Sunteți pe pagina 1din 49

MECANISME BIOFIZICE

ALE PERCEPTIEI
AUDITIVE

Analizatorul acustic
Receptioneaza, prelucreaza si transmite
vibratii de origine mecanica ale mediului
ambiant care sunt cuprinse in banda de
frecvente intre 16 si 20 000 Hz.
Cele cu frcventa mai mica se numesc
infrasunete, iar cele cu frcventa mai mare
ultrasunete.

Analizatorul acustic: urechea


externa, medie, interna

Urechea externa
Partea vizibil a urechii,
numit pavilion sau conc
auricular, capteaz
undele sonore din aer i le
transmite prin canalul
auditiv spre urechea
interioar. Multe mamifere
pot s-i mite pavilionul
pentru a-i concentra auzul
ntr-o anumit direcie, la fel
cum fac cu ochii. Oamenii
i-au pierdut aceast
abilitate. Trecnd prin
canalul auditiv, undele
sonore pun n micare
membrana timpanic aflat
pe intrarea urechii medii.

Inverse Square Law; Sound

The sound intensity from a point source of sound will obey the inverse
square law if there are no reflections or reverberation. A plot of this
intensity drop shows that it drops off rapidly

Urechea medie
Urechea medie este delimitat spre exterior de membrana
timpanic. n cavitatea acesteia se afl trei oscioare, fiecare dintre
ele cu o form caracteristic (ciocna, nicoval, scri).
Mamiferele sunt unicele fiine care au trei oase n ureche. Nicovala
(incus) i scria (stapes) provin din oasele maxilarului, i permit
o detecie mai delicat a sunetului.
Vibraiile membranei timpanice se transmit mai nti la ciocna,
apoi la nicoval i scri, iar de acolo la fereastra oval, situat la
limita dintre urechea medie i cea intern.
Oscioarele transmit virbaiile prin membrana ferestrei ovale n
fluidul din urechea interioar.
Urechea medie este cavernoas. Dac animalul ajunge ntr-un
mediu cu altitudine ridicat, sau sare n ap, se va stabili o
diferen de presiune ntre urechea medie i mediul nconjurtor.
Aceast presiune expune timpanul la riscul de a se sparge dac
nu este depresurizat. Acesta este unul dintre rolurile trompei lui
Eustachio, prin intermediul creia urechea medie comunic cu
cavitatea nazal (faringe).

Transmiterea vibratiilor in urechea


medie

Urechea interna
Cuprinde att organul de auz (cochlea sau melcul), ct i
aparatul vestibular, un organ de echilibru format din trei canale
semicirculare i vestibul.
Cochlea este o cavitate umplut cu endolimf, un lichid fluid
care primete undele sonore transmise din aer prin urechea
extern i medie.
Cochlea are o form spiralat i conine membrana bazilar, a
crei rezonan este diferit pe lungimea sa, depinznd de
frecvena undelor sonore. La suprafaa membranei bazilare se
afl un strat celular cunoscut sub numele de organul lui Corti,
care este format din celule senzoriale (cili). Vibraiile care trec
prin canalul cochlear pun n micare membrana bazal i cea
tectorial, care vor acliona asupra cililor (celule senzoriale). Din
aceste celule vor porni semnalele ctre creier, unde acestea din
urm vor fi transformate n senzaii auditivee.

Urechea interna

Urechea interna- cohleea- are forma de cochilie de


melc, care contine trei compartimente umplute cu fluid.
Doua din ele sunt canale de transmitere a presiunii, iar al
treilea contine organul lui Corti, care detecteaza
impulsurile de presiune si raspunde cu impulsuri
electrice care sunt transmise de-a lungul nervului auditiv
catre creier.

Organul lui Corti

Este elementul senzitiv al urechii interne si are rolul de microfon.


Situat pe membrana basilara in unul dintre cele trei compartimente ale
cohleei. Structura este asemanatoare cu o retea de corzi (fibre) unite intre
ele, dimensiunea lor creste de la 65 m la baza melcului , la 500 m spre
varf. Deasupra lor se gaseste membrana tectorala, care raspunde variatiilor
de presiune din canalele timpanice si vestibulare.
Exista aprox. 16,000 -20,000 de celule distribuite de-a lungul membranei
basilare , care urmeaza traseul spiralat al cohleei.

Semnale sonore
1. Zgomote semnale acustice cu spectru continuu. Pot
fi de banda larga( contin mai multe octave) sau de
banda ingusta, (contin putine octave). Octava = interval
de semnale acustice in care frecventa se dubleaza.
2. Sunete muzicale- semnale acustice cu spectru
discontinuu.Contine spectru de linii, sunetul muzical este
format din armonice, adica unde acustice in care
frecventele cresc sau descresc prin rapoarte de numere
intregi.
3. Vorbirea articulata. combinatie de consoane care
sunt zgomote de frecventa mare si intensitate mica, si
vocale, care sunt sunete intense, de frecventa joasa.

