Sunteți pe pagina 1din 13

Proiect la disciplina : Finante

Studiu de caz
Antibiotice S.A.

Student : Munteanu Claudiu


Numar Matricol : 31040701SL110902
Grupa : 2421
1

Cuprins
1. Prezentarea general a ntreprinderii pe care se face studiul (obiect
de activitate, piaa i concurena)
2. Structura surselor de finanare (pentru ultimele trei exerciii
financiare)
3. Analiza mutaiilor n structura capitalului propriu i a factorilor de
influen (pentru ultimele trei exerciii financiare)
4. Analiza mutaiilor n structura resurselor mprumutate (pentru
ultimele trei exerciii financiare)

Cap 1. Prezentarea general a ntreprinderii pe care se face


studiul (obiect de activitate, piaa i concurena)
Istoric
1955-1959 - In luna decembrie 1955 lua fiinta prima companie farmaceutica din Romania si din
sud-estul Europei care producea penicilina descoperita de Alexander Fleming. La acea data,
compania purta numele de Fabrica Chimica nr. 2 Iasi. Patru ani mai tarziu, intra in functiune
sectia de fabricatie a streptomicinei si incepea productia de unguente, creme si supozitoare.
1960-1977 - Sunt dezvoltate fluxurile tehnologice de fabricare a substantelor active
(eritromicina, oxitetraciclina, tetraciclina, grizeofulvina, sinerdol, lizina). Antibiotice devine in
aceasta perioada singurul producator de produse sterile pentru uz parenteral (injectabile) din
Romania. Obtinerea in anul 1977 a autorizarii acordate de organismul regulator american Food
and Drug Administration pentru fluxul de Streptomicina deschide portile pietei internationale.
1977-1989 - In anii '80 Antibiotice exporta deja 50% din productia realizata. Substantele active
fabricate la Iasi deveneau astfel componenta de baza pentru o gama larga de medicamente
fabricate de producatori atat din tara cat si de producatori din intreaga lume. In aceeasi perioada
au fost inregistrate 44 de brevete de inventii in domeniul farmaceutic si au fost aplicate in
procesul de fabricatie circa 600 de inovatii tehnologice.
1990 - Ca urmare a modificarilor survenite la nivel macroeconomic, conducerea companiei
reorienteaza productia de medicamente. In portofoliul firmei, produsele finite castiga astfel locul
principal, substantele active fabricate in aceasta perioada fiind utilizate pentru dezvoltarea de noi
forme farmaceutice. In scurta vreme, se introduc in productie peste 30 de produse farmaceutice
care plaseaza compania ieseana in topul producatorilor de antiinfectioase din Romania.
1993-1997 - In aceasta perioada se fac investitii majore de peste opt milioane de euro in scopul
retehnologizarii si achizitiei de echipamente moderne si competitive. Antibiotice urca in topul
primilor cinci producatori mondiali de penicilina si derivati de penicilina.
1997-2000 - Preocupata de calitatea produselor sale, compania implementeaza incepand cu 1997,
un sistem performant de asigurare a calitatii ce implica controlul strict al proceselor de fabricatie.
Astfel, in 1999, Antibiotice devine primul producator din Romania care este certificat Good
Manufacturing Practice (GMP) pentru fluxul de pulberi pentru medicamente injectabile. Evolutia
financiara ascendenta a determinat ca firma sa inregistreze o performanta notabila: cotarea la
Bursa de Valori din Bucuresti.
2000-2004 - Investitiile continue in cercetare, in instruirea oamenilor, in calitate, precum si in
modernizarea fluxurilor de fabricatie si a spatiilor de lucru au facut din Antibiotice o companie
profitabila, dinamica, cu o crestere economica sanatoasa. In ultimii cinci ani de activitate, nivelul
profitului brut a ajuns la 5,2 milioane de euro, cu 173% mai mare decat nivelul atins in anul
2000.

