Sunteți pe pagina 1din 6

Ligamentele si tendoanele

Generalitati
Sus
Nu suntem mai puternici decat cea mai slaba parte a corpului nostru. Acest lucru este cunoscut de mult timp, dar cei
care practica exercitiile fizice mai intense stiu ca este inca adevarat. Care este cea mai slaba parte a corpului? Atunci
cand un muschi este epuizat complet, el va putea fi antrenat cu intensitate maxima dupa una sau doua zile. Chiar
daca se rupe un muschi, nu trebuie sa asteptam mai mult de cateva saptamani pentru ca el sa se refaca. Problemele
cu adevarat grave apar odata cu ruperea unui tendon sau ligament. Aceste structuri cresc si se vindeca foarte incet.
O ruptura partiala a unui tendon necesita 4-5 luni pentru a se vindeca; in unele cazuri afectarea poate fi definitiva. O
ruptura completa de tendon sau ligament necesita intotdeauna interventie chirurgicala. Urmeaza mai mult de 9 luni in
care asteptati refacerea structurii lezate, timp in care muschii din jur se atrofiaza din cauza imposibilitatii de a fi
folositi. Din aceste cauze, structurile de legatura - tendoanele si ligamentele sunt cele mai slabe verigi ale corpului
nostru. Puterea unui muschi este si ea limitata de capacitatea tendoanelor de a prelua si a suporta fortele generate
de acel muschi. De asemenea si sistemul osos depinde in mare masura de integritatea ligamentelor, care reusesc sa
mentina

articulatiile

in

stare

de

functionare.

Practicarea exercitiilor fizice fara a fi preocupati de starea structurilor de legatura lasa corpul descoperit in fata
accidentelor, durerilor si slabiciunii, care pot deveni cronice, limitand astfel posibilitatile de miscare. Solutia este
simpla: intretinerea corecta a tendoanelor si ligamentelor si intarirea lor. Fara a cunoaste modul de functionare al
organismului, progresul este imposibil. Sa incercam deci sa aflam ce sunt tendoanele si ligamentele si cum se pot
mentine in forma.

Cuprins articol
1.

Generalitati

2.

Ce sunt tendoanele si ligamentele?

3.

Cum se mentin in forma?

Ce sunt tendoanele si ligamentele?


Sus

Fiecare muschi are cate un tendon la ambele capete, care face legatura intre muschi si schelet. Tendoanele sunt
alcatuite din fibre albe, groase si rezistente. Orice miscare a corpului, de la simpla plimbare pina la ridicarea
greutatilor are loc deoarece contractia muschilor are ca urmare o tractiune pe tendoane, care vor produce deplasarea
oaselor. Ligamentele sunt tot structuri de legatura, care leaga oasele unul de altul si mentin articulatiile. Ligamentele
sunt

alcatuite

tot

din

fibre

albe,

dar

sunt

mai

subtiri

si

mai

putin

elastice

decit

tendoanele.

Faptul ca atat tendoanele cit si ligamentele sunt alcatuite din fibre albe explica principalul motiv pentru care aceste
structuri cresc foarte incet si se refac cu greutate. Spre deosebire de tesutul muscular, rosu, aceste structuri primesc
o cantitate foarte mica de sange. Chiar si oasele au o vascularizatie mai buna, ceea ce explica de ce un os rupt se
reface in 4-6 saptamani iar un tendon sau un ligament in 9 luni. Acest proces se desfasoara foarte lent in cazul
structurilor de legatura deoarece toate substantele nutritive si oxigenul necesar pentru crestere, functionare si
reparare sunt aduse de fluxul sanguin, care ajuta si la indepartarea produsilor toxici. Din aceasta cauza, orice
fenomen

care

imbunatateste

circulatia

singelui

la

acest

nivel

este

deosebit

de

benefic.

Pentru cresterea si dezvoltarea structurilor de legatura sunt importante doua tipuri de vascularizatie. Unul dintre
acestea este mecanismul de pompare. Atunci cand un muschi se contracta de mai multe ori, el foloseste o cantitate
crescuta de energie. Din aceasta cauza, muschiul necesita un aport mai mare de oxigen si substante nutritive, care
prin degradare dau nastere unor produsi biochimici care trebuiesc eliminati repede. Ca raspuns, creste foarte mult
cantitatea de sange care ajunge la muschi, strabatand vasele de sange; din aceasta cauza simtim muschii
incalzindu-se si pulsand in timpul efortului. In timpul efortului, vasele sanguine se largesc din ce in ce mai mult si se
deschid noi capilare sanguine; in acest mod creste si cantitatea de sange ajunsa la tendoane si ligamente, favorizand
dezvoltarea

acestora.

