; ‘M_—_ momentul ineovoietor de calcul de'ordin T produs de inetrearea (oti OUSERVATIE — Pentru determinaren valonior coeficontul, tn vederea verte tmcndeat 1 Mh ORSERVATIE 7 Fe Se caeund oe oaimul 1st cel de ordi II se efectucuzd cu aceiatt vole! wie Imoduitor de rgidltate (Joe Lastructurile la oare » < 1,2,80adimite ca in looul unui caleat de ordin TT al strueturit sdise determine Valorie cosficienjiot 7 in mod aproxiinativ, cu relat “ (20) 4+ WN Ne Ny = De en (Dane conform relatiet (19) Tq Junjgimea de flambaj a elementului, evaluat fm funetie de nature logituritor Toi eu restul stimetorii : aa strncturile eu noduri rigide, momentele incovoietoare ka capetele riglelar treble Cant cae eencteticha eapetele'titpilermajoruteet 7, astfel ea xl se menting cehilibrub momen he,doplasivite tatorale’ ale vovdurilor int 1b forlele oFizantiale, majorares momen Lnuntat pe treines mijlacie a incl inallimii elajului ne este nece pet 3.12 (4 < 1,5) gb atmuren stitpitor Ta strueturile in eadre en noduri five sain ta 6 Tinitate prin prozonfa unoe diafragme righty eate pr telor inesvnietore in stilpi et coeficiental q se aplic tilpilor Ia fiecare ofa). Verifiearea in treimes mie eanutile ¢ ‘eine se respectat recomandaren de este constant. pe inalfimen efajultt ectald de ardinul IT se negiijeazi In cateul (n 1) Iaelementele la eare coeficientul de zveltote %q Indeplinegte conditia ay <8 in care j este raza de inerfie a secfiunii traneversate dep diveetia consider tt, TessinTelementelor wu sectiune dreptunghiulart weeastis conditie este : jn care h este mirimen Taturii seefimnil (ransversale lugs diteetia emi 327 Di {riek sau Ta intinder 91 Az) ne face considering eh : etonul nit preka efort ark naaraitirile 1, $f 4, eforturite unit isionarea Ia staren limit de rezistentit a elementelor solieitate a intindere een. Su excentticilate mick (efortul Y aefioneazt intre amaturite Ay sink egale eu My 42.8 jw condifiile adoriterit ipoterelor simplifieatoare de bn pel 3.2 ae intent ta sectinnitor elementelar en mm ax de sine dle rerio clean phaial de incovoiere este siluat nv axa de simetrie, se free eu relate tabelul 13. 5 eateulul Ia stares Hit e solicitate ky ineovoiere eu san fark abelal 1 THameniot de] 0 Sotitarew tneovoiere | x<2a’ | Meap = Aa ApRe + Aaa ~ Ae! SiMe + AGP pet | Map = Nog ~ 0) + AaPate + | | WEE Sesoadn— 0) | | Nm ApRE4 ADRg ~ Anka E Aesta par <= <2] sap =—NUby—20)4 Sole AaRaba tried gh tn Ca cae Me tinder, sais | entries eu : - eee Wie Aulte + AURa~ hee | eto’ imma NB Ane Faye (oases tr = nomena sate so [ats = Ny 2 48d Aula ~ 2 Aas ai(le~ sonora relator (18) 8 (8 oned comprinate se Ds = Neo BAe Palle D4 alae + °” Inuindere exeentred My = N(hy~ #0) — 44 Sexen | ar mea LM ay ae ~ Eee Md met Conlin de rezistentd: 1X fora ata Gq central de greutate al seclinnit Ge SSAtornreieitor (19) gl (18), eu semnul + pentru etorturt de tntindere22.9 Relatitle de calenl 1s conspresinne eseentrie ate Ia pet. 3, 3.2.08 Seaplied si ba stilpi fretagi eu see tri elemente satic iw einenlars, Efeetul fret fade ealend a betonulu fy compresinie val in considerate iritvodneint pentru reziste ma joral WR A Ro Bin aft 44 a, hie coeficient volumetric de armare transversal = a. seotinnil transverale a fretel ; ©" pasul fretel a, diametral simburelui de heton fretat ; Rye roristenta de ealent a fretei fs MN fe reapectaren sii superioare a mirinii efortului axial de compresiune ¢ pa bil sub fora ae ah ay A Re 14 76% 4, in cate Ay, ~ n#3[4 este arin simbnielui de heton fretat. 12.10 Pentru clementele solicitate In incovoiere oblied, cu sau flirt efort axial, eatenlul ta Slaten limitii de reristen{i, e¢ face Iuind in eoustderare ipotezele precizate la pet. 3.2.1,Beuatiile de echilibru se serin pe baza delermriniii pozitie’ oblice a axei neutre. Pentru eazuri curente, se adinite efeetuarea unui calcul simplifieat cu metoda B, barat pe 1 'planntui si anoxn, prosimarea legii de varia{ie a momentului capabil in funefie de ungbiul de inclinare de actiune. OUSERVATIE VoL f1 fotoste si alle myetade shallore, tn ruitura tm care sint fudamentete prin stad arametrice th coniparate et ealeull rigitos a3 Cale ul In staren Limit de rezistenji in seefiuni tn nate B31 Generalititi 4.8.1.1 In calentul la forfa taictoate, veristenta de caleul Ziq @ armaturilor transversal (ctrier, Tare inelinate) se determin cu tela}ia : Ry = ma Re : (25) in care ma, este un coeficient al condifiilor de Iueru care se in : gy ~ 0,8 pentru armaturi din ofel Laminat (PC 60; PC 52 ; OB 37) 5 ge = O7 pentru avmaturi din sinme trase (SIND; STB). 8.3.1.2 Nivelul de solicitare Ia forfi (Aieloare se earacterizeazat prin raportul (26) AR 0 de eden; iile a elementului Ja forts taietoare, vimighinkare stu in forme de T Any atin sect Tat 80 4 ble : ea din ana La cectiuni Ia care b vatiazi cu inalfimea rectiunii, re ia pentra b valuw neutra.-B- STAS 10107/0.90 3.1.3 Caloulul armétnrilor transverrale nu este necesar dnc t Os wr © € 0,50 pentru colelalte tipuri de elemente. ) Acoate conditii se ia in considerare st pentru determinarea enpaciti(ii portante ta fort i Ivietoare a elementelor fin armatust transversale. B.3.LA Sectiunile de beton ale elementelor trebuie astfel dimensionate ineit xX fie rexpectats conditia de limitare a eforiurilor prinejpale de conijitestine pentru plitei 5 . Geic! (o> 1) + 128) Pentru diverse tipuri do clemente gi do solicit iri, Kint dats in eo punzitoare ale lui e. inure: valorile cores 3.3.1.5. Ventru elementel participante Ia struchuti anbireianioe laeare intervin 20 potentiele In un propies de calcul Q se een muatiente (inde se iniliaz enrgeres arneituviter) : 8.8.2 Calenlal te fork (grinai, plici eu rezemati continue) 3.2.1 Pentru o seotiune in lnngul i pori{ia si inclinmren stabitite nee, de reght, ba values aa xin ede pe Longines fistn sevesy farted. [tietarey we Dunughiaa s,akituriti Fe reducerest ga he a: 321.5 mecanismmul dle eestare 2 Ponti rigglele de re intra in categoria de ta pet. ¢ capable de a in considerare Ia determinates forked le caleul este eu inomente coutriutii, ka cele dow extremitifs ale desehid de calcul la inlindere a betonului 2, se afecteuz eu ws roeticient a candi $.A.2.2 Rexistenta Vices atucanse tn saan de feral vette ae saietare din sone a Hs extrem Ai dialer atu aportulil bwvonull iu puctuatea Torfel ietowte, usted: By aa, =e He (29) + Sh zonele plasticw potentiale en @ 2 1, mob Ger «ia =m testa ewzsitilor, my oe 1. La grinzite manteete @ ty iu eu olny cure din solicitari seiamicc, vivelul de solicitare In forte {2 hele sensuti, se iam, ~ Ofexemplu : riglele de cuplare ale diafragmelorSTAS 10107/0-90 - ae 3.3.24 Pentru grinki, in relatia generalh (28) : 62 pentru zonele plastice potentiate i . (ay em 4 pentru restul enznritor (32) ODSERCATIE. — tn relate (31) Wh (92) Q-u8 determing 0 lata (28), tm care My au este afectat te cexetotental 3.3.9.5. Calculul Ia fort tAietoare al elementetor ou roctiune constant so face eu rulntin : Q Key = + YAaRetnin + YmeAsles (3) tn care (fig. 10) @ Torta tAictoare de calcul, stabilitS tinind seame de prevederile de Ia pet. 3.3 si 3322; ° forta thietoare preluasté de betonul din zon comprimata, determinats cu relatia: VB. . = RIE me, on p= 100-4* provental de armare longituafeal& din roti totinad, tu dreptul furl nina; . A arle seofiunii unci armBtari inolinate, intfetdiat® do fisura inclinata; A aria sectinnii tranaversale o unci ramuri @ unui otrior, tntrettletd do finura tuellnata;, : " numirul de ramuri s unui etrier; aga conform fig. 10, Fig. 10 In ¥; Aue includ numai armature tnelinate care sintinterdectate de fisurd pe zone cen- tral, ogatd cu"3/4 din lungimes porjtunit inclinate, Welafia (33) ne verified pentra inclinarea coa mai defavorabili s fisurii, doterminatt, punind condifia Q.., wh fie minim, eu respectarea limitelor 0,5 ko < % 5 25 hy (35) Pentru elementele firs bare inelinate, conditin @., sit fie minim so reduce Ta : Qn =O Y, medley = minim (a8) feu bre jnctinate, énetina ty pumtnd condita Qy sf «Tn eunurile curente se adinite ex gi la elomen otas‘orubild a fisurit x 56 xtablleasea In mod snp locul conditied Quy fie ini 4.3.26 In ewzul elementelor eu seotinne variabibf, forta tAietoare de eaten Q determi form pet. 3.3.2.5 se vorectousd eu termenul + AF tw 3/3, In care M, 2 momentul ineavaietar de sevfimnen convideratA 5 3 unghiul dintre seul i bragul de pirgh rec{iile color dow {Alpi in zona cu rectiune varinbila.LoL07/0.40 Termenul Vz $/z miesorea forja (iietoare de ealeul Q sau o-mfreste duph cum: sectiunen elementului cregte in acelagi sens ex momentul incovoietor xatt in gens iuvers (Fig. U1). WW ™ Fig 1 3.3.2.7 Pentrn riglele de cuplare ale diafraginelor cu goluri, la care sub actiuni seismice intervin rone plastice potentiale, ja-linarea figurii xe i In 45°, iar contribmtia betonulut tv proluaren forjet tiieloare se neglijear (Q, -= 0). La riglele de cuplare mai putin solieitate, la care nu intervin zone plastice potentiate In capete, verificaroa in sectinnt inclinate la forth tiietoare xe face conform pet. 3.3.2.5. La verificares In fort {itietonre de cuplare trebuic #8 xe tind seama si de regle- mentirile tehnice specifice pentru structuri eu diafragme (prevederi speciale pentru rigle tnalte, corelarea intre momentul eapabil si forta titietoare ete.) 3.3.4 Cateulul Ia moment incovoietor in sectiuni inclinate rolicitate 1a incovoiere (grinsi, piici cu rezemati continue) Caleutul In moment incovoielor se face luind in considerate ipotezcle de ta pet. 3.2.1 fi ficind vorificarea eu relatia de cchilibra a momentelor in raport cu centrul de greutate al onei comprimate, in care pontrn armiturile transversale se considers 4 = Fe MG Aa + YAaRee + Yeh lety an in care M — momentul incovoietor de caleul in’sectiunea de la capatul dinspre zona _com- primat® a fisurit; Aq A, conform pet, 3.3.2.5 % 4 % conform fig. 1: Verificarea eu relagia (37) mu este stepesari daca sint respectate prevederile de Iv pet. 6.5.2.7 referitoare Ia stabilirea sectiunilor unde se pot intrerupe sau ridiea (eobori) arméturile intinse,SPAS 10107/0.90 ~ 26 - ABA Caleutul ti forks Hie BAA Pentru stilp partieipanti fa stry i Ja una din estremititi intery patentiati, ealeul ested situatil, en manent fea respeetivas Acestiy poate fh caleul et raportal “a eM mann plist pare ft see ale ke addmite ca in mod simplifient forta. thie tu exzuile earente, ha stilpii eadrelor et nee ext remit toare sf se determine considerind momente enpabile de xemne contearii | Forts Isietoare de extol Q astfel detorminalat Lrebuie sit se tse @ ¥ LQ sQe (38) in care @ forts tAiclare rorultats din ealeul state: ou ine caleul) stabilite conform reglementirilor tehn 1 constroetiilors reitile seismice conventionale ® specifice privind proieetaren } coeficiont de reducore v efvetolor ineireititor seismice, Linind senma de duet tate structuril 3 Paci printe un eatent dinamic neliniar aprofundat al strnetuit se demonstreagd eta nici una din extremitiile elementulni nu intervine o zon plastics potential, fora tAletoare de cae ste ‘miinatt (Q), iar rela{in (38) se reduce la forma Q’> 1,5 Q, (limi ares superin este necesith), nv xe face cu aceleayi relalii ea gi pentru clementele solicitate la ineov Fuente efortului axial de comptesiune asupra forjei tdietoare preluate considerare introducind in relatia (29) BRAD € te oton’ ae +050 (39) in care =) Phy L¥ efortul axial, in ipoteaa do inedsinre in care kn determinate (Aieloare, Pete stip, in relat (28): (40) OOUSEE AME fh eratin (10) Ry mw ne alectearA em eoeticiental anys dle elatia CH, 3.3.43 fy ealoutul in scetinni inelinate Ia fork tiiietoare a difragmetor vertiewe pline gi a montantilor diafragmelor cu goluri, se admit urnvitoarele simplifieari : inelinaren fisurii se ia 1a $5" 5 = fortat Ainbis de haaza ai Relate general (28) + apie sub forma Q * Pentru stubilirea fort ei ik montantit diaframelor eu lore prelte framers Q taietoan wit, tr le rupere, | vedere si regleme fie pentr slrneluri cu diatrysine, 353.5 Caleulul La forte Uietoare al nodutilor eadrelor etajate Cateulul se Face conform yrew turi in cade etajate din beten armat,a SPAS 10107) 8.3.6 Calentul Ia forth (Aiotoare al clementelor intinse excenteie Caleulul la fort tietoare xe {ii ex gi pentru elemente selieitate Le incovoiere (pet. 3.2.2) in care influenta efortulni axial de intindere asupra fortei Hiietonte preluate de beton se ia in considerare introdurind in relagin (29) + = pentru elementele intinse excentrié eu exeentricitate mare my ay in care By = toll ay — pentru clemente intinse exeentrie eu excentrieitate mick mao BAT Console seurte (J, < A conform fig. 13) TA Pentre console seurte, in relafia. general (28) se ia: en? ay Pentru consolele seurte care sustin grinzi de rulare, in eazul regim gren de Inert sau mai sever (yrupele TIT. ..V conform 81 pectati, in phis, condigia podurile rulante_ au Lo10L, 5), treba ay in care @: este forts tietoare masini din verificaren Iu starea limit de obaceal, majoratt eu coeficientul 15. 1.2 Se considers in caleul ea etrieri act Aljimea consolel seurte, + Aria totals a sectiunilor acestor etrieri orl Hhietoare 2/3 din etrierii orizontali de pe 1. trebuie s& indeplineased conditia : 145) 3AT3 Pe nsolele de lungime medie (I< Jk < 1.5), verifiearea prin ealeul se face ati sa pent como scurtd ita ex pentru o enol Tangy doptiny ve ipatera wea mal defavorabilt.STAS 10107/0.90 28 ARS Caloulul la stripungere al pieilor ew rer Jocale (pe stilpiy BAS. Prezentele prevederi se refer Ia caleutul Ia xt humai pentrw eaaul-cind Inefirearea transmis’ de plo eontrien), muygere al plicilor rezemate pe stilpi. HW Alilpului este centried (strhpungere th ewnnite cind legaturile intro date 4 silpi nu transmit momente ineovoietoate impor je funuative mdier, plangecle editor civile elajate eu iwearetrt ute pint ta a cave farteteorizantate sink preluale prin diafragne), se admite ea inearenne iRenamniet a pie! sitpitor interior st fie considerath centred. Pentru stilpii marginal si de Pt elowatt prit grin perimetrate sin mod general, penta cazurite cd Voekt ura phaet-stip Sie de atic sf mmmente ineovoistonte importante, eakeuldl he stespungere stub efeetul com Wat al ineareaag veelicate si al numentatal incavoietor se face eontorth reglementarior tehnice Apecitiee pent planar th 3.8.2. Verifieurea In stripungere centric devine en seetinne active ku strapungere, duse de pe conturul sectiunit stitpului, © se alabileste eu rela(ia : se face avind in vedere schema din fig, 14 gi consi clinnen determinata de interseetia unor plane ta. 45) ‘plant median al pHicii, Perinnetrul seetiunti active Ve, More bh thy Th caaul stilpitor ew seefinmen etreulars de diametow ds t,t hy) @ tpi? ‘rhe Fig 3.88.5 Pentru plici fir armaturk transversal in zonele rezemArilor pe stilpi, verifiearen pe face eu relia: : Q<0,15 Ure glk, (40) in care: 1 @ forta de stripungere de ealeul ; iy inaltimea utili « plicii29 STAS L107 I0.90 zoncle rerenitrilor pe stilpi, ve face cu relatin + . Q 5 0,0 Fgh, + YAo Rar + FleRasin a < 120 hole, SAq sim nritor seefunilor arma verieale care toversea sup tor de stripungere (fetele inclinate ale trunchiului de piramidlt din fig. 14); YAu sum’ ariilor sectiunilor armiturilor inclinate eu unghiut « fatal de planul plieti, care traverreaz’ suprafata teoretied de stripungere. 3.3.8.5 La pliejle eu grosiini mari, cum sint cole ale fandatiilor — radier, la care seetimen wetivd . la stripungere este important in raport cu aria total aferent a pldeii, In enleutul forfel de stripungere @ se recomanda xi ve fini seama eh inetredrile din interiorul neestei ari pot fi sejzute din inedrearen totalit transmint de plac’. 3.3.8.6 Pentru calculul la stripungere al faudatillor izolate ale stilpilor, trebuie avute in vedere gi reglementarile tehnice pentru fundafii de suprafata din beton armat. 34 Cuzuri speciale de verifieare a armaturilor transversale 3.4.1 Verificarea etr ‘lor ta armituri de suspendare - 3.11 La grinaile plangeslor, Ia care placa este resematit 1a nivelul t&ipti inferioare (grinsi intoarse), la dimensionarea etrierilor trebuie a xe tind seame $i de solicitarea lor la intindere pentru a transmite la talpa superionrit inefrearea de Ia placd (tig. 16). Fig. 19 3.4.1.2 La interseetiile de nivel intre grinxi secundare 41 grinai principale, monulite sau prefae niente (fig. 16), trebuie si se prevads in grinds principald, pe lungimen trier dimensiona}i suplimentar la Inbindere centried pentt lw asigura suspendarca Tucdivitil eoneens trate transmis de grinds secundard. - Grindd principale ~ Fig. 16 3.4.1.3 La elementele solicitate Ja incovoiere, eu xau fird efort axial, care preeintd unghiurl intrinde in zona intinsd a sectivinit (fig. 17) =a wi xint intersectate perte unghiul intrind si prelune gite in zona comprimatd a sectiunii, cu lungimea de ancorare determinatd conform pet. 6.2 pentru bare intinse si nelsuratd de la 4/2 ca in fig. 17 a, mn este necenar un caleul al elrienlor ea sirnvituri de suspendare eare se dispu i Tb, try < 0,00 se udmite ex armature d, i care cue fh schimbisii de = la unghiuri intrinde Ja eare conform fi Sntinsi sit fie dust continay pesto unizhiul in 1 directie a arm&turii longitudinale xe previd etrieri de suxpendare, dimensionati la intindere pentru reaultanta J ==-24_Reriny/? a eforturilor din aumsiturile longitudinale, Th asemenca Saati se previd eter! intermediari astfel ca flecane hand longitudinala xd He pret’ de un eit de etvier. »STAs TO107/0-90 = a Fig. 17 tn ambele eanurl din fig. 17, lungimen de o parte si de alta a unghiulul intrind, nvisuratt pa geometric gral, po cae ctrivi ge consirt he elenl 9 activ arnt de pendare, se determina eu relagia : a= nig caso" — 1) BALA tn toate cazurile, otrierii de suspendare se previd Inchiyi, iar seefiunes lor rezultata din, talent en armaturi de sunpendare se cumulenzd. cu cea rerultati din ealculul la forts tAtetoare fn recfiuni inelinate conform pet. a 2 Dinensionates armaturilor transversale eu functie de coneet BAQA Aceste i) relative « eind este necesari Impiediearea Tnnecirii (disto- fe diferite saw inte betoane (uruate vedere apie in ital ‘han fefei de contact intre dou mia in etape dilerite, Exenple : fafa de contact fatre fe prefahrient xin a grin: meta A iMapeabctonaten monollta, restate de turnare Ta wivelul planwcelor La dint vag selon motive, sat rosturite verticale la pere(ii strueturitor din panourl mari prefabriea! rile Lnumaversale care atrithat planul gotenfial de hmecare gi au rotul de a finple- in Tungl avestitin sint-denumite armgiuri de couectare (concetori) st pot 1 di clinnt fa de planul de Innecare. Avia’ dies distoc pase porpendieular sat 1 echivalent de freeare. Da compresinne fora de fre eaneetoriler 2 In ealeul eapncitaten de resistenti In Tunceare +e considers waiguratit do ny mecanism, T ioanal pe pat de lnneeare actioneaza al un efort asia de rp cate fo wenorewat se aang ta es echivalent Forta totalii de Inuecare Z,., care poate fi prelnata in Jungul planului potential de Iuneeare ve deternaini: ew retain : Tovey = th Nnelter +N) + AetTtos ova + py Sin a) (48) fn care “Aj, santa aviiloy seofiunilor conestorilor digpusi perpendiewlar pe plant de Tumecare : Ag suina ariilor seotiunilor armturilor inetinate intinse ear atrAhat planul de Tunee a unghinl dintre barele inclinate si planul de Inneeare 5 LY. ofortul axial sectional de comprestune ; daci efortul axial este intindere VY se introduce ou semmal negativ gi mu se afecteast eu py; ay cooficientul echivalent de freeare, avind valotile : nity Te ale state fn, prealabil der uy = 0,7 pentrn beton turnat pe plei metatice, non, FARR msurT p sau pe beton infirit, eurifat de laptele dee . Creare a nor asperitigi 4, -~ 10 pentrw beton turat pe un betou tutsnit euxatal de taptele dle ciment, cw Spe saa profilatur realizate aetifiefa, avind aaineiinen fre 2 3 ann; nay Ty hangimen fete eaunnd mare de A Zi lust diutre ¢ ny = LA'pentin beton turnat pe un beton init ett asperita{i sau profilatind vealizate a = bly (in care } este IN Hanului de Luneeare trebnie xf nt 3.4.2.3 Valoaren efortului unitate ine de contact) ¢« trebuie preluat in lungut jnten{a de caleut ta contact.aa STAS 10107/0.90 3.4.2.4 Conectorii se distribuie ett mai uniform in lungul planului de lunecare gi se ancoreusi Ta ambelo extremititi eu bare