Sunteți pe pagina 1din 23

Prevenirea i sancionarea

faptelor de corupie n dreptul


penal romnesc

Doina Livia Stanciu


Judector
nalta Curte de Casaie i Justiie

Starea proprie societilor bulversate de revoluii sau crize sociale de


amploare (aa cum a fost i cazul Romniei n anul 1989 i n perioada ce a
urmat) este determinat de disconfortul social materializat n insecuritatea
ceteanului i a societii.
Privit ca fenomen social, corupia este expresia unor manifestri de
descompunere moral i degradare spiritual; ea reprezint o problem
social complex, ale crei modaliti de manifestare, consecine sociale i
ci de soluionare intereseaz opinia public i nivelul instituionalizat al
controlului social.
Cuvntul corupie vine de la termenul latin coruptio, caracteriznd
o anumit comportare a funcionarului care i comercializeaz, i vinde
atributele funciei i ncrederea acordat de societate, primind n schimb
bani sau alte foloase.
n acest context, fenomenul corupiei include toate faptele i actele
unor subieci de drept care, profitnd de funcia sau poziia social pe care
o ocup, acioneaz pentru obinerea unor avantaje personale, prin
mijloace ilicite, renunnd la respectul fa de lege i moral, ca o reflectare
a strii de decdere a societii.
Corupia este perceput de ctre majoritatea segmentelor din
populaie ca un fenomen deosebit de grav i periculos, care submineaz
structurile de putere i autoritate i se refer, mai ales, la darea i luarea de
mit, primirea de foloase necuvenite i traficul de influen, ntruct
svrirea acestor infraciuni, n care sunt implicai uneori demnitari sau
foti demnitari, reprezentani ai Guvernului, parlamentari, magistrai i
cadre din instituiile care trebuie s apere legalitatea determin, n rndul
populaiei, o percepie negativ asupra credibilitii instituiilor publice.
Obiectivele marii corupii sunt duble: profitul i puterea care se pot
2

realiza numai prin infiltrarea n structurile de stat i utilizarea canalelor


internaionale. Conceput n cel mai popular sens al cuvntului, corupia
reprezint folosirea abuziv a puterii n avantaj propriu.
O dat cu amploarea pe care o capt corupia pe ntreg globul i cu
dezvoltarea public puternic a efectelor acesteia, corupia devine o
problem tot mai vizibil i mai preocupant. n procesul tranziiei
Romniei la economia de pia, fenomenul corupiei a suferit i sufer
modificri cantitative i calitative, manifestate prin dorina avid a
ntreprinztorilor i investitorilor particulari de a obine, n timp scurt,
profituri uriae prin utilizarea unor sume de bani, oferite ca dar
funcionarilor

publici.

Astfel,

majoritatea

infraciunilor

complexe

descoperite n economie privind procesul de privatizare, transferurile


nelegale de capital, sustragerile de mari proporii etc. sunt nsoite de acte
de corupie, comise de multe ori de ctre persoane cu funcii de conducere
sau atribuii de control.
Implicarea n activiti cu caracter privat a unor factori de conducere,
prin nfiinarea direct sau prin intermediari, de firme cu profil similar
unitilor cu capital de stat i parazitarea acestora din urm, au determinat,
de asemenea, numeroase acte de corupie.
Numeroase persoane fizice i juridice, profitnd de imperfeciunile
reglementrilor legale, precum i de insuficienta exercitare a controlului
financiar i fiscal, ignornd regulile elementare de protecie a intereselor
statului, au desfurat i desfoar ample aciuni de contraband i
evaziune fiscal fundamentate pe acte de corupie. Actele de corupie au
sporit considerabil, implicnd funcionari din toate domeniile vieii
economice i sociale, iar pericolul social concret al acestor fapte s-a localizat
n

cuantificarea

unor

prejudicii

patrimoniale

enorme,

produse

patrimoniului public, uneori cu consecine deosebit de grave la nivelul


ntregii structuri economice, ireparabile sau imposibil de evaluat.
Pentru sistemul de drept penal romnesc, corupia este un concept
3

normativ prioritar ce desemneaz nclcarea sau transgresiunea ilegal i


imoral a normelor referitoare la ndatoririle funcionarului public,
agenilor economici sau persoanelor care efectueaz diferite operaii
financiare sau bancare.
Plecnd de la acest neles larg, putem identifica n legislaia penal,
chiar de la nceputul ei i pn n prezent, o serie de incriminri care au
drept mobil un numitor comun, respectiv avantajul material. Termenul de
corupie, cu nelesul de avantaj material a fost introdus n legislaia
romn, o dat cu Codul penal, intrat n vigoare la 1 ianuarie 1969, i reluat
n Legea 83/21 iulie 1992 privind procedura urgent de urmrire i
judecare pentru unele infraciuni de corupie. n vederea mbuntirii
cadrului legal a fost adoptat i Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea,
descoperirea i sancionarea faptelor de corupie care arat care
sunt , infraciunile de corupie, infraciunile asimilate infraciunilor de
corupie i infraciunile n legtur direct cu infraciunile de corupie.
O nou iniiativ legislativ de bun augur s-a dovedit a fi i
nfiinarea Parchetului Naional Anticorupie, prin Ordonana de
Urgen nr. 43/2002, ca organism specializat ce acioneaz la nivel
naional, n cadrul Ministrului Public.
De asemenea, Legea nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele
msuri

pentru

asigurarea

transparenei

exercitarea

demnitilor publice, a funciilor publice i n mediul de afaceri,


prevenirea i sancionarea corupiei i Ordonana de Urgen
nr.