Semnalul sonor se propaga sub


forma de unde
where TC is the celsius temperature,

v T
,

1
sau v f , f
T

Presiunea sonora
Reprezinta amplitudinea maxima a variatiei
presiunii atmosferei generata de propagarea
unui semnal sonor .
Presiunea sonora maxima a unui semnal
acustic nenociv (f=1000 Hz) este de 30 N/m2,
nesemnificativ fata de presiunea atmosferica
(100 000 N/m2), iar presiunea minima este
10-5 N/m2.

Intensitatea sonora
Reprezinta energia transportata de unda
sonora printr-o suprafata de 1 m2 situata
perpendicular pe diractia de propagare.
Intensitatea scade cu patratul distantei
fata de sursa.
Intensitatea maxima a unui semnal acustic
tolerabil pentru urechea umana este de 10
W/m2, iar cea minima este de 1 W/m2,
pentru o frecventa de 1000 Hz.

Nivelul sonor se exprima in


decibeli

I0 = intensitatea prag = intensitatea minima a semnalului


acustic inca plauzibil, pentru frecventa f=1000 Hz.
I = intensitatea acustica a unui senal oarecare.

Exemplu
Nivelul sonor al unei conversatii normale
(vorbitorul se afla la distanta de 1 m),
intensitatea sunetului fiind in acest caz
I= 10-6 W/m2
Deci nivelul sonor va fi:
10 log10-6/10-12 = 10 log 1/10-6 =
= 10 log 106 = 60 dB (decibeli).

Taria sonora
Este echivalenta cu intensitatea semnalului acustic
(auzit, perceput).
Se defineste ca fiind de zece ori logaritmul zecimal
al raportului dintre intensitatea acustica a
semnalului care provoaca senzatie auditiva (I) si
intensitatea acustica minima a unui semnal acustic
de aceeasi frecventa care poate fi auzit de o ureche
normala (Imin). Pentru f= 1000Hz, Imin = 10-12 W/m2

T 10 log

I
I m in

( foni )

Taria sonora
Taria sonora nu reprezinta numai intensitatea sunetului! !
Este un termen subiectiv, care descrie capacitatea
urechii de a percepe sunetele. Astfel, intensitatea
sunetului trebuie inmultita cu un factor numit
sensibilitatea urechii la diferitele frecvente particulare
continute in sunet. Astfel de informatii se regasesc in
curbele de tarie egala ale urechii.
Raspunsul urechii la sunete de intensitati crescatoare
este o relatie logaritmica (putere de zece). De aceea se
utilizeaza scara decibelica pentru masurarea intensitatii
sunetului.

Curbe de tarie egala (raspunsul


urechii)

Raspunsul organului auditiv


In termeni fizici, raspunsul urechi la semnalele
sonore este legat de rezonanta: vibratiile
sunetului rezoneaza cu frecventele naturale ale
vibratiilor partilor componente ale urechii.
Frecventa naturala a partilor componente ale
urechii, pentru =0,1 m este

340 m / s
f
3400
0,1m

Hz

Urechea medie prezinta o banda larga de rezonanta intre 700 si


1500 Hz.

Raspunsul urechii legat de


frecventa.
In urechea interna, variatia presiunii se transmite
ca o unda prin fluid.
Amplitudinea undei scade cu distanta si depinde
de frecventa ei. Frecventele mari sunt absorbite
pe distante mici, iar cele mari, pe o distanta mai
lunga. Din aceasta cauuza, diferitele parti ale
membranei bazilare sunt afectate de frecvente
diferite.
Astfel, fibrele scurte din organul lui Corti raspund
la frecvente inalte, iar cele lungi, raspund la
frecvente joase. Sub 20Hz ele nu sunt stimulate.

Auditory Area of Brain

This schematic view of some of the auditory areas of the brain shows that
information from both ears goes to both sides of the brain - in fact, binaural
information is present in all of the major relay stations illustrated here. That
is, when the auditory nerve from one ear takes information to the brain, that
information is directly sent to both the processing areas on both sides of the
brain.

Discriminarea frecventelor
Creierul discrimineaza frecventele datorita
locurilor distincte de unde provine
impulsul. Raspunsul urechii este
dependent de frecventa, fiind mai puternic
pentru frecvente joase. In intervalul 601000 Hz poate fi sesizata o diferenta de
frcventa de 3 Hz.

Pragul dureros

Relatia dintre
intensitatea
sunetului si
raspunsul
urechii

Zgomote- nivel de intensitate

Pulsul uman- 20 dB
Conversatie 40 dB
Zgomotul strazii- 70 dB
Discoteca -120 dB
Decolare avion la 25 m- 140dB (prag dureros)
Arma langa ureche- 160 dB (ruptura de
timpan).