intinse «cicitate la nivelul rezistenfel de ealeul, 34.2.8 th cane cind plana patria de Tanecare exe perpendicular pe a « (cxemplu ; Tosturile orizontale de tumare ale diatragmelor verticale monolite ht feelor}, conform fig. 18 a, dimensionarea coneetorilor se face cu. relafia wentului ell plan. Q < Leny (49) in care - @ este forfa tikietonre do ealeul in secfiunea consideratit a elementului, iar Jag, xe deter- mind cu relafia (48) cu urmitoarele precizri : — pentru elementele participante la structuri antiseisn -B, cind V este efort de compresiune, mirimea lui se atecteayk, eu cficientul 0,05 — in Ag, se includ ariile sectiunilor armiturilor verticale de pe inima gi de la cupiitul intins al secgiuni 9.4.2.6 In enzurile clementele prefabrics id planul potential de lunecare esto paratel cu axul elementubul (exemple : ste eu suprabetonaie), dimensionarea conectorilor se face eu relafia : : L< Lay (60) fn care L esie forda de lunecare de calcul, asociatt in acest cas cupacititii de rezinten(a a clementului (de exemplu, duck planul de Tunecare este situat fn zon Tatinsi a xee= fiunii, Z se asociazK eapacititii armaturii intinse : = Acq), iar Jie, Se determin’ cn relatin (48), pentru N= 0 gi eu urmnttoarele preciziri (fig. 181)": a) pentru coneetorii din portiunea de moment negativ 1 Ay (reazem) Ry, care se admite sk se ia uniform distribuita pe lungimea fy = 1, a dingrume’ de momente negative, deter minati in ipoteza de inedreare care produce momentul maxim la estremitatea de bari | respectivi ; b) pentru coneetorii din portiunea de moment pozi si se in uniform distribuiti pe lungimea /, — 1 a diagramei de’ momente de hy seefinnen eu. moment pozitiv maxim pini In secfiunea ‘de anulare-a momentului pozitiv, determinate in ipoteza de inctireare enre produce momontul pozitiv maxim in eimpul respeetiv. La elemente simpli rezemate, 1, = 1/25 iv, Le= Ay (cmp) Rg, eare se adinite ) in zonele plastice potentiate Je viglelor decadra participunte Ja structuti antiselsmice in zonele seismice de ealenl A... TE . act plastificaea apare ca efeet al momentelor negative (care sapien ka intindere armiturile din suprabetonare), Ia grinzile Ja cate trate = # D2, xe recommnda ea cel | putin 30% din ciliretii dispugi in suprabetonare a se sudeze de bare iticlinate de acclasi din Ineiru, ledite din partes prefabricatl a grindli. Restul forjel de Tunecare poate fi transnil lriert verticali, distibul{i uniform pe Tungimea 5 — dacit plastificarea apare éa efect al moinentelor povitive, se admite si xe coneetarea numai prin etrieri, Fig.STAS L0107/0.900 BA27 Caleul tehnive specif 35 Calewh plangeetor ate tip predaki se face conform prevederilor din reglemen « beferitoare In acest tip de plangee. aren limiti de rezisten{a al elementelor solicitate In Incova Bosal Nivelnl de solicitare fa efort tangential pentru elemento suprise Ia ineovatere eu tor. lune se varacterizew2i pri raportl : in care Q, Ay conform pet. 83.1.2 M, — momentul de torsiune de caleul ; W, — modulul de rezisten{it la torsiune, ealentat en pentra o xectinnh ideal plast In exanl sec{iunii dreptunghiulare Ws" bIN(3 = bfh), tn care B este haters ied si A este Tatura mare, indiferent de orientarea lor 3.5.2 Caleulul aroviturilor trausversale gi al celor longitudinale suplimentare necesare petra preuares momentalui de torsiune im este necesar dack Q < 0,50. 145.3. Sectiunile do heton ale clementelor trebuie astfel dimensionate incit J ealeulnt ew rele fia (G1) si respecte conditia = Q o 6 a Bal Re in care’ . A, aria seciunti unei ramuri de etrier; a, distanta intre etrieri; ‘Ay, aria xec{iunii simburelui de beton, mirginit de fefele interioare ale etricrilor perimetrali Diametrul ettierilor si distanta fnire etvieri se stabilese cumulind cantitatile de armi- turk traneversali necesare din calealul la forté t&iotoare gi la momentul de torsiune. La grinzile late, cu eivier! avind mai mult deett douk ramuri verticale, cumularea se face numai pentra etriotit perimetrali, et interfori considerindu-se numai fn caleulul la forte tiietoate 5 se determing cantitaten suplimentari de armiturs longitudinal’ pentrn prelunrea momentelor de torsiune, eu relatin: : in care Yaa an artilor armfturilor longitudinale suptimentare, dispuse pe perimetaul iva is VU, yerimetrul simburelui de beton de arie Ay .\) SEAS 1010/09 La elementele eu secfiune tubular sau in forma de cutie (fig. 19), dy, 41 Uy xe enleuteuxt ew pentru aectiunea plink eu acclasi contur exterior a sro vets ergs onsrnvaTiE — Relat rectiunen elemental Toe te diatragme. i 3 eamul elementolor en sectiune compust din mai multe dreptung! Aeotiune in Forma de T sau dubly T), momentul de torsiune se reparti componente proportional ea momentele lor de inertie In Lorsinne, eale omogenc gi elastice, juri (de exemphy ‘an «lueptunghiurilor fe ex pentru elemente 3.46 Caleulul eforturilor unitare tn beton gi arméturi in stadiul HT de Iueru, ta elemente soli titate In Inewvoiere ent sau frit efort axial 3.6.1 Determinarea oforturilor unitare in beton si in armittur in stadiul LH de Incr se fue in camurile eind se efectuean’ verificiri Ja atiirile limith de deschidere a Fisnvilor, de delur muiafie san de aboreals, 3.6.2 Caleulul eforturilor unitare normale tn stadiul TT de luerw se face ad toarele ipotene Ml urm ni seotinnile plane inainte de deformare riinin plane 4i dupa deformare ; se neglijeazi contributia betonului la preluarea eforturilor de intindens; — pentru beton si pentru arméturi, relafiile intre eforturile unitare gi deformatiile specifice sint Tiniare. In relaile de caloul, modulul de elasticitate al petomului se introduce eu valonren corectath : — pentru poten on agregate obignuite w= 28 54) 1 $08 0% ~ pentru beton ou agregate ugoare : 0,9 = _ 85 1+ 0,75 oF 9) in cage raportal intre momentul ineovojetor din inetrearile de exploatare de tung drat yi cel din inciretrile de exploatare totale; caructeristied deformatied in ti onli paw be cull se consider’ 0 sectiune echivalentt (ideala) de beton, in eure cantitayile ay Ay intervin multiplieate eu cooficientul de echivalenga, In ea de arméiturd i. (96)STTAS 10107/0.90 = Relate generate pentru caleulul eforturilor unitare normale in beton ¢, gi in arma. 4 0% (fig. 20): 1 ara Ao% ig. 20 3.8.3.1 In eazul elementelor solivitate la incovoiere (M* — momental incovoietor din inckret- rile de exploatarc) pozifia axel nentre se det noutra ; — momentul de inertie al scetiunit idente de beton ae determing ou relagia : rminit en relatia Bye (Me = 1) Alar = a) =m, Agllty — 2) (nt tn care Sy = (" byvdy — momentul static al zonei comprimate de beton in report ou axa Bag = Ine + (te = VY Ale a) + MA hy — 2)* (58) fn care Ty, f avtdy ~ womentul de inerfie al aonei comprimate .de beton in raport cu xi neutrl — eforturile unitare normale in beton gi in armituri se determing cu rela{iile : omer = Ee” (39) (60) 3.6.3.2 In oazul, mai general, al elementelor solicitate la incovoiere cu efort axial, folosind ae Jengi notafii ca 1a pet. 3.6.3.1, eforturile unitare in beton gi armaturk se obtin utilizind relatiile (60) gi relafitle : . Sy + Atot — Aase No (ety A wegen Ee [(hy — @) Bye + Tae] + Anse hy tn care semnul plus corespunde solicitarii de compresiune. 3.6.4 Hforturile unitare principale de intindere la nivelul axei neutre se calculeazi cu relatia : aot 2 in care hatin inna seetinni = bratul do pinghie al eforturilor interioare ealeulate in stadiul 11 de lueru yi ere se poate lia in mod simplificat + = 0,85 2p. bil, Forfa ti orl en In pet ealoul din relatia (02) x¢ corees stele cu xeefiune var A Ay $/s, im acelayiJs STAN 10107/0-90 3.7 Verifienrea In sturea limith de obosentit 7.1 Verificarea elementelor de beton armat Ia care solicitirile pot produce aparifin feno~ menulai de oborealis se face punind condifiile ca: orturile onitare normale in beton gi in armiituri tn stadiul 11 de locru, determinate Anke depiaearet exstenfee de ealeal tw obama tate conform 3 yi 2213; conform pet. pet, 2.1.2.2; 2.1 — oforturile unitare principale de intindere, determinate conform pet. 3.6.4, si fie prelate de beton gi de armaturi. Hforturile unitare ae determin’ pentru gruparea de tnefredri coreapunzitoare veriti- carii In atavea limitit de oboseald et exceptia inckrefrilor date de magini 1 utilaje cu nmpla- sament fix pentru care se ian in considerare inckredtrile de calcul eorespunsit oare verifiedrsi In stared limit de rexistenta. 5.7.2 Nivelul de solicitare la eforturi principale de Intindere pentru elemente cu xeefiune Ureptunghinlart sau in formi de , se caracterizears prin raportul - Rk im care 9, Ae chleulenst eu relatia (62). Calcul armatturilor tranaversale mu este necesar dack 3 < 0,50. Sectiunile do beton ale elementelor trebuie astfel dimonsionate incit xi fie respectatit condifia de Timitare a eforturilor principale de compresine a<2 Bforturile principale de intindere o, se preiau astfel (fig. 21) : — In zona #, < 0,50, se preiaw de beton 5 In zona 0,5 < 3, $25 a) daci incireérile nu sint altetnante (coeficientul de axir \etrie p= 4 min! % mex > 0) eforturile ¢, se preiau de clitre beton gi armaturile transversale (etrieri i bare: inclinate sau numai trier, pattew preluat’ de beton fiind : 4, = 03 b) dact incdredrile sint alternante (p <0), eforturile o, se preiau numai de citre armé- turile transversale, Im ambele cazuri, partea care poate fi preluatd prin etrieri se determing cu relatia : RB ab hy 3) * Cina reault’ necesare gi armituri inclinate, aria totald a acestora (A,:) 6° cewteulenz co retain : . Heb sinsk : Aue wy R ineare Aeste arin pir{ii din diagrama valorilor @, preluatd de aruiturile tnelinate, iar + este tnclinarea eestorBTAS 10107/0-90 | Parte pre | ! ‘arméturile inclinate ~ { I ~— i Se Parte pretuats de_ FLL wget te Pgaavana a | peng | 1 ; Parte preluaté de arméturile inclinate rte preluotd de. t ee TS 8 parte pretyats de VDewrame G ' rate perugnn Armituile inelinate se repartizensis in lungul grinail astfel ea 6 fie in mod egal inetr- cate in raport cu disgrams Infigueitoare a valoilor maxime 2 (fig. 22) 3.8 Verifieuren In staren limiti, de fisurare 3.81 Verificaren ix starea limit de fisurato se face punind conditin ea sub actiunea inedre- Filer de exploatare, in grupfitite fundamentate, desehiderile medit ale Ssutilor nore #1 nell hate fat de axa elementulul sf na depiseaced valorile limita admis. in exnurile speviale men(ionate in reylementiritehnice. speciice pe clemente gi struc- turi, verificaren se face In-starea limit de aparitie a euilor. 3.82 Valori limita admise pentru deschiderea medie a fisurilor i tehnice specifive se previid alte valori, deschi- Tn afara eazurilor in care prin regleme derile medi calculate (2,) ale fisurilor trehuie si nu depaseased urmitonrele val — pentru clemente supuse la presiunea unui lichid sau ® unui material necueziv, la care se pun condifii de etanseitate 0,1 mm, in eazul elementelor intinge centric sau excentrie eu excentricl 0,2 mm, in restul eazurilor ; te mie’ ; — pentru alte clemente : 0,1 mm daed sint expuse unui mediu agresiv ; 0,2 mm dacit sint expuse direct (neprotejate) actiunii intemperillor ; 0,3 mm in restul cazurilor. 3.8.3 Caleulul deschiderii medit a fisurilor normale 3.8.3.1 Deschideren medie a fisurilor normale se ealeuleazd eu relafia : aah . (65) dy distanta medie intre fisuri; indice, do conlucrare sw hetonujut eu arnetturn longitudinal 5 Slur inf ae dlonllfisuri consecutive : au silungiven spoetfisk meat Uunggives specifies armvaturit in ereptul fist: =) eiorful unitar in aruiituea lougitudinal intins}, in dreptu fisurii, subyinesretrile recive Ta pet. 3 Stahilires valorilor fermenilor cate Th The exzail elementelor supuse 1 it colulelor de siloz ete,), valorile 3, deter face conform anexed €, mportante (grinzi de rulare, peretii ) se mutjoreauza eu 504, i repeta eeu relatia ¢- PAS 10107/0-90 B82 Pen 4 la elementele solieitate ty clementele cu procente miei de armare (sub 0; ieovoiere, respectiv sub 0,4% In cole solicitate La intindere), se verifies suplimentar deseide va fisierilor xi en reli Cee «p= 68 Te (8) @—diametrul harelor de armitu AR, pentea hare eu profil periodic ; LS Ry pentru bare netede 1H, pentru bare netede, in perotii exeentafi in cofraje glisante ai rezervoarelor si‘ silozurilor Se in In considerare valoarea #, cen mai mare dintre cele calculate cu relatiile (63) xi (66), ONSELVATIE ~ Prin veriticarea aupllmenterd cu telatia (68) a@ Hine seam de flrlle nesitewatice (In Uimplitonre, caracterstce clementelor preciate Ta pel. 38.3.2, 3.9 In anexa 0, In pet. C.5, «int aritate cazurile cind um este necesard verifirares Ie starea. A de desehidere a fisuriler normale, B84 Caleulul deechiderii medit a fisnrilor inctinate 3.8.4.1 Deschiderea medie # fisurilor inclinate se calenlenzit en relatia : ay hy Woe 67 de (67) in care . . d, distanta medic dintre fisuri: indice de conhuerare a betomutut eu anuitura transversal om efovtul unitar medin fi arnciurile transversale care iutersertear fisura inclinatis. Stabiliren miirimilor eave infervin in relatia (67) se few confor anesed ¢ 3.84.2 Tn anexa C, la pet, C.8, sint indicate caomrile cind mu este necesith wevificaren ta stan limit de deschiddere a ieariior inclinate 5.9 Verifiearea In starea limiti de defors 3.0.1 Verificarea Ta stare limit de deformatie se face pupind conditia en sub inetretirile de esploatare, siigeata total: sau o fractiune din aceasta eX nu depiigeasci valoarea xdinisA, pre~ ciata in funetie de destinatia dementubui ‘Valorile admise ale sigetilor sint-date in tabelul 14, onsenvatir 1'Pe bard re justificare pot fh admise alle vatoet pentru 4 eat at ir de eemenenecupine a, vn goth det cote din tabel Stestlor maxime se ai exe prin reglenentar Yaloaren sigetilor se determink dupa reulile caleululu structurilor omogene — elastice, roducind pentru modulul de rigiditate valoarea corespunzAtoare stadiului IT de Iueru: ‘a) in cazul elementelor solicitate ta incovoiere (plici, grinzi) : BL = Bil (6) in care Bj Tn Se calculear’ cu relatile (54), (65) si (58) de la pet. 3.6.35 'p)' in cazul elementelor solicitate 1a incovoiere cu compresiune sau intindere (cu excen- (00) in eave : o carbura fibret aed deformate (rotirea xpeciti Jy EL emer Conform pot, 3.6.2 1 3.6.35 ©) la detenninarea caracteristicilor de vibratie ale clementelor de beton armat (dé exem- plu pentru phingecte en aglomeretit de on jeitate al betouului se in tn Considerare ea yaloarea dim tabelal 7.STAN 1010 Harton lin sigent cart eta I conmiderorc _Welatts de serifleareutiizare a fesneututa ar ge iw ‘ceritenre evel | lamee care el tot atagate nor ‘lemente nerteueturale fare pa Ml deterio: te deformaite le planyeclor se wnat duratt Tarai nebrenren total {i exptoatare (9), iemente | siyenta de seurt® NSnte Ua"fag aim anctrenren tle | fg(g®) ~ ual9%) < Sven In exploatare care actlonee | sa'inainte. de rxecttaren | Tementelor nestructurale @ | pot fi deteriorate | Sia | Sigenta de seurtA chore Peat el | ph ba 0,05 excentricitate medic, pentru 1,2r, < Om < G9 2 - excentricitate mick, pentra ey. < 1,2" ju care 7, distante de Is central de greutate al seofiunti pink le limite slmburelul central, ituath de aceeasl parte cu forya N; am dintanta de Is centrul de groutate ol seofiunti pint le margines ces mai comprimatt a secfiunti. 4.3 Condigit de utitisare De reguld, nu re admite reslixares din beton simpli a elementelor relicitate la compre: ime excontried cu excentricitete mare. Fac exceptie cafurile in care preluarea unor momente Tet siotonre prin sectiun! nearmate in zone tntined nu condiffonea:h echilibyul de ansamblu Sele de moment negativ din clmpurile plicilor monolite continue). Te asemenca, ‘Plcerile din beton tmplu ale funda{illor de tip cuzinet gi bloc, pentiu care se eplici fae exeey [noredarile din reglementdrile tehnice specitice pentru protectares fundafilor de suprafatty Pim pi elementele cu solicltéri reduse, rexemate pe pimint sau pe alt reasem continuw, ‘dor fxatiere nu poate provoca victime omenegti sau pagube materiale importante, ‘44 Comprestune exeentried ou excentrioltate mare (¢q > 0,92) 44.1 Verificaren Ia stares limita de reaistenta ne face luind in considerare schema din fig. 23 i punind condifie : MEN 1, + onW Re (vay vig 23re STAs imo in care MN ty ~ 1 cfortul axinl do compresiune de cateu! ; omentul Incovotetor de calcul ; r conform pet. 4.25 W, modulul do tesistenta ta fisurare absectiunii, calculat considerind aona int gral plastificnti ; ew cveticient prin care fe tine seama de plasticixaren partialdi a sonei Intinse w rce{tunti si ale cipal valor! ee ian din tabelul 16 tn fonctie de inalfimes sectiunit h (yc ntru valori in yermediare intre cele date tn tabel, re interjolessi liniar) inte Tata 4.4.2 Pentru clemente dip betap obiquuit (uren), 1, xe determing cu relatia : +8. (73) tn care Jy, momentul de inertie a} xonel comprimate in raport cu axa neutrdt Seemomentul static wl xonei intinwe in raport eu axa neutrit; \ a — 250 _ tuaiyimen sonei coinprimate; ‘Sj. momentl static al xonei comprimate in raport cu axa neutra ; Ay, aria zonei intinse, fh catul sectiunilor dreptunghiulare sau in form de TT, so admite si xe determine I, cu relatia simplifieat® 7, = 1,10 We in care W, evte mnodulul Ge reaistengi in stad «sti 4.4.3 Pentru elemente din beton en agregate de granulit, W', re calcutear’ conform pet. 4.1.2 yi se reduce eu cooficientul 0,0. 4.44 tn seotiuni care represint& rosturi de turnare, valoarea momentuhii eapabil xe determing eu relafia. (75). 