LP 1 Proteine - 4.12.2014

UNIVERSITATEA DE MEDICIN I FARMACIE CAROL DAVILA
DIN BUCURETI,
FACULTATEA DE MEDICIN
DISCIPLINA FIZIOPATOLOGIE II
METABOLISMUL PROTEIC
- PROTEINELE -
- DECEMBRIE 2014-
METABOLISMUL PROTEIC
- PROTEINELE CUPRINS
I. GENERALITATI
II. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR
1. Determinarea proteinelor serice totale
2. Electroforeza proteinelor serice
3. Electroforeza cu imunofixare
4. Nefelometria
5. Electroforeza proteinelor urinare
III. VITEZA DE SEDIMENTARE A HEMATIILOR
IV. MODELE PROTEICE
V. PROTEINE ANORMALE
I. GENERALITATI
DEFINITIE SI CLASIFICARE
Proteinele - substane organice macromoleculare formate din lanuri simple sau

complexe de aminoacizi.
> 50% din greutatea uscata a organismului.
Compozitia chimica:
Holoproteine:
Scleroproteine (fibrilare): colagen, keratina, elastina.
Sferoproteine (globulare): globuline, albumine.
Heteroproteine:
glicoproteine
lipoproteine
nucleoproteine http://www.britannica.com/EBchecked/topic/529155/scleroprotein
http://amit1b.wordpress.com/the-molecules-of-life/about/
I. GENERALITATI
RASPUNSUL DE FAZA ACUTA
Inflamatia (fizica, chimica, biologica) determina aparitia leziunilor celulare.
fragmentele rezultate din celulele distruse sunt fagocitate de macrofage si neutrofile;
in consecinta, macrofagele si neutrofilele elibereaza citokine proinflamatorii: IL-1, IL-6
si TNF-.
la nivel hepatic, citokinele determina:
1. sinteza de proteine cu rol in procesul inflamator (proteine pozitive de faza
acuta);
2. stoparea sintezei unor proteine fara rol in inflamatie (proteine negative de faza
acuta), pentru a folosi resursele (aminoacizii) pentru sinteza proteinelor
pozitive de faza acuta.
INTREG PROCESUL=RASPUNS DE FAZA ACUTA
I. GENERALITATI
Inflamatie (fizica, chimica, biologica)

Produce
Leziuni celulare fragmente celulare

Atrag
Macrofage, neutrofile
Produc
Citokine proinflamatorii (IL-1, IL-6, TNF-)

Actioneaza
Ficat Proteine
I. GENERALITATI
Proteinele pozitive de faza acuta

1-antitripsina
1-glicoproteina acida
Componente ale complementului
Feritina
2-macroglobulina
Haptoglobina
Hepcidina
Fibrinogenul
Proteina C reactiva
Imunoglobulinele
http://www.studyblue.com/notes/note/n/test-2-acute-inflammation-systemic-effects/deck/2284350
http://www.copewithcytokines.de/cope.cgi?key=Acute%20phase%20proteins
I. GENERALITATI
Proteinele negative de faza acuta
Albumina
Prealbumina
Transferina
Antitrombina
II. METODE DE INVESTIGARE A

PROTEINELOR
1.
2.
3.
4.
5.
Determinarea proteinelor serice totale

Electroforeza proteinelor serice
Electroforeza cu imunofixare
Nefelometria
Electroforeza proteinelor urinare
http://www.goldsteig.de/de/karriere/ausbildung/milchwirtschaftlicher-laborantin.html

1.DETERMINAREA PROTEINELOR SERICE TOTALE
Metoda spectrofotometrica (colorimetrica)
Principiu: trecerea luminii de lungime de unda cunoscuta printr-o proba si
masurarea modificarii lungimii de unda dupa pasajul prin cuva de testare.
Proteinemia (protidemia) concentratia plasmatica a proteinelor serice
(PT=proteine totale).
Valori normale PT 6,5 8,5 g/dl.
http://chemwiki.ucdavis.edu/Physical_Chemistry/Kinetics/Reaction_Rates/Experimental_Determination_of_Kinetcs/Spectrophotometry

Valoarea plasmatica a PT depinde de:
-
aportul proteic,
absorbtia la nivel intestinal,
sinteza hepatica,
catabolism,
pierderi (pe cale renala, digestiva, cutanata arsuri intinse).
Indicatii pentru dozarea PT:

-
sindroame de malnutritie;
sindroame de malabsorbtie;
afectiuni insotite de insuficienta hepatica;
afectiuni insotite de hipercatabolism proteic;
afectiuni care evolueaza cu pierderi de proteine.

Hiperproteinemia (PT > 8,5 g/dl)

reala
- aport alimentar crescut (suplimente proteice, diete hiperproteice)
- boli hematologice (boli hematologice cu sinteza anormal crescuta de proteine)
aparenta
sindroame de hemoconcentraie (n deshidratari).