2005 Antibiotice lanseaza o noua identitate de brand corporatist, odata cu aniversarea a 50 de


ani de activitate. Incepand cu luna decembrie a acestui an, compania are un nou logo si un nou
slogan care reflecta transformarile masive produse la nivel organizational, tehnologic si cultural
in cadrul companiei Antibiotice.
2006 - Sistemul de Management al Calitatii la Antibiotice este certificat ISO 9001:2000
pentru domeniul fabricatiei de produse farmaceutice de catre LLOYDS REGISTER QUALITY
ASSURANCE.
Compania Antibiotice si-a dezvoltat propriul Centru de Evaluare a Medicamentului, in urma unei
investitii de peste un milion de Euro.
Decizia de a investi in propriul Centru de Evaluare a Medicamentului (CEM) a rezultat din
necesitatea de a realiza in cadrul companiei studiile clinice de faza I si in special studiile de
bioechivalenta.
Valoarea sistemului de calitate implicat in fabricarea substantei active Nistatina produsa de
Antibiotice a fost reconfirmata de autoritatea americana in domeniul medicamentului, Food and
Drug
Administration
(FDA).
2007 - Compania Antibiotice a obtinut recunoasterea implementarii Sistemul de Management
Integrat (calitate, mediu, sanatate si securitate in munca) fapt care arata inca o data determinarea
companiei de a se dezvolta durabil, avand in plan central orientarea catre satisfactia clientilor
2009 - Primele forme finite de medicamente destinate exportului in SUA (patru doze de
Ampicilina injectabila) obtin autorizarea FDA.
2010 - In luna iunie are loc prima livrare de produse finite (medicamente injectabile) pe piata
Statelor
Unite
ale
Americii.

Obiect de activitate a firmei Antibiotice S.A.


Obiectul de activitate al firmei Antibiotice S.A. este de producere si comercializare de
medicamente prin biosinteza si semisinteza, diverse forme galenice (unguent si supozitoare),
principii active din plante medicinale si a altor produse chimice; activitate de import-export
produse proprii, alimentare, produse industriale si produse farmaceutice; comercializarea en-gros
si en-detail pentru produse proprii, produse alimentare, produse industriale si farmaceutice;
prestari servici, intretinere, reparatii,constructii, transport marfuri si persoane intern; activitate de
alimentatie public. Printre cele mai cunoscute marci de medicamente Antibiotice se numara :
Moldamin, Piafen, Cutaden, Sinderdol, Hemorzon.

Piata pe care activeaza Antibiotice S.A.


Aceasta activeaza pe piata interna cat si cea externa. Pe cea interna este liderul pietei in
productia de pulberi injectabile, lider in productia de unguente, creme, geluri si supozitoare,
lider pe domeniul medicamentelor generice cu prescriptie, destinate spitalelor, cu o cot de piata
de 24%. Antibiotice S.A. ocupa locul al 3-lea intre producatorii romani de medicamente generice
cu prescriptie, cu o cota de piata de 9,98% si este producatorul roman al gamei complete de
antituberculoase esentiale. Pe cea externa este o companie de anvergura internationala.
Antibiotice S.A. este unul dintre importanti exportatori romani de medicamente in forma finita si
de Nistina (substanta activa). Pentru aceasta dezvoltarea afacerilor pe pietile Uniuni Europene,
S.U.A. , Rusia si Africii de Nord reprezinta o prioritate in strategia companiei. Antiobitce S.A.
este al doilea producator mondial de Nistatina, cu o cota de piata de 35%, are 70 de produse din
portofoliu inregistrate la export, are 100 de parteneri de afaceri peste tot in lume, detine
certificari internationale de calitate: FDA (Food and Drug Administration) si CoS (certificat de
conformitate emis de European Directorate for the Quality of the Medicines), detine un modern
Centru de Cercetare - Dezvoltare care realizeaza documentatii complete pentru obtinerea de
autorizatii de punere pe piata a medicamentelor (studii de cercetare dezvoltare, studii de
bioechivalenta. intocmire dosar in format CTD).

Concurenta pe care o are Antibiotice S.A.


Concurenta firmei Antibiotice S.A este si pe plan intern si pe plan extern.
Concurenta pe plan intern ar fi companiile nationale de exemplu: Sicomed-Zentiva
Romania, Terapia- Ranbaxy.
Concurenta pe plan extern ar fi marile companii multinationale de exemplu: Pfizer,
GSK, Novartis, Roche etc.