44.5 Pentru e>3 h, calculul se face ca pentru un element Folicitat In incov axial gi anume cu relafia (72) in care se ia NX = 0. : 46: 1e Fina efort ne excentried eu exeentrieltate mied gl medie (te < 0,9.) a la stares limit de reaieten}a a clementelor rolicitate Ia compresiut ¢ excen~ trick cu excentricitate mic& sau medie, cu exceptia celor mentionate la pet. 4.5.2, xe face avind fn Vedere schema din fig. 24 i 'considerind activi numai zona comprimati a sec- fiunii, pentru care se pune condifia: Y < Auk. co Ase 7 Z Fig. 21SEAS JO in care ‘Age arin zonel comprimate « seetiunil, determinatit punind condifia ea contrul ef de greutate ail eoineidkt cu punetul de aplicatie al fortet- Exp alii in raport eu momentul ineoveietor de ealeul M = Nee, retagia (74) devin Ms An Rte (a) excentricitate medic supra betomuluti, i 4.5.2 tn cam clementelor solicitate Ia compresiune © (3 re toy <9 ay) ducal xe fla in-contact cu Tichide eu act Jotul relaflilor (74), (75) xe aplich relntin (72). onsrawaye ~ Sessa Slmpta gate demerallor te utilizare a relatilor (72). ide iateratiume Meay =F ven) Detinitea st lelinitorea envurior de soleltare ta compresiune 9) sin eral Mopt (Neg) Excentricitate carter rebar Mit 73) | med (ege8125) ele Excentricitate imedie 2 540,609%,) 249% Teunet de batons} Excentricitate Fig. 25 4.6 Influenta zveltetei Xu xe recomaneld ulilizarea betonului simpli la realizarea elementelor 2vcile (Uh <4, ‘canotapiile dv tn pet, 3.2.6), la care devin semnificative efeetele de ordinul 1 In sitvatii epcciale cind clementele trebuie realizate din heton shnplu, momentul ineayo ietor de ealeul din relafiile (72), (74) este momentul de crdinul Y1, determinat cx nferm preves deritor de Ta pt, 8.2.6 Iuind in relatia (19) p= 0 AT Verificaren Jo fort tietoare Flemevtete din betcu simplu se dimensioneaz astfel ca nivelul de solicitare Ia forgal Ghie- toare Fi Tie : @ 8 <0 a @ mm * ( 4.8 Verifiearen tn conipresiune local Caleulul kt eompresiune logalt se face ew relatia : Ne KAdt4a STAS 10107090, in care FRE renistenta de calcul » betonuhui Ia compresiune ( 3, neafectatd de coofieiental eoudigiilor de Tuer my ca de basa conform tahelutvi d5 Ar suprafetei efective de xplicare # inedrcirii Iocale 5 A arin unci suprafefe avind acelayi centru de gioutate si aceleagi ase de simetrie ea si Ay gi definiti conform fig, 26 ©... f, in functic de distantele 9 gif pink la miargginile elementului Tabetut 16 < hers > Be 7.8 ‘Dack pe acelasi element ee aplicd mai multe incircdi locale Rf euprafetele A corespun witoare la douit fnclireari vecine, determinate conform regulilor din fig. 26 a... f, se vuprac un peo lungime », suprafaja coniund se imparte conform sehemei din fig. 26 g. i] 1 Fig. 20SPAS LOL07/0-90 “4 + CALCULUL BLBMENTBIOR DIN BETON PRECOMPRIMAT ul Veil clini neeesare V1.1 Blementele din betoy precemprimat oe verifie i ddoformaties elementele ka ente conditiiie de soticita boseali se verified gi fa shaven tititi de obese sbirile Himiti de geristonti, fis wot-evnahaee ka apearitian Fename nulad de note de trismitere a cfortalii de yrecean Wai BD, 1 calorile efartan He wsemenea, in toate eazarile se veritis primare si tepeetarea eonditillor preserise la pet Tor unitare dite ariaatatra pre icici An eazi au chiar peu moduri dle verifieare (ea beton siinplu, ea botany 4 justifieate telnie, pentiu un acclasi element se pot aplien in diferite seetiunt nu fefele opuise ale acelenst sectinni, prevederi haxate pe incadraren in diferite hat sat het precomptinnat ) ONSERVATIE. = Principatefe natant spe ice betonate precnmprimal Int date tn otesa 1) 1.2 Difevitele verifieiit se efeetucnzit (inind seama, de reguli, de solicitiirile, caraeteristicile Detonulitis mirimen efortulai de jreconiplimare, corespunzitoare faxei considerate de exploa- Tare suv de excettie (inelusiy etapele succesive de precomprimare). In aifesitele verificini, efortunite unitare in beton si in armitunitse pot considera fn fax Jnigiats pours calentul nub efectul coliitarior care acfioneaz ha transfer, Cransport saw mont) seta Haalt pentru ealentil sub efectul solieiirlor care aetioneagt in exploatare 5.2 Stahiires efarturilor unitare fn heton gi urmiturn pretensionsti uni nefismate al eforturilor unitare normale si principale tn beton st Aleforlurilor unitare in anmnkture pretensionatii xe efectueas’ dup’ regulile reristentei materia. var ea pentru materiale elastive si omogene, efortul de precomprimare, conform pet, 5.24, eonsi- vindiese ea 0 for(i esterioary, B21 Calenlul in see Iiacié seotiumea este compusi din hetoane cu caracteristic! diferite, pentru stabilirea rec~ timnit ideale, de ealeul, portinnile din hetoane de diverse calitAti se reduc Ia o singurit calitate prin mulliplieare eu raportul modulilor de elasticitate. onseavvrt fa stahitres caracteristicilor geometrice de caleut ale stein anuatyrtpeotintine, chiar acd aeratea tnt ulterior tmptute et se sea golrite canalelor pentea aa elon Coofcientah de echivslent@ are valor: (entra anuniturh pretens © protra armatuel nepretensionate ng 5.2.2 Culculul eforturilor unitare in stadinl IT (eu zonele intinse fisurate) se face admigind unnitoarele ipotere (fig. 27): sectiunile plane vimin plane gi dup deformare ; — eferiul de precomprimare se consider’ ea o for(i exterioari mlinse ale sectiunii de beton nu se ia in considerare ta preluarea. soli- zaucle citarilor 5 cfor(urile unitare in betonul zonei comprimate vint distribuite liniar pind la valoa~ rea Rj, in continuare avind valoarea constant’ R,5 modulul de deformatic al betonutui #e consider coustant: pe intreaga zond compri- mata, Coeficientul de echivalen{& avind valourea : nan = mA + 08 20) (sy armitura nepretensionati se ia, ta considerae numai dack 1, > 026 -1,) coeficie tul de echivalents avind valoareg : nud + 0,8 9rd co) Oervatle — tn evatvarea udrlmil % (Conform anexe! Hse eumsidera Ky = 4Bo SPAS 10107 /0.90 Fig. 27 Kelajiile eu caracter general pentru ealeulul eforturilor unitae in stadiul 17, exempli- fieate pentru cazul din fig. 27, sint (iv Gundy ENF 2 Ay Bo, + Nyt Ay oe (30) MEE Nt te, — Io) (A Bary + Ryley t Ae ou (sty aay ow "ayn xa peewee n (82) one on ko yee 2) p a= Ae, Me i (83) OUSEAVATIEE Semmut de deasupry al tui Stn eelatite 80) 98 (61) coreqnde compresian Ffortul unit; ristice, tinind see din armitura pretensionati se considers eu urmitoarele valuri earaete- de pierderile de ten: 8) armature preintins’ : a inigials I = On (Ao, ++ oy + Bo + Aes + Son) 1st) — fara final; Bue = = [oy — Aon) +d. (85) b) armature postintinss : = fava inigiata: : Gov = On — (Aa, + Boy + Aa, + Day) (80) ti Op ~ Oy + Map 87) = fay finata: @44~ (So, + Aa) (33)STAS 1010; 0-90 ~ 16 = in care: Say pierdere de tensiune datorita frectrilor pe traseul armaturilor ; ey pierdere de ten Ddlocare ; Ax, pierdere de tensinne datorité pretension&rii suecesive a armfturilor ; june datorita luneedtilor gi deformatiilor locale in ancornje Ie Aca, piendere de tensiune datorita strivirii betonalui sub armAturi infigurate : pierdere de tensiune datos efectulni tratamentului termie al betonuluis , efortul unitar in fibra de beton de 1a nivelul centrutut de grentate sl aruiturit protensiounte, produs de efortul de precompriinare 5 oz pierderea de ‘Ao, plerderea de tensinne totald datorita: relaxirii armfturit pretensionate ; nt de echivatenta 5 Aon pierderca de tensinne datorits relaxiirii armaturit pretensionate care se pI Fnainte de tranafer, In armAtura. preintinsd, nslune datorita contractiet gi enrgerit lente a betonntnis ny coeti duce Modul de stabilire @ valorilor pierderilo" de tensiune se di in anexa Th onsrawwaru pets pe oninen de trsnamere (anes, tra iter dn omar pennant ut et i velo 9p ph genset ena dr ery er fen reconprmat fae terre Sinan ete nt orcure sete hse uso de rere ene enna retin at a cont FM en err se pee de tne, sate eer Jee Sm ee! e Woe Ba anh che corre 1a eave a lc lca, Sot mn at ta annepreeen de grote. cep gsr de aa eat eat {el ee ae a allele sae Tore eae trite cana 2r apt abe lene oa walt eo tee eu ane ise inact 45) le speciale tehnol fa etre ro n tunetie de condi sete ve serullh din nexa Hh, considerate ca manimne, sau ese tntge, pd etn efect for cate sefavorail pent 0 ve> A Bfortat dep 3 unprimare, egal en rezultanta eforturilor din din seogiume, se dete ind cu relat iile : armiilucile pretensionate in faze iniginls tet Apa (a9) in fazn finali : Ny == Ayiye + ApBfe— Ae Boe ~ At Soy (80; ons HVAT — tn carul aspera la determinaren eforttul {turer pretensionale dup trasee curbe ss! poligonal ir. 1 eaten fertutas de preeomprinare ee tine seania de armlura neprctenstouaté sh Fe eee ee es aay aim aria armatust! pretenslonate. Valorie Ang al Aa’s se determind con- form nnexel I 5.2.8 Bfortul unitar de control a9, din armatura pretensionatt se Timiteazd prin eondifiite ay ta arm tw ewe Ry = < Keg sion < Me wn OUSHRAATIN venti SHU, SUNY AU TBP eyte stent veriicarea cana on sky, by ts anaditind pentru care Hyg Kye Gamat de tip POM) te we. ST Vs te 5.2.6 — Pentra armituri pretensionate situate in zona intinsd, efortul unitar in faza Final, & stabitit {intnd eama gi de efectul inctredrilor de exploatare, sé recomanda aX respecte conditia armituri cu Ryy = Rye (3) = anmaturi en Rye = Rose 0,55 Ry < 3, 10 R,; (oa) 3, se determina ew relajia Bp = Fp + doy (95) in cate Ac, reprezints cregterea efortului unitar in armitura pretensionata, fata de #,, sub actine hea solieitirilor esterioare. 527 In exploatan condigia : creyterea efortului uniter in armitura pretensionatd se limitewza prin armituri preint Moy € Boz + (Aa, — Aa) (96) ~ armaturi postintinse : Ao, < Aa, 4 Ae, (7) Cateutul et din heton precomprimat In starew limit de 3.1 Verifiearen ta stare limita de rexistens se face prin compararen saliciti este ersinatd pentru ineatedrile Tmita, ev sotieitaren eapabila la stare limith se tesictentt, cate e eal et eapaeitatea portantis a -retiunis inultiplieatl eu un -exelicient mtu com {iilor de tuerw al elementulni din beton precomprimat, care se previveari me eaulinunte pent fieeare verificare dt Calewlul la starea Timid de resistenti in seetinii wormale penta elemenie diy beton precomprinat (otal gi heton precomprimat partial ew preeomprinre timilali si precstnptinare moderata, solicitate 1a incovoiere, compresinne exceutried et excentricitate mare san Hitindere exceutrie’, cu exeentricitate mare 1 Se consider comp! eentried cu excentricitate mare eaaurile in eave inalfimed zonei comprimate a seetiunii, dedust prin ealeul, pe haza ipotezclor de he pet. 3.324, respect ccondiia ba > aq (pet. BAZ.STAS 101 HALA Cateult sot privat Cotal xi heton preeoraprinuat partial ew precomprimare i Tat, salietate In ieovaiere, compresitne excentrieg ew ex excentrieg ein excouttietate mate se face pe Bava ururttoarelor ipoteze (ig. 28) : medii ale betonului gi armaturi pe distania iutre fisuri in starea limit dle rezi © armiturs preintinsy ew profil periodic : = 05 © armituri preintinst din bare TRP, SRPA, LBP: § = 0,75 a y= 1,00 © armaturt postint ai paraboli dr Tinitaren deform ve Timiti de © plunghi (fig. Vaydar e fiei xpeei presiune din incovoiere la valoarea &, Unghivlard de eforturi pe indl{imen y= 0,8 F (fig. 28h); Hitinwes atid a piteli comprimate ta seetiuni 'P si Tse considert conto Hforhiuile naitare din hetomnl yanei intinse mu se ian in considerave 5 — diagtama de enteul 9, &, wolehirilor de tip SBP sU'PBP se inconforn diggtana de ealeul ey — e, penten ofeluri de nepretensionate de tip PC 60, PC 52, se ia ennform Fig. 2 a5 — cresterea deformatied specifier in ain valoarea 0,015 deformatia spe » 100 ale se poate considera eu efortul unitar Kimita in relatiile de caleul, arne dae aS ahs ofr ~ 100 = 1,1 4. Njmme} duck» < 2a; y= 4 tN OUSERVATIE ~ Relatite 100) 9! (101) mu se pot ultra fonpeliate Mine! segena In acest ca2 enzul ardturlor distribute pe tat Talenl care 48 find senna de vrlalta detormn( itor speetice pe se m pet. 2 Jnstaren limita de tozinten{a x clementelor din etn pres ati si precomprimare seetiunile plane inainte de deformar Tn rnper cresteren deformatie! specitice a armiturii pretensionate Ae, in sectiunea fisurath, de rupere, fat de deformatia specific a armiturii datorit& pretensionsirit Ey, se exprimi {8 Tunetie de deformatin anedie a betonului intins din fibra adiacentA prin relatia : Ay = Sr 99) ‘ (99) tn care 4 este un factor submnitar eare {ine xeama de conlucraren betonulut intins eu armitura, rent; pentra } se recomanda valoril arania fort nnitar — deformatie specified a betonului corespunde dingramei Leal He eon 0,003 ; se permite si se considere © distritutie drept- zonei comprimate de beton, avind valoares R, anexel At PC 90, precum yi pentru armituri wi pretensionat® Ae, se limiten2t Ia ‘limita de calcul aarmaturil pretensionate ¢ (fig. 3) are valoaren : pnetensiona( situatd in zona comprimat a sectitnii (10) (Gon, 4g scar w— 49 STAN 10107090 53.2.8 Uelatii en carneter general pentrn veri cavea Ta staven Vimith de reristen{a (fig. 28) : {[beowiy = Ayey + AdRe~ Ayre AuRe kN oz) ca = IM Ay yp + Aa Reba t Ay ogee + Ag Rae) (103) sat Neale E25) = Ay ap 2p + Ae Ra tat Ay a5: 25+ AG Be 23) (104) on = fie) =fide + €) (105) iu care (108) (ior) (108) in eazu compresiunil en excentricitate mare : ' Oa nt t ha in care q se in conform pet, 5.8.2.10 in earl intinderii eu excentricitate mare : cmb toe (i) ousenvarit ind tuk e x6 ob{ine din dagramin de caleul oy ~ 6p (Pel. 22:20), Fach urmatura pretersionstt este distribuita pe tnaljimea zomel tntinse s¢ recomand ex valorte opp sa He tubite separat penton feeare din rindule de arodtur Senunul de deasupen a Tul NV tn relate (102) st (104) earespunde compres 5.3.26 Coeficientul condifiilor de lueru m al elementelor din beton precomprimat pentru fnea- oiere, compresiune sau intindere excentricd eu excentricitate mare se ia in relatiile (103 si 104) eu valoatea: : — pentru arméturi pretensionate de tip SBP, TBP m = 0,95 (10,3 &) > 0,85 ay ~ pentra armituri pretensionate de tip SBP, TBP, impreuné ou anniituri nepretensio- nate complementare de tip PC 60, PC 52, in Joc de m se introduce valoares : mA, Ry + As Be AyRy+ Aue SOMSERVATH: — Tu relatin (112) 14 ae tu cu vatoarea Gatd de relat (11D. Tu can anniturilor pretensionate de tip PC 90 m = 1 5.2.4 Pentru cagrile enrente, i care armature pretensionati nn este distribaits pe int Indifine a sec{inni a pe int reg. contuurul gi care central de greutate al rv wep siontie de rezisten{d coitwide ew central de greutate al armaturii pretensionate att hae ws ae ponte utiliza Felafia sbuplificats de caleul w efortula wnitar apem,R, (a)STAB 10107/0-90 In care An, &, p ter. Be. na ihe “) ke-= 0,30 pentru armétur’: preintinst ; k = 0,60 pentru armiturt postintins’ ; ‘Ay: fractiunen din armitura pretensionata situat& in zona intinst care echilibreand inealculul la sezistenti, compresitmea preluat de betonul div portinnea Ay, de Iktimea 6, a zonei comprimate (fig. 28) ; in cazurile agi b Ay = A b Vitimen zone oomprimate Ia nivelul axel neutre. e Fig. 29 rat eu armituri pre Relatia (114) este aplicabilt pentru elemente din beton precomprin tensionate din SBP, SBPA, TBP san LBP, care respect’ conditiile (0) 31 (98). /, compresiune excentried cu excen~ In tabelul 17 se dau relatiile de eateul pentru incovoien tricitate n siudere excentrich ex exeentrivitate mare, in ipoteza distribupiel dreptunghit- lare a efe ilar de compresiune in beton (fig. 28). Semnificafiile unor simboluri din tabelul 17 sint urmiitoarele: 2} distanfa intre centrul de greutate al atmiturii gi al ariel portiunilor de placd deo parte gi de alta a inimii | OBSERVATIT 4 a gf tm cazul general pet, 5.3.2.4 lattmea activi a plicit din zona compr te determoind conform anexel A. 2 fa reatite de cate tn cate nalntea lal X' se peeved semin dubia, fn eure fora axial ste’ compresiune. 4 by sectlunea sa 1 ent de dewsopra se re state mare, forte exterioard su cepmecentat ult peut itindert encentrice (tints Intrerypta) 3 In fiyurite In care upare forta axial eu excentrc fuzil compresionit exeentrice (lgie pling), lt yf pentry 1[MY seo et ol (ae | swore se ratety a eggnn a =[E 9) a ney | a . i] Reeeastisbletalfws-+ Tat Het — ale 4 — yy > ey mromte + co soitogy 2 [tdi = 4) = (E-*}s]feon | mop ap RH 2 pees, rimon.SAS 10107 0.00 lentil ineovoietar esterion nt este jerile pet, 32210 {inited sexes de S Ponte elementele ta care planul de acti ied en plana lor ale sinelrie, se permite si al conditiilor de Iueru precizat la pet 8.3.2 9 Blementele din heton precomprimat ex arnvitind preteusionat avind 145 Ma ge (armel: Tashile tip Pe) se pot cateuin eu Felatile pentra elemente din beton arnt. eansiderind ea far {nUanitat din aenuiture ot este egal eu X, iar efortal wnibie dine aemiitanae Aj, este egal en ae presinne exeentried influenfa zvelteted (efertelor de ordi 2.10 1a elomentele solicitate Ii 0 1 pet Tao, Hetermsinindarse eu reba iat al TH) ponte fi hiatal in considersre com 007 Fy Te it M, att} Se lee J CED nite ea influen{a avelte{ei si fie Tnatit in calcul in mod simplifieat cu ajutorul rela Se tiet (20) de Ta pet. 3.2.6, in eare : Kegel Be ( oe ") (ats) a (vi We) (on ge oe = 0,01 Re h in care offf este efortul unitar maxi de compresiune produs de efortul de precomprimare, Influen(a flexibilititii poate ei nu fie luata in considerare daci t)/i < 38. 5.3.3 Ualeulul Ia slarea limit’ de reristen{i in see{iuni normale, pentru elemente din beton pr animal total a beton precomprinat ‘partial eu precomprimare limitata si precomprimare smoderati, sol i tale Ia intindere centric sau intindere excentrieh eu excentrieitate mi 5.3.3.1 Blementele solicitate la intindere centrick se caleulean’ eu relagia : N 0,85 (ApR, + Ack) (ate) Pentru elementele liniare (tiranji, bare intinse ale grinzilor eu rifbrele) se tilizear rele fia: N< 0,15 (A,Ry + Aka) : arty 5.3.3.2 Blementele solicitate la intindere excentrieé’ eu excentricitate mic (forla actioneazi, intre centrele de greutate ale armiturilor A, gi A;) se calculeazi eu relattils Ne’ € 0,85 (ApRy + AsRe) (hoa) (iis) Ne < 0,85 (Ag, + AGRs) (ho—a9) (119, Pentru elementele liniare (tirani, bare intinse ale grinzilor cu zitbrele), relafiile devin : Ne’ < 15 (A,B, + Aakts) (Iya) (20) Nes, (Ap, + AE) (hy a5) «any Sin seeiuni normale pentea elemente conprinate Salt Calenlul ba starea Tinita de reziste Contrie san exeentrie eu exeentricitiate 1 quentele din beton preeemprinat total sf cele din beton prevoniprianat partial Auprinave moderaty preckaute a fi sobieitate he comprestune eienie salicitate eyeenttie, et eseentticitate yninim’ conform:— 53 ~ STAS L010 ,0-90 B2hd.2 Se consider’ compresiune excentrie eu excentrieitate mick acele eazuri in eare mi se respect conditia (98). 5.3.1.8 Caleutul xolicitirii eapabile le starea limitit de rezistenfii se poate face prin interpolare iniard intre eazul ideal al eompresiunii centrice 4i cazul limit’ corespunzator conditiei (98). Coe fieientul conditiilor de Ineru al elementelor din beton precomprimat se consider cu valor — pentru armituri pretensionate de tip SBP, TBP, m = 0,85; pentru. armituri pretensionate de tip SBP, TBP, impreund cu arm&turi nepreten- sionate complementare de tip PC 60, PO 52 : 0,88 ApRy + Aa! Ap, + Aalee (122) In cazul armtturilor pretensionate de tip PO 90 m Relajiile de calcul xe dau tn tabelul 18. Tn eazul consideririi compatibilitagii deformafilor pe sectiune, deformatia limité a betoe hnului 1a compresiane te limitensk In valooten 0,003, 3.4.4 Luarea In conniderare @ flexibilitatil se face conform pet. 5.3.2.10. Calculul 1a stares limit de registen{a la trarisfer 5.8.5.1 Oaloulul se efeciucart cu relatiile pentru clemente din beton armat sau heton simpla sulivitate la compresiune excentried sub aetiunes efortulut de precomprimare gi w eventuulelor inc&redtl exterioare concumitente, AVAIL centrieltatea sitio nu se la ta consderare tn canal cfortalal de precomprisare Neaistenta de ealout a hetonutea Re ge comatderd ex pentru beta teat Iw slementele c_armatuek ree Antinsa's"Ieleicutcle eo _nemdlardpostaliink avid armnalrd ipretenstong(d Mn procent malay eae farmat st eto sh i armatird josttnined far aac armalurd neprelenstonut ts iD procontal lui entelor (ronsonate. Tabiicl, valovte Ty se mjoreaea pri 5.3.5.2 Hifortul de precomprimare se poate determina cu relafia Mi = (Ay + 45) op Nota splieare CCompresiane | cxsenttiod cu |e > Sm excentricitate |" ‘ated AvRe + (Ay + Ap) on Naum Aum Re— seni Ap 95 + 5505) ~ 1 eorespunratar condilich Muy snomettal Ineovotetor expubil fath de Central sectianil penteu azul Ht Sorespunaitor condileh, frome! comprimate de beton pentru a Halts corexputd ental tate a teu de greutate ad fit eu contra de saute 2 SShentieltuten ge ene | Min fla exalt cath pera earl tk Aina srmitur! postintiwe ta care se are ti vedere pretenslonarea armiltutt! Af, ‘Ap ene necosari efectuaren caleulutl qt sub aetiunen ouseryny ‘terior pretensiondel arma Anon omBTAS 10107/0-90 — 54 5.8.5.8 Tn relntin de calent (123)efortnl ‘unitar din arm&turile pretensionate la Uréhefer se con sider in mod’ convenjional eu valorile : = penten armituri preintinse : oy = 341 oy6—900 (N/mm*] (125) — pentru armiturl postintinse : op = Ast agy [Nfmm*) (120) 5.3.5.4 Pfcctul floxibilita{ii sub actiunes ofortului de precomprimare 1s transfor se ia in consi- Gorare numai in caztl elementelor eu armitturi postintinse, amplasnte in exteriorul kec{iunii su fneanale avind diametrul mai mare en peste 20 nm decit valorile minime recomandate in regte- mentirile (ehnice specifice pentra diferite eategorit de construct. 6 Caleulul Ia starea limitd de rezinton{d in seofituni inclinate fisurate 5.3.0.1 Caleutul in seofiunt inelinate finurate la moment Ineovoletor se face pe baza ipoterelor Geis pet, 5.3.24. Pentru carurile curente, In care armitura nu este distribuit’ pe Intreaga inal, Hime & sectiunii sau pe Intreg conturul, se poate utilize relajia simplificats de calcul a efortulut Unltar limit ¢,,, conform pet. 5.3.2.7. 