24

/21.04.2004

privind

creterea

transparenei

exercitarea demnitilor publice i a funciilor publice, precum


i

intensificarea

msurilor

de

prevenire

combatere

corupiei, care a modificat i completat Legea nr. 115/1996


pentru declararea i controlul averii demnitarilor, magistrailor,
a unor persoane cu

funcii de conducere i de control i a

funcionarilor publici i Ordonana de Urgen 43/2002


4

privind Parchetul Naional Anticorupie constituie un pas important


n vederea armonizrii legislaiei romneti la exigenele Uniunii Europene,
fiind o lege care a mbuntit reglementrile n materie.
Putem sublinia c prin act de corupie se nelege orice fapt prin care
o persoan ncearc ori reuete s determine un funcionar, aflat n
exerciiul atribuiilor ca, n schimbul unor foloase materiale sau al altor
avantaje necuvenite, s comit un act contrar legii ori ndatoririlor sale de
serviciu sau s favorizeze, n orice mod, persoanele implicate. Drept
urmare, apare ca justificat lrgirea sferei faptelor incriminate n cadrul
acestor categorii de infraciuni n strns legtur cu transparena
activitii economice i cu diversificarea formelor de manifestare a lor.
Recepionat ca un adevrat flagel care tinde s erodeze nsei bazele
instituiilor fundamentale ale statului de drept, corupia, cu profunde
rezonane

internaionale,

constituie

un

fenomen

care

prezent

ngrijoreaz att guvernele, ct i opinia public din ntreaga lume.


Aadar, ntr-o lume confruntat cu probleme diferite i complexe,
activitile de corupie i de obinere a unor sume de bani pe ci ilicite, sunt
tot mai frecvente. Istoria societii umane pune n eviden c
infracionalitatea i corupia, sub toate formele de manifestare (delapidare,
trafic de influen, dare i luare de mit, evaziune fiscal, primirea de
foloase necuvenite) a existat i s-a manifestat cu diverse intensiti, din cele
mai vechi timpuri. Corupia, ca fenomen exist nc din antichitate, fiind un
comportament din cele mai grave, i n acelai timp cel mai rspndit n
detrimentul administrrii treburilor publice de ctre funcionarii publici.
n Romnia au aprut i s-au dezvoltat noi forme de corupie,
specifice tranziiei la economia de pia, manifestate prin diferite mijloace,
cum ar fi: transferuri ilegale de capital i de bunuri, deteriorarea treptat a
patrimoniului public, bancrute frauduloase, scoaterea din ar ilegal a unor
importante valori i bunuri economice aparinnd patrimoniului cultural
naional etc.
5

n prezent, infraciunile de corupie de serviciu sau n legtur cu


serviciul sunt prevzute n primul capitol al Titlului VI (Infraciuni care
aduc atingere unor activiti de interes public sau altor activiti
reglementate de lege) din Codul penal, partea special, intitulat
Infraciuni de serviciu sau n legtur cu serviciul.
Aceste infraciuni dup cum arat denumirea lor, aduc atingere unor
activiti de interes public sau altor activiti reglementate de lege. Aceste
infraciuni, dei sunt numeroase i de o mare varietate, au fost totui
incluse ntr-un titlu unic, deoarece ele prezint o trstur esenial
comun, constnd n aceea c, prin svrirea lor, se aduce atingere unor
relaii sociale de aceeai natur, relaii care privesc activitatea de serviciu
sau regimul stabilit pentru anumite activiti reglementate de lege.
n codul penal sunt incriminate n cadrul acestei grupe urmtoarele
fapte:

abuzul n serviciu contra intereselor persoanelor

abuzul n serviciu prin ngrdirea unor drepturi

abuzul n serviciu contra intereselor publice

abuzul n serviciu n form calificat

neglijena n serviciu

purtarea abuziv

neglijena n pstrarea secretului de stat

luarea de mit

darea de mit

primirea de foloase necuvenite

traficul de influen.

Prin Legea nr. 65 din 1992 s-au adus o serie de modificri n ceea ce
privete infraciunile de corupie; astfel, la infraciunea de luare de mit a
fost introdus variant agravat care se realizeaz atunci cnd fapta a fost
svrit de un funcionar cu atribuii de control, iar la infraciunile de
primire de foloase necuvenite i trafic de influen s-au ridicat limitele
6

speciale ale pedepsei nchisorii.


