Sunteți pe pagina 1din 43

NAȘTEREA

Naşterea reprezintă ansamblul

fenomenelor fiziologice prin care fătul

viabil şi placenta sunt expulzate din uter, prin căile genitale materne.

NAȘTEREA

Viabilitatea este capacitatea nou-născutului de a putea supravieţui în afara organismului mamei.

Limita inferioară a viabilităţii este plasată în jurul a 24-28 de săptămâni de gestaţie. Pentru înregistrarea naşterii se apelează la diverse criterii, diferite de la o ţară la alta.

NAȘTEREA

În ţara noastră este înregistrat nou- născut, copilul expulzat după 6 luni (28 de

săptămâni) de vârstă gestaţională. Pe lângă criteriul cronologic mai este utilizat

criteriul ponderal. În România este

înregistrat nou-născut, copilul care la naştere cântăreşte mai mult de 1.000 g. În unele ţări sunt înregistraţi nou-născuţi copii cu greutate la naştere de peste 750 g şi chiar 500 g.

Sunt definite:

NAȘTEREA

naşterea spontană: expulzia fătului prin propriile forţe ale parturientei naşterea artificială: extragerea fătului din uter prin intervenţii obstetricale: versiune internă şi/sau marea extracţie, aplicaţie de forceps naşterea prin operaţie cezariană: fătul este extras din uter după secţionarea acestuia, pe cale abdominală sau pe cale

vaginală.

NAȘTEREA

Travaliul - activitatea contractilă uterină

care prin frecventa, intensitatea si durata sa

determina stergerea si dilatarea colului şi la ansamblul de fenomene ce se încheie odată

cu expulzia fătului şi a anexelor lui.

Travaliul există şi în avorturile spontane din al II-lea trimestru de sarcină, chiar dacă

prezintă unele diferenţe faţă de travaliul din

naşterea la termen.

NAȘTEREA

Activitatea contractilă este o proprietate intrinsecă a muşchiului neted uterin gestant. Contracţii miometriale sunt înregistrate pe tot parcursul sarcinii. Sunt însă neregulate, spaţiate, parcelare şi nu afectează contenţia oului (contracţiile Braxton-Hicks).

Contracţiile

uterine

sunt

nedureroase

în

condiţii fiziologice.

NAȘTEREA

MECANISMUL DECLANŞĂRII TRAVALIULUI, CONTINUĂ SĂ RĂMÂNĂ ÎNCĂ INCOMPLET ELUCIDAT.

Instalarea travaliului este precedată de unele fenomene preparatorii:

"maturarea" ("coacerea") colului uterin. Colul se înmoaie şi se scurtează. acumularea de proteine contractile şi de material energetic la nivelul fibrelor miometriale formarea de gap joncţiuni (gap junctions)

Contractiile uterine de travaliu sunt dureroase, progresive, involuntare, ritmice și totale . Au ca efect

Contractiile

uterine

de

travaliu

sunt

dureroase, progresive, involuntare, ritmice și totale .

Au ca efect:

ştergerea şi dilatarea colului; formarea canalului de naştere şi progresiunea mobilului fetal

Perioadele nașterii:

1. DILATATIA

NAȘTEREA

2. EXPULZIA 3. DELIVRENTA

4. CONSOLIDAREA HEMOSTAZEI ( postpartum imediat)

PERIOADELE NASTERII

DILATATIA

+ Primul period al nasterii + incepe prin aparitia contractiilor si se termina cand dilatatia este completa.

+ Acesta este în continuare împărţită în faza

latentă şi activă.

PERIOADELE NASTERII

Faza de latenţă ( Pretravaliul),

contracţiile uterine la început neregulate, spaţiate , se regularizează" devin din ce în ce mai frecvente, mai intense şi de durată mai mare.

colul se scurtează şi se şterge.

se incheie în momentul în care colul uterin s-a şters şi corespunde, în general, unei dilataţii de 2-3 cm.

Faza latentă este considerată a fi prelungită în cazul în

care depăşeşte 20 ore la o pacientă nulipară şi 14 ore la o pacientă multipară.