5.3.6.2. Relatia pentru calculul solicitarii capabite le starea limit de resisten{& in seefiunt incli- nate fisurate In moment incovoietor (fig. 30) : M6 0,88 (Aponty +E Aponid + Aeltate + Y Aufatar + & ARey (127) OpsuRVATH: 12 armature prelenslonala vo Fig. 90 =n carol tn care sectlanen tnelinatA Intretale armtura pretntios# pe Tunglmen de ancorare tay efortul Walter tn armbture age urmitoarele valori: " fe pentru armitur! de Up SEPA, TBP one =m Ts Ry OH 2) fe pentru ermétur! protensionate de tip PC ope = (29) an core ‘C, langlmea arméturl pretntinge de la capil pind Ja intervectia cu aectiunen tnelinat® consieratds op: efortul unitar tn armiturd determinat conform pet. 6.8. . imps coeticlent suplimentar al condition de ueru pentru armatura, fe pentru Ae 1 ~ elemente din beton precomprimat parlial eu precomprimare limitata, pentru care : 1p K> ~ elemente din beton precomprimat partial eu preeomprima re moderata, pentri ea Mio we > kp ME as in care JM, momentul de decompresivne, care amuleaz’ momentul produs de efortul de pre comprimare fa{a de limita sinburelui central opts marginitintinse sau mai pai comprimate a see{iunii in exploatare si eare fe determina conform pet. 5.5.1 Mf, momentul inedretvilor totale de explontare central ; i de accengi limitit a simburelut ffi Momentul inciircirilor de exploatare de lungh durata fa de aceeagi limit a sim- Durelui central ; Mimo momentul inedrettilor permanente fa{8 de aceeagi Kimitt @ simburelui cuts 2 Ipo 5.5.2.1. Caloulul la fisurare a elementelor din beton precomprimat total sia element olor din beton piecdmprimat partial en precemprimare limilati §1 precomprimare moderatii se efeet weaza prin Nerificati Ia urmaitoarele sini Knit e si condijii de caleul Ia stiri limit de fisurare Inclideren fisuritor nore inate Fafii de-axa elcmentuly desehidevea fisurilor normale si inelinate Ie paralele eu dircefia compresiuuiler meyimwe in beten patitia Furi long uti transfer iJ feeurure trvluie x fhe reppetute po kta denehider a ete Condigiile de verifieare k mentelor.SEAS 10107/0-9 55.2.3 Caloulut ta fisurare se efectueazi attt pentru faza inilialt (transfer, transport, montaj) it gi pentru diferitele ipotezo de solicitare in faza final’ (exploatare) ‘Plortul uniter in armitura pretensionatA se introduce in ct valoarea corespun: aXtoaro fazel rospective, stabililt finind seamn de pierderile de tenshine conform pet. 5.2 5.52.4 Inckredrile pentru care se calculeazi solicitdrile exterioare in seefiune se ian et valorile fin combinafille corespunzatoare claselor de verificare conform pet, 5.5.9 5.5, 5.5.3 Clase de condifii de verificare la fis urare 5.5.3. Din punot de vodere al conditilor de veriticare la fisurare, pentru fieuri normale yi tne rata fat de xa clomentului, ve deosebene rel clase, Fa i tncrle tral ringe ne face in funr{ie de domenillo yi condiite ce wtiizare yw citteate in tabet tt 1. abelat 19 — candy de veritiea 1 de wie To sane arate! | (ate 4 anata or a " 1 Elemente din beton trpereabit! Anearciri de | Tnchideres fisurilor presomprimat total | tale explotare | normale conform Ei armaturd.preten folate fine once ip | — sed | fn etie swat Mine ea a | sae Soe \ iit tina | Sig Tt | Elemente ain beton semen a 2) eu precomprimare Tiitata gt wvind ‘ltarea deschidesit | Dereerea teurtloe tial norma forte se Nateeeh | Otiwmcae permite |e aceleal valor i yerteare_| cule Delon arma dar SB ceTeetueae toma ura a en nn. rin inttares: ay | inlay sub Inet rt . ) Tnchiderea a oes pert Larabee moderati si avind ‘exploatare de y ‘normale *), eon ae nee iat | te ace ai ae 1) se aplich gt protett suplimentare date tm reglementet spetale 2 fe patch prwash france ela potency norte tare w escjde devote De rior incite contr pel 8 inte bolark ae apc urmitoaree cont: ie muna de cnmpresane, dar > 0 Nisin vr cet uanare de tinder, cu except cov tea sas re ‘dement primate pe © singurd reli, deschidereafiurtlor pe directa PE care mw-actlonend precompenren se imiteast ste: Sa ae M taper Of rm anv oe lniteasdefoturlewoltare de ate In Union tm estune petioutaté la valoaren 2 pent clan 1x. fener casa TH "pat 2 5) Se utc nt prevcdeltconstrctivesuplinientare date tn rege nit pec 3) Be tes rycapery diy betonyrecompriniat mu ete nace veriiearee condi de loehldrs 5 Tears ta een igecica Ipetee Ge sgimerdt de saad. De aseienes Ta cleentee pentru etruclurt we te acest verlfiaren conde de tncbidere a url Yn carl Ineo! dim vin= 19 = SEAS LOL t.ae 5.5.3.2 Imcaddrarca in elute ke ponte face in mod diferit pentru clemente diferite ale accleingi con. stractii, pentru diferite seofiuni ale vivui aceluiagi clement gi pentru fibrele extreme ale nined new Teiasi sec{iuni, tn funcfie de modul de alettuire, precuin gi de gruparile do inetireds yi de condi. {lile de explontare considerate. 3. tn enaul mediitor agresive se aplick sl provederile privind mAsarile de protectie date in nentarile tehiniee apecifice. 5.5.4 Veriticarea Inchiderii fisurilor normale 5.84.1 Verificren inchidesi fivurilor normale se face punind condiia ca eforturiteunitnre tn ee{iuni normale i fie numai de compresiune gi egale cel pufin cu valorile limita prexerino, 5.54.2 Calculul In sectiuni normale se face en pentru materiale elastice i omogene, exeeptind canurile de 1a pot, 5.5.4.3. 5.84.3 Dact efortul unitar maxim de compresiune in beton depageste 0,8 R, eub incsreirile de oxplontare, atuncl esto necesar rl ko fink seama de o distribufie neliniart a comprexinnilor. De aaemencs, esto nocesar ai xe find seama do reduecrea efortulul capabil la starea limita do inchidere fisurilor, dae anterior fusel considerate, In zona comprimaté a fecfiunii «a per: mis fisurarea, cu limitares prin calcul a deechiderif fisurilor. 5.5.4.4 Elementele folicitate la tnoovoiere, compresiune $i intindere excentrict, care se calou- Teazt conform pet. 5.5.4.2, 86 pot veritica in sectiuni hormale cu relagia : Sy — ME 5 A ap (143) iar clementele solicitate Ie Intindere centrict ou relatia : ey ayn ‘ (day In care ® — efortul unitar minim de compresiune din secfiune In marginéa mai putin compri- mata; ‘momentul do decomprosiune, care se determint cu relafia: Min = Fale +7) JF, ofortul de precomprimare in faza final; a» excentricitatea efortului de precomprimare (fafd de centrul de greutate al see- ‘iui 5 yr, distanta de 1a limita dmburelui central pind Ia centrul de greutate al seefiunii, care se determin’ cu relafis nae . 145 2 ae Wi Ay modulul de rezistonti, respectiv aria secfiunii ideale ; ME, momentul produs de incdreatile exterioare date in tabélul 19, fat% de limita sim- burelui central opued marginii mai putin comprimate a sectiunil; N¥ for{a axiali data de incareitrile exterioure indicate in tabelul 19, 5.5.4.5 Pentru carurile menfionate la pet, 5.5.4.3 ke permite in mod simplificat x8 ne efcetuez caleulul conform pet. 5.5.4.4 cousiderind pentru 7, 0 valoare redusd ou 20%, reapectiv : ; (148) 5.54.8 Valor th ntru efortul unitar minim de cempresione i Fectiuni wermale ~ pentru element find rasturi de ysam 10%, din efortul unitar maxim de ewmpresivne ba transfer sub aetinnen precom i, dar na nial nvutt de TN mim? : pentra sectiunile din rosturite clementelor avmiblate din tronseane prefubricate: om 1 Ngum?SUAS suai — 60 — 5.5.5 Veril 5.6.5.1. Vevifionrea inchiderii fisutilor inclinate xe face mumnai pentru elemente ta care se plied precomprimarca traneversalt, punind condifia ea eforturite unitare principale s& fle nual Ge compresiune gl egale cel putin eu valorile limits, prescrixe. 5.6.5.2 Val area inchiderii fixurilor inelinate rem Umit pentru efortul unitar principal minim din seetiune : oir = Of N/mmt indiferent: de morut de lizare w constructiel monolitt, anu asamblatit, 5.5.8 Verificaren In dexchiderea fisurilor not 5.5.8.1 Verificarea la desehide nat ke face prin Iimitarea inti nale va fisurilor normale In zonele in care se afl® armatura pre doschideri medil a ncestor fisuri. Relatin yoneralii de eateul : Ber tym = Ye 147) We . In care dy distants medic intre fiswri 4} —— raportul futre crogterew medie a deformafiel ariiturii pretensionate intre (Meow) si cresterea deformaliel arméturhi in dreptut fisurit (Sep); Aop —_cresterea efortului unitar in armitura pretensionatt faa de stediul de decom, prosiune (Asp == %>-~ 3pm). Valoaren Ini Ap se calculeazd in sectiune fisurati conform pet. 5.22 ‘ Pentru clemente din heton precomprimat, partial ew precomprimare moderati avind anmdturi preteusionate preintinse de tip PC 99 eatoulul se efectueard considerind tye gi Y ou agile date In esa C pantew armatar ‘nepretensionate ou profil periodic. In relatia (C5) a se inlocnieste eu Aay. YPontra elemente din beton precomprimat partial cu precomprimare Timitati avind annaturt pretenionate defip SBP, SBPA, TBP, aftt preintinne, cit ¢! postintinge, In element SUH etter! la slistante uruate a, = 150.300 nm, se permite a se efectita calculut considerind Bete Naloaren reff pentru rot ntintinee gi = 08 pentry armittnrl pre- ninse 8, Vorificaren In deschiderea fieurilor normale in zonele in care nut exist armaturl pre- te coe face, de regali, prin imitarea deschiderit fisnrilor ea pentru elemente din heton Atinat solicitate Ta comptesiune excentried, efortul de precomprimare find cousiderat ca silicitare vaterioant. Aceasti verificare nu este necesart deci eforturile unitare de intindere, Rlenlate conciderind sectiunen nefixurat® (pet. 5.2.1), nu depivese valoares 15 My pent Caloule in faz iniGiaki, respectiv Ry, pentru calcule in fara final& si dacd se prevail in zone fatiost armaturi nepretensionate in’ procent minim conform prevederilor de Ix pet. 7 B.B.T Verifiv wea la stares limit de deschidere a fisurilor inelinate 5.5.7.4 Verifcaren In desehiderea fisurilor inclinate ze face indivect prin linttares, eforturiler Ba ye principale th inetrearite de explontare si prevederea une armAturi minim (ransversale a pentru clemente din beion armat (pet. 6). Biontunte anitare principale ro calculeard, de reyuld, ta nivelut centrului de greutate al rin unctele de mndifieare a TAtimil see(iuni ; efor rile waitare prinedpate bi mar Siiickermin numa’ in eazul nefiunil eoncomitente a unui moment de tor iane Te Aitttul efortursor unitare principale xe {ine seama de eforturile unitare pe divectia exponents pe avi elementulufy datorate wor eventuale armtturt transverse pretensio, serpta de aweiicen, 20 Fecninanda. sk se {ind seama gi cle eforturite Locate de cony waee ta iveptut reagemelor ln strietteh continue, a punietelor de aplicare a Iucaaestlor permit pate conc! le, a punetelor de aucorare in seetiunea armiiturilor postintinse inelinate “pentru see{iunite clomentelor cw armitturk preintinsl, euprinse pe zona’ de ransanitere dig defini tenn pets Sct, icinvea efor tal dé preeoniprinsaye se revue i wad earespun ‘itor, iniad seta wie provedenile pet, 523. Tat stabiliten efortiilor unitare fangentiale 96 {ine se eG de fednceven forjel tajetoure dit: sec(iune daguith compmentes vertieale Sch etensionate erase curbiinit tit poligonil be aseaneney in eos nfluenta variatie! inalfimii see{iunit elemental. ato nee{iune iin ADI seein sin 1 de eventualete moments ae torsiun a eforturilor din avi in relatiile de calcul ve Tat elemento cu prin eanalele pentru arnol ST.AS ,10107/0.90 5.5.7.2 Mforturile unitare principale de intiudere, oy, trebuie s& satisfack condigiil Guat omy = R, (1 — = 48) (- 2) (48) Clasa ID: . ons Ru fl — 2. (149) (2) own Clas 111: om < 1,5 Ra [1 — Soa 150) 5 Re (1 ses) wn) am efortul unitar prineipal de intindere om efortul initar principal de compresie corespondent In relujitle de mai inainte toste efortusile unitare gi rezisten{ele sint considerate in valoare absolata 5.5.7.3 Bforturile upitare principale in beton se determing eu relatia : | 3) fy efortul unitar normal in seefiame (eu semnul — (1) Lindtere) 5 sy efortil nnitar tangential, OWSERVATIE: Dacd In seetunen de cau uehionear nn efor! uniter, cpp de exemple efortal wultarrotioy ie etre pretenstonali, cael se face eu aja Rela +a (152) 2 5.5.7.4 Bforuurile unitare tangenfiale in beton se determinis in sectituni normnale pea ctemen= tului dupa cum urmeazi : 4) pentru elemente cu iudljinie coustantd, ew ajutorul relagie (133) S, momentul static al porfiunii din sectiunea ideal Ay situatd deaxupre fibre’ in care se determin’ x, faji de axul ce trece prin centrul de greutate al. seciunii ideale 5 1, momentnl de inergie al secinnii ideale ; bq ‘Hifimea neti a secfiunil in dreptul fibrei in care se determing =; la armaturi POSLINLIDSE Dyrp = b= 0.6 9; dase QF fora thietoare corectati, egal cu diferen{u dintze fora taietoare datoritd acfiunit inedxedtilor exterioare yi components vertieald Qa eforturilur din armaturile pretensionate cu trasew eurbiliniu siu poligonal, datk de velatiile : UE =U = Op (sa) Op = Y Asc omasin 25 (195) ¢w1 efortul unitar din amatifra preteusionatd In faza cousiderati ; @ — Unghiul intre axul elementului si tangenta la armdtura pretensionata it se noruali, respectiv’,Jy) penti elemente cu iniljimea variabiki, se poate folosi relaqia : (or = te 9) we pa casey in care semnnl iinus corespande cazului in cur’ momentul produs de inedrearile exterionre AT gi braful dle pinghie = al eforturilor interioare erese aan deserese in. acelasi sens. onseneayiy fn easit tian BM erificares ky aporitia fisurilor longitudinale 5.5.8.1 Verificnrea Ja aparitia fisurilor longitudinale paratelo eu directin compresitmilor maxine in beton Ia transfer se face pr area eforturilor unitare de compresiune in beton, 5.5.8.2 Valorile limita ale eforturilor unitare de compresiune la transfer we dau in tabelul 20, “Tabet 20 usa de beton | ne as | ne wo | ne so | jis | | | GNSERVATIE Valorie Hit pot AL aportte ow pln la 10%, pe ued de justifies {ehnico-exp {in condi cuted sgorow al realizar revisentel presere-s Detonulul gl de revlare a Sac " ‘alee pin ta bon de I rant). S38 Blontal anitar principal de compresiuue in heton sub solieittirile datorit& inedrettilor dleexplentiare, nit va dep Vadorile rezistentelar de calcul La eompresiune date Ta pet. 2. (abe tt 3. {4 Calculul elementelor din heton precomprimat la staren limit de deformayle uA Moxtulul de sigiditate (2.1) sau (£1) a eleanentelor din beton precomprimat total si al clenentelar dit hele precompriniat pau Gl ek precomprimate Tinitatsinvind ariaaten pret Siansite de tjeSIil4 SEPA sh TSU ae Gohetleazd en ajutor ul rekatilor ain tabelat 21 abel 24 Viol ae igiaitate Salettart astute [7 Monet covet or Je seurt® drat | i (EAD, 6 ORD Bye Ay (137 (Dg 5 Bye bs r (EDLS Ok Fhe ann, ated tes i tara thula Ni tempunate 1 ' UEAdy = 0.8 <8) ey 0s ~ for anenel ‘iy manta sh lgsticsate a toatl ten sn eeu na eaeepaeat re ta Je (bela spe tra tas 4 i pel tout foe ba 28 ale weutelor incovoiate di beton preeomprinnat parfial ew SBP, SBPA, TH preter cusionate de up PO 0, 62 Mondulul de rigiditate al ele precomprianare syeaterstta sy andl arnuituri sionate complenmentive (dé tip PC GO, PC se determine dupit cum wrest retensiouste a 2) su avin anadturi pret Wn depligeste vialoaren uamnentulut de wavoretor din, tabelul sub aetinnes unui moment ines oi decompresitne IFS se apliek relatiile pentru momentul via sub actinuea MF Sg, se aplien re (ED), 8B Aa his (ety— 63 — STAS 10107/0-00 in care Aptos a Ea a hu Inflfimen utilA 9 seetinnii corexpunsitoare Aa § —coeficient ce depinde de indlyimea relativk a zonel comprimate de beton : p= WD (08) gE +. se determina pe baza ipotezelor de la pet, 5.2 Y conform pet. 5.6.3, Penteu elementele incovointe 18 care s-a audiuis fisurarea tn zou de Deton fn care nu se afl armiturl protensionatd (tubelul 19), valorile modululut de rigiditate calculate conform pet. 5.6.1 yi 5.6.2 xe redue cu 15% pe porfiunile respective, 5.6.4 Deformatiile elementelor din beton precomprimat sub solleitarile date de Inefirearile de exploatare in faza inifiald yi hn fama finala, se limiteaz’ la vulorile indicate in tabelul 14. Se pot stabili ¢i limitari ale deformafilor, inclusiv @ contrasigetilor, in faza inifiala sau in faze intermediare, in cazurile in care axemenes limitiiri slut neceaare din conditii speciale. 5.7 Caleulul zonelor de transmitere 5.7 Zonele de transmitere 1a clementele cu armaturi pretensionaté prevazute eu ancoraje Ja capete xe verifiek la: — compresiune localé sub fiecure aucoraj ; rare in planul fieedirel armuituri pretensionate ; — fisurare intre ancoraje, mele de transinitere fa elemental fica Ia : — fisurare in phinul fiecdnei armituri pretensionate ; arndituri pretensionnte, aucorate prin aderentis — fivurare intro armsturi sau grupuri de armaturi pretensionate. Po lungimes zonei de tranamitere, nu se admit fisuri tranaversnle aphnwte din condipit tehnologice in dreptul armiiturilor pretensionate, ent J, antsuratt incepind de ta marele valor 5.7.3 Lingimea zonei de tranamiters pentru intregul el capital unui element din beton precomprimut, ae poate considera ot urmit — in eazul in eare uncoraren armilutilor pretensionate se face prin ancoraje de eapit: heh 67) — iu cazut in care ancorarea armitutilor pretensionate se face prin adoren{i: be (168) in care ‘A inaljinea seetiunii transversale a grinzii la distanja 1, de la eaptt 5 1, lungimen de transmitere @ aunuiturii pret vederilor din anexa G, fri a se lua in considerare majoraren de 25 bruse. usionate, eare xe atubilegte conform pre- ye pentru trannfer(SPAS LOLU nen we Sri de tensinne sh aefiunes fieedrel anmdturi san grup de re cite vous de trausmitere, © B74 in part } fn parte prin suprafag tr Le considers: drepting Snprafata de cate | tensionate saw prnpulni de ii, vexpeetiy vn rie 2 ers zoned de tilui, se poate consider = in canal i fa ea itu 5 masurata incepind de la ancorajul _— in cagul Jn ere ancorarea arnuiturilor pretensionate se face prin aderen{i, armiiturh aan grup de armituri : ty VorPR cua>b ul clementului, aniauratd incepind de la capi 52.5 Zouelo de trawanilere trebuie si respeete prevederite constructive de Lv pet 5.1.6 Verificaren Ja compresiane local, sub fiecare ancoraj, se face cu relath Ah Ay oie Eel Parley © 2 Ale in care’ cealeul fa eonypresime ka transfer 5 £. cuficient prin care se fine sear de sporires efortulai exqpabil in ewzul a ec anpresinne Horak. eb Vay sive deren aleul defini Ay > toby — erin snpmateei ef Fefei de se detineste penta tices anaversala de calcul (aria de dimensivni ab) yb prin tungiznes ty ular, simetricd fot de axa armituti p Anmiiurl pretensionite si Timitals he margivea cea mai apropta fai de armitura si grupul de armituri akiturate siti transinitere pentru fiecare armituri pretensionatii, nisuratit de In are ancorarea arniifisilor protensionate se fice prin ancoraje de enpit t (lun) pentru o (toy am solicit arii ary neorajulu sau piel de repartitie) pe beton s05 = STAB 10107) vw Bu reziste OB 37 A aria conventional n sect Prevoderilor pet. 7.5, determi A de calcul a armiturit (mnsversale suplimeutare, care +c ia oa penira wifereut de Cipul urmsiturid wtilizate 5 ae (gs ut asttol| ‘ale suplinmentare «i-pusd coutorm = tn cazul armirii en phase : fag Ay tsa fe da ria armaturilor “wife plase; aferente suprafetei efective de rezemare yi paralole cut lata ny 8 centei bn arin rSturdor une plas, aferonte xapratei efective de rezernare a) paralle ex intr by w neeneiny . Astana ants plage — in eaeut armtat eu feta: aad. am aad A, atin seo(iunit transversale af uetrul simburelui de beton fretat ; fy pasul fret Adoptarea in rela(ia (171) a suprafeted pliell de repartitie a Fexemare Ay cate ndmixt numai pentrn pléct de repartipie care respect’ couditille constructive date in anexa I si pentru o rezisten{a a betonutui la data precomprimatit yy. le el pitt 40 ‘N/mm? ; in eax coutrar se cousiderit suprafata de rezemare @ aneornjului, 5.2. Verificarea In fisurape in planul fieeirei armAturi pretensionate se faee dup own ur- Se determing efortul un jar maxim transversal de intindere eu relapia waz oy = KO a ' ale ae 1m care 4038 Ay om (1) 16 sotto portato a7) 2-09. y om (1-— 8) tm aration pron am) dimensianea pe directin de calcul respectiv’ x suprafetei efective de rereraare; ay <= 0 Te armaturite pretensionate fr ancornj In capat ; 4 dimonsiunes pe directia de calenl reapectiva a suprafofel de caleul A Ju lungimea ronei de transmitere pentru fiecare armituri pretensionata ; K 1,5 la annituri postintinse ; K = 1,0 In armaturi pret inwe. Dac nu este respectath conditin $2 Ruy Ia armnituri postintinse, respectiv (aia) ow < 14% Ru, la arméturi preintinee, (179) se reanalizeaz\ dimensiunile xeetinnii trauversate a elementulul in zona de tranamitere exit Aispozifia armuiturilor pretensionate.BTAS 10107/0-00 ~ 06 Duck: espoctiv oD) ue © Riay In armaituri postintinse, aw $ M8 mitina (ranaversali din jurul armaturil pres tensionate se cuatruetiteentorin pres edtertor nuinine de 1 pet. 7.5. (ds Dae: Bu < oy 62 My In armituri postintinse, reqpectiv (182) 0,65 Ry < oop 145 Ruy bi atmatturt preintinse, (183) arustura necevart care trebuie dispust pe Tungimes iy se determing ou relailo: in enaul armel eu plase : hy Aa(O8 Bes)? 