Cu toate ca ligamentele si tendoanele nu au capacitatea sa-si dezvolte o retea intinsa de vase sanguine, acest
proces poate fi influentat in sensul cresterii maxime a retelei de vase sanguine. Acest fenomen are loc, chiar daca nu
este vizibil. O structura de legatura bine vascularizata e mult mai rezistenta la rupturi sau alte accidente in timpul
efortului. Experientele au aratat ca imbatranirea tesutului alb (conjunctiv) din care sunt formate structurile de legatura,
poate fi mult incetinita in anumite conditii. Un ligament sau un tendon rupt, dar cu o vascularizatie buna, se va reface
mult mai repede decat unul slab vascularizat, iar functia lui va fi reluata mai devreme.

Cum se mentin in forma?


Sus
Expertii afirma ca pentru a mentine tendoanele si ligamentele intr-o stare buna de functionare, toate antrenamentele
trebuie sa inceapa cu o incalzire corecta, dupa care sa urmeze stretching. Uneori, multe persoane nu sesizeaza
diferenta dintre incalzire si stretching, ei cred ca daca au facut stretching au facut si incalzirea. Aceasta idee nu este
corecta. Inaintea antrenamentului este necesar ca temperatura din interiorul organismului sa creasca, ceea ce face
tesuturile mai elastice, mai pliabile, mai rezistente la solicitari. O incalzire este suficienta atunci cand incepeti sa
transpirati usor, ceea ce arata ca temperatura a crescut iar corpul incearca sa o compenseze. Un program care sa

duca la intarirea ligamentelor si tendoanelor poate sa contina alergari sau exercitii cu bicicleta, dar cel mai specific si
mai eficient mod de intretinere si imbunatatire a acestor structuri e reprezentat de exercitiile cu greutati mici. In timpul
acestor exercitii sunt solicitate articulatiile, iar raspunsul ligamentelor va fi reprezentat de o crestere a cantitatii de
sange dintre fibrele de colagen, ducand la o inmultire a celulelor si fibrelor si la cresterea rezistentei.
Chiar si cele mai puternice tesuturi pot fi afectate in caz de suprasolicitari. Cel mai traumatic accident este ruptura
unui tendon sau ligament, dar foarte serioase, cu toate ca nu se observa imediat, sunt si microtraumatismele si
traumatismele. Acestea reprezinta o serie de alterari microscopice ale ligamentelor si tendoanelor din cauza
suprasolicitarii repetate si a recuperarii insuficiente. Deoarece tesutul nu are timp sa se refaca sau
microtraumatismele

apar

foarte

des,

structura

de

legatura

va

slabi

din

ce

in

ce

mai

mult.

Daca un ligament este intins cu 15 % din lungimea lui normala, se va rupe. Daca il intindem cu numai 8% va suferi o
ruptura partiala sau un microtraumatism, iar daca intinderea cu 8% se repeta microtraumatismele vor duce la ruptura
ligamentului. Semnele care arata ca au aparut microtraumatisme grave sunt foarte putine, dar este bine sa fie
cunoscute: durere intr-o singura zona a unui muschi, in timp ce restul muschiului s-a odihnit deja, senzatie de
instabilitate, "pocnituri" si "scartiituri" in articulatii, tremuraturi si contractii in muschii folositi mai intens. In general,
microtraumatismele pot fi prevenite si recuperate printr-o odihna corecta. Daca simtiti unele din senzatiile de mai sus,
e bine sa lasati organismul un timp mai lung de recuperare, pentru a permite vindecarea. Atunci cand simptomele nu
cedeaza sau devin mai suparatoare inseamna ca este vorba de o leziune serioasa, care impune prezentarea la
medic pentru stabilirea unui tratament corespunzator.
Oasele unei articulaii sunt acionate de ctre muchi. Acetia se leag de articulaii prin tendoane lipsite de
elasticitate. Ligamentele, care au o elasticitate redusa, conecteaza oasele articulare i le mentin pozitia prin
limitarea miscSrilor. Fara ligamente, oasele ar putea fi foarte usor dislocate.
Ligamentele se gasesc, de asemenea, la nivelul abdomenului, unde au rolul de a mentine pozitia unor
organe cum ar fi ficatul sau uterul, in acelaf i timp permitand un grad de mobilitate necesar pentru
modificarile care apar in cursul alimentatiei, digestiei i sarcinii.i la nivelul sanilor exista ligamente
constituite din fibre fine care sustin greutatea acestora.
De obicei, devenim constienti de existenta unui ligament atunci cand acesta este lezat. O luxate sau o
entorsa de ligamente poate fi tot atat de dureroasa ca o fractura a osului.
Structura
Ligamentele sunt o form de esut conjunctiv. esutul cartilaginos al ligamentelor este format, in principal,
din colagen si din elastina. In majontatea ligamentelor, acest tesut es^ aezat ordonat in fascicule fibroase.
Aceste fascicule de fibre sunt dispuse in diverse directii, in functie de solicitarile la care sunt supuse. In
ligamentele cu o forma cilindrica, fibrele sunt dispuse longitudinal i rezista la intindere. Alte ligamente, care
au rolul de a preveni micarea laterala a articulatiilor, sunt dispuse sub forma unei retele incrucisate de
fibre.
Intre fibre exista celule specializate numite fibroblasti, care au functie in sinteza fibrelor de colagen si
inlocuirea celor distruse. Intre fasciculele fibroase exista un tesut interstitial cu vascularizatie sanguina,
limfatica i care ofera posibilita-tea ca fibrele nervoase sa treaca prin el.