Hipoproteinemia (PT < 6,5 g/dl)

reala
- aport scazut (malnutritie, vegetarieni)
- scderea absorbiei intestinale (boli inflamatorii intestinale)
- scderea sintezei (insuficienta hepatica)
- pierderi proteice (sd nefrotic, enteropatii, arsuri pe suprafete intinse);
- sechestrare proteic (ocluzia intestinala, ascita);
- hipercatabolism proteic (hipertiroidism sever, tuberculoza, neoplazii).
aparenta
- sindoame de hemodiluie (n hiperhidratare).

2. ELECTROFOREZA PROTEINELOR SERICE
Metoda calitativa de separare a proteinelor serice, pe baza mobilitii n cmp
electric (se efectueaza si pentru proteinele din urina, saliva, LCR).
Viteza de migrare a proteinelor
- invers proportionala cu greutatea moleculara,

- direct proportionala cu sarcina electric.
Ordinea fraciunilor, de la anod la catod: albumine, alfa1, alfa2, beta, gama globuline.
Migrarea se face la un pH de 8,6.
Mediile de migrare:
- gel: agar, agaroz (dureaza pn la 24h);
- folii de acetat de celuloz i poliacrilamid (dureaz 2-3h);
- hrtii de filtru.
http://cg.scs.carleton.ca/~morin/teaching/compbio/electro.html

Placa obinut se compar cu o plac standard si se evalueaza:
- grosimea benzilor;
- intensitatea culorii benzii
(la hrtiile de filtru);
- sediul migrrii.
Indicatii:
- inflamaii acute, cronice;
- afectiuni hematologice;
- afectiuni hepatice;
- boli autoimune;
- afectiuni renale/intestinale
cu pierdere proteine.
http://flickrhivemind.net/Tags/electrophoresis/Interesting

Un comportament normal la electroforez = euproteinemie

Valori normale PT= 6.5 - 8,5 g
Raport albumine/globuline =1,3 - 1,5
Albumine : 50 60 % (3,5 5,5 g /dL)

Alfa 1 globuline : 3 - 4 %
Alfa 2 globuline : 6 - 9 %
Globuline=2.3-3.4 g/dL
Beta globuline : 10 - 12 %
Gama globuline : 18 20 %
http://www.biometria.ro/Kit-pentru-determinarea-electroforetica-pe-gel-de-agaroza-a-proteinelor-

Zona albumine i alfa1

globuline :
Prealbumina
Albumina
Alfa1-antitripsina
Alfa1-glicoproteina
acid
Alfa-fetoproteina
Protrombina

ZONA ALBUMINE
Prealbumina
thyroid binding prealbumin (TBPA),
tiretina, transtiretina;
Valori normale serice:15-36 mg/dl.
Sintetizata hepatic.
Rol :transportul hormonilor tiroidieni.

T (1,9 zile) vs albumina (21 zile) indicator mai bun al afectarii acute a funciei de
sinteza hepatica.
Scade:
- deficit de sinteza
- compensator cresterii sintezei proteinelor de faza acuta (inflamaii) protein negativ de faz acut
- afectiuni hepatice cu insuficienta hepatica
- pierdere de proteine (afectiuni renale/intestinale)
http://medicine.creighton.edu/medschool/WebAtlas/secure/hemonc/immmunoglob/07pre.htm

ZONA ALBUMINE
Albumina
Valori normale serice: 3,5-5 g/dl.
sintetizata hepatic, reprezinta 60% din proteinele serice;
Rol :- mentinerea presiunii coloid-osmotice
- transport hormoni, enzime, metale, etc.
T al albuminei (21 zile) - afectarea hepatic cu afectarea sintezei albuminei se va evidenia dup
cteva sptmni de la instalare.
valori crescute (hemoconcentratie).
valori scazute (hipoalbuminemia = principala cauza de hipoproteinemie):
- deficit de aport (malnutritie)
- deficit de absorbtie (enteropatii),
- deficit de sinteza
- compensator cresterii sintezei proteinelor de faza acuta (inflamaii) protein negativ de faz acut .
- insuficienta hepatica
- pierdere de proteine (sindrom nefrotic)
- scadere relativ (aparenta) in hemodilitii (prin hiperhidratare).
http://www.liquidarea.com/2009/05/livelli-di-albumina-e- rischi-trombosi/

ZONA ALFA 1 GLOBULINE
Alfa1-antitripsina (AAT)
- Sinteza hepatica
- 90% din zona alfa 1 globuline !
Rol: antiproteaza (inhiba proteazele:
protrombina, plasmina, kalicreina,
elastaza, colagenaza etc.).
Valori crescute:
http://www.drbayma.com/conheca-a-deficiencia-de-alfa-1-antitripsina/
- inflamatii acute/inflamatii cronice acutizate - proteina pozitiva de faza acuta.
Valori scazute:
- deficit congenital (emfizem);
- deficit dobandit:
- deficit de aport (malnutritie),
- deficit de sinteza (afectiuni cu insuficienta hepatica),
- pierdere proteine (sindrom nefrotic, enteropatii etc.)
- consum crescut, in contextul excesului de proteaze (CID).
CID (Coagulare Intravasculara Diseminata) = exacerbarea cascadei coagularii la nivel vascular sistemic; apare in
infectiile severe, complicatiile obstetricale, hemoliza intravasculara, traumatisme severe, hipoxii severe etc.