11 Zi (ist) nf Aay (0,8 Ray)? WZ (185) — in cagul armarii cu fret: Aad O8 Bos) > UL Z AE (186) in care notafiile conform pet. 5.7.6 ‘ny, nuunirul de plase pe lungimea La 5 1 412 indici care marchenzis direofille pe care se determin’ Z, respectiv se dispune A.. YVoriticares mnteriosri nu este necesari pentru armituri preintinse din SBPA sau TBP ach se dispune armorea constructivis prevazuta le pet. 7. rare intre ancoraje, respeetiy geupurile de armaturi se Face cut relaia starea Timitit de in afara acest 5.1.8" Verifiearcs ki preintinse, preet ny’ Aan (0,8 Ras) > Lit Za (isi) cou conditia : ny Any Ros ® 408 Ni casey nyeday avin armaturilor dispuse pe direotia considerats (perpendientar pe din Tiaurii probabile), cuprinae in prinmele dou-tret plase ny dispuse 18 ewpAtul Ta distanje de inaxinum & cm, conform prevederilor pet. 7.6 1a corespunztoare euprafatel de calcul considerate ; & indore care so pote ealcula eu rela{ia¢ i. [feo = Seow ae |B Nerina (189) vit integrata cit yi summcle extinzing-se de 1a mnarginen eleaentulut pind te ely Ua ear ve vakeeasn Zy (ig. 885 x < fortelor din armaturite: postnatinse sau di ees arma tine 5 N,eon ay componentele longitudinale gi transversale ale forfelor din armaturile preten, Nisin oe sionnte inclinate en wnghiul 2 fat de axa longitudinale elementului, emul pouitiv flind eel cure corespunde xensulut forfelor din fig, 33 5a STAS LOT! a eforturile unitare normale in heton in seetiunes de la extrenitaten zanei de transanitere J, (Fig. 3); Roe reristonta de calcul a armaturit fransversale, eare se ia ea nts OBST, indi forent de felul armaaturit wlilizale, on senvat : [elerntiten fore de tnindere 7 se poate fae prin melee teri elateta Iieareariura.eeeanrd peat vetitiares reall (790) span) hn pie 8A pane debe ‘apa elemental, coduee la uilizata tina Tare smmetea pt mee evi tate ie ale Ae {au tn eonsiderare sate pase situate pe lange de ht de eal elemental XZ. Arméturd postintinsd Me Aes | , Neato Blt Pig. 33 5.7.9 Duct armiturile pretensionate sint ancorate in deschidere, se prevede in zon de trans: mitere o atmniturs nepretensionati suplimentars, dispusd paralel en axa longitudinal a cle mentului si dimensionati eu ajutorul relatiei LL Ay ons 608 a Aug Ra? ~ 4 (190) in care unghiul dintre armiturd yi o paraleld la axa longitudinal’ a elementului in puneul de ancorare (fig. 34). Aceasti armitturs se dispune pe inXltimea -Y. ItngX ancoraj gi se extinde pe lungimes » det gy 6 fiecare parte a ancorajului (tig. 34). AeonSTAN 10107} 6 PREVEDERE DE ALONTUIRE PENTRU BLEMENTE DIN Bt 6.1 stra Aturilor luk de weoperire eu heton a 1 Stratul de acoperite ew heton trebuie si asigure condliti favorubile de deren{se a arma: turilor gi proteetia ncestore impotriva aetinnit agen(ilor fiziei i ehintet ai mediuiui ty care este situat elemental de,eonstructie, Ghosinen lui xe atabileste, difereujiat, in func\ie de —tiput de: elenve (iniar, de suprataga sau _masiv ; diametrul arnutturilor 5 conulitite de expunere In intemperii sila mnuidina(i ridieate ; cou agresivitate chimied ; conutifille de expunere fa ined class betonutul etudul de revistent® la foe cerut constructiel Dintre acest fastor, conditile care (rebuie respectate legate de intluen{s wedilor eu agvesisitate chimiedy inelasiy a atmostere caline tmmede in sone Itoralu AIR Negre, sit Precizate in reglementiile tehnice specific. 6.1.2 Din panet de vedere al conditiilor de expunere 1a ac{iunen intemp ridieate, in medii considerate fri agresivitate ehimicd, elementele dle constructit se cla patru eategorii. Din categoria T fae parte — elementele situate in xpafii inchise (felele spre interior ale elementelor truct din clidivile civile, inclusiv cele din grupurile sanitare gi bucitiriile apartamentelor de locuit si din hale industriale inchise, ou umidith{i relative interioare < 75%); — elementele in contact cu exteriorul, dact sint protejate prin teneuire sau printr-un alt strat de protectie echivalent. Din categoria IT tae parte : —elementele situate in ner liber, neprotejate, eu exceptia celor expuse Ia inghet gi dozghey in stare umezitt ; clementele aflate in spatil inchise cu umiditate relativi peste 75% : hale industriale ou umiditate superioars acestei limite, acoperigurile rezervoarelor gi bazinelor, gruputile sanitare ‘1 bucdtariile din construcfille de utillzare public, subsolurile neinedlzite ale cladirilor ete Din categoria III fac parte : — elementele situate in aer liber, expuso Ia inghot gi dezghet in stare umeziti; — elementele situate in spafii inchise in halele industriale eu condens tehnologie (hale cou degajiri de aburi ete.) ; fetele elementelor in contact cu apa sau en alte Lichide fick _ngresivitate chimict (exemple : petefit gi fundul rezervoarelor, bazinelor st eastelelor de apa); : — fofele in contact cu pAininitul ale elementelor prefabrieate gi ale celor monolite turnate in cofraj (grin, stilpi, perefi ete.) xan pe beton de egalizare. Din eategoris LV fac parte + 1 beton armat monolit turnate direct — fefele in contact eu pimintul ale elementeto in xipiturd (fundafii, zidyri de «prijin ete.) Pentru hetoane de last > Be 20, grosimea stratului de acoperire cu beton aw armiitu ngitulinate de rexisten(a trebuie si respecte vatorile minime date in tabelil 22, dar (rebuie egali.en L2d (in care q estediametral armfturilor) dar nu mai mutt de 90 mim. Alor de elasd Ke 1 xi He TS, valorile din tabel se sporese cu 5 mm Ia elemen- M1, Hi ly.- 69 SPAS 4910730 90 ant 3 - (Grovimea minind a sratulal da scaperre ea baton, panto . | Tt ea | sc! a eee as | - opssnvatte 1 La pide la peel. rene misise ale seal de acoperie ot to date ta 265 comin ba preci gl prevederen ela pet? cy tapeteuea ta arate e pe pri #8 2 Valorile din paranteze sot ratio seeps ov eeisente te net urna ena) gst 48 Ventew elementee din caters 1 sere sab bt 22 sen ene et eevee spective Sint tn contac cop mba, sack weraaty i pen aens ate la : 4 ba elemento strastatate er. lp Salata ae stabteyte conto reglenictariton huts spexiieyvee emcee ti ie pant a pact GAA bn cant clementotor din extegen it LH ext se athe its canbiet divert on hic fata de contact et Lichidul se protejeazd prin teneaire sot prim placate ei tonang stratuli de acnperire ett beton ponte Ti redisn adoptinalt e cvtutile date tahel 2 pe leinwantelerainy categoria 11" 6.12 Aempermen ca hota snmabitibes Hatiscerale gel ien, teatele Huanes eg ike ake ate ssedin c stidate) Urchiie de niinining Ee nua pontine elewestele chp eategeaie EV Hs mam utr eee ain categorie 1V Peviucerest li 10m " " fabricate uzinate din categoria Tse adi venir elenwentele pr 61.8 La clement 22 we eporene etm 6.1.7 Grosimea stratnlui de acoperire eu Veton a armaturilor To de regulA, multipla de 5 mm gi se objine prin rotunjiren in plus rainus a alurit determinate conform pels O13 6.18, din eategoria 11, grosimile minime ale weoperitii ew beton date in talslut t realizate din beton cu agregate usoare. itudinale treba eu cel mult 62 Anorine semdturilor 62.1 Ancoraiea arvviturilor longiiudinale 6.2.1.1 Pentru arnatunly din bare laminate la cald, lungimea de ancorare necesari, dineolo de seofiunea in care vint wwlicitate maaimal, se calculeast cu relatia : ahd a1) fn care 4 diametrul armaturi ; Re ree nan tM . (192)SAS 1O107/0,00 - 10 Valorite ¢ adderenta td $i dug Ain date in tbl pet 6.2.13 28, In funetio de conditiile de evale Je naileltae. |S Comal favorable [ne aderent | pul de ola | rosea eno [oat si | | Tn canutile cind re enmuulenst conditii detavornbile do aderen{® eu condi nev alicitare, valorile din tabelul rand cut 20) 6.3.1.2 So consider ca avind conditii severe de xolicitare : aruiturite elementelor eu rol de resisten{& antisoismick in construcfii din 20nele mice de ealeul A... F, numai in zoucle plastics potentials ; armaturile elementelor solicitate de forfe concentrate importante, situate a dixtante nai miei de40 d fai de marginen interioant a reazemelor ; ~ armiiturile clementelor ewlate I obosealis. Se consider’ ca avind condilit defavorabile de aderengit : anmtturilo nvind 0 posilie orizontald tn timpul tuenAril (cas 0 tnelinare mal mek de 45 fala de orizontala), amplasate in clemente cu indltimes A> 300 mm gi situate In partes stiperioara « elemental armaturile orizontate din clementele verticale ale steucturilor de rezisten{a, avind indipinwe mare gi grosime < 300 mim (pereli alructurali, pereli de rezervoare ai silozuri ote.) ; te armeituri ta carb condiiile de armare, con- te eaurze pot influenta nefas orabil realizarea uni jeorare (dle esemphi, In xtructurile execu ccofraje glinante), en jusiiticare, in cazuti deoxebite, digiile telmologice ale turniirii betomului sau Tune aderente in zone de 6.2.1.3 Pentru arnviturile intinse ale elementelor din heton armat obignuit, in eazurile curente, a din relatia (191) poate fi determinat direct, din tabelul 24, Conaitit de aderent ae ae uciare 7 1 7 "we go, | Be 10, | “Be 20, pews | bea | pete’ | Bea a aD | % » Candis severe de slietare oe 6 w ‘candi detavorsbile de | severe de sotetare "8 | ‘condi defn | ‘abled aderents |-u- STAS LO107/0-99 244 Ta clementele din betonne ou agregate ugonre, in eazul wtiintit ofelutnl, OF St Mp 62.14 Ta clementgnentionare rerulth din calcul, inimile de ancora} se majoreari eu 50% Tate cele date In pot. 6.2.1.1 ...6.2.1.8 pentru clemente din eton obignuit, 6.2.1.5 Necesitatea prevederii de clrlige In capetete barelor de armiturk ¢l modu eum ae fa A2-U durare ta determinarca lungimil de ancora} necesare 7, se stabilose astfel : “ pevlin armaturile din ojel BC 60 gi PO 52, prevederen de clige nu ente ollgntent dach ne prev ovat clsige, Iungimea lor destigurats se include in Te ealeulatt cu relafia (91); _ pentru amakturle din ofel OB 37 roliitate Ia hutindere, se provid In canele es, a cdror large deafqurais nn se nckade in Te caleutatR en relagin (191); 1m se prockd tele Ia barele cw) Tol de armAturi de montaj ; . Sion xe provid cirlge la srmiturile utilizate rub form de plane sudate gi Ie este care intro grupate oarecare de incdreari pot fi solieitate la compresiune, Formele de citlige utilizate sint (fig. 35): joire In 180° pentru barele din ofel OW 375 _ ou indoire la 07 pentru barele din ofel PC 60 44 PC 52. 34, ” » Fig 8 6.2.1.6 Pontra armiiturile tirangilor x im ge in situatiite cind efortul de intindere, din 82.8 Penta area in cee mad nave parte Ta cstremitagie clewentutul ceseanla Reet atpeti ne recamuandit cx ancararen ssc neni prin ete dames We A aimen- Perel te eeeerclor nu permit realfzaven de astel de ucle, trohule xf a prevada| ancoraje ew hare (ransversale audate de cele 1 hileste considerind ‘vervale in beton. fed.7 Lami deancorare 9 past nba din 8227 tama icant i pi feet le nee ae eto o fon determiath cu elaia F 15 de Ry (193) tn care : 4, diametrul armiturii transversale ; 1, distanga dintre axele armiturilor longitudinale (pentra care se determing Tongimite ‘dp ancorare), dar nu mai mult de 30 4,STAB 10107/0-90 - 6.2.2 Ancotarea armituritor trans ersale 6.2.2.1 Pentru etriori ti agrafe aucorarea se realizeart prin chrlige (tig, 37 a) indoite la 135° sau Ta 180° in cazul otrierilor din OB 37 si numai la 135° in eazul celor din PC 52 sa PO 60. Portiunilecurbe ale ctligelortrebuie cantinuate prin porjmi rectlini de lungime exalt uel pin 4 (d= anmeru tert oo pun 60mm, exeefi car mena a pet 8443. Fig. 37 6.2.2.2 Barele trannversale ale carcaselor sudate se ancoreazit prin sudares ce bare longitudinale (fig. 37 b). Ancorajal se considerd realizat dack po porjiunea de ancorare bara trunaversilit de digmetru d este sudatit po: douk bare longitudinale de diametru cel pugin egal cu cel 1 barel transversale ; o han longitudinal, de dia ru col puin egal cu 4,4 d. 6.3 Innadiren armAturilor 6.3.1 Alegerea sistemulut de inwidire 63.1.1 Tonfdives armiturilor se walizess, de reguli, prin suprepunere fr suduri seu. prin dare. Innddirea prin audurk este oblizator recomanda i penti barele eu dimnuctre > metre ru 10mm. in cazul barelor eu diametro > 32 mm gi ae yin, Nu se nvAdese prin sndur bare cw dia In zonele plastico patentinle ate elsnwntetor participante evita inntditen armitilon; in ifuntile cin tae pimte Tevedtaly innate tuturor barelor oo lainetre. > 16, tun se realieazi prin suduri. In’ cra elementelor do rsisten(a vertiesle ale ddindor ctajate (sip, iaitagute), Aceustaprevecre se plied numa Iv nivel de fa aed. uucluri aptiseinmice se 6.3.1.2 Barele longitudinale ale clementelor solicitate 1a intindere centries sau Ia Intindere exceatricA cu exceutricitute ici (titan, talpite intinse ale fermelor etc.) + Inniidese, de reguld, prin mudar, Se exceptears armidtarile inclare ale recipientilor cilindrici saw tronconiel (rezer: Foare, silozuri ete.) fa care este pettuish inniidires prin suprapunere, in urmétorele condijit: = armature 88 fie realizate din bare cu profil periodie (PC 60, PC 52)) — diametrele armitarilor #8 fio < 20 mn; seefionile de innddire sx fie decalate astfel ca in acecagt aecfiune si nu fie innddite ‘maj mult decit 25% din bare ; — lungimes de supraponere |, si fie > 1,5 (la pereti de silozuri f, > 2 le gi 1,2 60 4-4 200 mm). 3 Nu ne perinite folosivea sudueii la Iunddivile armiturilor din o{eluri ale edror calitdyi fizieo-mocanice au fost iinbunatalite po eale mecanicd (sirmi tras). Accasti interdictie nu xe refer gi la sudurile prin puncte de la nodurile plaselor sudate executate industrial 623.14 Inndditile se amplaseazd, de reguli, in zonele eu efort mninim in armaturi. La elementele Nerticale (atilpi, diafrasine) se admite innddirea deasupra nivelului fiecdrui plangeu. Duck aceste clemente sint partic’jante la structnti antiseiemice, trebuie sX se {ind seama de prevederite de In pet, 6.2.1.2 side restric{ile referitoare la nivelul de la baxa preeizate la pet. 6.3.1.1.8 0070.90 2 Tnnidini prin auprapnere 1 Pentru armiturile din bare Inminate Ia eal, Mangimea de supra ere neeeaani xe deter A on relatia : Te kile amy Je conform relatiei (191) 5 feo 1405 r¢ pontea inndiri fie zone intinee by 14 0,95 pentru iiidisi in zane compriniete s re raportul intro aria annilurilor innidite in seetiunen # ai aria tataror arméturitor din aceeas Be 2%, 6.3.24 Inutdiven phaselor sudate din ST 1 duu dees hemi de eon fee pri auprapunere pe lungimen a-doni ochimi plus 50 nun. fnnidines pe vertical a plaseloy sudate ale diaftagmelor monolite ale elidivilor etajate, se face eanforut reglemeutarilor tehnice spevities penteit proiectaren structitilor ew diatragne tuonolite 6.42.5 ha eementele din beton Darele eure ve inniiene a unui opal fenton wf fie justapase f81% intersps 6.3.3 Tonadiri prin sndurat 6.33.1 lvofdirea anniturilor prin suds reglementirilor tehniee apecitien reterit indicate gi Hungimile mintine m Ja care dimensiunite seetinnib un permit a: igunarva intte eu geuninie > 12 ds} cel putin 25 mn, se permite en nt gi Tegeate Intaw ele cu sitmi poe Tonge Tnglii ih st tutor hi otelbetany Hen nn 6.4.3.2. Cordoanele de saduri se dispum, de regula, sinetrie fat de wrmaturs care se innadeste, pentru a asigura tranotlterea centried 9 efortult intve horele care se innddese, Condoane ae Sudurd dispuse asinvetric (deo sings porte a arnwiturii care se innadeste, sint admise numai Ta elemontele ale caror aledtuite si arniare Hansvernali permit prelusres solicitinilor suphmet tare locale generate de trinsmiterea excentiied efortulat 6.3.3.1 Dimensionarea cordoanelor de sudusk sia ecliselor se face in aeelay med ea pentew imbindrile eudate alo constructiilor metalic. 63.3.4 La verificaron prin caleul a sudurilor de In imbindsile elementelor prefabricate parties pante la structuri antiseisinice trebuie si se {ina seama de majorarea efortuli de caleul pentru foncentriti defavorabile de efortsiti din actiunea seisinie’, conform reglenientarior tehnice pen tru proiectarea antiseismic 2 coustruetiile 6.3.3.5 La stabilirea dlistanjelor intre hatele armiturié longitudinale iebuie «2 se {ina seam do spatiile euplimentare vcupate de eclise, cochilii ete., in funofie de sistemul de innadire uilizat. 6.3.4 Alte sisteme de innadire 6.3.4.1 Ulilizarea altor sisteme de inn&dite decit cule precizate la pet. 6.3 plu innidirea prin dispozitive imecanice, prin manoane metalo-termice sau prin) presare, prin ‘Duele ruprapuse la inibinarile clomentelor prefahricate ete.) este adiing pe Iza de reglemen- Hiri tebnice specifice san de fundanientitr teoretico-experinentale omologates 63.4.2 La innadi 2 4) 6.3.3 (de exem- le prin buele, raza do curburi interioara a buclelor tvebuie 88 fie eel putin egal cu ‘4d Ja harele din OW 87 cu d fd 1a Iurete dl 6d Ia barele diTAS 10107/0-90 -u— 6.4 > Prevedert suplimentare pentru stllpi 64.4 Prezentele prevederi xe referk In stilpii en eforturi axiale semnificative (« x» 0405) « Dae, Preseriptiile de = grupa A: stilpt participanti 6 inendraji in claxa w din eate- gorin dle la pet. 1.2.8.1 in zonele seisinice de eaten! A... 1 slilpi participangi ln siructuei antisciamice, ineadrafi in clasele b xi edn categoria de la pet clasele a gi} din eategor "in zona seismic de cal ‘tilp! neparticipanti ky alructuri antiseismice, ineadrati in entege Tr pet. Pasa a atilphdin eke e din eategotia de he pet. 1 niitoares grupare @ stilpilor : ~ er grupa BAZ Seotinnen de beton unite kiturilor seetinn 1 dreptunghintark sau de alte lor bs slp cu set 3 fie Wi ae 500 mi iti (In evi & Dimensiunile D> 250 mn) gi 200 mm p nam penikew sty eet prefabrieati en salieitini portal inte 1 stabileste, le repli 2,8 (Ia stilpit eu seetinn in forma de Ly Ter oie sayrtl thre destunte tine de pt Cele dative. Bae eseeptiestilpi hablar fdas ew pada rulante Frinare si wil altot constructit ka eare dupa una din dlivee{it sint previ ¢ liniile atilpilor, element Te eae ree aire in eave: ong rerullA vatort mal matt ale feportalut A). Te fsemenea, fae exeepli« stilpit structurilor de clidiri inalte de tip tub perforat. 64cb Armiiturile Iongitudinale ale armiturilor GAA Dinmetre minine gi maxin ianwetne avininie 212 mn pent 08 87, La stilpit zidrie ai str reduse et 2mm, La stilpit nestructural iamotre inaxime recomandate pentru cel din heten eu agregate usoare. 