Prin Legea nr. 161/2003 privind unele msuri pentru asigurarea
transparenei n exercitarea demnitilor publice, a funciilor publice i n
mediul de afaceri, prevenirea i sancionarea corupiei, ce cuprinde unul
dintre

cele

mai

moderne

sisteme

de

reglementare

regimului

incompatibilitii n cadrul statelor europene, salutat de oficialii europeni


s-au adus modificri importante Legii 115/1961 n privina controlului
averilor parlamentarilor, care asigur o mai bun transparen.
Astfel, legea:
-oblig publicarea declaraiilor de avere pe pagina de internet a
instituiei respective;
-oblig actualizarea declaraiei de avere anual n situaia n care
parlamentarii dobndesc anumite bunuri n perioada mandatului;
-n caz de constatare judectoreasc a unei fraude, hotrrea
irevocabil se va publica n Monitorul Oficial , Partea a III-a;
-este permis posibilitatea nceperii unor investigaii de avere n
privina demnitarilor de dup 1989, dac exist dovezi certe c anumite
bunuri ori valori, pe care le au n patrimoniu, au fost dobndite n mod
ilicit;
-nu exist ns n lege norme privind reglementarea conflictelor de
interese n care s-ar putea afla parlamentarii;
Omisiunea este regretabil, avnd n vedere faptul c legislativul este
o autoritate/putere public cu risc de corupie mare (corupie legislativ
state capture n doctrina internaional). n plus, regimul discriminator de
care se bucur parlamentarii este incorect, avnd n vedere rolul teoretic al
acestora ca reprezentani direci ai cetenilor n lupta anti-corupie.
-calitatea de deputat sau de senator este incompatibil cu exercitarea
oricrei funcii publice de autoritate, potrivit Constituiei, cu excepia celei
de membru al Guvernului, precum i cu funciile private de preedinte,
vicepreedinte, director general, director, administrator, membru al
7

consiliului de administraie sau cenzor la societile comerciale, inclusiv


bncile sau alte instituii de credit, societile de asigurare.
Parlamentarii si mentin in continuare puterea de decizie in cadrul
AGA deoarece nu le este interzisa participarea in cadrul acestor organizatii.
In plus, ei pot detine pachetul majoritar si pot face afaceri cu statul fara nici
un fel de restrictie legala in aceasta calitate.
Exista o exceptie de la regula de incompatibilitate de mai sus conform
careia"in mod exceptional, Biroul permanent al Camerei Deputatilor sau
Senatului, la propunerea Guvernului si cu avizul comisiilor juridice, poate
aproba participarea deputatului sau a senatorului ca reprezentant al
statului in adunarea generala a actionarilor ori ca membru in consiliul de
administratie al regiilor autonome, companiilor sau societatilor nationale,
institutiilor publice ori al societatilor comerciale, inclusiv bancile sau alte
institutii de credit, societatile de asigurare si cele financiare, de interes
strategic sau in cazul in care un interes public impune aceasta" (art. 82, al.
2).
Trecand peste faptul c nu exista nici o justificare a impunerii acestei
exceptii, grav este faptul ca nu exista nici un fel de obligatie de transparenta
cu privire la motivele si modalitatea adoptarii unei astfel de masuri
exceptionale. Avand un caracterexceptional, ea ar trebui sa se pastreze in
aceste limite extraordinare, si sa fie facuta publica. Incoerenta acestei
exceptii prezinta un risc ridicat de abuz/coruptie.
Parlamentarilor care sunt in acelasi timp si avocati le este interzis sa
pledeze in cauzele ce se judeca la judecatorii sau tribunale, sau sa acorde
asistenta juridica la parchetele de pe langa aceste instante, in cauze care
vizeaza infractiuni de coruptie, infractiuni asimilate celor de coruptie,
infractiuni impotriva intereselor financiare ale UE etc. De asemenea,
avocatului parlamentar ii este interzis sa pledeze in cauze comerciale sau
civile impotriva statului, autoritatilor sau institutiilor publice.Aceasta
prevedere este binevenita, avand in vedere problemele de conflict de
8