Cap 2. Structura surselor de finanare


(pentru ultimele trei exerciii financiare)
Desfurarea oricrei activiti este condiionat de existena i utilizarea anumitor
mijloace economice specifice (sub form bneasc i material), determinate de particularitile
obiectului de activitate. Aceste mijloace economice se creeaz din diferite surse de finanare,
care pot fi clasificate astfel :

Capital Social
Rezerve
Proprii
Rezultate raportate

Profitul exerciiului

Surse de
finanare

Credite
Strine

mprumuturi prin
emisiune de obligaiuni

Leasing

Datorii comerciale

n cazul Antibiotice S.A. raportul dintre sursele de finanare proprii i strine pentru
ultimile trei exerciii financiare ncheiate arat astfel:

2010

2009

Surse
Proprii
60%

Surse
Straine
40%

Surse
Proprii
55%

Surse
Straine
45%

2011
Surse
Straine
10%

Suse
Proprii
90%

Surse
2009
2010
2011
148.700.845
160.174.654
180.897.122
Surse Proprii
114.252.286
110.652.469
11.524.581
Surse Straine
262.953.131
270.827.123
192.421.703
Total Surse
n baza graficelor de tip pie, n anul 2011, observm o scadere seminficativ a proporiei
surselor straine de finanare din totalul surselor de finanare. n anul 2010, proporia surselor
straine este relativ egal cu proporia din anul 2009. Pe durata ultimilor trei ani se observ un
trend de cretere al proporiei surselor proprii n totalul surselor de finanare i, respectiv, un
trend de scadere a ponderii surselor straine n structura surselor de finanare per total.

Structura surselor de finanare proprie este caracterizat de urmtorul grafic:


100%
90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%

10%

9%

10%

60%

61%

60%

30%

30%

30%

2009

2010

2011

Capital Social

Anul
Surse Proprii
Capital Social
Rezerve
Profit al exercitiului

Rezerve

2009
148.700.845
45.489.729
91.294.309
11.916.807

Profit al exercitiului

2010
160.174.654
47.765.668
99.869.886
12.539.100

2011
180.897.122
56.800.710
103.797.503
20.298.909

Principala surs de finanare proprie a ntreprinderii o constituie rezervele, a cror


proporie sporete n 2010 fa de 2009 cu aproximativ 1%, ajungnd la 61% din totalul surselor
proprii de finanare. Dei valoric capitalul social se mareste in fiecare an , proporia se pastreaza
aceeasi n 2009-2010-2011. Ponderea profitul exerciiului n structura surselor de finanare totale
ramane constant n anul 2010 fa de anul 2009. n anul 2011 entitatea reuete s-i sporeasc
acest indicator i s-l majoreze cu 1 % n condiiile n care totalul surselor proprii de finanare
sporesc semnificativ valoric. Intreprinderea a obinut profit n ultimele 3 exerciii financiare.

Datorii pe Ts

Credite

Leasing

1%
100%

100%

99%

2009

2010

2011

Surse straine
Leasing
Credite, imprumuturi si emisiuni de obligatiune
Datorii comerciale pe termen scurt

2009
114.252.286
33.137
0
114.219.143

Anul

2010
110.652.469
0
0
110.652.469

2011
11.524.581
0
0
11.524.581

Un tablou bine definit al structurii surselor de finanare poate fi obinut prin urmtorul indicator:

Cap 3. Analiza mutaiilor n structura capitalului


propriu i a factorilor de influen
Finanarea realizat prin apelarea surselor din interiorul su se numete finanare intern
i cuprinde fluxurile de numerar din profitul reinut pentru dezvoltare i din cheltuielile cu
amortizarea suportate de firm.

Anul
Surse proprii
Capital social
Rezerve
* Rezerve leg.
* Rezerve stat.
* Rezerve din
reevaluare
* Alte rezerve
Profit curent

Mrimea absolut
2009
2010
2011
148.700.845 160.174.654 180.897.122
45.489.729
47.765.668
56.800.710
91.294.309
99.869.886 103.797.503
-

Ponderea n totalul
surse de finanare
2009 2010 2011
100% 100% 100%
30%
30%
30%
60%
61%
60%
-