643, edn PO 80 a) PC 52, 4mm pentru bare din urilor ext ziduri portante, aceste diamette pot, fi jiametrul minim : 10 wm; * 8 mim pentru stilpit din beton obignuit gi 22 mn me si masime intre bare = listanga liber buinima tntre hare: 50 mi 5 lists min sitll diy ay ay : 280 man (fig. 38) Se ad Tare aispuse kn colturile seetiunit tn stipi avind Intunte seetiunii < din giupa Vis 100 mn in eva color din grupele B gi C. La maul minian ale bare este ga OF sem) 4 — me vie mai patra stilpilor 6) Fig 386.4.3.8 Procentul total de armarr lougitudinala p (lotakiy bb » 100% (195) i procentele de armare pe fiecare laturi trebuie nittoarvle Himite : a4 we inserie, in Procontul total de armare trebuie si nu fie, de regulit, mai mare de 2, procentele (olale de armare minime, conform tabelului Tabet 25, eta stipatat Arar iongitadinala ai te tp “Pew | We aa Ton ar [re wy, be 52) os 7 | PE om Hed Interior at te cot procentul minim de armare pe fieeare tatu seetinnii 0,20%,, Tn cavzunite etna, din metic de asigurane 0 rigitLafit mo din alte motive justifieate, seetinnes de heton a stilpilor eake mjorata. fits ae cea anya de dimensiouarea Iv compresinne excent ried, stfel inelt armature longitudinal teznll i linen rionaté constructiv, procentele totale de armare pat fi reduse cu 20%, fata We crlo winiue date in tabelul 25, eu conditia ex procenial de armiare pe fiveare Infurd xi nm seada sur: 0.188, pentrw stip ie ta doplasitd literals sat din grupa 0,108, pentru coi din grupele 1 si ¢ GABA Panta main tines righolor Ia sehi admis pentr devierea (graifuiren) armatinilor lanugitutinale pe inal nuarile dee sevitine ale stilpilar este 1% G44 Armviturile tranmsversale S44. Distanta intre etvieti pe indltimea stilpului trebuie sk fie < 15 d (d ~ diametrul mninin al amnuiturilor tongitudinale) dar cel mult 200 wan Ta stilpit din grupacA gi eel mult 400 mm ta eet din grupele Bad 8.4.4.2 La stilpii din grupa A, se previtd etrieri In distange reduve fa{d de cele procizale ka pet, G4.4.1, in urmatoarele situafi ~ in zonelo plastice poteufiale de ta extremitiile inferioare ale stilpilor care fac parte din cadre ale structurilor de reziston(i ale fieekrui nivel, in toate eaztrile; “— in zonele plastice potentiale de la extremitigile superioare ale stilpilor eate fae partes din cadre ale structurilor etajate curente, ale ficcdrui nivel, daca in zonele plastie potentiate de ka 1 ale stilpilor ete fae parte i de rozistentd, 8, ture face posibili deavoliaren unor defor mati plastice importante si in aceste zone (exemple cadxele eh umpluturd din zidarie masiva, Ja care desprinderea local’ a zidariei de stilpi sub actiuni seiwnice puternice poate transform zona respectivis a stilpului in stilp weurt, xau stilpit structurilor Ta eare, 1a anumite niveluri, perefii xtmneturali sint intrerupti pe considerente functiouale). Poritiile si lungimea zonelor plastice potentiale 1, s¢ determin’ conform prevederilor de ta pet, 3.3 din anesa Je Pe lungimea f,, distanfa intre etrieri « trebui im al atmiturii longitudinale), ‘a, < 2/5 flunif stilpului) gi a, > 100 mm, si respecte condifille: a <8 d (a 5 (hk ~ dimensimnea laturit waSTAS 10107/0-90 ih GA431 19 aitps din grnpa A, yortiunite drepte de ta eapetetecivtizelor etiertortrebuie x fie dle 10 dyin twee Bil ean se prevede la pete O22. gh hig As. 64.14 Pe Tinginaile do innsaire prin suprapunere a at de atilpt, etrierii LrePnie ‘expect in fu ca ut jontaitit fa haze stitpilor din grupele A gi B se previd & pind de la Tata superioars a funda(iilor pe distanta pint he eaptul portiunh a nkaura de la fats aupetioats pardoxet Hurilor longitudinale, Ia toate grupele lesiti, respectindn se aveleagt condifii ea fa pet, 84.4.2, indesifi ince: Timgine I, 6.4.4.5 La stilpit div grapa A la care raportul inte inltin seofitnii tmansversale este Hh 2 (stilpy seurtip, etrierit se pet. 64.1.2 ye foata inaltimes nivelulut respectiv Tiber si lature cea mal mare a mulesexe «lap regutile previzate ta S44 inital eter rte ot he YA dn iat nein al anngtno tn inate, car cel putin 6 ih, ext exeepain dinelrulelsirioe-pesivetval xt sitpor din gripe care trebule a fe cel pain nin , 64.4.7 Necesitaten utiliziril de etrieri ns ‘vali ke stabilegte (inind xeama de urmatoarele : ig. 0 tn stilpii din grupy Ay fiecare bri Tongitudinali, de regula, trebuie sk fie legata de nb coll de etion sau de ngtafa (Fig. 49-1). Se admite ca barele longitudinale wi fie legate ‘numai din dona in dow de colfuri de etrier sau de agrafa (fig. 39 b) daca distanta intre dowd ramnri consecutive ale acestora este < 200 mm. De dsomenea, la stilpii constructiilor din zona ceismicd de catent F se admite sh se prevadd numai efrieri periinetrali, in afarn zonelor plastice potentiale, pe laturile cu mérimea < 400 anm, et frei bare pe latina ; = la stilpii din grupele B ai C, se previd etrieti neperimetrali im cazurile vind au peste, 3 hate longitilinale pe latura, daca indrimen katurit mary a seetinnié este > 400 mun gi cine fau peste 4 bare longitudinale pe laturd, dack mfrimea lature mari a seetiunit este < 400 am, 64.4.8 Procontnl de armare transrersali pe direotin unei lnturi b a sectiunii stilpului se cal- culea2t eu relatia Aun = ETE 100 (%) 196) ne et (196) in care A, aria seetiunii unei ramuri de etrier 5 . ne nmmitrul de ramuri de ctrieri intersectate de un plan paralel eu latura b; a, distana intre etrieri pe tnalfimen stilpulai OUSERU ATI Natalie Ay glng se eter gi a ‘Pe direclin ficcdrei laturi, procentul de armare transversald trebuie si fie + Pa O,10% 5 Jn stilpit din geupa B gi 0 Ja stilpii din categoria A: @ in afara zonelor plastice potentiale ; Pe 15%f STAN 10107/0-90) @ tn sonsle plaice potentiate: decd & < 04 : z, > 10H (0,4 + P.> 10F* (Od +) dack 04 10 2 (0,4 + m) + 0,50(8 — 04) aay in care ue n conform pet. 6.4.1; £, & conform pet. 3.23, ul atilpilor fretat, Ia aledtuiren nrmAturiitranaveraale (fretel) trebuie wh ae respecte — pasul fretei « trebuie si indeplineased cone 50 mm 6 mm ~ procentul de armare longitudinal, raportat Ia aria simburelui de beton fretat trebuie D100 > 0.5%, ad 1 6.5 Prevederi suplimentare penten grinzi 6.5.1 Seetiunea de beton 6.5.1.1 Jae dimensionarea secfiunilor de beton ale grin tourele condiit: lor trebiuie at ae (ind sewiin de ormd- — procentul mediu de armare, raportat Ia sectiunea utili a inimii (ble), de regula, a se ineadreze in urmatoarele limite economice :1a grinzile monolite 0,8 ...1,5% In cele prefabricate 1,0. -2,0% ; — nivelul de solicitare Iu for tdietoure si se incadrere In limitele precizate la pot, 3.3.25 ~ doformafiile wi xe tneadreze in Timitele admise 1a pet. 3.9; — tn oasul grinsilor prefabricate yi al grinzilor monolite, ou talpa comprimata nerigidi- ata tranevorsal, ah se asigure stablitaten tranaversall in timpul execufiel i tu comatrac{ia La stabilires dimensiunilor sec{iunilor transversale ale riglelor eadrvlor articipante te structuri antiselsmice trebuie si se aibi in vedere si condifie asiguririi unel rigiditai suficiente in raport cu stllpii, conform prevederilor de detaliu din regleuientarile tehnice apecifice pentri structuri in eadre etajate, 0.5.1.2 La grinaile solicitate 1a ineovoiere ex torsiune, 18 care raportul intre momentul de tor- siune oi momentul incovoietor este mai mate decit 1/3, se recomend’ ea raportul iutre laturile Seofiunil ai fie Bjh > 0,5. 8.5.1.3 Le grinzile monolite, dimensiunile sectiunii transversale se atabilesc, de regull, mul- tipla de 50 im pentra 4 < 800 mm 4i multiplu de 100 mm pentru A> 800 tam, 6.5.2 Armsturile longitudinale de rezintonya 6.5.21 Diametrul minim pentru armiturile longitudinale de resisten{a; 10 mm. La grineile Gin beton ufor, barele cu diametrul peste 12 min trebuie ai fle de ofel eu profil periodic,TAS 1010) 6.5.2.2 Distantele libere intre bare (fig. 40) trebule a fle eel pugin egale eu ai feel putin egale cu 30 mm pentru atiattarile de la ota superionrs fate prin care x0 toa betonaiy si 28mm. pentru armiturite de ta fata inferfoans. Unit din. xpagite dintro barele de Je partea superioart (te preferin(® in axl gtinai) se majereart ln cel pufin 0 nim, ponte petnite introdueerea persibratort » S25mm ‘Se reoomands en armaturite at fie dispuse pe cel mult dowt rinduri, fn eaauite speviale ciuat Sint necesare xl armufturi pe al treilea Tind, acesten se dispun ca in fig. 40, In distante din ax in ax duble fata de cele admise pentru harele de pe primele dow rinduri Distanfa intre axcle harelor, in zonele intinse, de reguki, treble wi fie de mas, 200 mim. Procentele maxims de armare admie rezulta din respectarea condifillor de In pet. 8.2.3. Procentele tniniine de rmare in zonele Intinse sint date in tabelul 2 vabetal 28 arent mis de ara sone ttn ipo de geinda Grint care reprint ig de ear la eae procetl de arioare rele cde pe mat | 0,05 < rate = a | | { =~ 70 STAN 10107/0-00 6.5.2.4 In seetinnile de reaxetn ale riglelor cadrelor participante Is rtructuri antiseismiee, rapor- tul dintre eantitates de armaturd dele partes inferioart s1 cea de In paren superior’ trebui #4 fie cel putin 0,3 In constructii in zamele xeismice de ealeul D i Bai cel put Ot pentru cele din 2onele A, H #1 C. Ancorarea 31 innidires acestor armaturi se aaigiri ea peut bare solicitate In intindere, chiar ‘ack din calculu} la forjele seismice conventionale conform Teglementiilor tehnice. specifice ele rerultd solicitate numai Ia compresiune. Pentru ancornjele De Teazeme ale armaturilor de Ia partes inferioars re recomandA aledtuirea din fig. 41. Fig at hig. 2 . : 6.5.2.5. In caaul armisii cu bare individuale formind carcate legate ou simi pot fi folualte bare fuciinate. Unghlal de inclinare ete, de reguli, 45°. Arméturile inelidate trebuie sf aibé 1a extremitete 0 portiune dreaptt de Iongime eget uel put 10 din zovele wompsmate eel putin 20 din toncle in cere pot apirea ai eforturi de intindere. Nu se udinite folosirea de armAturi inclinate sub forma de Dare flotante, ea in fig. 42, In seefiunile de inclinare harclor, portinnen dreaptt si cen inelinal se meordewst printr-o curb cu raza > 10d. 6.5.2.6 La toate categoriile de grinzi la care se previd gi bare inclinate, eel putin o trein din armaturile din cimp se menjin drepte pind Ia reazeme xi xo uncoreazi dincolo ile reazen ca bare solicitate Ia intindere, dact nui intervin alte condi{ii (momente ineovoietoure pozi importante in zonele de reazom, sau in situafiile precizate la pet. 6.5.2.1.) care xi dictere necetitates mentineril unui numa? mai mare de baré drepte pind la reazeme. . 6.52.7 Pentru stabiliroa seotiunilor Inclinate, se defineste ca sectiune in Dara este integral necesaré din dimensionsrea la moment incovoietor, masurat 4 po diagroma infigurétosre a momentelor incovoictoare maxime, prelungitS (dilatatd) ou lungi- ‘mea 4/3, Distanja uplimentars h/2 serveste pentru a aaigura qi preluarea momentelor inoovo- {etoore in secfiunt inclinate.SAS 10107/0-90 (© bard longitudinala (tig. 43 b) poate fi intrerupti dincolo de séctiunes in care este utill- ‘zat la maxima (1) la o distanga 2 cate trebuie wi respecte conditille : 1 ly In eate ly se determing conform pot. 6.2.1 ; '> hy 1 cate secfinnea TH exte cea In eare bara nu mai este necesard din calcul. Ve lungimea 1 se admite cd efortul din bark descregte pini la zero, Ponta Pentru a bard anelinata (ig, 48 ¢), inelinarea ponte -& inceapa din seetinuea I, iar efortul se cousiderd ed desereste ping Me zere pe lunging 1.8 pArtii inclinate, a edrel extree miitate Ceti, in consecingl, + ened dincolo de sectiune 11. Dack bara inclinata este nece- alin ele! pentrn p far{er Gietuare, trebnie respectatt in plus eonditia (fig. 43d): No Le tay an cane fy se aterm conform pet, 63.a = TAS 16inT/0-90 ® 2.8 I grinaile te care arele inetiuate rezultA ea necesur din ealeul, prin seeginne ineiinare ineepind de la reazem trebute cispust fa eel mult 50 tum distangy de fa rarginen re vemultd, Distanjele pln’ 1a urmAtoarele seetiunt de inclinare se stabilese pe hn verified ia fort tHetoare, rexpectind condiia ea orice fisurd inelinatA xi intersecteze anunilurile tras ‘ersale necesare pentra preluarea fore tAietoare in see{iunea rexpeetivh, confor prevederilor Gein pet, 33.2.8: Se Tecomanda cw diatan(a intre prima gia dows see{itne de ineinate, ince plod de Ta reazem, a nu fie mai mare decit naltimea grin 6.53 ‘Armufturi longitudinale de montaj 6.5.3.1 tu porfiunile in eare gringile nu necesitt armAtuti longitudinale de rezisten{a la partea spetioarf, we previd armAturi de imontaj, si anuime cite o bark ta fiecare eat de etter. srinaile eu inilgime peste 700 mim, pe fefele laterale ale acestora se provid de monte] intermediare, In distange de cel uiult 400 mm pe iniljinen gins, Te prin agrafe tranaversale, dixpnse din doi in doi etrieri 3.2 Diamotrele minime ndnise ale armatusilor longitudinale de montaj wnt date it tabs y dar nu vor fi ta malel decit diametrul etrievilor, stu al barelor transversale in carl eaten - selor mudate, Tabetol 35 o Carne ete cus, | ‘ecuatan oe i ate Re, hea on | | Dieta nine ale armatrtr Toman de ota) wo) pe foe lateral ale ra js ‘YValorile din paranteze siut date pentru grinzi prefabricate 6.54 Armaturi transversale 6.5.4.1 Diametrele ininime ale etrierilor la curcasele legate eu sini = 1/4 din diametrul masim al anniturilor tongitudinate a — 6 imin pentru grinzi cu A < 800 mm ) = 8 mm pentra grinzi ew > R00 mm, . ‘La carcaselo sudate, 1a stabilirea diametrelor barelor transversale, pe Ii de rexistent& le forta thiotonre, trebuie si se {ind scama de posibilitates realizitil unui regin. corespanaitor de audare i de necesitate usiguririi indoformabililA4il eareasel in Limpul traus- portului gi montajulli, precum gi in timpul betonfri grinzif, Diametrul minim admis : 4mm. 6.5.4.2 La grinzi cu Hijimo peste 400 mm se provid etrieri eu minimum patra ranvuri. 6.5.43 Se provid etriert inchisi : lo — pe toata Iungimes gri independente, fir placd la talpa superioard ; — in zonele in care exist armhturi de rezisten{it gi 18 partea superioari a grinzilor care fae parte din plungee, sau au plac 1a talpa superioart (see{iuni in forma de‘), 0.5.4.4 Distanfele maxime admise intre etrieri i intre barele trangversale ale carcayelor sudate a: - pe portivnile pe care exist armitur’ comprimata rezultata din exleul sa, 5 15 Ja grinaile din beton obixnuit xi a < 10 d la cele din beton uyor (in care d este diametrul minima x1 armAturilor longitudinale’ din zona comprimata) ; — in zonele plastice potentiate ale riglelor cadrolor participante la structuri antiseisanice pe Iungimile determinate conform pet. J.3 din anexa J: uy < 200 mm; a, < h/4; = im restul cazurlor + <¢ 900 mm a4 < -%q107;0-90 -m@e Lua grinvile participante In struct al A..-B procental d fe sf Te Pe > 0.20% antiveismice, proiectate pentrt zoncle seismice ‘armare transversal (et etrieri) py itt zonele plastice pote 6.5.46 Necesitatea i uleatuiren Vari dese, eu sat eT corpurt pentru usifel de plangee ron ele nereuritor La plangeete ett ner ie umplaturi, sint preciaite in reglement tile telnice speeitice Armaren grinzilor solieitale In incovoiee ew torsiane In guinvite ta care cli fe ponte preluared slieitaren 10 torsiune resulta armf- eiitelor incovnietoare’ gi for{elor tari suplimentare aia dec ietoare. 6, te suplimentare neceare pent preluaren momentelor dle tor- aaa setermamate et relat iat Ca}, se distribute eit mak uniform pe perimetral seetiunti al in pri- sare ie cele patra caltuni (fig. 1), Aceste armituti se aueorew2i sf se fnnfdese conform prevederitor penttn hare sotieitate ke intindere. 6.5.5.3 Armaren (ransversali) pentru preluaren , determinate rekaia (32) se tealizeasd prin suplimentarea ettietilor perimetral Ji se previ en in fig. FL eu rumrte orizontale euperioare spre puse pe toati latimen grinzil dar cel putin pe o tunginie egalt eu le 6.5.6 Armarea consolelor xourte La consolele scurte asimetrice (fig. 45 9), armaturile pete pretuarea momentultit ea: voletor trebuie ancorate la extremitafi eu Tungimea J, determinatd ew relate (191). Di san x. 150-mumn, (re etxjert trebuie sf fie de L (Cd83 eras water 5.6 Provedort suplimen 6.8.1 Grosimen plfcilor (0.1.1 La dimensionarea grosimii plitcilor trebuie 4 se gin seama de uratitoarele enndliQit — procentul mediu de armare, de regal, sh se sub 0,8% In pliei armate peo diteeie si subs eadrze in urmstoarote Limite enon 5Y In cole arate pe dows directit; deformatiile 48 se incadreze in Limaliole admise la pet. 3.95 Inveladivile eivile, sh fie asiguratit masa ne tele din aer, precizata in re sar, penta realizarea izoh mentint tehnioe xpecifice 5 ta 2gomo- dustriale, etajate gi in general In plangerle cu ineaseari concentrate, Imari, pree rexemate direc pe stilpi (FAN gritai), oA se aKigae ronistona. Westra pungere conform prevederllor de la pet. 3.3.8. 8.0.1.2 Grosimea minima adinixt : 60 nun ta placile monolit condiiile in care grosimes stratulut de seoperire en beton a atmaturilor determinath conferin | ‘pet. 6.1 reznltS cea minim’ de 10 men, Oriee majorare necosarh Ta grosimen strat uli de aespe rire cu beton fatd de aceastit valoare conform prevererilur de ka pet. Gal se asta xt he ured mea minim adinisd pentru plied, 30. mun ta ele prefabricnte, fu simile minime wdinise la placile plausector in emcte, phanserlor ew nervuri dese plangeelor — dali, plangeelor — ciapetel, tudierelor ele, sinh precizate hr twglementirile tehnive Apecifice peutru tIpurile respective de alructuri 6.6.1.8 Grosimile plieilor trebuin ad fie, de regul, viultipty de ti) mn. 662 Anmmturt 6.6.2.1 Phivile pot fiannate eu plase sudate sau eu bare montate individual forsited phase te cou siti. Pentru plicile pref uzinate, inelusiv peutra cele ale element olor pietthiwate horvurate, jzmarea se realizeant, vis regu, din plase sudiate, Utlizared plaselor sin ew manda 4i'pentru plicile monolite saw prefabriente pe santier, ev rexpectaren pane cralertlor sin roglomentirile tehnice privind modul de folosite a plagelir sulate prindisetndtetstal 6.6.2.2 Diamettele minine ale arociturtor de rexistents ewaate Cu xivind | dunn pense bnerete drepte ae ele inelinate sat ais ion ata a ram died sint diay OIE inter lin PO a 8 placii, iar p sate POY ES Sani ln elemente din het a plasele sudate prefubricat nsarmat monet, (a by el 6.6.3 In zone intinvo, namnArul ininim de hare pe motu in frinetie de gposimen hy plael —pemteu hy 300 nna: 6 tate pe mietru entra 300 mm <: hy < 400 mm 4 bare pe mote 5 ~ pentru hy > 400 mm : 3 bare pe mete Numdral masim de bare in chp spo reazeme > 12 dare po metra 6.6.2.4 Procentele minime de urinate sint cele reprozinta rigle de eadru, 8.6.2.9. tn cagul armarii eu place legate cu sirmit we vecomanals x8 10 ae utiizeze bate fyelinate decit In plicile continue cu eschideri peste 2 1h. See{aunile le Tuelinave xe aniphaceard Was nuficient de mari de la marginile reasemelor (de regula 1/5 din Iunina libesa espectiva, pentru ea harele inelinate sk pout fi utilizate eficiest be prelate momentelor negative de pe teseenne late in tabelul peutrm earl geitzitor ear un Jaa pliei ou Inedrefri inari (de exemplu radiere), fn situatiile speciale elma Q> 0,20 fi decl folosiven berelov inclinate este necesard pentru preluarea forlelor Mietoare, sertinule des inclinare se prevad incopind din imediata veomatate w reazemeHIPAS 10107/0.00 a ile de ln parten auperionr nelor ueyative je reazeme se preltugese de o pare side alta a feazenlad sstTel est uenpere Intros zon de tunnvette netive Dac nut se fue ti ealent ab Inn f, neerstee (ga) se hh ale patient ii Wt din dlintre hnminite bere fay Shas ale desc iinwent eae mal wa 6.6.2.7 La pltelle en inediretri temporare mari in raport en Inedretile permanent, ka ent prt Intervent momente incovoietoare negative in cimpnti, se prevad hungimi /, corespunzatots mal muri decil cele date Ia pet. 6.6.2.6, putindi-se ajunge pind lao armare eoutinud li parted superar phieli. Se admile ex armates la partea superioant si se precidl® nytt pe portiunile in eave momentele negative din cmp depagese moment capa al seein neste, eal eu relatia (72), 6.6.28 La plicile armate pe o singuri ditectie (Fig. 47), se provid pe directia perpendicular’ pe cea a armiturilor de reristenti urnuitoarele armaltni constructive : _| ig. 7 1p si de pe renzeme, o armiitunt de repartific avind secfiunes, pe metru, egal cu eel pagin 15% din sectiunew, pe metru, a armaturii de rezisten(a la planyecle Sbignuite’yi 25%, la cele eu inedrekri concentrate mati, dar'eel putin 4 bareO 6 unm, pe metru, in cazul arnsieit cu plase Iegate ew air, vespeetiy’ cel putin 5 bare O 5 mm, pe metru, la plasele sudate ; | 21 prehiarea moraentelor locale de ineastrare pe reazemele de continuitate de pe ‘mali {0,}_ne previ eakireli ;hare individuale eeu place sudate) care xt respecte revedorile date la pet 6.6.2.2, 6.6.2.4 peytru antturile de reristen{a, prelungiti de 0 parte side alta a reazemutal ett fil 66.2.9 La phicile prefabricate panouy, somipanouri ete.) se prevad armaturi suptineutare locale pentru preltarea solicit in fazele'de transport si monta}, in funotie de poxiille punetelor te auspeendare. 