ZONA ALFA1 GLOBULINE
Alfa 1-glicoproteina acid

glicoprotein (proporie peptidic =58%)
sinteza hepatica.
Rol: - transport (colesterol, vitamina B12),
- imunomodulator(maturarea limfocitelor B),
- apararea nespecifica (fagocitoza).
Valori crescute:
- inflamatii acute/inflamatii cronice acutizate
(proteina pozitiva de faza acuta)
Valori scazute:
- deficit de sinteza (insuficienta hepatica)
- pierdere proteine (sindrom nefrotic)
http://www.studyblue.com/notes/note/n/test-2-acute-inflammation-systemic-effects/deck/2284350

Zona alfa2 globuline:
Haptoglobina
Ceruloplasmina
Alfa2 macroglobulina
Colinesteraza
Alfa2 antitrombina
Plasminogen
Transcortina
Eritropoietina
Componentele C1, C4,
C6,C9 ale complementului
Lipoproteine

Haptoglobina(Hp)
Glicoproteina sintezata hepatic
Rol: legarea Hb libere
Valori crescute:
- inflamatii acute/inflamatii cronice acutizate
(proteina pozitiva de faza acuta)
Valori scazute:
- deficit genetic (ahaptoglobulinemia congenitala)
- deficit dobandit
- sinteza scazuta (insuficienta hepatica)
- consum crescut (hemoliza intravasculara)
Hp serice + functie hepatica N => consumul crescut de Hp in hemoliza intravasculara
Concentratia plasmatica nu se modifica in icterele obstructive (diagnostic diferential
intre icterele hemolitice si cele obstructive)
http://www.umass.edu/karbon13/images/Haptoglobin%20for%20webpage.jpg

Ceruloplasmina
Sinteza hepatica.
Rol:
-transporta 70% din cuprul (Cu) seric
total.
- feroxidaza (oxideaza Fe2+ => Fe3+)
reactie ce precede incorporarea Fe
in apotransferine.
Valori crescute:
- inflamatii acute/inflamatii cronice acutizate - proteina pozitiva de faza acuta.
- alterarea excretiei cuprului, ca urmare a colestazei (Cu se elimina 80% pe cale biliara)
sindroame colestatice.
Fiziopatologie Atlas color, Stefan Silbernagl, Florian Lang, Editura
Callisto,

Ceruloplasmina
Valori scazute:
- deficit genetic (afectiuni ereditare - boala Wilson),
- deficit dobandit
- deficit de absorbtie (enteropatii),
- deficit de sinteza (insuficienta hepatica)
- pierdere de proteine (sindrom nefrotic).

Ceruloplasmina
Boala Wilson (degenerescenta hepatolenticulara)
- afectiune ereditara - gena anormala = ATP7B (cromozom 13), codifica proteina

transportoare a cuprului
- diminuarea excreiei biliare a cuprului, n condiiile unei absorbii intestinale
i transportului spre hepatocit neafectate.
- consecinta = acumularea cuprului in organe ( ficat , creier, ochi, cord, pancreas, os), cu
aparitia:
- cirozei hepatice
- tulburarilor neurologice
- inelului Kayser- Fleischer
- afectarii cardiace, pancreatice si osoase
Fiziopatologie Atlas color, Stefan Silbernagl, Florian Lang, Editura Callisto,

Alfa 2 macroglobulina
Cea mai mare proteina plasmatica
nonimunoglobulinica (725 kDa)
Sinteza hepatica
Rol : antiproteaza, imunomodulator
Valori crescute:
- inflamatii acute/inflamatii cronice acutizate (proteina pozitiva de faza acuta) .
- sindromul nefrotic (greutate moleculara mare si nu se pierde la nivel renal).
Valori scazute:
- insuficienta hepatica
Http://universitam.com/academicos/?p=17049
FIBROMAX
Metoda de investigare
noninvaziva a functiei hepatice
Evalueaza gradul afectarii hepatice
Alternativa la biopsie hepatica
Algoritm:
- markeri biochimici serici: alfa-2macroglobulina, haptoglobina, apolipoproteina A1,
bilirubina totala, GGT, ALT, AST, glicemie bazala, colesterol, trigliceride
- varsta, sexul, greutatea si inaltimea
Cupride 5 teste:
FibroTest - gradul fibrozei (F0-F4).
ActiTest - gradul de activitate necro-inflamatorie (A0-A3).
SteatoTest - steatoza hepatica (S0 -S3).
NashTest - prezenta steatohepatitei non-alcoolice (N0-N2)
AshTest - gradul afectarii hepatice, la pacientii cu un consum excesiv de etanol (H0-H3).
http://www.lab21.eu/healthcare/fibromax.php