11.916.807

10%

12.539.100

20.298.909

9%

10%

Abaterea absolut

Abaterea relativ

2010/2009

2011/2010

2010/2009

2011/2010

11.473.809
2.275.939
2.575.577
-

20.722.468
9.035.042
3.927.617
-

0%
0%
1%
-

0%
0%
-1%
-

622.293

7.759.809

-1%

1%

n tabel putem observa mutaiile absolute i relative a surselor de finanare proprii pe


durata ultimelor trei exerciii financiare. Cea mai mare pondere n totalul surselor de finanare
proprii, pe durata celor trei ani o dein rezervele. Ponderea lor cunoate o cretere n anul 2010
fa de anul 2009 cu 1%.
n anul 2011, totalul surselor de finanare proprii cresc cu 20.722.468 lei fa de 2010.
Aceast cretere este determinat de majorarea cu 3.297.617 lei a rezervelor i cu 7.759.809 lei a
profitului exerciiului curent. Ponderea rezervelor se micoreaz cu 1%, ntruct valoarea
absolut a capitalului social creste, iar profitul curent crete cu o valoare mai mare dect
rezervele. Aceasta determin o cretere a ponderii profitului exerciiului cu 1% .
Pentru a nelege mai bine modul n care au evoluat i factorii de influen a rezervelor,
respectiv a surselor de finanare per total este necesar s descompunem rezervele pe elemente
componente, i anume:
- Rezerve legale;
- Rezerve statutare sau contractuale;
- Rezerve reprezentnd surplusul realizat din rezerve din reevaluare;
- Alte rezerve.

10

ntruct capitalul social e constant pe durata celor trei exerciii financiare, ultimul factor
care influeneaz mrimea surselor de finanare proprii este profitul net. Profitul net este alctuit
din urmtoarele elemente.
-

Rezultatul din exploatare;


Rezultatul financiar;
Rezultatul din activitatea extraordinar;

Pentru a msura gradul de rentabilitate a investiie fcut de acionari (gradul de


rentabilitate al surselor proprii de finanare) vom utiliza rata rentabilitii financiare.

Analiza surselor de finanare proprii presupune i cercetarea nivelului independenei


financiare a ntreprinderii. Se consider c existena unui capital de cel puin o treime din pasivul
total constituie o premis esenial pentru autonomia financiar a ntreprinderii:

11

Cap 4. Analiza mutaiilor n structura resurselor


mprumutate

Ponderea n totalul
surse de finanare

Mrimea absolut
Anul

Abaterea absolut
2010/200 2011/201
9
0
3.599.81 99.727.88
7
2

2009

2010

2011

2009

2010

2011

Surse
strine

114.252.2
86

110.652.4
69

11.524.58
1

100%

100%

100%

Leasing

33.137

1%

0%

0%

-33.137

114.219.1
43

110.652.4
69

11.524.58
1

100%

3.632.95
4

Datorii
comercia
le pe TS

99%

100%

Abaterea relativ
2010/200
9
2011/2010

0%

0%

-1%

0%

99.127.88
8

1%

0%

n tabel se observ mutaiile survenite n structura surselor de finanare extern, care per
total s-au micsorat cu 3.599.817 lei n anul 2010 fa de 2009 i cu 99.727.882, n anul 2011 fa
de 2010. Datoriile comerciale se micoreaz n anul 2010 fata de 2009 si in 2011 fata de 2010
datoriile comerciale se micsoreaza in proportie de 99%. Aceast modificare considerabil a
structurii surselor de finanare extern este determinat de micorarea cu -3.632.954 lei
datoriilor comerciale pe termen scurt n 2010 fa de 2009 i de 99.127.888 in 2011 fata de 2010
lei.
Scaderea per total a surselor de finanare extern reprezint un fenomen pozitiv, iar
ntreprinderea a luat cele mai bune msuri de micorare a acestor surse straine i a majorat
sursele proprii de finanare i asa i-a asigurat o autonomie financiar.

12

Bibliografie

Adochiei, M., Finanele ntreprinderii, Editura Sylvi, Bucureti, 2000

Bistriceanu, Gh., .a., Finanele agenilor economici, Editura Didactic i


Pedagogic,Bucureti, 2004

Cristea, H., Stefnescu, N., Finanele ntreprinderii, Editura CECCAR, Bucureti, 2003.

Hoanta, N., Finanele firmei, Editura Economic, Bucureti, 2003.

Stancu Ion, Finane, editura Economic, Bucureti 2007

Toma, M.; Alexandru,F., Finane i gestiune financiar de ntreprindere, Editura


Economic, Bucureti, 2003

http://www.antibiotice.ro/

13