6.2.10 Ty eazal plicilor pretabrie Ii veiere si preveslrile de alestuie 6 Mate ee Tn proivetele de execu — class, betonulut gi a tipului de beton in eazul betoanelor speciale (ew ay eat aggregate niirunte et6.)5 Smatea cunentulti, dack aint nege fipul de ofel, peutru fiecare armatura 5 ~ grosimien aooperirii cu beton, dacd aceasta nu rezulta in mod explicit din cotele etrierilor. e eu suprabetonare de (pul predalelor (rebuie si se ab ‘ature din roglementarile tebniee specifice pentru predale. ¢ de executie nle elementelor din beton armat 1 arniat treble sit se epecifice mentelor ditt het te uyoare, e cimenturi speciale ;- STAB 10107/0.00 wentar, in proiecte (In cazul ete 6.7.2 Pentra elomentele prefabricate se specifies, supli telor tipizate, in eataloage) urmitoarele : —tolerangele geometrice ; =a — piesele de prindere pentru ridicare, manipulare gi monta) ; —eventualele conditii speciale pentrn manipulate, depozitare, transport gi montaj yensiunile minime necesare ale suprafe{clor de rezemare 5 jontnjn — ded sint necesare misuri de asigurare a stabilitagié in timpul 6.7.3 Pentru elementele prefubricate tipizate, destin in plus, in cataloage datele necesure pentru inceredrile ps de Inedreare, mirimen ineicdri, marhmile ce trebuie misurate (sigeyi, deschiderite fixurilor ete. dustriale, te specitiet, sachema " 7 PREVEDERI PRIVIND ALCATUIRBA ELEMENTELOR DUN BETON PRECOMPRIMAT TA Provederi generate TAA La alegeren forme! seetiunilor (mansversale ai longitudinale ale elementelor, prectum si Ta dimensiunile mininie trebie xtve (ini seanay gh-de telnologia de execute, transport, month Th acost sens ttebuie si ss urmireased, evitarea sohuti neural exeeuficl, pot sl apart solicitiri importante defavarabile (de esemply din impinaires elementelor pe cofral tx ‘precomprimare).. TA2 — Provederile coustructivey privine vezemaren in care face parte, trebus si fie in concordant eu xchenele de exteul ie pentru fazele de executie tide exploatare. Astfel, In clementele la care sen eonsidennt eit grewalen proprie fneri in fuera In precomprinare, irebuie si, se preva ‘prin proect realizarea nel pease Hetaabile Ta capetele elementului, Dac aecastit conditie wt poate fi respectatd, of previtd Uisporitive enre wi pecmil descintraren treplati a elementulul pe nubsurs efectufriy preconi- penal null su Togituritor cu xtruetura ehuie sii se preva, de axenenea, miisuri care St asigune {rimamiteren intext nientului din belan, 2 efortuli de preeomprinire exereitat de armtturile pretension tA seurtarea Tiberk ka. precomprimare. supra el hate, in care sco veazennicle Clementulni (rebtie si. pe 7.1.3 La adoptaren sotufillor chief se umnstreased en stceesinnen divenselor tape tlie Fogive situ cotalues fa bitervae nari timp ttre moutarea arnituries pretensionate of pte Jaren lor dup pretensionare. Tn ea contrat ente necestra prevesteren prin proieet a prot; femporare a armilivilor, pe Intalwle preseripfil speciale Se interziee contuctul arnsiturilor pretensionate cu plese alte metale, dicate ba pet. 7.3 1.14 Armfturile pretensionate trebuie si expecte prevesterile specific aia. : 7.1.5 Armfturile nepretensionate conplententare saa eu rol constructiv ( din beton precomprimat trebuie #8 respecte provederile de la pet, 6, et u f) Procentul minim de armatur® nepretensionatd dispust pe acveast dinvetie eu and tura preteucionat® este 0,05%, In zonele eu armAtard preintinsl se permite en procentol sii de almare sh fie respectat de suma armaturilor pretensionate gi nepretensiounte, a elementele de constructii eare trebuie xh asigure conditii de impermeabilitate, pro centele minime se sporese conform prevederilor din reglementirle tehnice specifice. b) fn zonele intinse ale sectiunit in core nu. se afl armiituri pretensionate necesure din calet in eare se adiuit eforturi unitare de intindere tn beton mai mari de 0,5 Rn se tovidl armituri nepretensionste in unrsstoarele procente minime, raportate Is aria zone intinse ae beton : — 0.15% pentru armiituri eu profil periodic gf plase sudate din STNB eu oebiuri de 10 em; - 0.20% pentru alte tipuri de armturi. ©) Armarea zonclor de transmitere se face conform prevederilor de Ia pet. 7.5. Jive) in elementele itoarele preciretensionatds de tip PC 60 sau PC 52 se ponte utiliza ea armaturd comple nMurilor pretensionate de tip SAP, SBPA, TBP, la clemente din heton recom, pri inl eu precony se Ineadreazi in eondififle de verifienre ale clase wT], conform tay je recomandari 4h preciairi diametral ininim at armiturilor nepretensionate complem digtan(a masimd intre acostea este 15 dy tare eate de 8 nmi, iar canul elementelor ineovoiate se recomanda_placarea armiitn ‘i nepretensionate la nivelo diferite, armitura nepretensionati fiind vituati ch marginen Intins§ in explostare sectiunil ; uF pretensionnte mai appongie ae Ja armarea elementelor avind Lungimi seurte de rezemare, annitura nep xe prevede duph necesitate pe toatd lungimea elementului sau numa loeal, dar conform pet. 8.2.1, 7.1.7 Din cousiderente tehnologice elementete ae pot realiza din tronsoane prefabvicate ayant binie prin precomprinare. Rosturile do separatie dintre tronsoane ae recomanda 8h ne proved plane gi pery cnt coulare pe directia efortulut de precomprimare, : " ay Dac unghiul dintre planul rostutut gi direc(ia efortului de precomprimat sesute sth TW, rostul se prevede cu dinti, avind une din fefe perpendicularh pe ditectin efortulwi dle Precomprimare din sectiune, Se recomandd si ne evite plasurea ro-Lurilor In seetiunile en solicitard maxine. , Jn cazl in care ne pred tvtiien in ron a cnn ami epteein fate, dimeisiunile rostului ia zonele respective trebute ah permita realenten init # betonarea in condi corespimaAte Se recomandd sh se evite elementele gi ehiucturite realizate din trons celal rost cate (ravernat de canale pentru armaturi pretensionate dispuse In mal th drec{it diterite. La stabilirea formel rostutilor (rebuie 88 o (ind xeomna gi de condiile xpeciate co treh 8 fle asigurate in exploatare (de exemplu condifille de_impermeabilitate, care rostulut si periniti aplicarea materialulni ri garniturii de etangare). lw eae te plane In cazul reatisdril elementelor in boton turnate suecesiv tn amplassmentul defiiti, ato obligatorie arigurarea continuitA{ii nranturik nepretonstonato tn roxturie de turnate. T18 Se recomands adoptarea uncia din urmitoarele variante de“reulizare # rosturilor 8) Turnare de betou fy spatiilargi de 100 . -200.nm, eu maar suplinentare de imban {Hire u legsturii eu betongl din elemente (impreutares suprafefei, musta{i dle armaturd ete.), fn rosturi se provid armiituri sub formé de plaso, Casa betonuly in rost_ treba wl fie gala ey class betonull din element 'b) Umplere eu mortar matat turmat ‘soeut acop urmbtoarele grosimi : 15.30 mm pentru elemente cut indiltimea ping ta 1,6 m5 35 ...55 mm pentru clemente cu tndljimes mai mare de 1,5 m. La stabilirea grosimii rosturilor trebule si wo {ini seaina de tuleran{ete admise la lun- gimea (ronsoanelor elementului. Rezisten{s mortarului din rost trebuie si corespunda clasel betanului din element. La rosturi cu grosimea pind la 25 mmm, reaisten{a pe cub ta transfer » mortarulul din rost, poate fi roduas cu plnit 1a 30% fag de cea » betonului, dar-xi fie cel putin 20 N/mmé, ©) Lipirea bolfarilor sau panourilor cu rigini epoxidice, grosimea rostulul (rebuind «i fio de maximum 1 mn; In aegat xeop trebuie wi se realizeze pasuirea perfect a suprafefelor, In toa protect ttebule ni we inti wlifia construct pentru. tau continuitiyit ti etangeltatit eanalelor in rox 9 Injectat,in spatil Inguste, recomandindu-se tn 7.1.9 La clementele mixte trebuie sd fie wsigurat’t coulucrares piesclor prefabricate din beton precomprimat en hetonul trmnat ulterior. Detaliile constructive pentru asigurares lui turuat ulterior ne previid pe baz de reglem experimentale coucludente. nlucritil, precum gi pentau arnutren nti tehnice speciale van pe buzi de date~ at STAS 10107/0-90 7.1.10 La stabilires clasei de precizie a clementului gi a cufrajulu, trehuie «A ae {ind wean Mo provederile din STAS 6057/1-80, 7.1.11 La projectarea elementelor speciale din beton precomprimat, de exemplu a elementelor cu plact Lat gi subtire (pentru acoperiguri), de dimensiunl reduse sau cu rolieitari mari in veck _ Mitaten reazemelor, trebuie ak xe Indeplineascs ai condifille constructive ruplimentars date in Teglementatile telinice xpecifive. 1.2 Detail si condiittehniee ear trebule sh fie apevifiete tn protetele de exceutie pentru ‘lemente din Reon precomprint us : ‘rm micnres 72.1 Calitaten ofelului pentru armituri pretonsionate yi nepretensionate, precum gi preseriptiflor respective. : ’ " 7.2.2 _ Razcle de racordare In punctele de deviatle ale armitturilor pretensionate, eataren pune telor de tangenté sf de schimbaro de eurburi 7.23 Modal de realizare a exnalelor, precum gi 3 elansfril In nnadirea Lecitor gi a (teceren canalelor prin tosturile dintre bol{ari' san pauouri 7.2.4 —Punetele de amplasare a orificilor d ate gi dle elininare a aeratui, preeunn yt deta. ile pentru realizarea constrnetivi a acesto : 7.2.5 (a armitturl printinse, misurile speciale care trebuie ei fie Inate in ez tn care dis tanitele dintre ancoraje reziltt mal miet decit valorile specifieatein preseriptiie provedetlt Vln ogic de pretensiondre ulilizat (devierea lor, suprapaneren neorajelur ee.) 7.2.6 Punetele de amplasare gi detalille pentun reatizarea. cowsttetiva. a disparitivebar care asigura pastrarea poritiel corecle a armaturilor pretensionate, preci gl abaterite maxinne advise fa{& de porifia de proiect ancestors, 72.7 Ondinea de montare # diverselor emmpouente ale ariiturii, east hetonnlui, revistenele do control In transfer si eventual la Alte faze (ecottare, wnanipuiare, livnare ete:}, precunt marca mortarilal torerelat, respectiy elast hetonului ae proteetie. iele asamblate din tronaoane, forme xi dimensiunile rosturiler, madd de toa saprife(elor de coutuet in rast, modal de rezemare a boltarilor si de wmplere a vustueilor, nares mortarulai din fosturi, preeum sb Lezisten(a Ii minis aan tbibi in aomentul preeene prinati, detaliile wecesare resin rexesntrit $i mu ‘cesar elerient 7.2.0 Ta clomentole miste, mudol de tritare x supnatetel noilul de rezemare a acestar plese ie porinuda de eseettie ete ceoutaet she pieselor prefabricate, 2.10 Misnrile constructive eare trebuie si fie (ii propria clemen talus Ta Lermneavea aperatsil fo poate asiguearea: anteat iy luerw a ‘le prevonpimare, Progranul de pretension 1 armiiturilor, euprinaived indsutile constructive are Lrebuie si fie uate pet cousideratd Ia proiectare pentru faza de preemnprinare ; 10 ae st gra ech Ina statied fordinea de pret armaturitor 5 nirines efortului uniter de control gf limitele ah anmatwa pretensionati ineparte (pentrn cazul arm:iturilor postintinse vairilor pentru fees ~ indicarea fasciculelur care (ehuie sii fie pretensionnte simulta 5 -w cazal pretensioniirii armitucilor in tape, reaisteng minini a betonul de andiaturi intinse gt efortul unitar de contol corespurzior fleedrel efape inp inarimea pierderilor de (eine tehnolagice eonsidertte in caleul ; se recomateda ou 1a elementele eu arinaturd preintins& si ee indice pierderile tehnologice atit, pentru yarianta, _de executie pe tipar portant, eit sf pe stend, 7.2.12 Obligatia verifiearii prin: iésurani direete la preconsprimarea primelor elemento de cot atructic, a diagramed efective fort@-alungise pentru fascieul, a pierderilor reale de teusiune date TitA freedrilor pe trasew, preeunt gi a Iunecrilor locale in ancoraje, conform. prescriphiilor ale exccufie, in vederen definitivarit programului de protensionare defigit Ja pet. T2201. * 1.2%. Obligatia de s anunfa gi stabili de connun acord eu profectantul, unfourile de lua in eeu ineare, lt pretensionarea armaturilor postintinse, alungitile uu se inseria tn linitele prescrine prin progrataul de pretensiouare definitivat in urma verificdtilor yi detormindrilor efectuate pe pantieSTAs 10104, 0-00 . 4 Infervalul de timp main intre protensionare gi exeguturea protectie’ armaturilor Gondipia, daed este cazul, co in Hinpul executtri gi intarirdl ateatulul de protectie a armAturilor preteusionate, clementul ei Fe solieitat eu o inedreare data (de exemplu stratul de toreret pentru protectia armiturilor 1a reoipientt) : 7.2.15 Modul de rezemare, ridieare gi manipulare la depozitare, transport! gi montarea ele- mneiitelor prefabricate 4f preturnate, 2.16 tn enaul elementelor amplasate in medii agresive, conditiile xpecinte care trebuie fie asigurate in timpul execute, solutia de proteetie # auprafefelor elementelor in contaet eu Inediut agresiv, conditiile obligatorii de intretinere permanenta ale acestore in explontare. 2.17 Yn caawl prevederit unor incerciri, schemele de incitreare gi valorile de control stabilite ‘functic de rezistente betonutui la data ineercirii, de rezisten{a a armaturilor gi de pierd-rile do tensiuve din armAtura pretensionat® survenite pink in momentut ineeredrit T2418 Furele de exeoutie la care este obligatoriu 8h fie anunfat proiectantul. 72.9 Condifii de toleranto Ia executie privind dimensiunile eleruentelor, pozitia ariiturilor, Thatimea rostutilor, acoperirile cu beton (tinind seania de eventualele tratamente de suprafata fen dle exemplt buciardare), Condit specifice do recep tie a elementelor prefabricate, Breviarul notelor de caleut. Masurl speciale de protectia mui ousERVATIE tzute te pet, 724.7232 mu aut stave, proectantol evind bitte ‘dem specificn tn Tie date necrsnte pen buna exneujle eonatvetiet,algurarensecurtit Wen Dlostant nor je inst Prevedert speeifice pentru elemente ew armAturd prein TA Ta clementele expuso dirvet iilemperiilor sun actiunii mediilor agresive se recon Aah utilizene armaturi pretensionate cu diametrul minim de 4 mm in cazul sirmelor indepen Gente gide 3 inm in eazul sirmelor in toroane. Pentru medii agresive ae aplick gi prevederi supl muentare date in prescrip special 7.3.2 Detaliile privind procedeuil de pretensionare adoptat se stabilese in conformitate eu indi- ati elaboratorulut procedeului respectiv. Se recomanda ca ta pretensionarea armfturilor ow Tiggimen mai micd de 6 im, af xe utilizezo procedee care conduc la valori reduso ale aluneet Hlor in ancora} (max, 3 mm), precum gi incadrarea lor intr-un eomenia de varia{{t elt. mai sittin, 7.38 Se recomandés 8h se prevada ca transferul af xe fae lent, in special fn caxut elementelor olicitate de Ine&redri care produe fenomenul de oboseali La elementele In care transferul x6 face br taiere presetiat trebuie HX mt conduct Ia deptigirea efo se (prin Uiieren arméturilor) ordinew de re adunise 1a transfer. 7.34 La deflectaren armaturilor, se recomanda a unghiul de deviere si un depiyeasei: 25° pentru SBP gi TBP; Us pentru armituri de tip PC jo tip PU cu diametrul > 20 n ww dinwetrul < 20-mn 10° pentru armaturi o Deflectarea se adopta numai in cazuri bine justifieate din punct de vedere tehoic gt 7.3.5 Distanfa minimé (lumina) dintre armaturile plasate la parten inferioarit (fata de direcfia de (urnare a betonului) se ia egal eu cea inai mare dintre valorile + = diameteul nominal al armitarii; 15 mm; —- dimensiunes musima a agregatului (do) + 5 wun Pe haza unor verifiedri ex perimentale coneludente se pot alege yi alte dixpoxitil in seetiune ale armiturilor preintinse (de exemplu armaturi apropiate pe anumite zone). ‘Pentru armiiturile de la partea superioari, distan(a minima se stabilegte in funetie de de turmare $i conpactare & betonului, dar trebuie xt nu fie mai mick decit cca indicata 1a pritnul atiniat:x9 SPAR 10107 000 7.36 _ tn ean elementetor din eton precomprimat partial ew precompy recomanda ea armitura de lip SADA, ‘PHP tt me tilorlaterate ale zoel tntinse, tn ditante smn mini mint ie 6d. Ty Alerchiderit finurlor, in special fisarilor remanente vu hicirenren de explont Alurata, a nivelul armatard preintinse, ge reeonnd csp eu profil periodic xi diametha reds in veeinitaten aunt Interate ale sect 7.3.7 Utilizarea unor sisteme de diminuare a ader zone sau de imbundtatire & a se poste face numa pe haz’ de instructinnl speciale sat verificdri experimentale conchudente in ee priveste stabilitaten parametrilor in productia eure ituri gi beton, pe anumhite 7.3.8 Grosimea minima a stratului de acoperire eu beton a arniturilor preintin mentelo amplasate in medii fink agresivitate we ia egal = 15 mm pentru armittwi + BP si SBPA in pliei eu grosime < 100 mms ~ 20 mm pentru armaturi din SPB xi BPA in celelalte clementes Gin TBP in piel eu grosimen < 100 mm; = 25 mm pentru armituri din TEP in celelalte elemente pentru nrmituri preintinse de tip PC, 20 m pentru ari = ¢ (diametrul nominal) dar eel putin 15 fn plici ou grosimen < 100 1 = @ (diametrul nominal) dar eet putin 20 mm pentra armiituri prelutinse de tip PC, ‘in celelalte elemente. Gronimile minime indicate mai luainte trebuie eorelate eu acoperitile ini turilor nepretensionate din sectiunes curent& gi din zonele de capat. Avind in vedere starea de efort din aceste zone, se recomanda xporiren aeoperietlar, axtfol fneft si we poatit realiza o bund ancorare a urmilturiior. = -a armAturilor pretenvionate (pet. 7.3.8) 6 ye ale arent 7.3.9 tn uncle situatii speciale, ‘modifiek dup cum urneazi : 4) Ia elemente neprotojate, supuse intempe 5mm; ») la elementele care int tn contact ew py de 50 mm, indiferent de tipul armaturit intul, acoperires minim trobuie si fie 7.8.10 Se recomanda wporirea eu 5 mm a acoperirii (care rezull® pe haze pet. 7.8 yi 78.00, spre faju-de turnare a clementului, in eazul in care aceasta nu se protejeant ulterior. TBA1_ Acoperirea previizutit In pet. 7.3.8 41 7.3.0 se ponte reduce ew 5 wine (FE inal at cobvarh sub 15 mmm), daed elementul we geste in orieure di uruuitoarele exzurt : = zonele in care xe gisoyte arniitura pretensionata sin protejate en teneuialt (ain 3 100), avind grosimea de niinim 15 am; F — compuctaren betonului se realizen2i prin centrifugare 7.3.12 In ewaul net ior wgtesive, a focului, w abraaiunit ete, acoperivew mi sporeyte conforin reglenientivilor tence specifice, 7.313 Acoperirile mai mari de 40 ium trebuie obligatortu prevazute ou armaturt sionate, Pentru acoperiri mai mari de 60 mm, armsituile nepretensionate trebitie xi neaseX i conditiflo de Ta pet, 7.18 3.14 Se preva prin proicet detalii constructive (carease, plase audate, eAlireti, distantiert ie.) care sh asigure mentineres positiel coreete a armiturior in seettunt in tinpul furl Hi compacta betomului yi, eventual, tmpiedicarea alingetit lor eu pervibratonte, 7.3.15. Yn eazul in care mu se prevsd monolitixdt Ia extremitatile elementelor eu armiturt pr Intinse, capetele armaturilor ée ies din seetiumea de beton xe protejewxd prin plier Uni atrat de mortar evind grosimile miusine indlente Ia Sa 73.0 sam prin apliearen nor straturi din materiale de proteetie (plaatice, bituminonse ete.), pe haat ae tegle mentant tehieo specifics. FA Prevederi speci ntra_elen TAA Caracteristicile procedeetor de precomprimare eu armiAturn postintinsd se slabilese prin regiementari tehnice specifice. In gnoxa T xe dau earacteristicile constructive principale ale procedeck anngtuni do tip SBP si TRP. Caructeristieile procedeolor de precon declor de precomprimare prin inffigurare, se prim ire primary ew bare de Lip BC, precunt ai als proce iit conform reglementirilor tehuice xpecifie,STAS 10107/0-90 0 TAZ La stabilince: anna eu fascienle postintinse trebuie si xe eaute sl se Timiteze nunieut aceatora prin falosiren de fascicule puteraice gi alegerea unet indin rit in ce priveste consumnl de ote wie 0,10 Mb <6h, = duet 0,05 < h,/h < 0,10 Mb <3, = dae’ hjh < 0,05 Ab=0 transversale sau ha }) pentru griuxi tieind parte din plaugce, nerigidizate prin nervu eure distsiitu Hutre aceste neryusi este nial mare decit distanta titre svinzile lon inst ack yh < 0,10 i. condi = det nth > 0,10 Ab uu se plafonear prin allTAS 10107/0-90 a ) pentrn grins fielnd parte din plangeo, rigidizate prin nervuri tranevorsale : Mi < juunitate din lumina liber’ 9 plieii intre uervurile trausversale 5 Mbp Oh, le eind placa este previzuti eu vute, Ia valorile Ab determinate conform pet, ex eeu mini tu car by sie de mai aus, se adnngt Hien teoretiek a vutel by (ig. 60), vind ma misesalatre vals be Whe (ue Kah, ea .