interese ridicate de dubla calitate avocat-parlamentar. Totusi, este de


neinteles de ce interdictia se opreste la nivelul tribunalelor, cand exista alte
doua trepte de judecata - Curtea de apel si Curtea Suprema de Justitie?
Omisinea este mult prea vadita pentru a putea fi categorisita drept
intamplatoare. Acest lucru este cu atat mai grav cu cat caile de atac omise
sunt cele mai importante intr-un proces si au un potential ridicat de a
implica acte de coruptie. Teoretic, ar putea exista o situatie de exceptie in
care parlamentarul avocat sa isi pledeze propria cauza. Desi este putin
probabil sa se intample asa ceva, situatia ipotetica de exceptie ar putea avea
potential de coruptie tocmai in astfel de cazuri de
implicare a parlamentarilor avocati ca parte in proces. Asadar, chiar intr-o
astfel de ipoteza cu o probabilitate foarte mica, institutirea de exceptii este
indezirabila.
Nu exista modalitati de control a veridicitatii declaratiilor de avere
sau asituatiilor de incompatibilitate ale deputatilor sau senatorilor.
Astfel de scapari ale legii risca sa faca inutile prevederile normative
ale acesteia cu privire la respectarea incompatibilitatilor sau cu privire la
veridicitatea declaratiilor de avere. Eventualele neconcordante, omisiuni
sau chiar declaratii mincinoase nu vor putea fi surprinse decat in mod
intamplator sau prin reclamatii (ori delatiuni) din partea unor terti, ceea ce
implica un risc de santaj/coruptie.
Ca o concluzie, dei Legea 161/2003 aduce n privina legislativului
modificari pozitive legate in mod special de transparenta, este marcat nc
de omisiuni si exceptii vadite, foarte greu explicabile, fapt care nu rezolva
problema riscului de coruptie in cadrul acestuia. Aparent, legea este
proiectata pentru a favoriza situatia parlamentarilor. Drept urmare,
legislativul ramane si dupa intrarea in vigoare a acestei legi, un pilon de
integritate cu o structura precara.
Daca adaugam faptul ca nu s-a luat o hotarare in privinta modului de
alegere a parlamentarilor, in sensul responsabilizarii lor nemijlocite fata de
9

electorat, putem concluziona ca fara schimbari substantiale, puterea


elementara a oricarui sistem democratic legislativul- va fi grevat de riscuri
de coruptie majore.
n privina executivului, Legea 161/2003 amendeaz Legea 115/1999
privind responsabilitatea ministeriala, permitand oricarui cetatean sa se
adreseze primului-ministru, Procurorului General al Parchetului de pe
langa Curtea Suprema de Justitie sau Procurorului General al Parchetului
National Anticoruptie, daca are cunostinta despre savarsirea unei fapte
penale de catre membrii Guvernului in exercitiul functiei lor, in scopul
sesizarii Presedintelui Romaniei. Acesta din urma, hotrrre asupra
raportului prezentat de Comisia Special de Investigare

i dispune

comunicarea soluiei catre mass media.


Acest amendament imbunatateste accesul cetatenilor la lupta anticoruptie si stimuleaza participarea lor la dezvaluirea eventualelor acte de
coruptie. In mod special, acorda societatii civile, mass media, capacitatea
de a se implica in mod efectiv in combaterea actelor de coruptie si a
persoanelor implicate.
Totodat, Legea 161/2003 a modificat

Legea 78/2000 pentru

prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, introducand


noi infractiuni de coruptie la adresa fondurilor europene, care vizeaza in
principal folosirea improprie a acestora.
Aceasta masura este un raspuns la adresa criticilor privitoare la
modalitatile de utilizare a fondurilor europene in Romania. Totusi, Corpul
de Control al Guvernului detine monopolul verificarii sesizarilor primite in
legatura cu fraudele la adresa fondurilor europene. In plus, se creeaza un
conflict de jurisdictie, deoarece si Comisia Speciala de Control a
reclamatiilor privitoare la savarsirea de acte de coruptie de catre membrii
guvernului are atributii in aceasta materie, lucru care nu este clarificat.
Pe de alt parte, legea extinde jurisdictia faptelor de coruptie la
manageri, directori, auditori, controlori, administratori la orice companie
10

de stat sau privata, sau regii autonome, la oficialii romani care isi
desfasoara activitatea la organizatii internationale, in Romania sau n
strainatate, precum si asupra functionarilor straini care isi desfasoara
activitatea in Romania. Asadar, legea extinde conceptul de coruptie si la
anumiti functionari din domeniul privat, in conformitate cu practica
internationala.
Totodat, legea anuleaza prevederea anterioara privitoare la faptul ca
notificarile anonime nu sunt luate in consideratie, insa nici nu cere
organului de control sa le verifice in mod obligatoriu.
Noua prevedere acorda o putere de discretie controlorilor, un spatiu
de manevra care poate consitui o zona cu factor de risc pentru coruptie.
Tinand seama de faptul ca aceasta lege are un caracter public prin
excelenta, existenta unor norme supletive la indemana unor autoritati de
investigatie nu face altceva decat sa le acorde acestora o putere
discretionara, deci sa creeze un risc de coruptie chiar in randul autoritatii
anticoruptie.
Legea 161/2003 aduce amendamente importante

Legii 115/1996

respectiv:
-Oblig publicarea declaratiilor de avere ale membrilor guvernului pe
website-ul respectivei institutii sau in Monitorul Oficial, Partea a III-a. De
asemenea, concluziile Comisiei de Control rezultate ca urmare a
investigatiilor declansate, sau, dupa caz, a deciziilor finale ale instantelor in
cazuri de diferente nejustificate de avere, se publica in Monitorul Oficial,
Partea a III-a.
Aceasta masura este de natura a asigura o transparenta obligatorie a
averilor demnitarilor, lucru care va implica o mai buna informare a
publicului cu privire la cei care ii conduc sau reprezinta, deci o
imputernicire a cetatenilor in relatia cu statul si reprezentantii acestuia, sub
conditia evidenta ca acestia din urma sa foloseasca acest drept ca atare.