PERIOADELE NASTERII

Faza activa ( Dilatatia)

începe din momentul în care colul s-a

şters,

orificiul

colului

devenind

orificiul

uterin, iar dilataţia este de 2-3 cm.

rata progresiunii dilataţiei este mai mare în aceasta fază, si ea se încheie când

dilataţia colului este completă, craniul fetal s-

a angajat şi se instalează contracţiile uterine expulzive.

PERIOADELE NASTERII

Această fază este în continuare subdivizată în:

faza de acceleraţie, de la dilataţia de 2-3 cm până la 4 cm în medie;

faza de pantă (acceleraţie) maximă, în continuare până la dilataţia de 8-9 cm; faza de deceleraţie, de la 8-9 cm până la dilataţia completă (ce corespunde teoretic unui diametrul al colului de 10 cm).

PERIOADELE NASTERII

PERIOADELE NASTERII ❑ Faza activă durează după Friedmann, 3-5 ore la primipare şi 2-4 ore la

Faza activă durează după Friedmann,

3-5 ore la primipare şi 2-4 ore la

multipare. Din acest interval, cel mai mult timp îi revine fazei de pantă

maximă. Prelungirea fazei active este

definita printr-o rată a dilataţiei mai mică

decât a 5-a percentilă. Această valoare este de 1,2 cm / oră pentru nulipare si 1,5 cm / oră pentru multipare.

Faza de deceleraţie ce corespunde unei încetiniri a progresiunii prezentaţiei, nu este prezentă în mod obligatoriu la toate parturientele.

PERIOADELE NASTERII

EXPULZIA

Perioada a II-a a naşterii

Se încheie imediat ce fătul a fost expulzat.

Durata medie este de 50 minute la primipare si 20 minute la multipare.

Acest period este considerat prelungit cand durează peste 2 ore la nulipare şi peste 1 oră la multipare. In cazul în care parturienta are anestezie peridurală, se admite ca aceste intevale pot fi prelungite cu încă o oră.

PERIOADELE NASTERII

DELIVRENTA

Perioada a III-a a nasterii

expulzia anexelor fetale: placenta, cordon ombilical si membranele amniocoriale Acesta durează cca 10 minute şi este considerată

30

prelungită atunci când

minute.

se întinde mai

mult

de

În aceasta fază, sub influenţa contracţiilor uterine se

detaşează placenta de-a lungul stratului Nitabuch

Contracţiile uterine controlează pierderile de sânge prin compresia arterelor spiralate şi, de asemenea, determină migrarea placentei spre segmentul inferior şi

apoi către orificiul uterin.

PERIOADELE NASTERII

CONSOLIDAREA HEMOSTAZEI

perioada a IV-a a nasterii

atrage atenția asupra riscului hemoragiei postpartum cauză importantă de mortalitate maternă

mecanismele hemostazei din zona de inserţie a placentei, după ce aceasta s-a separat de peretele uterin şi a fost expulzată, se datorează:

contracţiilor uterine,

retracţia miometrială,

mecanismul ”ligaturilor vii”

mecanismele

trombocitari şi coagularea propriu-zisă) asigură controlul pierderilor de sânge.

Durata de supraveghere a femeii după ce a născut la sala de naşteri, este de 2 până la 4 ore.

trombilor

uzuale

ale

hemostazei

(formarea

MECANISMUL NASTERII

Micul bazin nu prezintă o formă perfect regulată, similară unui cilindru de exemplu. În mare, forma bazinului obstetrical este comparabilă cu cea a unui cot de burlan, ce prezintă trei îngustări (strâmtori). Nici strâmtorile nu prezintă o formă rotundă, diametrele lor nefiind perfect egale.

MECANISMUL NASTERII

Fătul

prezintă

trei

trunchi, pelvis.

porţiuni

voluminoase:

cap,

Pentru ca nasterea sa poata avea loc pe cale vaginala, fatul trebuie sa-si adapteze dimensiunile

sale la cele ale filierei pelvi-genitale, lucru care nu

este posibil decat daca fatul este asezat longitudinal.

la

Nici

craniul

fetal,

fătul

prezintă

cu

care

se

strâmtoarea superioară în peste 95% din cazuri, nu are formă perfect sferică.