-4-4--— = | | | | t i pot fi utilizate metode mai exaete pen- A& Tix encuri speciale (eteivente cu deachidert m lorare « deformabilitifii plaeii tra deterininaren Iatimii active b,, ea luarea in eo. STS 10107 0.90 7 ANEXA 1 PROCEDEU SIMPLIFICAT PENTRU CALCULUT, BL BETON ARMAT SOLICITATE L.A COMPRESTUNB CU OBLICALASTARBA LIMITA DE REZISTE capil AF in funetie de in veraile, cind V eate dat, oy ps sin de“wetiune in naport e Me lipsi ade gradu 3 (fi, ay in cate Means ale axelor Cigale ale see{iuai thansyer UF jetta eapabi pentr N dat oO: a. omental eapabil pentru N dat, 0 Vatiorite satu sind alte in tabla abet ae - Ml de anpunere a taro de mnt boa ® tear; er ah et a ate oa a at pat tae I comet 8 | EMVATIE Vue evticen Meteee tn comnparatie eu ate Veritiaren ba stiven Tinta de rezisteu( oe fare eu tebatsa . ae oe wae AL, My componentele momentului incoveietar de caleul dupa dir ‘MMi eo tm relagia (8.1) ile Ox gi OY; Fly. otSPAS HetOF 0 90 DATE PENTRU CALCULUL BLEMENTELOR DIN BETON ARMAT LA STAREA LIMIDA DE FISURARE ea e intro fianti 2, in relatiile (05) $1 (07) se eateuleard en relatia : a 7 Mme Od) + AS (mm (a) ed adiamet ral armatunitor, in milimettt 6 ggrosimen stratulut de beton de acoperire a aamitunii, in mitimetri 5 i, dar cel mult 15 d. tn eazatt feu exeentricilate mied, dupa cele dou ai » distants ele havelor de armatturd, in mime Hlenrentelor sohicitate Ty intindere centried saw exeenty In cate distanfete intre asele barelor de aamiturs dite (lig. 52), se be eea ma mare dite aeesten s $ eoelicivat, en valorite din tabelul 205 re p00) azul elementelor solicitate ‘eetitnis de beton 5 Ang suvia ale ingloban dit, aerinita iv Ta dnenveiore nie trebuie 9 fie mii mare de sieare alin aria Leavin aniunilon Tougitudinae intinse Tabeial 20 Inkindere centred san excenteiet | ‘ur execntreltate ied | incor, enmpretang pat de ote jinn scented ewe in relatin (0.1), in earul eind barele le ariniturd sint de diametre diferite, se inloeuieste : te 2) pt yad Hig. 82= 97 Fig. 83 6.2 In canul-plicilor armate eu plase audate din STNB, distanta Intre fisurl xe ia egal ox Brel ae ceca ile: pentru 1<30 d, (o3) aay Pent U > 90 dy (Gay in care, hy srosimen plicit ; 1, distanta intre axele arimiturilor longitudinale ; 4) diametrul armaturilor transversale. ©3 | Penta care sint ealeulate 1 g din rebaitin (05) pot fi June valorile aproximative din tabelul 30, (cy tn eare f = 0,3 pentru armaturi din OB 37 41 0,5 pentra arméturi din PC 52 san PC 60; © raportul Intre efortul seational (1, f) de exploatare de lungi duruti si cel total, Pentru plici armate cu.plase sudate din STNB se ia t = 0,8 dack n, > 2 giv < 0,5, rospectiv } = 1 In eelelalte cazuri, Pentru elemente rolicitate Jn oboseali, Y= 1,0STAS 10107/0-90 — 9x - CA -Valoarea 9g din relatiile (65), (66) se stubileste conform pet. 3.6.8 pentru element Considerat fn stadinl [Te lucru, Se simite si se ia in mod simplifieat : on = 0,85 Ta Aste (C6) in care eae avin seotiunit de Amit neces Ain ealeulul ky state Knit de existent “A... arin seofinnii de armaturs previa efeeties C5 Vulorile raportulut p,fd (a in milimetri), de ta care nu este necesari verifiearen prin fcaleul a deschidert Fisurilor normale, sint sate in tabelal ST ‘Tabet it Tncovoiere, compresune exeent Tnindeve ceatrich aay exceniied ew tate ned ‘Pentru pie! armate cu plaae sudate din STNB, Ja care conditin delimitares desshidert firurilor ote cod mm, na ete necerarh verificarea prin ealeul w deschideri fimrilor normale daclt sint satiaficute condifile din tabetal 32. = K>~ Mis Grad de aprimare penitu cate ronientul de deoo presiune 472, se eituenzi intre omental dat de inedtearen Ge exploatare de lung durati ME si momentil dat de Inclreatea permanentil, 314 ‘Franemiteres precomprimirii aaupra betonulul gi armit- turil_nepretensionate ale elementulul 10 |Ancororea armitarii | Ancorare utilizali In elementele pretensionate prin. | c® atmXturl preintinel, realizatt y derenth, _pretensionntesta beton, pet 18 ‘Ancoraree arnaturti| Ancorre afliatl tn elemenicke cu ari pretensionate Tenlizatis cu piese speciale de fisare In extremitiile arti. ene ‘turil pretenslonate, care pot fi metatice atu din beton ar mat, inglobate In'masa betonului sau dispuse le suprn- ‘Fasi_considerati_imedint avy ~~ ‘Fas conriderntit dup ce au loc toate pierderite de tensiune din armitura pretensionat’, Zon din sectiunea unui clement din belon precompri- mnt In. care, In ipoteaa de caleul considerati, apar efor furl unitare normate de iutindere Gon’ din secfiunes woul element din beton precomy sat tn care, in {potess de caleul considernts, apar uri “unitare’ de compresiune 4 Tungime necesarl transmaiterii botonalul (qi armAturit ‘noprotensionate), prin aderetita, « intregulul efort de. pre- comprimate din’ srunitare preintines, Is trauster. Portiune dintrun element din beton precomprimst, pe Tungimes ofrela 1, ofortul de precomprimare se. difuscaz’ june tranavereniit xi la cap&tal ciireia Bietioete se aneorl armaarior spre etrrartor ‘unitare devin neglijablle, distributio lor putind £1 eqns Gorath Unjarh_ po sectiumes clementala ai 21 | Zangime deanco- | Lungime necesark ancoririi prin aderen{& pink la rupe- rivet, rea srmiturit et= 101 = STAS 10107/0-90 ANEXA E OALOULUL SIMPLIFICAT AT, DENORNATIEL SPECTFICR DE PUPATA ‘A BETONULUL El Dotormafia speoifics de duratd a hetonulul eye se calouleazk eu relatia : : fa = tue E (i) in care fu eformatio specifies clastict inifialk @ betomutut (pet. 2.1.8)5 % carnctoristion deforimnfiel tn timp a betonntas 4%, deformatia species maxim dntoritt eo E.2, -Valoarea maximA de caloul a caracteristicli deforinajiel tn thnp a hetomului % #6 poate determina din relatia: muetiot Ba Bye ky te in care : te valonrea do bank a, coracteristicii deformafie! In timp @ hetonului; pontrn betoane on to natarale (de halaxtterit nau din pints apart) en intAinee normals ai prin nburire, miirimen 9, se ponte lus ou valorile din tabelul 33 pentru betoane ou agregete ugoare valoarea de lian’ a carneteriatiolt deformafiel Tirap ge 0 calouloant ou relafin : ee (Ba) tn care 9% conform tabelubul 33 5 Br, modulul de clasticitete al betomulul ou agregate ugoare (conform pot. 2.1.8.1). Tabet mae ee [ee [pepe [ea fea lee lee « | 3,7 iL 9,90 | *s,00 Ay coctioent care exprims influenta gradului de maturizare ol hetenvlui ne ponte . Tun cu valorile din tabelul 34 ; 2 coeficient care exprinil influcnja gradutul de soliitere al hetonula ql we poate lus cw valorile din tabeil 36. 1h, conficiont oare exprims influenfa uiniaitAfti relative & medintul gi ne poate lus ox ‘ore in abet 30 : ae ‘Tabnmal 4 tape de soleteré 1. | Forte de precony entra Myo = RE aboot 4) 13 "Petru trneter ie 28 ae : Lo : 4, | Inctretet permanente ineluiy precomprinaze,. Oe oP ae at 1 0 me * 120 re > 180 Bile Pentru theiedrile permanento aplicate fnainte do 28 de sile de ln turnaren betonulu, valorile fy 80 determin en pentru forta de preeomprimare. In exzol in care nu xe poate npreeia momentil aplie&sii Inedrediilor permanente, do exemplu, la prefabriente do mare serie, ve permite si xe. ta tn considerare un interval de 3 tani (60 aile)'de fy tumnarea betonului,STAS 10107/0-00 ~ 102 — Tabata 95 Tabet 38 Ry, reriatenfa betonutui la transfer oy efortul unitar maxim de compresiune, in seofiunea conrideratd, onseNVATIE: 1'Pentru brtounele contectionate din alte materia flant ete) precum st pentru betoane Inti pltrate te temperatort de perte 40°, sa {inp a betomolt se stabtee contoem rie 2 Th tana 33, 31,95 9138, pent vale a Valoarea maxi de clot detormatil epson Antoni contents pote deter rmina ou relatin ° Fe Ryo hehe (Ba) tn care ee vuloaren ponte Tha eu vaorte a ry tonform pot, B23 Je coeticlent ewes expr influen(a Tinrensiunilor abeotute le sect iui elemer i've ponte Tua cu valorite din tabelul 38 5 1k, Gefiednt eare expen inflnenia modal de realize a elamentului si xe ponte tua fou vatorite din tabelul 38. e hart a deform fa ied apecifice 1 betonului datorita eomtractiel, can te held 37 5 lor ‘Tabell 38 re al elemental ‘Beton armat Beton precemprimat ow armdturl prelates Beton procompeimat co armter postntine— 103 — STAS 104071090 T ANEXA F CALCULUL DEFORMAJIEL SPRCIFICE DE DURATA A BETONULUT F.1 Deformatia speciticd de duratd a betonului 4, se calovleazi eu relatia coax ely te) + ht (Fy) tn care elt) deformatia specifies datorith contractiei, determinata conform pet. Fat; o(t),o(t,) eforturi unitare in beton in timpul f, respectiv fo5 Atte) caracteriatica deformatiei datorita curgerii lente eouform pet. rentoste Ia pet. 218. OBSERVATIE — Galeulsl conform acenel anexe se efectueaed namal tn ex Reeee TE cakclen perdcton de Teusiawe tn enn slementelor eu armaturkpretensonat&pretatinn® F.2 —Caracteriatica detormatie! datorita calouloant ou relatia evil lente lt, fs) pentru betoane obignuite, se alts te) = Ball) + par Balt ~ to) + L8H) — BeI] (F2) tn onre Ry ’ Balto) = 048 (- 2 ry) Ry rezistenja betonulut In compresinne po cub la data fnedrehrits Rew reaisten{a final a betonului (pe eub) (fi. 54) 5 * cooticient de elasticitate intirrint’, egal eu valoaren 0.4; fat — ts) tonotie corespuuzind dezvoltaril tn timp 1 deformatiel elastioe intiraiate tig. 66) 5 . gon: an costicient de plasticitate tuttrziatt ; on cooticient care depinde de med'u (tabelut 49); on cocticient care dopinde de grosimes fietiv’ by (pet. F. gi fits 8) ® funefie coreapunrind dezvoltitii in timp a plantieitagii intirzinte (fig. 67) fi care depinde de grosinen fictivi, by (pet. 1.6); ' virate betonului In momentul cousidernt, coreetats conform pet. F.55 te virsta betonului tn momentul inckresti, coreotatd conform pet. F. vt e|-o1) i: | 3 | sew | 10 oom | 5: meta stmoaterd foarte umed general 70 20 oon | 8 tmoaterd fourte weet w 3,0__| = 0,005 ODSERVATIF. — Valorie Indicate in tabel pentru gy a cq, coenpund In betoane, de consol Dstt eee y,, conform STAS 122-60); pentru Sctoase de couslten{6 tare (U4) valor we Fedue 60 28% ir penteu cele e'sonwiaten}A moale (Z) wt talorenr ct 25%STAS 10107/0-90 108 = Sore VP 5 1020" 80 0020 500 iad (ae Fig 5 at ee _ : 50g 1 OSI Hm) Fig. 55 1 5 10 50100 5001000 10000(t+)zile Fy. 6 Pentru betoane ew agtegate ugoare caracteristica deformatiei datorits curgerii lente ‘F"Ut, 4) Ae calouleasi cu relujia : ah) = Hb bo) (ray Ky An care: Alte) conform pet. F.2; Bu modulul de clasticitate al hetonulni eu agregate ngonre (conform pet. 2.1.3.1) FA Deformatia specified a betonului datorith contractiel, care se.dexvolt® intr-un interval de timp (t= fy), #€ ealeuleazi eu relatin : El, to) = sol BU) — Balled) (F5)in care eq coefioiont care depinde do grosi 8 = 105 — STAS 10107/0.90 cco fat" tes CoOficiont de bazi pentru contractie 5 ca goeficient care depinde de mediu (tabelul 40) valorile eq din tabel se majorear’ on 50% ; entra Betoane cu agregate uyoare 1ea fictiva, b, (conform pot. F.6 gi fig. 68); ° fonctio corespunsind deavoltail tn timp. contractici (fi. 59) gi eare depinds de srosimea fictivi, b, (pot. ¥F.8). it ti. 0) care co Sy) m4. 57 a) 100° 1000 ‘10000 tile Hig. 50SPAS 10107:0-90 = 108 = Wo PB ceauzurite In cate di tru a ine seama de efeetul fempernturli mediului in cursul intdririi betonulat, tn ers seavilil de 20°C, vitnta Feat betonulul se coreeteazi prin relat > § Au TU) + 10) (Fo) in care a coeficiont, care pentru cimenturile utilizate curent se ia eu valoaren 1\ 77 temperatura silniok medie a betonului In “C5 ‘Mt. numir de zile in care temperatura a avut 0 aceeagi valoare medie; 1, vinwla reals a betonutui. ¥.6 —Grosimea fiotivd a unui element se ealouleask ou relafia BA % (ea) 2 coctioient care depinde de mean (tabetal 40); ‘Ay. ara scofiunii de beton ; tig perimetrulin contact eu atmosfera,— 107 — STAS 10107/0.90 ANEXA G LUNGIMRA DE TRANSMITERR SL DE ANCORARE A ARMATURILOR . PREINTINSE, G.1_ Ta elementele cu armiturk preintinsd se considerh ci in can transferului ten, efor- turile unitare dintr-o armiturd crese linint, de In valoarea zero In eaptul cleamentull, pind Ta valoarea de caleul ta sfirgitul nnginit de Wransmitere n atmaurt respective, Tungimea de trausmitere se poate stabili cu relagia : aKa (aay in care K, coeficient dat in tabelul 41 pentru un efort unitar in armAtura pretensionata, ne = (0,8 1,0) Ry d_ diametrul de referin(@ al armatur Diametrul de referin{ d se consider’ : Ia SBP AT — diametrul nominal al strmel ela TRP — diametrul toronului ela armituri de tip PC —-diametrul nominal al barei. ‘Tabet tt Dack tranaferul are loc tn mod bruse, de exemplu prin thierea sirmelor mb efort, ln: gimen de transmitere I, #e sporegte eu distanfa 0,25 1, de la capitul elementului, pe care’ efor: tul unitar.din armAturA Fe consider’ egal eu zero. ‘Pentru cazul in care efortul unitar din armAturt determinat pe lungimes de transmitere are efect defavorahil, valorile K, se reduc en 20%, entra slte ti irilor tehnice ep uri de armitturi, lnngimen de transmitere se stabilegte conform reglemen- OBSERVATIE — S¢ reoomand illearen Wamseruin! fent sack ete compalihll et praeel de reten Slopare ties. G2 —_Langimea de ancorate prin aderent& a srmAturilor preintinse se ponte stabili ew relatin Wa Kad (aay In care X, ooeficient dat in tabelul 42; @ Aiometrul de efaingh al ermsturii, ecnform pot. Gl “Tabi 2 OBSERVATHT 1 Pentew alte tiputl de armAtur,lunglnen de ancorare ve staieyte conform reglementirortenice spect. i ion elenentior nFapor ew poiia de tarnare, valsEAS 10103,0.00 ~ 108 ANEXA 11 CALCULUL PEERDERILOR DE TENSIUNE IN ARMATURA PRETENSIONATA ILL Pierdesea de tensiune Ao, datoritiefectulut tratamentului termie al beto Valoarea pierderti de Lensiune din armAturn pretutina’ ca efect al tratamentulii tev tan ena ateleravea. atte Detonota Tn clenente realizate pe stend se ponte eateuls cen relatia Sa 21s Ae Nfmme “a AP este diferen(a dintie Losmperatunn be ide pretensionare, fi °C. aulut gi cea. dementelor eae yrert torla fn eqail esecufiei canenteley ptefalsicate pe stendun Fung x6 poate sale: Ao, = 80 Nf Toa exeenfia elementelon preiobie Liparetor si betonulur se produce ee neote t n Lipare portante if, se poate aahnite eAlaitoare gi Ma cate sll ava So, = 20 Ninn Ha ‘An, dntoritd freedrilor pe traseu, preeum yi himecirilor gh defor uaa 1 cus ul pretensiondinil In mmituri pestintinge, datoritt freetlor 7 pe frase, tnt Bo) ne ealeudea rae itu Ba air a Tcapftul de Ta care se exeouta fnlinderen (fig, relia: do ae on (it) in care, Sux efortul uniter de contnel S Teaginies dertiuratis euansevaii i pamietal eon wah aneials Ts enplitol de he ete rs exceutss iutinderen faa fieedved portiun’ eurke a fyseuluh mmatarii evpritoe th Tunginen sy tn frame de curbud eorespunaitoare, in melts we coeficientul de fre« re fn porfiunite eurbilini 5 ke coefioientul de frecare liniard by 4 Vig.= 109 SPAS 1ON070.40 V2.2 Coeficientii de freeare w si k 1a arnsitusi postintinse sul) form de fasciente din sine sat toroane paralele, exeeutate in conformilate cu anesi 1, se pot ennsidera eu valerile din tabelul 43. tart westintinve sunt afte mordaed de realiarss canal, coelicientit ake ve V2.3 Pierderen de tensivne pris deLermins pe bard de date experinien Tx armitturl preintinse veetitint H.24 Pierderea de tensiune datoriti hu e iu ancoraje Hy hleeare Son, pemtrn rinilturi postintinse se aletermina admitind poutta eoeticientii de treente "gi k corexpnuriton, valorile 1,3 respeetiv 133 & (fig. 60). Te eunuivil prcintinse Snelrete prin dalteebue se Se permite si se neglijene vers plerlere abe Fenesinne I — Fpl de ancora ee | sncorae ev plait pentra - how] Ancoraie malice indivate ev poe petty fate Inve rectilini, pie lerew de tevin datorita une- (aay in care Dy Sf Ay luneciirile Ieeale din aneoraie tw cele doit eapete dle blocae in earul blo eri la un singur eat. Jp —_Yungimea armiiturii pretensionnte iutre ancoraje. OMSERVATHE — Pentru valet sle tangs orm pretemionste Lyin, fenders de tensiane enou: wth ow relaia (1:1) se sparen eu 25%, HS Bfeetul tntinderi 3.1 Variatin (sedderen sau sport deformirii elastive w’betomului in ur cula eu relatia : Aa, = ny oot Im (ut)STAS 10107;0.90 in care rd bw fo ul care apnre in elon Ta nivelul aati feousiderate, in mem: i ullerioutw a cclortalte smituri, de bi i) 1 Mom oasenvaTit 1 Tn ean cre grevtaten proprie sau alte inerctel permanente int ta acthine hv eur operator He pre Iensonare ulterior ttinder!atmdtur eonslderste, Urbule tA se fink seta tn Flan (4) ste ert scesir nedretr. Deasemenen treble fs {ink raise lnfventsdierntel de lunge ele {cova Ta care xint mat seurle eu mal nll We rey dct tac consora. 2 ict ote seceive se coiderd at a enaal armtribe tafuates Ii cae p¥econptinatt se Fo In ewaut arniturtor pretensionnt fn tapont ut ltnenaitnie element pi Ia eforturi egate xi saupate peo zoni relativ restrinst dlerea de tensiune mecie se poste caleula eu relat me Neg ais emp efortul unitar iv beton, ke nivel centr ului factiunea efortulut total de precomprimare ; je greutate al grupulul de armimel subs nm numiral de armitturi postintinse meeesiy 1.82 _ In canul clementelor prefabrieate exeeutate in tipare portante, pienderea de tensiane edie ca urmare’a scurtarit parniat in Hinnpal intinderit suceesive'a-arniéturilor preintinee ae ponte calcula tt telain nae (r.6) In care tipsrului, Le nivelul centrulat de grew forfei totale de pretensionare ; (a uinitar in elewentete Tongitudtinale {ate al armaturi pretensionate, sul acti 1 numdrol de armituri pretensionate succesiv s v= 25 tt delta et 8 20 sub arniituri tnfagurate HA Pierderen de tensiune Ao, datorita Tn eared bnfga sub 3m, piewte gal cu 20r0. HLS Dierderen de tem H.5._Pienderea de tensivne datorita fenomenvlui de relaxare a efortului din armature pre- tensionata se poate caloula cu relatia =e timpal ¢ ‘earnvituri postintinse i sub Lensiune a unel armituri continue pe elemente avinel diametral june datoritd efectulvi strivinit betonului sub spire se consider’ \e dutoritd relaxari (H1) © armituri preintinse hey = Boat Aden — And (1 ~ S28) (Has)— um - ST. is 10H finale @nrmituri postintinse (9) — anniituri_preintinse Bors Rou b i(Bene ~ Bond (! ~ As) (40) nt : ana Av Ku gdow a pentru mnomentul trunsferudut (pet 119.3) ‘x coeficient care ine seome de seiuteren efortului din armitura pretensionata, fat de efortul wnitar inifial of, pentru care Ke determink Xgq, (1M So), ei uTMIATE ® efectulny (ratamentubi! termie ee aceclerare a inti hetonulul s1@ seurt rit elas tee a hetonvdui la transfer (ots Xe mes ave hy ~ 0 Ree : O48 Rae (Hany Pentru armaturi de tip PC se admite si se considere 4, = 1 11.5.2. Valorile finale ale pierderilor de tensiune datorit relaxiiii armiturii_ pretensionate (Aoi) In fimetie de raportul dintre cfortul unitar inifial din armiturd si rezistenta sa normats (offi), exprimate in procente fat de valuarea of, se dau in tabelul 45. Hfortul unstar inifial in armiturd of, se determin ew relate: armiituri postintinse (14) — armiturt preintinse : Oh, = on — Ae — Bey — Bo, (asy “abet OBSERVATIE H.5.3 Coeficientul care exprim& relaxarea srmaturii pretensionate Ia uy mement 4, it) raport 7 + in Jipsa datelor experimentale, we poate cou valoarea final a relaxitrii cu yalorile din tabelul 46, mo | a ES oe ce on | 1.5.4 Influen{a temperaturii de Tungl duratit cu valori > 40°C xe va lua in consi Daz de date experimentale‘AS 10107/0.90 16 Pierderen de tensiune FL61 Pienderea de tensiane Ay in prmtturile pretensionate si armiturite nepretensionste, datorit eurgerit kate relatiflor : tH conteactick si curyerii Tente efertul cealentenzi ar Bay ain w autora Bop ty Y But K (Has) Aus eS Gama KS By ana) in care: ‘eon forte unite normal i ibys de Deten de In nivel ¢ tinit pretensiamite considerate, sub efvetut ele siyiente inti etnpah dat de ined foro, furtul sitar normal in fibre a {uti nepretensionate eunsiderate don de ta nivel central de grewlate at srai- fr valonrea earaeteristiedi def rivafied Iu fimp a betenulal, corespunzatonre momen: tulad qplicaadi solicitor din eiapa de ineireae i, stabilita’ in conformita provederile anexei Ei eee defor fiekengi care fin se ate (de reducer a ae iutlucnta grinttunit nepretow afillor de dunatii ate betonutai) t eo pentru Ay 0,25 Ay fe pentru A, > 0,25 A, ise in Yave tterncl Hitentul By tab ‘rabetal 7 tee] soso | em Penta eazurle speciale sau deosebile in eure este uecessta evaltatea nual aiticd & plenderiior de tensivng, in diferite elape in vieja wnei constructii sau care aru pot fi evaluate Conform pel. 11.6.1, pierderea de tensime Acy in armitutile pretensionate ve poate calenla ou relat og = —Etlitd Bet ta ole Wont 0 (Ha) oe | in care reteusionate sub aetiuiea precompri- ‘are aeioneaz& eoncomitent) 5 ib weaned inetredrilor sis efoxtul unitar fh Delon la ni vivii in faza initial xt a greutatii proprit ong fort unitar i beton fa nivelul armiturit pretensions permanente: edly te) 81 alt; fo) 80 stabilesc conform anexci F.‘CAMACTERISTICI PRINCI ns = MANE CUO AMAT 120 bm |_| seettonen, nine _| | 2 | tipat de ancora) | ta cop Inet a copa tr | secon 4° | PiametratInterive| eaptit en 6 tunica | Tene ba Tutt tunetie de_| on ae tabi module‘ resiace| Stet ttn ite s captupt ot teack'aya hve] at _ spatter ‘bina pra 36 cxtraeren thor fe | meta ow jin mariah 7 | Gresinen ovis, | ewnat captont | 99 C204 sy a estat ie acopeive eu ‘Beton, ten: 8 canal nec a | tant Tao aor 9 | Distanja minind | canal exptont | 0 (uiaton aint vet ‘canal, [| mm tm carats fmf 0 canal neciptae a Dinensiune an- | dtauetra — [0 | coral in expat 12 | tas, tam | wanes % Dimensiunite doe- | gamete | 0 ‘pluie capt | — . fermm | tangles 10 ‘Pimenatanie Imlaine ae plies (e reparifie, mam ‘multe ancora (Grice) Dimenslustle plleutslor de re- semare a dornull pe plck de epariie, im iametrul glurior plied fergie I copie ances) 19 | Dinvensiunte | ‘Burton tm pltcue | tnspive serepartiie | 20 | alematatat ta [aqme Losses | eas ° 100. 1003.12 sox 0612 AL INA POSTINTINSA. 32 @ Fm | 21.0 Fam i |e ieee | eter wsteon | torte 0 o 0 0 oy wo we wo | sw ~ » w w 0 100 EY 0 180 00, “140 hy Dorin zonel plastice potentiale te ia ea in fig. O1 b xi Ol 8. 334 In exzurile cind sub ior (fig. 61 d), Iungimea |, = Nyinven see ium grin), actiunea seismicd intervin zone plastice potentiate in cinpul riglee h ne ia simetrich ii raport eu,sectiumen evit para af | Bh