Zona beta globuline:
Beta2 microglobulina
Transferina
Lizozim
Beta-lipoproteinele
Complement- C3

ZONA BETA GLOBULINE
Beta2 microglobulina
Sintetizata de limfocite.
Rol:
- Fixata de membranele celulare;
- Formeaza lantul scurt al HLA tip Iprezent in membrana tuturor celulelor nucleate.
Valori crescute:
- in toate afectiunile cu proliferare limfocitara:
(ex: boli hematologice, boli autoimune);
Valori scazute:
- in toate afectiunile cu distrugere celulara:
(ex: infectia HIV/SIDA, neoplazii).
http://en.wikipedia.org/wiki/File:MHC_Class_1.svg
2. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR

ZONA BETA GLOBULINE
Transferina
Glicoproteina (siderofilina, beta1 globulina)

Valori normale=200-400 mg/dl;
Sinteza hepatica
Rol: proteina ce transporta Fe la tesuturi
Valori crescute:
- rata de sinteza e invers proportionala cu depozitele de fier (ex: anemie
feripriva)
Valori scazute:
- sinteza supresata in cursul proceselor de faza acuta (inflamatii acute/cronice),
- deficit de sinteza (afectiuni hepatice cu insuficienta hepatica)
- cresterea saturatiei cu fier a feritinei determina scaderea sintezei
transferinei (hemocromatoza)
http://www.cdc.gov/ncbddd/hemochromatosis/training/pathophysiology/iron_cycle_popup.htm

Zona gama globuline:

Fibrinogen
Proteina C reactiva
Imunoglobuline

ZONA GAMA GLOBULINE
Fibrinogenul
Valori normale: 150-450 mg/dl;
sintetizat de ficat.
Rol : in hemostaza
(factorul I al coagularii)
Valori crescute:
- inflamatii acute/cronice acutizate, neoplazii (proteina pozitiva de faza acuta),
- raspuns compensator la pierderea de proteine - pierderea prin urina a albuminei
(sindromul nefrotic ).
http://www.bmsc.washington.edu/people/teller/fig1.gif

ZONA GAMA GLOBULINE
Fibrinogenul
Valori scazute:
deficit dobandit:
- deficit de aport (malnutritie),
- deficit de sinteza (insuficienta hepatica),
- exces de fibrinoliza (CID)
deficit congenital deficit de sinteza (afibrinogenemia congenitala)
CID (Coagulare Diseminata Intravasculara )=exacerbarea cascadei coagularii la nivel sistemic; apare in infectiile severe,
complicatiile obstetricale, hemoliza intravasculara, colagenoze, traumatisme severe.
http://www.bmsc.washington.edu/people/teller/fig1.gif

ZONA GAMA GLOBULINE
Proteina C reactiva (CRP)

Valori normale 0-5 mg/dl.
-sinteza hepatica
Rol
- clearance-ul detritusurilor celulare
- opsonizare
- activarea complementului
pe calea clasica (se leaga de fractiunea C1q)
http://www.portalesmedicos.com/publicaciones/articles/4581/1/

ZONA GAMA GLOBULINE

Proteina C reactiva
Valori crescute:
- inflamatii acute sau cronice acutizate, neoplazii
(proteina pozitiva de faza acuta )
- orice afectiune care implica un proces inflamator :
- infectii bacteriene
- boli autoimune, boli inflamatorii intestinale,
- traumatisme,
- arsuri,
- interventii chirurgicale.
Valori scazute:
- tratamentul cu antiinflamatorii (nonsteroidiene, corticosteroizi).
http://www.portalesmedicos.com/publicaciones/articles/4581/1/

Imunoglobulinele
Sinteza in limfocite.
Structura:
-2 lanturi usoare (L),
-2 lanturi grele (H).
- legate prin punti disulfidice.
Clase : Ig G, Ig A, IgM, IgD, IgE
Rol: in raspunsul inflamator

Legarea specifica a Ag;
Activarea complementului;
Modularea raspunsului imun;
http://anamedex.ro/recipe/show/47/imunograma

3. ELECTROFOREZA PROTEINELOR CU IMUNOFIXARE
Indicatii:
Aparitia la electroforeza proteinelor serice a unui varf in zona gama
Existenta unei suspiciuni clinice de gamapatie monoclonala
Metoda permite diferentierea intre homogenitatea sau heterogenitatea

componentelor varfului electroforetic.
Principiu:
- marcarea diferita a fractiunilor de Ig si a
lanturilor usoare ale Ig obtinute prin
migrare in campul electroforetic
3. ELECTROFOREZA PROTEINELOR CU IMUNOFIXARE II.

METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR
Component monoclonal
- SP = marcarea tuturor claselor de Ig
- G, A, M = reprezinta lanturile grele
ale proteinelor Ig G, Ig A, IgM
- , = lanturile usoare ale Ig
Component policlonal
- Se constata benzi mai largi in
zonele de migrare a tuturor
claselor de Ig

3. ELECTROFOREZA PROTEINELOR CU IMUNOFIXARE
Peak monoclonal (proliferarea unei singure clone LB):

- afectiuni hematologice cu producere de proteine anormale (ex.
macroglobulinemia Waldenstrom, mielom multiplu).
Peak policlonal (proliferarea mai multor clone de LB):
- boli autoimune,
- inflamatii cronice,
- afectiuni hepatice:
- ciroza hepatica,
- hepatite cronice virale.

IMUNOGLOBULINELE
Imunoglobulina A
Valori normale: 60-400 mg/dl.
Rol:
- imunitatea mucoaselor
(se secreta 3-5 g/zi in intestin).
- in secretiile digestive, genito-urinare, lacrimale, saliva, lapte matern.
Valori crescute:
- sinteza crescuta de proteine anormale Ig A-like (mielom IgA);
- afectiuni intestinale cu lezarea mucoasei tubului digestiv;
- lezarea mucoasei cu patrunderea agentilor patogeni prin mucoasa
si cresterea secundara a Ig A (alcoolism).
Valori scazute:
- deficit congenital de Ig A (in cadrul agamaglobulinemiei).
- scaderea numarului de limfocite si sinteza cu defect de Ig A (ataxia
teleangiectazia- afectiune genetica caracterizata prin telangiectazii, ataxie si ale tulburari neurologice).

IMUNOGLOBULINELE
Imunoglobulina M
Valori normale:60-300 mg/dl.
Exprimata pe suprafata LB sau libera in ser.
Rol:
- primii anticorpi- apar in cursul unei infectii.
- marker inflamatie acuta.
Formeaza polimeri de aceea nu traverseaza bariera placentara.
Valori crescute:
- infectii acute/cronice acutizate,
- status proinflamator cu eliberare de citokine cu rol de cofactor in sinteza de
imunoglobuline, inclusiv Ig M (boli autoimune).
- afectiuni hematologice cu sinteza crescuta de Ig M-like (macroglobulinemia
Waldenstrom).
http://oregonstate.edu/instruct/bb451/spring13/lectures/immunesystoutline.html

IMUNOGLOBULINELE
Imunoglobulina M
Valori scazute:
- deficit congenital de Ig M in cadrul agamaglobulinemiei.
- imaturitatea sistemului imun cu deficit de sinteza de imunoglobuline
inclusiv Ig M (nou nascut).
Observatie: Proliferarea unor clone limfocitare catre o clasa de imunoglobuline are
consecinta scaderea compensatorie a celorlalte clase de imunoglobuline.

IMUNOGLOBULINELE
Imunoglobulina D
Valori normale:0-14 mg/dl
Rol:
- activarea LB, bazofilelor si mastocitelor.
Exprimata pe suprafata LB imature (naive) alaturi de IgM sau libera in ser ca
monomer.
Valori crescute:
- status proinflamator cu eliberare de citokine cu rol de cofactor in
sinteza de imunoglobuline (boli autoimune).
Valori scazute:
- deficit congenital de Ig D (agamaglobulinemie),
- imaturitatea sistemului imun cu deficit de sinteza de
imunoglobuline, inclusiv Ig D (nou nascut).

IMUNOGLOBULINELE
Imunoglobulina E
Rol:
- declansarea reactiei reactiei
alergice, tip I.
Ag e recunoscut de Ig E => activare secundara a mastocitelor, bazofilelor
degranularea acestora cu eliberare de mediatori proinflamatori.
severitatea reactiei pana la instalarea starii de soc (soc anafilactic reactie de
hipersensibilitate tip I).
Valori crescute:
- boli atopice (astm bronsic alergic, eczema atopica),
- parazitoze (giardioza, echinoccocoza, teniaza, trichineloza, malarie).
Valori scazute:
- deficit congenital de Ig E (agamaglobulinemie).

IMUNOGLOBULINELE
Imunoglobulina G
aprox 75% din Ig serice.
Rol:
- raspunsul imun secundar/tardiv.
- marker de inflamatie cronica.
- confera protectie Ag specifica.
Singurul izotip de Ig care traverseaza placenta, conferind protectie imuna in utero.
Valori crescute:
- status proinflamator cu eliberare de citokine cu rol de cofactor in
sinteza de imunoglobuline, inclusiv Ig G (boli autoimune).
- afectiuni hematologice cu sinteza crescuta de proteine anormale Ig G- like.
Valori scazute:
- deficit congenital (agamaglobulinemie),
- pierdere urinara de proteine (sindrom nefrotic).