Ligamentele se atas.eaza de oase. Ele se unesc cu fibrele care penetreaza invelis.ul extern al osului
(periostul). Periostul are o vasculahzatie i o inervajie care ii permit sa hraneasca osul, cat s,i sa fumizeze
suprafa^a de fixare pentru ligamente s.i muchi. Ligamentele s.i periostul se afla intr-o interactiune atat de
perfects meat periostul este frecvent afectat in urma unei leziuni a ligamentului.
Exista ligamente specializate pentru fiecare din variatele tipuri de articulatii ale organismului. In articulatiile
majore, ale genunchiului, soldului, cotului si articulatiile intervertebrale, por^iuni din capsula articulara sunt
ingroate pentru consolidare i sunt denumite ligamente intrinseci (capsulare). In plus, exista alte ligamente
in interiorul sau exteriorul capsulei articulare care joaca un rol specific in limitarea diferitelor tipuri de
miscari. Acestea sunt cunoscute sub numele de ligamente extrinseci (accesorii).
Functie
Varietatea miscarilor corpului este dependents de forma si aspectul supra-fejelor osoase articulare s.i a
ligamentelor. In unele articula^ii, oasele reprezinta eel mai important factor. La articulara cotului, ulna
formeazS suprafa^a inferioarS a articula^iei i are o forma de carlig care permite doar micari simple,
anterioare i posterioare.
La acest nivel, ligamentele au doar rolul de a preveni frecarea i un ligament special (ligamentul anular),
inconjoara capul radiusului (osul extern al antebra^ului), legandu-1 de ulnS i permitand, in acelasi timp,
mis.carea de rotate.
La articulatia genunchiului. totui. fom oaselor nu opune rezistenta la miscan articular^. Astfel, dei
genunchiul este articulatie in balama, miscarile su controlate printr-un tip special ( ligamente (ligamente
incrucis.ate), ca pre\in deplasarea posterioara a articulati si stabilizeaza articulara in ortostatism.
Muchii ac^ioneaza grupat la nivel articula^iilor, unii prin contractie i al prin relaxare, permi^and miscarile
oasek Ligamentele functioneaza in concordar cu aces.ti mus.chi, prevenind miscari i amplitudini excesive.
Ligamentele nu su capabile de contractie, fiind o structu statica si pasiva. Ele pot fi intinse de c&i miscarile
articulatiilor si de\in din ce in mai tensionate, pana ce mis.carea nu n este posibila. Exists ligamente insen
intre doua portiuni ale aceluiasi os, nefii: afectate de mis.c&ri. Ele protejeaza s mentin pozitia unor structuri
importan vasele sanguine i nervii.