MECANISMUL NASTERII

Parcurgerea micului bazin de către craniul fetal pe parcursul naşterii, urmează principiul minimei

rezistenţe. Craniul fetal se dispune cu diametrul de angajare în diametrele cele mai mari ale micului

bazin care pot să-i confere cel mai mult spaţiu.

În timp ce strabate filiera pelvi-genitala fătul trebuie sa suporte o serie de modificari în poziţia şi

atitudinea sa. Prin modificări ale atitudinii sale

(flectări, deflectări, rotaţii) craniul fetal va traversa planul strâmtorilor cu diametrele sale cele mai mici posibile.

TIMPII NASTERII

Mecanismul nasterii studiază ansamblul mişcărilor

şi modificărilor de atitudine ale mobilului fetal,

în parcursul său prin micul bazin. Timpii naşterii:

1. ANGAJAREA - orientarea

- flectarea - rotaţia internă

2. COBORÂREA

3. DEGAJAREA - deflexia

- rotaţia externă

ANGAJARE - ORIENTARE

ANGAJARE - ORIENTARE

ANGAJARE - FLECTARE

ANGAJARE - FLECTARE

COBORÂRE – ROTAȚIE INTERNĂ

COBORÂRE – ROTAȚIE INTERNĂ

COBORÂRE - ROTAȚIE INTERNĂ

COBORÂRE - ROTAȚIE INTERNĂ

DEGAJARE - DEFLEXIE

DEGAJARE - DEFLEXIE

DEGAJARE – ROTAȚIE EXTERNĂ

DEGAJARE – ROTAȚIE EXTERNĂ

DEGAJARE UMĂR ANTERIOR

DEGAJARE UMĂR ANTERIOR

DEGAJARE UMĂR POSTERIOR

DEGAJARE UMĂR POSTERIOR

ANGAJAREA

principiul minimei rezistenţe

orientarea se face în 2/3 din cazuri în diametrul

oblic stâng, care este diametrul funcţional cel mai

mare al strâmtorii superioare, de 12 cm

diametrul de angajare este cel suboccipito- bregmatic de 9,5 cm Flectarea este explicată prin legea pârghiilor

ANGAJAREA

Prezentaţia este angajată atunci când diametrul suboccipito-bregmatic sau diametrul

biparietal, care este diametrul transversal cel

mai mare al craniului fetal, a trecut de planul strâmtorii superioare.

craniului fetal, a trecut de planul strâmtorii superioare. - Între sacrum și prezentație se poate insinua

- Între sacrum și

prezentație se poate

insinua doar un deget

- Cu cât craniul fetal este mai flectat cu atât

fontanela mică este mai în centrul excavației

În mod ideal rotația internă mică

(45 grade) sau mare (135 grade) aduce occiputul fetal în raport cu simfiza pubiană

legea minimei rezistențe – diam.

de angajare se adaptează diam. mare al strâmtorii inferioare subpubo-coccigian

legea adaptării curburilor –

abdomenul fetal se adaptează proeminenței

formate de promontoriu

mușchii iliopsoas, hiatusul

urogenital, ridicătorii anali

COBORÂREA

proeminenței formate de promontoriu ❑ mușchii iliopsoas, hiatusul urogenital, ridicătorii anali COBORÂREA
proeminenței formate de promontoriu ❑ mușchii iliopsoas, hiatusul urogenital, ridicătorii anali COBORÂREA

ÎN VARIETĂŢILE POSTERIOARE, ROTAŢIA SE POATE

FACE FIE 45° PLASÂND FONTANELA ÎN DREPTUL

SACRULUI, FIE DE 135°, PLASÂND FONTANELA MICA ÎN

SIMFIZEI.