4. NEFELOMETRIA
Metoda cea mai folosit n prezent
Principiu: reaciei Ag-Ac, (Ag =proteinele plasmatice, iar Ac = Ac antiprotein uman).
Dac nu exist complexe Ag-Ac, fasciculul de lumin trece nedeviat i e captat de detectorul
de transmisie.
Dac se formeaz complexe, unele raze sunt deviate i sunt captate de detectorul de difuzie.
Exist dou submetode:
Turbidimetria apreciaz concentraia de Ag n funcie de cantitatea de lumin captat de
detectorul de transmisie
Nefelometria propriu-zis apreciaz ct lumin e deviat i captat de detectorul de difuzie.
Ulterior se face corelaia ntre cantitatea de lumin captat i concentraia Ag (respectiv a
proteinelor).
Metoda este rapid, sensibil, automatizat, dar este scump.
5. ELECTROFOREZA PROTEINELOR URINARE

combina electroforeza cu imunoprecipitarea, folosind antiseruri monospecifice
fata de lanturile grele si usoare ale Ig;
Identifica prezenta lanturile usoare monoclonale in urina (proteinurie Bence
Jones).
10 ml din urina/24h.
Indicatii:
- peak gama la electroforeza proteinelor serice;
- identificare proteine urinare Bence Jones (mielom multiplu, macroglobulinemia
Waldenstrom).
http://www.myelomapennstate.net/Contents/12c-Lab.htm
III. VITEZA DE SEDIMENTARE A HEMATIILOR (VSH)

Valori normale: 2-30 mm/h
Reprezinta proprietatea hematiilor de a
sedimenta in vitro.
Proba de snge trebuie
tratat n prealabil cu anticoagulant (pentru evitarea coagularii).
Principiu:
In mod normal, hematiile sedimenteaza lent, datorita incarcaturii negative de suprafata,
care determina respingerea lor, cand distanta dintre hematii scade sub un nivel minim.
In afectiunile care determina cresterea proteinelor de faza acuta sau a imunoglobulinelor proteinele plasmatice se aseaza pe suprafata hematiilor si reduc potentialul de suprafata
determinand agregarea hematiilor si cresterea sedimentarii acestora.
Reacie de disproteinemie, ntruct modificrile sale sunt condiionate de modificrile
cantitative ale fibrinogenului i -globulinelor.
http://www.lt-burnik.si/eng/Index.php?id=./01_Products/03_ESR/03_Sediko/Index.html
III. VITEZA DE SEDIMENTARE A HEMATIILOR (VSH)
Valori crescute:
- infectii/inflamatii acute/cronice,
- neoplazii,
- boli autoimune,
- afectiuni hematologice cu cresterea imunoglobulinelor serice.
Valori scazute:
- policitemia (numar crescut de hematii),
- hipofibrinogenemia.
http://www.lt-burnik.si/eng/Index.php?id=./01_Products/03_ESR/03_Sediko/Index.html
IV. MODELE PROTEICE
Inflamatia acuta modificari electroforetice
Reprezinta raspunsul imediat, de aparare al tesuturilor vii la agresiune.

Alfa1 i alfa2 globulinele crescute
Celelate benzi sunt in limite normale
sau scazute relativ, compensator la cresterea
alfa 1 si alfa2 globulinelor.
In inflamaiile acute din arsuri ntinse
poate aparea hipoalbuminemie.
Alte teste:
PT - normale
Fibrinogenul crescut
Proteina C reactiva crescuta
VSH crescut
http://pro2services.com/lectures/Winter/Proteins/protein.htm
IV. MODELE PROTEICE

Patternurile caracteristice ale modificarilor concentraiilor plasmatice a unor proteine
de faza acut , dup un stimul inflamator
http://www.synevo.ro/proteine-si-teste-de-inflamatie/
IV. MODELE PROTEICE
Inflamatia cronica modificari electroforetice
Inflamatie de lunga durata (saptamani, luni), ce presupune: inflamatie activa, distructie

tisulara si reparare conjunctiva.
Gama globulinele crescute.
Celelate benzi sunt in limite normale
sau scazute relativ compensator la cresterea
gama globulinelor.
In inflamaiile acute din arsuri ntinse
poate aparea hipoalbuminemie.
Alfa1 i alfa2 globulinele pot avea
valori crescute=> acutizare a afeciunii cronice.
Alte teste:
PT N sau uor crescute.
Fibrinogenul crescut
Proteinei C reactiva creste (necaracteristic)
VSH crescut
IV. MODELE PROTEICE
Sindrom nefrotic modificari electroforetice
- pierdere proteine > 3,5 g/24 ore