Glucozamina
Glucozamina este o proteina care se formeaza in cartilagii, in tesutul interstitial si in fluidul din
articulatii. Este o substanta care exista intotdeauna in corpul dv.
Organismul dv. produce singur glucozamina, dar pe masura ce inaintati in varsta acest lucru se
realizeaza din ce in ce mai greu.
Glucozamina nu se gaseste in hrana obisnuita. O puteti cumpara ca supliment nutritiv; ea se
obtine din scoici, carapacele crabilor si crevete.
Cercetarea stiintifica
In ultimii ani se cerceteaza intens efectul glucozaminei. Devine din ce in ce mai evident ca ea
actioneaza ca un analgezic moderat in cazul artrozei. Dar nu este dovedit inca ca glucosamina ar
stopa artroza.
Cum se foloseste glucozamina?
Trebuie sa luati glucozamina o perioada mai lunga (6 - 8 saptamani) inainte de a se face
remarcate efectele. Doza zilnica recomandata este de 1500 mg glucozamina.
Daca glucozamina are efect, puteti renunta la analgezice.
Exista efecte secundare?

Se intampla uneori ca cineva sa aiba probleme de aciditate sau greata. Daca luati glucozamina in
timpul mesei sau cu un pic de apa puteti preveni acest lucru.
Persoanele care au alergie la crustacee e posibil sa aiba alergie si la glucozamina.

Cum tratam leziunile ligamentare sau musculare?


Tratamentul oricarei intinderi ligamentare sau musculare in faza acuta incepe prin repaus,comprese cu
gheata si ridicarea membrului afectat deasupra nivelului inimii pentru a reduce irigarea sanguina si
implicit inflamatia; in aceasta faza se evita masajul, miscarea sau alte proceduri de fizio sau
kinetoterapie care insa devin utile in faza de recuperare, care poate fi uneori destul de dificila si
anevoioasa. In aceasta faza, efortul trebuie sa se faca gradat, exercitiul fizic trebuie sa se reia treptat
purtarea unui bandaj sau benzi elastice care sa protejeze articulatia sau muschiul in activitati care
suprasolicita incheieturile sau forta musculara (munci fizice, sport)
activitate fizica zilnica, regulata, pentru o mentinere a conditiei fizice, a tonusului muscular si o
asigurare a mentinerii greutatii corporale prin arderea caloririilor in plus prin sport: ciclism, natatie, volei
sau exercitii zilnice de gimnastica, aerobic, alergari (jogging), fitness, jocul pentru copii, dansul si chiar
mersul pe jos. Sanatatea aparatului locomotor (muschilor striati) atrage dupa sine o activitate cardiaca
sanatoasa, o buna oxigenare a creierului si de fapt a intregului organism, ajuta digestia, combate
obezitatea
Acupunctura poate fi benefica atat in faza acuta cat si in faza de recuperare, stiut fiind faptul ca toate
afectiunile tendino-musculare raspund deosebit de bine la acupunctura tocmai prin existenta
meridianelor tendino-musculare si a punctelor de acupunctura situate la suprafata in plan muscular; se
inteapa puncte pe meridianele afectate si puncte la distanta in functie de simptomatologie, cauze, tipul
durerii, alte manifestari (febra, contractura, inflamatie, imobilitate)
Balneoterapia poate fi eficienta in formele cronice recidivante sau in perioada de recuperare atunci
cand aceasta se produce anevoios sau ramane sensibilitate locala in statiuni precum: Techirghiol, Eforie,
Mangalia, Baile Herculane
Remedii din plante medicinale recomandate: frunze de nuc (iodul natural), coada calului (efect
mineralizant), rostopasca, coada soricelului cu actiune decontracturanta, coriandru, hrean (calmeaza
durerile reumatismale), varnant (un faimos remediu stomahic, remediu local). lucerna (pentru
intinderile musculare, curatare interna), lemnul domnului (calmeaza durerile, reduce inflamatia),
schinduf (resoarbe edemul, calmeaza durerile, reduce inflamatia), untul pamantului (se foloseste doar in
uz extern in faza de recuperare, cu actiune decontracturanta, calmeaza durerile, produce incalzire
locala), tataneasa (planta folosita de medicina populara pentru calmarea durerilor si grabirea vindecarii
in caz de entorse, luxatii, intinderi sau rupturi ligamentare, radacina de brusture (sub forma de
cataplasme calmeaza durerile, reduce inflamatia, grabeste vindecarea)

ntindere de ligamente.
Se stropete pine neagr cu spirt sau bitter, se pune n pung de tifon :i se leag pe locul
dureros. Se las o zi i o noapte, iar cnd se usuc, se schimb. Pielea se unge cu alifie de

glbenele. Se face o cur de polivitamine naturale: polen, ctin, coacz, sucuri de legume i
fructe.