11

Este de apreciat includerea n varianta final a legii a cerinei declarrii


obligaiilor patrimoniale ce depesc 10.000 Euro.
Forma iniial a legii era lacunarea deoarece cerea declararea
depozitelor sau a creanelor care depesc 10.000 Euro. Ea a fost
modificat n sens pozitiv prin Ordonana de Urgen nr. 40 din 2003 prin
obligarea parlamentarilor la declararea cuantumului averilor care depesc
10.000 Euro n total.
n privina conflictelor de interese pentru functionari publici sunt
de evideniat urmtoarele aspecte:
Definitia conceptului juridic de conflict de interese este limitata sau
incompleta, deoarece se reduce doar la aspectele materiale avute in vedere
de functionar sau oficial, si care ar putea afecta decizia sa. Totusi exista si
interese personale de natura nepatrimoniala care ar putea afecta
obiectivitatea deciziei sale si care nu vor intra in categoria conflictelor de
interese. De asemenea, legea se limiteaza doar la interesele imediate ale
functionarului sau oficialului in cauza, omitand interesele rudelor acestuia.
Definitia este asadar limitativa, atat cantitativ, cat si calitativ. Din punct de
vedere cantitativ, ea nu acopera situatia in care rude sau alte persoane
apropiate functionarului ar avea interese legate de activitatea publica a
acestuia din urma si, prin urmare, ar putea sa determine o alterare a
deciziilor
publice in conformitate cu scopurile lor. Din punct de vedere calitativ,
definitia nu include interesele de ordin nepatrimonial ale functionarului,
care pot fi si ele determinante in luarea deciziilor administrative.
Cu privire la eventualele conflicte de interese ale membrilor
guvernului, sau altor membri ai administratiei centrale si locale, legea
introduce dreptul oricarui cetatean de a notifica Primului Ministru orice
situatie de acest gen. Ulterior,cetateanului i se va comunica in scris
modalitatea de rezolvare a reclamatiei privind existenta unui conflict de
interese in cadrul guvernului sau administratiei centrale sau locale.
12

Potrivit art . 72 din lege se cere membrilor Guvernului, secretarilor si


subsecretarilor de stat, prefectilor si subprefectilor, sa se abtina de la
emiterea de acte administrative sau de la incheierea de acte juridice sau
chiar de la participarea la luarea unei decizii in exercitarea functiei publice
de autoritate, care produc un folos material pentru sine, pentrul sotul ori
rudele sale de gradul I.
Prevederea nu urmeaza in totalitate Recomandarea Consiliului
Europei R (2000) 1010 deoarece opreste incompatibilitatea privind
emiterea de acte administrative sau incheierea de acte juridice la rudele de
gradul I, in timp ce prevederea europeana mai sus mentionata se refera la
membrii familiei in general.
Asadar, rudele de gradul al II-lea nu sunt excluse din categoria
persoanelor in favoarea carora ar putea fi emise acte administrative sau
incheiate contracte, desi aceastea ar putea avea o influenta majora asupra
functionarului in cauza.
Emiterea de acte normative constituie o exceptie de la aceasta regula.
Aparent, exceptia cauta sa evite situatia in care un functionar sau
oficial ar fi pus in imposibilitatea de a adopta anumite acte normative,
datorita incompatibilitatii generate de includerea rudelor acestuia in
categoria subiectilor acelei legi care ar putea astfel beneficia de prevederile
ei. Totusi, legea omite situatiile in care oficialul care are autoritatea de a
emite acte normative, se prevaleaza de exceptie doar in scopul gratificarii
unui apropiat sau chiar pe sine insusi. Astfel, scopul teoretic de ordin
general al legii s-ar circumscrie in primul rand unor interese particulare,
deturnand ratiunea de a exista a legii.
Asadar, intrebarea fireasca care decurge din acest amestec de regula
si exceptie este urmatoarea: care interes public va fi mai important, cel
pentru care este instituita exceptia sau cel pentru care este instituita
regula?! Legea nu vine sa clarifice o astfel de situatie ipotetica, i nu gaseste