- sindrom nefrotic pur se pierd albumine
- sindrom nefrotic impur se pierd albumine si globuline
Albuminele sczute (< 2 g % - apar edeme)
alfa 2 globulinele i beta globulinele crescute
cretere n band (nu trec prin filtrul glomerular).
gama globuline normale (pur), scazute (impur) si
crescute (in sindromul nefrotic din boli autoimune).
Alte teste:
PT sczute
colesterol crescut (scaderea albuminelor determina cresterea sintezei de globuline de
catre hepatocite, inclusiv lipoproteine => lipidele plasmatice si colesterolul, crescute in
sdr. nefrotic pur).
IV. MODELE PROTEICE

Hepatita acuta modificari electroforetice
afectiune inflamatorie difuza a ficatului
poate evolua cu insuficienta hepatica acuta
PT normale.
beta globulinele crescute cresterea IgM (pot migra i n zona alfa 2 i n beta, eventual
asociate cu cresterea IgA n hepatitele alcoolice).
gama globuline crescute (policlonal).
Albuminele - pot fi sczute, n funcie de severitatea afectarii hepatice (au un turn-over de 21

zile, scderea sintezei hepatice poate fi mascat de nivelul de albumine existent n momentul declanrii bolii ).
Transferina (o betaglobulina) creste in hepatita acuta (in special virala) liza
hepatocitara cu eliberare de fier.
IV. MODELE PROTEICE

Hepatita cronica modificari electroforetice
caracterizata prin infiltrare predominant portala (PMN, limfocite si plasmocite) si prin
dezvoltarea anormala a tesutului conjunctiv.
PT normale
beta globuline crescute
gama globuline crescute
Albuminele pot fi sczute in hepatita cronica cu insuficienta hepatica (deficit de

sinteza).
beta globuline sunt crescute n cazul unei hepatite cronice acutizate si ca urmare a cresterii
transferinei (leaga fierul elibeta din hepatocite).
Celelalte benzi sunt normale sau se modifica compensator.
IV. MODELE PROTEICE

Ciroza hepatica modificari electroforetice
Stadiul final al hepatopatiilor cronice.
Evolueaza cu fibroza, necroza hepatocitara
si noduli de regenerare.
Evolueaza cu insuficienta hepatica => deficit
de sinteza a proteinelor.
PT sczute
albumine sczute
beta globuline crescute
gama globuline crescute (policlonal IgG, IgA, IgM)
Ficatul nu mai poate cataboliza Ig imbatranite ; in plus, prin prezenta sunturilor porto-cave,
Ig nu mai efectueaza pasajul hepatic => Ig cresc (hipergamaglobulinemie).
http://quizlet.com/18068736/protein-electrophoresis-flash-cards/
Alfa-1-fetoproteina (AFP)
Valori normale < 6.0 ng/mL
globulina sintetizata in ficat, tractul GI, sacul vitelin;