DREPTUL

Rotaţia

mică, aduce

occiputul în raport cu

sacrumul, deşi realizează un parcurs doar de 45°, este mai puţin favorabilă degajării

degajare în occipito-sacrat.

mare, aduce

occiputul în raport cu simfiza pubiană, se efectuează cu

dificultate, iar craniul poate

să rămână blocat un interval de timp mai mare în diametrul transversal.

Rotaţia

dificultate, iar craniul poate să rămână blocat un interval de timp mai mare în diametrul transversal.

COBORÂREA

Diagnosticul de rotaţie se pune prin:

auscultarea bătăilor cordului fetal pe linia mediană;

palparea, deasupra simfizei, a umărului anterior;

urmărirea la tuşeul vaginal, a relaţiei între punctul de reper de pe prezentaţie şi punctele

de reper de pe bazin.

COBORÂREA

Diagnosticul clinic al coborârii se pune prin tuşeul vaginal, prin aprecierea nivelului prezentaţiei în raport cu spinele sciatice.

Când punctul cel mai decliv de pe prezentaţie se află în planul spinelor sciatice el se află la nivelul zero; coborârea acestui punct cu 2 cm sub planul spinelor defineşte angajarea în porţiunea mijlocie

(+2); la + 4 craniul fetal este coborât pe planşeul

pelvian; la +5 craniul este coborât la vulvă.

COBORÂREA

COBORÂREA

DEGAJAREA

Craniul fetal este orientat cu diametrul suboccipitobregmatic în diametrul subpubo- coccigian

Practic craniul fetal se deflectează occiputul luând punct fix sub simfiza pubiană

La vulvă se exteriorizează succesiv parietalele, fruntea, nasul și mentonul

fenomenele se accentuează progresiv,

perineul anterior se

destinde, orificiul vulvar devine din vertical

orizontal;

DEGAJAREA

se accentuează progresiv, perineul anterior se destinde, orificiul vulvar devine din vertical orizontal; DEGAJAREA

dilataţia vulavară se face până când atinge marea circumferinţă a

prezentaţiei;

după trecerea de orificiu, retragerea perineului determină degajarea completă a prezentaţiei.

DEGAJAREA

❑ după trecerea de orificiu, retragerea perineului determină degajarea completă a prezentaţiei. DEGAJAREA

După ce s-a degajat complet, capul fătului

execută o mişcare de complementară de rotaţie externă de 90°,

prin care prezentaţia se

situează în poziţia avută la strâmtoarea superioară.

Occiputul se deplasează în sens orar înspre coapsa stângă a mamei.

DEGAJAREA

la strâmtoarea superioară. ❑ Occiputul se deplasează în sens orar înspre coapsa stângă a mamei. DEGAJAREA

DEGAJAREA

În varietăţile posterioare care au rotat în

occipitosacrat, degajarea este laborioasă:

fruntea ia punct fix sub simfiză;

occiputul alunecă de-a lungul feţei anterioare a

sacrului, exteriorizându-se la nivelul comisurii vulvare posterioare; craniul se va deflecta apoi în jurul occiputului, degajându-se şi faţa fătului.

DEGAJAREA UMERILOR

Simultan cu degajarea craniului fetal se angajează umerii

Centura

biacromial în diametrul oblic opus celui în care s-a angajat capul Dimensiunile diametrului biacromial se reduc prin tasare de la 12 cm la 9-9,5 cm, astfel centura scapulară va putea traverseze planul strâmtorii superioare.

Apoi are loc rotaţia internă de 45°, diametrul biacromial dispunându-se în diametrul antero-posterior al excavaţiei pelviene.

scapulară

a

fătului

se

dispune

cu

diametrul

DEGAJAREA UMERILOR

în diamerul antero-posterior al

strâmtorii inferioare

primul se degajă umărul anterior

Regiunea deltoidiană a umărului anterior ia punct fix sub simfiză

După degajarea umărului posterior, planul strâmtorii

inferioare va fi traversat fără

probleme deosebite de către trunchi, pelvis şi membrele inferioare ale fătului.

inferioare va fi traversat fără probleme deosebite de către trunchi, pelvis şi membrele inferioare ale fătului.