13

de cuviinta sa ceara in mod imperativ o cuvenita transparenta a situatiilor


care reclama apelul la exceptie.
Nu exista prevederi vizand monitorizarea aleatorie sau sistematica a
eventualelor conflicte de interese. Procedura de control se institutie numai
pe baza de notificare de catre o terta persoana.
Situatia este similara cu cea eferitoare la modalitatile de monitorizare
a veridicitatii declaratiilor de avere.
O prevedere importanta este cea cuprins n art. 75 care acorda
oricarei persoane care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intrun interes legitim ,ca urmare a existentei unui conflict de interese, dreptul
de a se adresa instantei de judecata competente.
Acest fapt va imputernici cetateanul cu posibilitatea de a se opune
situatiilor de abuz de acest gen din partea administratiei, cu conditia de a fi
informat suficient cu privire la aceasta si de a actiona in conformitate cu
dreptul sau.
In privinta incompatibilitatilor, membrii guvernului, secretarii si
subsecretarii de stat sunt incompatibili cu orice alte pozitii publice sau
private, cu exceptia celei de parlamentar. Totusi, legea prevede o exceptie
prin care Guvernul poate aproba participarea lor ca reprezentanti ai
statului in adunarea generala a actionarilor ori ca membri in consiliul de
administratie al regiilor autonome, companiilor sau societatilor nationale,
institutiilor publice ori al societatilor comerciale, inclusiv bancile sau alte
institutii de credit, societatile de asigurare si cele financiare, de interes
strategic sau in cazul in care un interes public impune aceasta. Trecand
peste motivele vagi ale instituirii acestei exceptii, ceea ce este important de
subliniat este faptul ca aceasta exceptie este institutita fara garantii de
transparenta in privinta implementarii ei. Asadar, ar fi fost necesar sa se
stipuleze foarte clar obligativitatea publicitatii acestor situatii si a motivelor
care au condus la aplicarea exceptiei.

14

Prefectii, subprefectii, trebuie sa respecte aceleasi prevederi de


incompatibilitate ca si membrii Guvernului mentionati anterior.
Toti oficialii trebuie sa declare la momentul ocuparii functiei publice
ca ei respecta prevederile de incompatibilitate.
n concluzie, n privina executivului Legea 161/2003, desi aduce
imbunatatiri evidente la cadrul anterior, contine frecvente omisiuni si
neclaritati, care creeaza posibilitati de coruptie.Pentru aceste motive,
pilonul 'Executiv' se prezinta ca o entitate partial neprotejata de riscurile
coruptiei, mai ales la nivel inalt si foarte inalt.
n privina Justiiei, legea detaliaza categoriile de incompatibilitati
adresate magistratilor, adaugand un plus de precizie fata de reglementarile
anterioare, prevazute in Legea 92/1992. Astfel, magistratilor le este
interzis:
s desfoare activiti de arbitraj n litigii civile, comerciale sau de
alt natur;
s aib calitatea de asociat, membru n organele de conducere,
administrare sau control la societi civile, societi comerciale, inclusiv
bnci sau alte instituii de
credit, societi de asigurare sau financiare, companii naionale, societi
naionale ori regii autonome;
s desfoare activiti comerciale, direct sau prin persoane
interpuse;
s aib calitatea de membru al unui grup de interes economic ( Art.
102).
Detalierea incompatibilitatilor adresate magistratilor reprezinta un
punct pozitiv al acestei reglementari, desi astfel de incompatibilitati erau
prevazute, in mod generic, in legislatia veche. In plus, ele nu au fost
considerate o problema in rapoartele Comisiei Europene.

15

Legea stipuleaza, in mod expres obligatia magistratilor de a nu se


subordona scopurilor si doctrinelor politice (Art. 103), lucru care era numai
subinteles in legea veche.
Este impus totodat, obligaia magistrailor de a reclama orice
ingerinta n actul de justiie de natur politic sau economic, din partea
unei persoane fizice sau juridice ori a unui grup de persoane (Art. 107).
Aceste doua cerinte, insotite de sanctiuni disciplinare

pentru

nerespectarea lor, constituie un pas important pentru asigurarea unei


independente decizionale a magistratilor. Totusi merita observat faptul c
se ncearc asigurarea independenei magistrailor prin scoaterea acestora
de sub tutela executivului, lucru cerut de altfel de muli ani de Rapoartele
de progres ale Comisiei Europene. Acest lucru nu poate fi realizat dect
printr-o schimbare de lege fundamental, care este deja proiectat , i care
va modifica modalitatea de numire, promovare , sancionare i demitere a
judectorilor.
Pe de alt parte legea a mbuntit cadrul legal necesar pentru
prevenirea si controlul coruptiei si armonizarea legislatiei nationale cu
prevederile Conventiei penale privind coruptia a Consiliului Europei,
ratificata de Romnia prin Legea nr.27/2002 si Conventia privind protectia
intereselor financiare ale Comunitatilor Europene si Protocoalele sale
aditionale, elaborate n baza articolului K.3 din Tratatul Uniunii Europene.
Legea

cuprinde

dispozitii

privind

incriminarea

faptei

cumparatorului de influenta, largirea sferei persoanelor care savrsesc


fapte de coruptie, infractiuni mpotriva intereselor financiare ale
Comunitatilor Europene, majorarea termenelor de prescriptie a raspunderii
penale pentru infractiunile de coruptie si infractiunile mpotriva intereselor
financiare ale Comunitatilor Europene si constituirea obligatorie a
completelor specializate n judecarea faptelor prevazute n Legea
nr.78/2000, formate din 2 judecatori.

16

scopul

nlaturarii

birocratiei,

prevenirii

coruptiei

si

comportamentului arbitrar ori abuziv din partea magistratilor si


personalului auxiliar, Ministerul Justitiei a procedat la identificarea
sectoarelor vulnerabile si a factorilor de risc existenti n interiorul justitiei,
respectiv: cetatenia, relatiile cu publicul, activitatile economice, de investitii
si administrative, resursele umane si organizare, activitatile judiciare,
penitenciarele, grefele si arhivele, birourile de carte funciara, activitatea de
repartizare a cauzelor.
nca din anul 2001 au fost luate masuri cu caracter administrativ
pentru prevenirea actelor de coruptie si ntarirea disciplinei n rndul
magistratilor si personalului auxiliar. Masurile privesc redefinirea, n
cadrul noului Regulament, a sistemului de selectie, numire si promovare;
cresterea rolului controlului si sporirea exigentei n evaluarea si
sanctionarea abaterilor disciplinare si a faptelor de natura penala; ridicarea
nivelului de pregatire profesionala; mbunatatirea conditiilor de lucru prin
construirea de noi sedii pentru instante si parchete; asigurarea unei
salarizari corespunzatoare.
Masurile specifice de stopare a birocratiei constau n instituirea, prin
ordinul ministrului justitiei nr.854/2002 a unor norme stricte si clare
privind modul de acordare a audientelor, de primire si rezolvare a petitiilor,
care sa asigure adoptarea n termen a unor solutii legale si temeinice.
A fost nfiintat Secretariatul Tehnic care asigura evidenta si circulatia
unitara a documentelor n cadrul institutiei si a fost instituit un sistem
informatizat de evidenta a accesului n minister.
Serviciul

de

informatii

si

protectie

anticoruptie

din

cadrul

Ministerului Justitiei a asigurat, prin valorificarea eficienta a informatiilor,


o protectie anticoruptie reala, de natura sa garanteze caracterul echitabil al
actului de justitie si sa previna coruptia n rndul magistratilor.
n vederea prevenirii si controlului faptelor de coruptie, ntr-un
domeniu auxiliar justitiei care este cel al medicinei legale, prin Ordonanta
17

Guvernului nr.57/2001 pentru modificarea si completarea Ordonantei


Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activitatii si functionarea
institutiilor de medicina legala, a fost adoptat un set de masuri avnd ca
scop sporirea controlului, mbuntirea sistemului de numiri pentru
funciile de conducere i ntrirea legalitii n activitatea de medicin
legal.
Aparitia unor noi forme de criminalitate precum: spalarea banilor,
criminalitatea organizata, criminalitatea informatica si traficul de persoane
au impus o reactie legislativa prompta, care sa determine ntarirea
actiunilor de prevenire si control a criminalitatii, n general si a
criminalitatii organizate, economico-financiare si coruptiei, n special.
Legea nr.656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor
contribuie la armonizarea legislatiei interne cu prevederile Conventiei
europene privind spalarea,

depistarea, sechestrarea si confiscarea

produselor infractiunii, ratificata de Romnia prin Legea nr.253/2002 si


ale Conventiei O.N.U. mpotriva criminalitatii organizate transnationale,
ratificata prin Legea nr.565/2002. Potrivit noii legii, spalarea banilor este
incriminata indiferent de natura infractiunii din savrsirea careia provine
bunul.
n vederea reprimarii actelor de criminalitate organizata, prin Legea
nr.565/2002 a fost ratificata Conventia O.N.U. mpotriva criminalitatii
transnationale organizate si cele doua protocoale aditionale semnate de
Romnia, ceea ce a impus elaborarea unui act normativ care sa asigure
crearea cadrului juridic corespunzator n domeniu si transpunerea n
dreptul intern a prevederilor documentelor juridice internationale
mentionate.
Programul PHARE 1999 de ntrire a capacittii institutiilor statului
de lupt mpotriva coruptiei si a criminalittii organizate este o dovad a
faptului c Romnia acord prioritate prevenirii i combaterii corupiei.

18

Programul are dou componente: una de nfratire institutional si a


doua de investitii.
Pentru prima component, de nfratire, a fost aleas Spania ca stat
partener din cadrul Uniunii Europene. Conventia de nfratire a fost
semnat n august 2001.
O importanta parte din activitatile prevazute n conventie s-a referit
la evaluarea cadrului legislativ si institutional anticoruptie, propuneri de
mbunatatirea legislatiei n materie. Partenerii spanioli au fost implicati n
elaborarea proiectelor de legi cu impact asupra combaterii coruptiei;
printre acestea se evidentiaza Ordonanta de Urgent privind Parchetul
National Anticoruptie (OU 43/2002, M Of. 244/11.04.2002 ), aprobata
prin Legea nr. 503/2002.
Corupia nu trebuie privit ca fenomen singular, separat, ea fiind ntro strns corelaie cu o serie de mecanisme distructive i de dereglare
politic, economic, normativ i moral, dovedind prin aceasta o sfidare la
adresa ntregii societi.
Analiza fenomenului corupiei trebuie fcut din perspective
multiple, nu numai juridice, ci i criminologice, sociologice, psihologice etc.
Corupia apare ca fiind comportamentul care deriv de la ndatoririle
normale ale unui rol public sau violeaz legi mpotriva exercitrii
anumitor tipuri de influen: mit, nepotismul, deturnare de fonduri.
Corupia ncepe cu ascunderea sau deformarea realitii, pentru a
obine anumite rezultate la care nu se poate ajunge promovnd adevrul i
continu cu plasarea n posturi i promovare a rudelor, prietenilor, inclusiv
amicilor politici. Ea este urmat de darea i primirea de foloase
patrimoniale sau de alt natur pentru obinerea unor drepturi cuvenite,
pentru ca la un nivel superior sa se recurg la darea sau primirea unor
foloase patrimoniale pentru obinerea unor drepturi sau avantaje
necuvenite.
19

Analiza criminologic a fenomenului corupiei i propune


identificarea,

explicarea

prevenirea

cauzelor

obiective

(sociale,

economice, politice i culturale) i subiective (legate de personalitatea


individului) care contribuie la naterea i evoluia acestui fenomen.
Cauzele obiective pot fi att generale, marcate de costul ridicat al
vieii, lipsa de elasticitate a politicii fiscale, ct i speciale, cum ar fi cele
politice, administrative etc. Cauze de ordin politic ar fi: lipsa autoritii
puterii politice, incapacitatea guvernanilor de a sanciona abaterile
guvernanilor. Cele juridice se refer la ineficiena legilor conjugat cu lipsa
de fermitate n aplicarea acestora, devansarea juridicului de realitatea
infracional i slaba motivare financiar a membrilor organelor juridice.
Dintre cauzele administrative putem enumera: existena unui sistem
birocratic complicat, greoi, controlul insuficient i ineficient.
n categoria cauzelor socio-culturale intr automatizarea excesiv a
societii i existena mentalitii conform creia individul care acioneaz
cu succes la limita sau mpotriva legii, este apreciat, precum i tolerana
fa de mica corupie ca dovad de respect, recunotin i bun cretere
fa de funcionarul public.
Cauzele subiective in de personalitatea individului. Omul este un
produs al mediului i i elaboreaz contient atitudinea fa de acest
mediu, dar la aceast atitudine contribuie i particularitile personalitii
sale. n consecin, cauzele de ordin subiectiv trebuie cutate n modul in
care indivizii au perceput i asimilat informaiile perturbante aprute n
contextul schimbrii sociale. Indivizii cu o accentuat orientare antisocial
a personalitii, chiar cu antecedente penale, au perceput schimbarea ca pe
o excelent oportunitate pentru svrirea unor fapte antisociale orientate
spre profit. Constatnd c pot opera fr team, ei s-au dovedit abili i
inventivi. Actele lor infracionale constituie rezultatul unei stri de frustrare
pe un fond psihologic marcat de spiritul de competiie i dorina de a tri
mai bine, n condiiile n care societatea a valorizat ideea bunstrii
20

personale, dar nu a oferit mijloace legale, pentru a face posibil aceast


stare.
n ceea ce privete metodele folosite de infractori, din cercetrile
efectuate rezult c, pentru intrarea n posesia unor sume de bani sau alte
foloase materiale, elementele necinstite utilizeaz n principal urmtoarele
metode:

pretind i primesc, direct sau prin intermediari, diferite foloase de


la persoanele crora sunt obligate a le ndeplini cererile conform
atribuiilor de serviciu (eliberri de acte, executarea unor lucrri,
etc.) sau de la persoanele care urmeaz a rspunde material sau
penal n cazul cnd funcionarul i-ar ndeplinii n bune condiii
atribuiile de serviciu (constatarea unor lipsuri sau plusuri n
gestiune, abuzuri n exercitarea profesiunii, executarea de
controale etc.);

prin invocarea unor motive mai mult sau mai puin reale
tergiverseaz rezolvarea celor solicitate, determinndu-i prin
aceasta pe solicitani s le dea bani sau alte foloase materiale;

creeaz impresia c pentru ndeplinirea actului este necesar s


depun un efort n plus, l favorizeaz pe cel n cauz fa de alte
persoane ori ncalc legea prin rezolvarea favorabil a celor
solicitate;

pretind, pentru ncheierea unor contracte, efectuarea unor prestri


de servicii ori intervenii la organele puterii de stat, aa-zisele
comisioane pe care le depun n conturi personale.

Avnd n vedere ascensiunea fenomenului de corupie n prezent, se


impune o reglementare distinct a faptelor de corupie, cu instituirea unor
msuri adecvate de prevenire i combatere a tuturor faptelor ce se pot
circumscrie noiunii de corupie.
Nu n ultimul rnd, nlturarea corupiei presupune msuri de ordin
21

educaional, respectiv eliminarea mentalitii de tip orientalo-balcanic i a


toleranei fa de mica corupie, perceput de opinia public drept o dovad
de bun cretere i recunotin fa de funcionarul care ndeplinete un
act conform atribuiilor sale.
n prezent, n Romnia se manifest o preocupare sporit fa de
acest fenomen, concretizat n crearea de organisme specializate, nsprirea
sanciunilor, cooperarea cu alte ri i organisme internaionale.

22

23