Audiograma
Ofera o imagine
sintetica despre auzul
urechii investigate,
bazata pe inregistrarea
separata a 6-7 frecvente
ale spectrului auditiv
uman, cuprinse intre
125Hz si 8000Hz.

Audiograma
Acest test este efectuat cu ajutorul unui aparat denumit audiometru,
capabil sa sintetizeze tonuri auditive pure (asemanatoare notelor
muzicale) de o intensitate precisa. Sunetele sintetizate sunt oferite
pacientului fie prin intemediul unor casti auditive (cand se studiaza
performata auditiva a urechii externe si medii), fie prin intermediul
unor vibratoare plasate direct pe craniu (in spatele urechii) care au
rolul de a transmite sunetele direct la urechea interna, pentru a
obtine informatii precise despre nivelul de auz al acesteia. Intregul
test este efectuat intr-o camera insonora (antifonata).
Sunetele au o intensitate succesiv crescatoare, iar pacientul trebuie
sa semnalizeze cea mai mica intensitate la care aude sunetul.
Rezultatul obtinut pentru fiecare frecventa (atat pentru cele acute,
cat si pentru cele grave) este denumit prag auditiv si se noteazat pe
un grafic (audiograma). Aceasta reprezinta o adevarata radiografie
calitativa a pierderilor auditive pe fiecare frecventa.

Defecte ale auzului


Defectele pot avea doua cauze:
-conductia- vibratiile sonore nu ajung la urechea interna.
-nervul- cohleea nu transporta impulsul catre creier.
Cauzele pot fi legate de traume sau de varsta, care pot
reduce capacitatea oscioarelor din ureche medie sau a
fereastrei ovale de a raspunde la variatiile de presiune.
Defectele conductive pot fi corectate chirurgical prin
inlocuirea oscioarelor cu unele artificiale din plastic.
Alternativa sunt protezele auditive.
Defectele nervoase nu sunt remediabile.

Audiograma pentru
persoane cu varsta 40
respectiv 65 ani, defectul
fiind datorat doar varstei.
Pragul auzului normal este
considerat 0 Db.

Audiograma pentru
persoane care au fost
expuse la zgomot. Se
observa ca sunt afectate
mai ales frecventele inalte.

Avionul militar american F/A-18 in momentul in care sparge


pragul sonic. Haloul de culoare alba se datoreaza picaturilor de
apa condensate prin cresterea presiunii aerului din jurul navei.

Protezele auditive sunt dispozitive electroacustice care au rolul de amplificare si


modulare a semnalelor sonore.

TEHNICI MEDICALE DE
INVESTIGARE CARE
UTILIZEAZA ULTRASUNETE

Ultrasunetele
Limita de detectie a urechii umane este
frecventa de 20000 de vibratii/secunda sau
20KHz.
Exista animale care percep sunete cu frecvente
mult mai mari- de exemplu liliecii si delfinii emit
pulsuri de sunete in domeniul de frcventa 30100 KHz si navigheaza in prin ecolocatie.
Aceste sunete se numesc ultasunete incepand
cu perioada celui de-al doilea razboi mondial
cand au fost utilizate pentru localizarea
submarinelor.

Generarea ultrasunetelor
Transductorul este un dispozitiv care poate
produce dar si detecta ultrasunete, prin efect
piezoelectric.
Efectul piezoelectric se manifesta la anumite
materiale: atunci cand sunt supuse unui camp
electric ele isi modifica dimensiunile datorita
interactiunii dintre sarcinile electrice din structura
cristalina a materialului si campul electric aplicat.
Reciproc, daca se aplica o deformare exterioara
asupra materialului, se produce o diferenta de
potential electric intre capetele materialului.

Efect piezoelectric
Daca tensiunea aplicata materialului este
alternativa, se va produce o vibratie a
cristalului. Transferul maxim de energie se
va face la frecventa naturala de vibratie a
cristalului, deci la rezonanta.
Prima demonstratie a efectului
piezoelectric direct a fost facuta in 1880
de catre fratii Pierre Curie si Jacques
Curie.

Materiale piezoelectrice
Efectul piezoelectri se produce in diferite materiale cristaline: cuart, sulfat
de litiu, titanat de bariu, dar cel mai des utilizat este o ceramica artificialaplumb/zirconat/titanat (PZT) care este disponibil in diferite forme.
In cristalul piezoelectric sarcinile electrice pozitive si negative sunt
separate dar distribuite simetric, astfel incat cristalul in ansamblu este
neutru.
Fiecare din aceste zone formeaza un dipol, iar dipolii se aliniaza unul
langa celalalt formand domenii ( Weiss domains).
Domeniile sunt orientate haotic, dar pot fi aliniate prin polarizare, cand un
camp electri intens este aplicat la capetele materialului, la o temperatura
ridicata.
Daca se aplica un stres mecanic,aceasta simetrie este distrusa si
asimetria va genera o diferenta de potential la capetele materialului. De
exemplu 1 cm3 de quartz caruia i se aplica o forta de 2 kN poate
produce o tensiune de 12 500 V.

Transductor piezoelectric
Cele doua fete ale cristalului sunt acoperite cu
un strat de argint pentru a functiona ca si
electrozi. Unul din ei este conectat la pamant
pentru protectie, iar celalalt este conectat printrun cablu coaxial la sursa de tensiune (daca
functioneaza ca si transmitator) sau la un
amplificator daca actioneaza ca si receiver. Deci
un transductor piezoelectric transforma
modificari de presiune mecanica in semnal
electric.

Traductoare

Ultrasunete in corpul uman


Informatii despre structura interna a corpului
uman pot fi obtinute prin ecolocatie utilizand
sunete cu frecvente de ordinul cativa MHz.
Ultrasunetele sunt transmise in corp si apoi
reflectate de suprafelele de separare dintre
diferite tesuturi, dar sunt si absorbite de tesuturi.
Deci prin masurarea timpului de ecou si
intensitatea sunetului ecoului pot fi determinate
natura si pozitia organelor interne.

Proprietati ale ultrasunetelor in


organism
Viteza sunetelor in tesuturi
este de aproximativ 1500 m/s.
Reflexia : diferitele tesuturi
prezinta o impedanta acustica
Z= x c, unde = densitatea
tesutului, c= viteza
ultrasunetului conform
tabelului.
Coeficientul de reflexieraportul dintre intensitatea
luminii reflectate / intensitatea
incidenta.
Daca impedantele celor doua
medii sunt egale nu se
produce reflectia (ecoul)

I R Z 2 Z1

2
I I Z 2 Z1
2

Rezolutia si atenuarea
Rezolutia este este o masura a detaliilor dare pot fi
detectate prin ecolocatie.
Este limitata de efectele de difractie deci depinde de
lungimea de unda a ultrasunetelor. Cu cat e mai mica
lungimea de unda (deci frecventa e mai mare) se pot
obtine mai multe detalii.
Atenuarea se datoreaza faptului ca ultrasunetele se
imprastie la iesirea din tesut si sunt absorbite de alte
molecule. Atenuarea este cu atat mai mare cu cat creste
frecventa. De exemplu frecventa optima pentru
examinarea abdomenului este 1- 3 MHz.

Metode Doppler
Monitorizarea unei miscari continue in tesuturi
(de exemplu circulatia sanguina) se face
utilizand efectul Doppler- cu reflector in miscare.
In acest caz se utilizeaza separat emitatorul si
receptorul (fata de ecografia clasica in care
emitatorul si receptorul fac parte din acelasi
sistem).
Semnalele provenite atat de la receptor cat si de
la emitator sunt mixate electronic si filtrate astfel
incat numai frecventele Doppler vor fi ulterior
amplificate.

Efectul Doppler
Efectul Doppler const n variaia frecvenei
unei unde emise de o surs de oscilaii, dac
aceasta se afl n micare fa de receptor.
Efectul Doppler poate fi constatat att n cazul
undelor electromagnetice (inclusiv lumina), ct
i n cazul undelor elastice (inclusiv sunetul).
Frecvena msurat crete atunci cnd sursa se
apropie de receptor i scade cnd susrsa se
deprteaz de receptor.

Ecograful clasic

Ecografie-Doppler

Colour Doppler of Common


Carotid Artery

Spectral Doppler of Common


Carotid Artery

Prin aceasta investigatie se determina miscarea singelui in raport cu sonda (


viteza relativa). Prin calcularea deplasarii de frecventa a unui volum de sange
selectat se poate retermina viteza si directia de deplasare a acestuia. Este
foarte util in investigatii cardiovasculare.

Transductorul ultrasonografului emite unda sonor, a


crei direcie face un unghi cu direcia coloanei de
snge.
Viteza sngelui din vas (Vsg) va avea i o component
tangenial, egal cu VsgXcos i care deci va fi maxim
cnd unghiul tinde la zero.
Unda Doppler lovete coloana de sange apoi se ntoarce
la transductor, care analizeaz diferena de frecven.
Lund n considerare diferena de frecven dintre unda
trimis i cea reflectat, particularitile lichidului de
propagare a undei i unghiul descris , procesorul
ultrasonografului poate calcula instantaneu viteza
coloanei de snge din vas.
Acest fenomen este deosebit de util n cardiologie
(pentru evaluarea gradului de stenoza vasculara sau
valvulara sau a regurgitatelor valvulare), n obstetric
(pentru studiul malformaiilor vasculare, studiul fluxului
sangvin transombilical, etc).