Rol:
- prezenta fiziologic: la fat, n primul an dup natere si la femeile gravide.
- marker de celule nediferentiate si arata rata de multiplicare dintr-un organ.
Indicatii pentru dozare:
suspiciune de carcinom hepatocelular;
depistarea precoce a carcinomului hepatic in ciroza hepatica;
screening-ul prenatal pentru depistarea afectiunilor de tip anencefalie, spina bifida.
Valori crescute:
- la adult- in afectiuni hepatice benigne/procese de regenerare hepatica/neoplasme;
- traverseaza placenta de la fat la mama si creste foarte mult cand exista malformatii
fetale de tub digestiv si sistem nervos (spida bifida, anencefalie).
Valori scazute:
- cand nu exista celule cu rata crescuta de diviziune (sarcina molara).
http://www.nutricionnatural.info/tipos/alfa-feto-proteina.html
Antigenul carcinoembrionar (CEA)
Valori normale <3.4 ng/mL (nefumatori); <4.3 ng/mL (fumatori).
Glicoproteina produsa in perioada embrionara si fetala de pancreas, ficat, intestin.
La adult se gaseste in cantitati foarte mici in tesutul intestinal, pancreatic si hepatic.
Indicatii pentru dozare:
- neoplasm colorectal, mamar, pulmonar, gastric, pancreatic, ovarian,
- monitorizarea raspuns la tratament,
- indicator al recurentei tumorale si al prognosticului
NB! CEA reflecta masa tumorala nu e recomandat in screening (sensibilitate si
specificitate scazute in stadiile incipiente ale afectiunilor maligne)!
Valori crescute:
- neoplasm colorectal, mamar, pulmonar, gastric, pancreatic, ovaria
- afectiuni inflamatorii intestinale nonmaligne - colita ulcerativa, boala Crohn,
polipoze intestinale, enterita, diverticulita,
- alte afectiuni: pancreatita/hepatita cronica, ciroza hepatica, insuficienta renala,
emfizem pulmonar, afectiuni ale glandelor mamare.
CA 15-3
- detectarea recurentei neoplasmului mamar si monitorizarea raspunsului la tratament.
CA 19-9
- diagnosticul si monitorizarea ADK pancreatic, gastric si tumorilor hepatobiliare;
- diagnosticul si monitorizarea neoplasmului colorectal (al doilea marker dupa CEA)
si ovarian (al doilea marker dupa CA 125).
CA 125
- diagnosticul, tratamentul si aprecierea prognosticului in neoplasmul ovarian.
- la pacientele cu AHC de neoplasm ovarian/mamar - determinarea CA 125 la 6 luni.
- suspiciune de adenocarcinom pancreatic (al 2-lea marker dupa CA 19-9).
TEST
PT
Albumine
Alfa 1
Alfa 2
Beta
Gama
Paraproteine in urina
TEST
PT
Albumine
Alfa 1
Alfa 2
Beta
Gama
Colesterol
Proteinurie
VSH
VALOARE
12,5 g %
35 %
6%
7%
10 %
42 %
Lt k
VALOARE
4,5 g %
18 %
3%
40 %
19 %
20 %
350 mg %
5,2 g %
43mm/1h
VARIATIE
Crescut
Normal
Normal
Scazut
Scazut
Crescut
Crescut
VARIATIE
Scazut
Scazut
Normale
Crescut
Crescut
Normal
Crescut
Prezent
Crescut
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
Fiziopatologie Atlas color, Stefan Silbernagl, Florian Lang, Editura Callisto, 2010.
Mosbys Manual of Diagnostic and Laboratory Tests, Kathleen Deska Pagana, Timothy j. Pagana,
Elsevier, third edition.
Analize de laborator si alte explorari diagnostice, Editura MedicArt, 2007.
Oxford Handbook of Clinical and Laboratory Investigation, Drew Provan, Oxford University Press,
third edition, 2010.
Differential Diagnosis by Laboratory Medicine , a quick reference for physicians, Marks V., Cantor
Th., Mesko D., Pullman R., Nosalova Gabriela , Springer, 2002.
Fiziopatologie - Note de curs si lucrari practice, Daniela Adriana Ion.
Compendiu de fiziopatologie speciala, Badescu M., Ciocoiu M. , Editura Pim, 2001.
Curs de Fiziopatologie Generala , Marcela Dinu, Veronica Colev , Magda Badescu, editia a III-a,
litografia I.M.F. Iasi, 1988.
Pathologic basis of disease ,Cotran R.S., Kumar V., Collins T., eighth edition, Saunders Elservier,
2010.
Essential Pathology, Rubin E., Farber J.L., third edition. Emanuel Rubin, Lippincott Williams &
Wilkins, 2001.
http://www.copewithcytokines.de/cope.cgi?key=Acute%20phase%20proteins
Multumesc pentru atentie!

LP 1 Proteine - 4.12.2014

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LP 1 Proteine - 4.12.2014

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DE MEDICIN I FARMACIE CAROL DAVILA

Proteinele - substane organice macromoleculare formate din lanuri simple sau

Inflamatie (fizica, chimica, biologica)

Leziuni celulare fragmente celulare

Citokine proinflamatorii (IL-1, IL-6, TNF-)

Proteinele pozitive de faza acuta

Proteinele negative de faza acuta

II. METODE DE INVESTIGARE A

Determinarea proteinelor serice totale

II. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR

II. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR

Indicatii pentru dozarea PT:

II. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR

Hiperproteinemia (PT > 8,5 g/dl)

sindroame de hemoconcentraie (n deshidratari).

II. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR

Hipoproteinemia (PT < 6,5 g/dl)

II. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR

- invers proportionala cu greutatea moleculara,

II. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR

II. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR

Un comportament normal la electroforez = euproteinemie

Albumine : 50 60 % (3,5 5,5 g /dL)

II. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR

Zona albumine i alfa1

II. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR

Rol :transportul hormonilor tiroidieni.

II. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR

II. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR

II. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR

Alfa 1-glicoproteina acid

II. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR

II. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR

II. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR

II. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR

II. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR

- afectiune ereditara - gena anormala = ATP7B (cromozom 13), codifica proteina

Fiziopatologie Atlas color, Stefan Silbernagl, Florian Lang, Editura Callisto,

II. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR

II. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR

Zona beta globuline:

II. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR

2. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR

Glicoproteina (siderofilina, beta1 globulina)

II. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR

Zona gama globuline:

II. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR

II. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR

II. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR

ZONA GAMA GLOBULINE

Proteina C reactiva (CRP)

II. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR

ZONA GAMA GLOBULINE

II. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR

Clase : Ig G, Ig A, IgM, IgD, IgE

Rol: in raspunsul inflamator

II. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR

Metoda permite diferentierea intre homogenitatea sau heterogenitatea

3. ELECTROFOREZA PROTEINELOR CU IMUNOFIXARE II.

II. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR

Peak monoclonal (proliferarea unei singure clone LB):

II. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR

II. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR