Omagiu unui yoghin extraordinar - YOGA SWAMI

Povestirea simpla a unei ntrevederi cu un mare ntelept yoghin ajuns la culmea ilu
minarii spirituale - de Susunaga Weeraperuma
traducere de Gregorian Bivolaru
Aceasta povestire minunata nu se margineste doar sa ne restituie n termeni, desi
clari, adesea poetici, atmosfera traditionala fascinanta a spiritualitatii indie
ne. Ea evoca, de asemenea, datorita multor fapte insolite pe care le prezinta, v
asta si complexa problema a raporturilor dintre spiritualitate si parapsihologie
sau, n cazul de fata, putem spune mai curnd dintre YOGA AUTENTICA si parapsiholog
ie.
Va recomandam sa cititi amplul articol despre Yoga si parapsihologie care a pref
atat aceasta lucrare la aparitia ei n limba romna, pentru a putea ntelege mai bine
semnificatia puterilor paranormale extraordinare ale lui Yoga Swami.
Lecturnd cu atentie aceasta marturie extraordinara, putem astfel sa ntelegem ca pu
terile paranormale uluitoare ale lui YOGA SWAMI, orict de deconcertante ar putea
fi pentru noi, n expresia lor exterioara, n realitate, ele traduceau n mod evident
compasiunea nemarginita pe care el o resimtea din plin pentru unii dintre vizita
torii sai, carora el le citea instantaneu gndurile si le percepea perfect empatic
trairile ca si cum le-ar fi citit ntr-o carte deschisa.
La sfrsitul textului original tiparit, dupa cum am spus n 1970, era indicat ca YOG
A SWAMI intrase n stare de MAHASAMADHI si parasise planul fizic (murise) cu ctiva
ani naintea redactarii acestui text. n aceste conditii, acest SWAMI ceilonez a fos
t si ramne pentru multi dintre noi, gratie exemplaritatii sale spirituale, un con
temporan. Orice yoghin, chiar ncepator, ntelege ca la baza puterilor paranormale s
i a tuturor minunilor pe care le realiza YOGA SWAMI, se afla starea de REZONANTA
cu energiile secrete ale MACROCOSMOSULUI.
Pentru acele rare fiinte, suficient de evoluate spiritual si nzestrate cu intuiti
e si inteligenta, acest text poate sa capete o importanta uriasa n ceea ce prives
te inspiratia interioara si angrenarea autentica pe calea practicii YOGA. Recoma
ndam cu caldura acest text tuturor yoghinilor din Romnia ct si aspirantilor sincer
i catre ABSOLUTUL DIVIN care urmaresc sa atinga desavarsirea pe alte cai spiritu
ale autentice. Fie ca acest text sa le ajute tuturor celor sinceri si daruiti di
vinului sa realizeze ct mai repede starea sublima de ILUMINARE SPIRITUALA.
Profesor YOGA
GREGORIAN BIVOLARU
Nota despre autor: Susunaga Weeraperuma
1. Introducere
2. Oglinda tulburatoare a unui spirit eliberat
3. Conditia prealabila este ndeplinita
4. Maestrul si matura calm gradina
5. Starea de tacere
6.

Nu-mi faceti niciodata un cult!

7. Unicul templu viu se afla n noi nsine

cititi si cteva Gnduri pline de ntelepciune ale lui Yoga Swami, un mare eliberat n a
ceasta viata (jivanmukta)
---------------------------Nota despre autor: Susunaga Weeraperuma
De origine singaleza (din Ceylon
Sri Lanka), Susunaga Weeraperuma si-a parasit
marea insula natala pentru a merge n Anglia sa studieze si astfel el a dobndit la
Universitatea din Londra titlul de licentiat n stiinte economice.
Ca bibliotecar expert, facnd parte din personalul de la British National Bibliogr
aphy, el a lucrat mult timp n bibliotecile publice, guvernamentale si speciale, c
a si la Biblioteca Nationala Britanica de la Muzeul Britanic. Membru al Asociati
ei Bibliotecarilor (Library Association), el este un bibliotecar distins, autor
al mai multor studii n materie, iar unul din articolele sale a fost mentionat n nu
marul din iulie 1973 al Buletinului Bibliotecilor din Franta. El lucreaza actual
mente la Biblioteca Parlamentara din Adelaide (Australia de Sud).
nca din frageda tinerete el era foarte interesat de spiritualitate, aceasta condu
cndu-l la un moment dat sa aiba cu YOGA SWAMI, maestru ceilonez faimos dotat cu p
uteri paranormale stranii, scurta si curioasa ntlnire al carei rezumat plin de nvat
aminte semnificative este mica sa lucrare Omagiu lui YOGA SWAMI , reprodusa aici pe
ntru prima data n limba romna integral. Aceasta relatare este un rezumat extraordi
nar de valoros, caruia, ntr-un mod foarte reprezentativ pentru climatul spiritual
itatii traditionale autentice al Indiei, nu-i lipseste nici finetea psihologica
si nici poezia.
Dupa ntlnirea sa memorabila cu YOGA SWAMI, Susunaga Weeraperuma a nceput sa practic
e intens YOGA si a mai fost profund atras de nvataturile spirituale ale lui Jidu
Krishnamurti, acest indian a carui reputatie internationala este unanim acceptat
a si cu care multi oameni eminenti ai timpului nostru au avut convorbiri pline d
e profunzime spirituala (caruia marele sculptor francez Antoine Bourdelle i-a fa
cut doua busturi remarcabile).
Nu este prin urmare deloc surprinzator ca un bibliotecar de calitatea lui Susuna
ga Weeraperuma este actualmente autorul unei Bibliografii a nvataturilor si vietii
lui Jidu Krishnamurti , cea mai documentata si cea mai cuprinzatoare bibliografie
care a aparut vreodata asupra lui Jidu Krishnamurti (aparuta la Leiden, n 1971).
Ea a facut obiectul unei substantiale si foarte favorabile exegeze a lui Franco
ise Thomazo n numarul din februarie 1977 a Buletinului Bibliotecilor din Franta .
Editia originala engleza a acestei faimoase lucrari despre YOGA SWAMI a fost pub
licata n Anglia n anul 1970 sub titlul Omagiu lui YOGA SWAMI (HOMAGE TO YOGA SWAMI).
---------------------1. Introducere
Chiar n timpul vietii, marele yoghin Yoga Swami avea o reputatie considerabila, a
tt n Ceylon (Sri Lanka), ct si n India, ca fiind un ntelept ce a ajuns cu adevarat la
culmea iluminarii spirituale. Adeptii sai foarte numerosi erau n mod firesc nclin
ati sa-i exagereze uneori realizarile sau extraordinarele sale puteri spirituale
. El era adeseori privit precum cel mai mare ntelept si vizionar spiritual pe car
e lumea orientala l-a cunoscut, de la marele Shankara pna astazi.
Existau, fara ndoiala si sceptici ndrjiti si rautaciosi care nu-l considerau a fi d
ect nca un yoghin banal, dotat cu uluitoare puteri paranormale (siddhis). Dar chia
r aceia care nca se mai ndoiau sau care se ntrebau daca Yoga Swami fusese cu adevar
at, n mod fundamental transformat n sens spiritual, admiteau totusi n unanimitate c
a el avea extraordinare puteri psihice si mentale.

Yoga Swami avea, de asemenea, reputatia unor capacitati remarcabile de clarviziu

ne. Se stia de asemenea ca el putea instantaneu sa dispara dintr-un loc, la voin
ta si chiar sa actioneze (simultan) n mai multe locuri n acelasi timp. Trei dintre
discipolii sai foarte apropiati pretindeau, fiecare sub juramnt, ca l-au ntlnit n a
celasi moment, manifestndu-se aparent fizic, n locuri att de ndepartate unul de altu
l, precum Jaffna (Ceylon), Madras (India) si chiar la Londra n Anglia.
Unul dintre prietenii sai apropiati si amintea unele ntmplari care demostrau ca tot
ce dorea Yoga Swami, att pentru el ct si pentru altii, se realiza imediat sau dup
a un anumit interval de timp. De exemplu, aceasta persoana apropiata l nsotise pe
Yoga Swami la un moment dat ntr-o lunga plimbare pe jos mai multi kilometrii la t
ara, printre niste orezarii. Simtindu-se oarecum nfometat si considernd ca s-a pli
mbat suficient pe jos, Yoga Swami si-a exprimat brusc, n treacat, dorinta de a av
ea imediat la dispozitie o masina pentru a se ntoarce n oras. De-abia si-a exprima
t nsa dorinta si, ca prin farmec, mai multe masini au aparut n acele locuri pustii
si s-au apropiat toate de Yoga Swami. Soferii acestor masini, care nu-l cunoste
au deloc pe acesta au nceput sa-l invite cu totii si chiar sa-l roage pe Yoga Swa
mi sa urce, fiecare insistnd sa vina n masina sa, unii dintre ei disputndu-si chiar
privilegiul de a-i fi folos acestui om sfnt pe care l vedeau pentru prima oara.
n aceasta situatie aparent banala, Yoga Swami a ridicat coplesit si umil bratele
catre cer spunnd ca este efectiv periculos pentru el sa-si mai exprime dorintele.
Mi s-a spus chiar de catre unii discipoli apropiati ai sai, ca persoanele compl
et eliberate spiritual sunt aproape incapabile sa-si mai doreasca ceva doar pent
ru ele n sensul psihologic si egotic al termenului, deoarece egoul lor fiind apro
ape complet dizolvat, dorintele lor omenesti se mai pot referi numai la necesit
ati pur fizice si stringent psihice sau mentale.
Alta data, la sfrsitul uneia dintre rarele vizite ale lui Yoga Swami la Colombo,
o imensa multime de admiratori invadase gara din acest oras pentru a asista cu m
ic cu mare la plecarea sa. Ctiva discipoli cntau, plini de fervoare, imnuri divine
n limba sanscrita si n limba tamil, n timp ce altii i ofereau, plini de dragoste si
recunostinta ghirlande de flori. Se facuse deja trziu si unul dintre prietenii l
ui Yoga Swami i-a atras respectuos atentia asupra necesitatii stringente de a aj
unge la timp la tren pentru a prinde la ora plecarii trenul. Nu te nelinisti, i-a
raspuns zmbind sagalnic Yoga Swami, pe un ton calm. Trenul nu va putea pleca far
a mine .
n acea seara, cu adevarat, ntr-un mod cu totul de nenteles pentru mecanici, locomot
iva trenului n cauza a avut pana, iar trenul nu a putut pleca la ora sa exacta. D
upa ce si-a salutat toti prietenii si admiratorii fara graba, Yoga Swami s-a dec
is n sfrsit sa urce n tren si sa intre n compartimentul sau si abia n acest moment tr
enul a putut sa porneasca deoarece EXACT ATUNCI s-a ncheiat reparatia defectiunii
existente la locomotiva.
---------------2. Oglinda tulburatoare a unui spirit eliberat
Cu toate ca auzisem vorbindu-se despre Yoga Swami, existau n mine mai multe moti
ve pentru care nu resimtisem nca niciodata un impuls irezistibil sa merg sa-l viz
itez, pna n momentul ntrevederii mele cu el.
n primul rnd, n acea perioada trebuie sa recunosc sincer ca nu aveam efectiv cu ce
sa platesc calatoria cu trenul pna la Jaffna, care se afla tocmai la extremitatea
nordica a Ceylonului; apoi, eu consideram si atunci ca si acum, ca trebuie sa-l
descoperi pe Dumnezeu sau ADEVARUL SUPREM prin tine nsuti, deoarece n afara ta ni
ci un intermediar, orict de bine intentionat ar fi el, nu te poate ajuta cu adeva
rat, suficient de mult n aceasta privinta. n sfrsit, un alt motiv important pentru
mine era ca Yoga Swami respingea majoritatea vizitatorilor daca nu erau pregatit
i launtric din punct de vedere spiritual.

Multe persoane marginite si comune l considerau din pacate pe Yoga Swami ca pe un

simplu ghicitor, avnd mai ales darul de a face preziceri uluitor de exacte refer
itoare la ceea ce se va ntmpla cu ele n viitor. ntr-o anumita perioada, Yoga Swami a
vea o sumedenie de vizitatori zilnic, care l asaltau permanent din zori si pna-n s
eara. Ei veneau uneori sa-l vada numai pentru a-i prezenta diferite probleme car
e nu aveau nici o legatura cu spiritualitatea, dintre care unele erau banale si
personale.
Cei care erau (n ultima vreme cnd Yoga Swami era mai putin abordabil)
suficient de
privilegiati pentru a fi primiti de el pentru o ntrevedere personala, se conside
rau de obicei de doua ori binecuvntati. Unii dintre cei mustrati pe drept de Yoga
Swami, datorita greselilor pe care nca le mai faceau, se considerau chiar pedeps
iti spiritual.
Cnd Yoga Swami dorea cu tot dinadinsul sa evite
n, era stiut ca putea sa dispara instantaneu sau
u perioade destul de lungi de timp. O explicatie
si n alte nenumarate directii a lui Yoga Swami

un vizitator nedorit sau inoportu

chiar sa devina invizibil pentr
interesanta a conduitei stranii
este urmatoarea.

Constiinta fiintelor umane marginite si comune care se afla n sclavia ignorantei

se gaseste mai mereu ntr-o stare de animatie sau agitatie cu alte cuvinte animate
, care predominant este determinata de karma (sau conditionarile destinice, fata
le pentru cel ignorant) individuala. Aceasta karma nu este altceva dect totalitat
ea reactiilor ce apar datorita actiunilor noastre anterioare ce genereaza nenuma
rate influente subconstiente, psihice si mentale, care conditioneaza n mod specif
ic constiinta, care astfel nlantuita se opune clipa de clipa eliberarii.
Acesti factori psihologici inferiori si reziduali se unesc pentru a crea iluzia
falsului eu sau, cu alte cuvinte, a egoului. Fiintele complet eliberate, dimpotriv
a, traiesc permanent o stare de pura constiinta beatifica, perfect lucida si det
asata, datorata depasirii si transcenderii eliberatoare a acestei cochilii a ego
ului efemer si nchistat.
Ar fi corect sa se descrie starea de eliberare ca o linistire perfecta a constii
ntei ce determina o stare de non-agitatie sau non-animare sau de impuls ce provi
ne prin reflexie empatica, de la o constiinta neeliberata nca, care este n mod nec
esar caracterizata de agitatia pe care o determina karma individuala. Printre al
tele, o constiinta total eliberata spiritual are avantajul de a actiona totdeaun
a ca o oglinda clara n care o constiinta egotica, limitata si neeliberata se poat
e vedea exact asa cum ea este n respectivul moment n realitate.
n acest sens, daca adeseori lui Yoga Swami parea ca-i lipseste o personalitate st
abila, aceasta decurgea totdeauna implicit prin faptul ca personalitatea sa dobndea
printr-o perfecta oglindire empatica, temporar, caracteristicile predominante a
le personalitatii vizitatorilor sai.
Nu este, prin urmare, deloc surprinzator daca cunoastem aceste aspect esential,
ca persoanele foarte mndre gaseau si considerau n mod invariabil ca nca de la prima
ntlnire Yoga Swami se comporta cu ele ntr-o maniera foarte aroganta. Acelora obsed
ati de temeri si nelinisti aberante, atitudinea lui Yoga Swami le parea timida s
i chiar tematoare.
Un sannyasin (aspirant spiritual n YOGA la indieni) din sudul Indiei i-a recitat
odata lui Yoga Swami o strofa din Bhagavad-Gita pentru a-i solicita anumite lamu
riri asupra sensului. Imediar Yoga Swami a repetat plin de umor strofa respectiv
a cu modificari semnificative si abile jocuri de cuvinte referitoare la anumiti
termeni, nct versurile sacre, pline de ntelepciune, au capatat brusc o semnificatie
profund erotica. Yoga Swami reactionase pur si simplu, n acest caz, la imaginile
sexuale puternic refulate ce se aflau ascunse n subconstientul mbcsit de convenien
te al acelui aspirant.

n consecinta acel ascet, ntocmai ca multi alti vizitatori ai lui Yoga Swami a fost
nu numai iritat dar si jenat si s-a suparat, desconsiderndu-l pe Yoga Swami. ntrun anumit sens Yoga Swami actiona adeseori ntocmai precum un maestru ZEN care tre
zeste oamenii din somnul inconstientei n care se complac adesea, dndu-le un soc pe
masura starii lor de larvaritate n care se afla.
Oamenii din Jaffna veneau adeseori catre Yoga Swami cu un curios amestec de vene
ratie, afectiune, respect, dragoste si teama. Unii dintre ardentii sai admirator
i pareau adeseori ca mai mult se tem de el dect l iubesc. nteleptii spun adesea ca F
RUMUSETEA CA SI URTENIA SE AFLA N OCHII PRIVITORULUI . Yoga Swami actiona si reflect
a ca o oglinda, cu o stranie fidelitate, ceea ce se afla n ceilalti.
Pentru a fi primit de Yoga Swami trebuia cel mai adesea sa te apropii de el deta
sat complet de cele lumesti. Fara a mai lasa sa predomine n tine nici un motiv se
cret, nespiritual, oricare ar fi acesta. Aceasta stare sublima a mintii n care co
nstiinta ajunge sa fie mult mai pura, fara o motivatie vulgara, mi parea aproape
inaccesibila, fiind pentru mine, cel de atunci, un zenit al spiritualitatii.
ntr-adevar, daca am putea, oricare dintre noi, ajunge fie chiar si pentru cteva zi
le aceasta stare sublima de constiinta purificata, nu am fi si noi nsine un Yoga
Swami? n aceasta directie acum trebuie sa recunosc ca lipsa de ncredere n capacitat
ea mea launtrica de a-l nfrunta si aborda pe Yoga Swami, absolut fara nici un mot
iv bine definit, ntr-o stare clara de detasare de cele lumesti, a fost si ea un
motiv important care m-a facut n mai multe rnduri sa-mi nfrnez dorinta de a-l vedea.
-------------3. Conditia prealabila este ndeplinita
Parcursesem deja o mare distanta mergnd de-a lungul plajei din Colombo. Pescarii
din zona si mpingeau grabiti barcile pe nisip nainte ca soarele sa apuna la Dehiwal
a. Strigatele grabite si cosurile lor pline cu pestii prinsi tulburau parca seni
natatea maiestuoasa si enigmatica a acelei seri parca mai linistite dect de obice
i. M-am ndepartat deci repede de ei si am ales pentru a fi ct mai singur cu mine ns
umi un loc izolat, pe o stnca ce iesea din mare la Bambalapitiya.
Cerul devenea treptat iluminat mirific de toate culorile diafane, datorita vraji
i fermecatoare a asfintitului. Seara ce se lasase era foarte placut racoroasa ia
r briza linistita, ca o mngiere duioasa care venea dinspre larg, avea un efect euf
oric si ntaritor asupra nervilor mei. Vuietul necontenit al marii si contemplarea
fascinanta a valurilor spargndu-se periodic de stnci pareau, toate mpreuna, un sub
iect destul de adecvat pentru o meditatie yoghina.
Aceste valuri neobosite, gndeam eu atunci, se arunca mpotriva stncilor de mii de an
i, dar iata ca stncile au ramas neclintite. Cautarea autentic spirituala a omului
de-a lungul veacurilor nu seamana oare, analogic vorbind, exact cu aceasta? Omu
l a cautat si a luptat mereu, adeseori hotart, sa gaseasca Adevarul ultim sau pe
Dumnezeu care, desi se afla ascuns chiar n om prin Sinele Etern (ATMAN), aparent
a continuat sa ramna necunoscut si misterios.
Marea este oarecum comparabila constiintei absolut divine universale din care ap
ar precum niste valuri micile noastre egouri limitate si efemere. Aceste valuri
se arunca, lovindu-se la un moment dat de Adevar si apoi se dizolva, dar numai p
entru a fi schimbate si manifestate din nou si din nou n alte valuri trecatoare.
Acestea, va marturisesc ca erau gndurile mele cnd, brusc, s-a apropiat de mine un
barbat foarte bronzat si ceva mai n vrsta, insistnd aproape ca sa-l ascult. Eram ma
i curnd contrariat, dar mai trziu mi-am putut da seama ca aceasta nu a fost o ntmpla
re. Aparenta sa exterioara era putin agresiva, dar starea sa de spirit era n ansa
mblu binevoitoare si chiar simpatica, dupa cum mi-am dat seama aproape imediat. T
inere, mi-a spus el cu franchete, de ce ti pierzi timpul n lenevie?

Legatura spirituala tainica ce s-a nfiripat atunci ntre noi n urma acestei discutii
nu ntrzie sa dea nastere unei calde si spontane prietenii. Acest om simplu si jov
ial se prezenta ca fiind un functionar de curnd pensionat ce locuia la Tellipalla
i (un sat n apropiere de Jaffna), mpreuna cu sotia si familia sa.
nca din primele minute, dupa ce am facut cunostinta, el mi-a vorbit plin de nflaca
rare si admiratie despre Yoga Swami cu un entuziasm molipsitor. Este aproape revo
ltator, mi-a spus el, ca nu te-ai hotart sa-l vizitezi pe nteleptul nostru yoghin
care traieste si este un veritabil exemplu de realizare divina n aceasta insula . A
cest domn plin de bunatate, s-a oferit chiar foarte ndatoritor sa-mi achite costu
l calatoriei cu trenul pna la Jaffna si ca o culme a bunavointei m-a invitat, de
asemeni, sa stau la el acasa ca oaspete, orict de mult doream.
Am petrecut astfel mpreuna la Jaffna cteva saptamni bogate n evenimente spirituale.
El m-a condus apoi personal, la toate templele hinduse faimoase din acea parte a
tarii, vizitnd mpreuna cu el inclusiv templul Nallur. Fiind un hindus foarte evla
vios, el credea sincer ca trebuie sa ma purific launtric pentru a ma pregati ct m
ai bine n vederea viitoarei mele vizite la Yoga Swami.
n fiecare dimineata nainte de rasaritul soarelui, sotia sa recita transfigurata im
nuri divine extrase din scrierile traditionale hinduse. n mod frecvent chiar si e
u trebuia sa ma mbrac cu un dhoti (vesmnt special al barbatilor din Bengal si Valea
Gangelui, adoptat ca vesmnt religios n multe regiuni din India) alb, iar pasta de
lemn de santal si cenusa sacra mi erau aplicate cu generozitae pe cap, caci aceas
ta era uneori o conditie necesara pentru a patrunde n anumite temple.
Nu-mi era foarte clara atunci semnificatia religioasa sau spirituala a acestor r
ituri, dar poate ca ele adaugau o anumita culoare inefabila si transfiguratoare
unor conjuncturi care ar fi fost altfel, atunci monoton si superficial de solemn
e. Saptamnile treceau si, desi mi facea o deosebita placere ospitalitatea care-mi
era oferita, ncepeam totusi sa ma simt putin nerabdator la ideea ca nu-l vizitase
m nca pe Yoga Swami.
Ma ntrebam chiar uneori, trebuie sa marturisesc, daca prietenul meu nu urmareste n
mod subtil si indirect sa ma converteasca la maniera de a trai a hindusilor. n o
rice caz, un asemenea program parea la prima vedere fara obiect, pentru ca eu av
eam deja o anumita simpatie fata de sistemul filosofiei Vedanta. Apoi, mi-am dat
seama ca prietenul meu era ct se poate de sincer n convingerea ca o perioada prel
iminara de pregatire era absolut indispensabila nainte de o ntrevedere att de impor
tanta pentru mine cu Yoga Swami.
O luna de zile se scursese aproape toata si deja ajunsesem sa doresc mult sa ma n
torc la mine la Colombo. Deoarece chiar ajunsesem sa-mi pierd rapid vechiul inte
res pentru Yoga Swami, m-am decis, la un moment dat, sa parasesc Jaffna fara a-l
mai vizita. Atunci cnd i-am marturisit prietenului meu aceasta hotarre, el a ncepu
t sa radieze de bucurie si cu un aer triumfator mi-a spus: Ah! Cred ca abia acum
momentul propice a sosit! Daca totusi ti-ai pierdut interesul pentru Yoga Swami
esti exact n starea cea mai adecvata pentru a-l vedea. Vom merge chiar mine .
Dupa ce mi-a vorbit, am fost pe deplin convins, pentru prima oara, de scopul rea
l si profund al acestei lungi prioade de asteptare si pregatire. Am hotart mpreuna
sa-l ntlnim pe Yoga Swami n dimineata urmatoare chiar la rasaritul soarelui, acest
moment considerndu-l cel mai bun pentru o asemenea ntlnire.
-----------------4. Maestrul si matura calm gradina
Era o dimineata minunata, racoroasa si linistita, cu exceptia trozniturilor pro
vocate din cnd n cnd de briza usoara ce legana ritmic palmierii nalti si zvelti. Mer
geam tacuti si complet transfigurati pe strazile strmte si prafuite ale orasului.

Yoga Swami locuia undeva ntr-o coliba foarte mica, ce fusese construita special
pentru el n gradina unei case din orasul Jaffna. Aceasta coliba avea un acoperis
de paie si era n ansamblu asemanatoare cu simplitatea unei locuinte taranesti.
Yoga Swami aparu, spre surpinderea mea, exact asa cum mi-l imaginasem. Parea foa
rte batrn dar emana prin toata fiinta sa ceva naltator. Era de statura mijlocie ia
r parul lung si carunt i cadea n suvite pe umeri. Atunci cnd l-am zarit pe Yoga Swa
mi acesta tocmai si matura linistit gradina cu o matura mare. Zarindu-ne a venit n
cet spre noi si apoi ne-a deschis poarta. Tocmai faceam treaba unui coolie (om de m
unci grele si njositoare n India), spuse el molcom. De ce-ati venit sa vedeti un c
oolie? Rse apoi pe sub mustata cu o stralucire usor ironica si ghidusa n ochi.
Am remarcat atunci ca se exprima ntr-o engleza buna, cu un accent impecabil. Cum
noi stiam mai demult ca exista de obicei un sens ascuns ezoteric n toate afirmati
ile sale, i-am interpretat simbolic cuvintele astfel: Sunt un curatator si un pur
ificator spiritual de fiinte umane. Vreti oare cu adevarat sa fiti purificati? Ne
facu apoi, plin de amabilitate, semn sa intram n coliba sa.
Yoga Swami se aseza, dupa aceea, n fata noastra cu picioarele ncrucisate pe un fel
de postament putin ridicat, iar noi ne-am asezat plini de veneratie pe sol n fat
a lui. Nu pronuntasem nca nici un cuvnt. n acea dimineata trebuie sa marturisesc ca
eu am vorbit foarte putin, el singur sustinnd ntreaga conversatie.
Nu era niciodata nevoie sa-i vorbim, caci era de ajuns sa ne gndim la ceva si el
ne raspundea aproape instantaneu. Nu trebuia, prin urmare sa-mi exprim ntrebarile
prin cuvinte, pentru ca Yoga Swami nchise ochii si ramase imobil n fata noastra a
proape o jumatate de ora. Parea, asa cum noi sesizam partial intuitiv, ca puteai
ntreba atunci daca seninatatea coplesitoare radiata de chipul sau se datora n ntre
gime bucuriei generata de meditatia lui interioara.
Dormea oare sau se odihnea? Urmarea oare sa ne sondeze constiintele, sau sa ne i
mpulsioneze spiritual? Atunci pe moment, nu am nteles ce face, dar dupa aceea, lu
ni de zile la rnd i-am simtit ajutorul pe care ni l-a oferit ATUNCI.
Prietenul meu ma facu sa nteleg, cu un surs emotionant, ca aveam ntr-adevar sansa d
e a fi primiti de el. Deodata, Yoga Swami deschise ochii. Ochii sai luminosi si
puternici risipeau parca ntunericul ntregii colibe. Privirea, plina de compasiune,
era pe ct de luminoasa pe att de blnda. Am simtit atunci pentru prima oara blndetea
divina a a compasiunii atotcuprinzatoare.
ncepeam deja sa resimt foamea si oboseala si imediat Yoga Swami ntreaba: Ce-ati dor
i sa serviti la micul dejun? n acel moment de foame as fi acceptat tot ceea ce mi
-ar fi oferit, dar ma gndeam la niste idli (prajituri speciale din orez) si la bana
ne, care la Jaffna sunt articole alimentare foarte populare. n clipa urmatoare, nt
r-un mod absolut misterios si de nenteles pentru mine, un strain aparu n mod fulge
rator n coliba, ne saluta respectuos si ne oferi EXACT aceste alimente la care eu
ma gndisem, pe o tava pe care o tinea n mna.
Putin mai trziu, prietenul meu dori cafea, dar nainte de a-si fi exprimat cererea n
cuvinte aceeasi persoana misterioasa a reaparut n coliba si ne-a servit cu cafea
. Este de nenteles pentru mine cum se ntmplau toate acestea si poate multi nu vor p
utea sa le creada, nsa eu am fost direct martor la toate acestea.
--------------------5. Starea de tacere
Dupa micul dejun, Yoga Swami ne-a cerut sa nu aruncam cojile de banane, ele fii
nd destinate chiar vacii. El striga apoi la vaca care tocmai pasea n gradina. Vac
a intra cu o oarecare stngacie n coliba. El i oferi, plin de dragoste, sa mannce coj
ile de banane. n final vaca i linse mna cu recunostinta si voi sa se aseze pe sol.
Yoga Swami i ntinse ultima coaja de banana care mai ramasese si apoi i spuse priete

nos: Acum, lasa-ne linistiti, te rog. Nu ne deranja, Valli. Vezi si tu ca am nist

e oaspeti . Vaca nclina capul n semn de ntelegere si supunere si i indeplini ntocmai ru
gamintea formulata verbal de ntelept.
Dupa ce vaca se retrase, Yoga Swami nchise ochii din nou si translata fulgerator n
ca o data n misterioasa sa lume spirituala launtrica. Eram foarte curios sa stiu
ct mai exact, oare ce facea n realitate Yoga Swami atunci cnd nchidea ochii si parca
trecea ntr-o alta lume. Ma ntrebam atunci daca era n meditatie sau oare intra n sta
rea de extaz (SAMADHI).
Era, am considerat eu atunci, un moment foarte adecvat pentru abordarea deschisa
a acestui subiect, dar nainte sa-mi formulez ntrebarea prin cuvinte el ncepu deoda
ta sa vorbeasca. Priviti cu multa atentie copacii acestia. Copacii chiar si ei me
diteaza. Meditatia nainte de toate nseamna tacere traita plenar cu esenta ultima a
fiintei noastre. Daca va dati seama cu adevarat ca nu stiti ntr-adevar nimic, a
tunci veti fi ntr-adevar ntr-o profunda meditatie. O asemenea sinceritate deplina
este terenul favorabil tacerii care l reveleaza pe Dumnezeu. Tacerea traita profu
nd este meditatie .
Yoga Swami se apleca apoi spre noi si spuse cu ardoare: Trebuie ntotdeauna sa fiti
simpli. Trebuie permanent sa fiti complet goi ntocmai ca o oglinda n constiinta.
Cnd veti fi pe deplin redusi la NIMIC aceasta cnd egoul a disparut
cnd veti deveni
una cu nimicul (VID), atunci abia veti fi cu adevarat voi nsiva UNA cu Dumnezeu.
Omul care nu mai este nimic l cunoaste intim si launtric pe Dumnezeu, pentru ca D
umnezeu este permanent Vidul Creator Beatific. Nimic nseamna totul. A fi nimic nse
amna a fi pe deplin n comuniune cu TOTUL. Pentru ca eu realizez plenar ca nu sunt
nimic, ntelegeti, pentru ca sunt mereu un cersetor eu am astfel, daca vreau, toa
te lucrurile. Prin urmare, NIMIC nseamna de fapt totul. ntelegeti? Puteti voi oar
e sa ntelegeti aceasta?
Vorbiti-ne despre aceasta stare de Vid Creator Beatific , spuse prietenul meu emoti
onat, ntr-o stare de asteptare ncordata.
Aceasta nseamna n realitate sa nu-ti doresti absolut nimic. nseamna sa poti spune cu
toata sinceritatea si sa fi profund si ferm convins ca nu stii nimic. nseamna, d
e asemenea, odata aceasta stare atinsa, sa nu fi preocupat sa faci nimic cu priv
ire la aceasta stare de Vid Creator Beatific care sa te faca cumva sa o pierzi .
Ma gndeam acum la ce voia sa spuna aceste mare ntelept prin a urmari permanent sa
realizezi ca nu stii nimic
si am presupus ca este starea beatifica de pura existent
a n contrast cu devenirea .
Credeti acum ca stiti dar de fapt sa stiti ca nca sunteti ignoranti. Cnd va veti da
seama complet sau suficient de mult ca nu stiti absolut nimic despre voi nsiva,
atunci abia veti fi chiar voi nsiva una cu Dumnezeu .
Yoga Swami facea frecvent aluzie la aceasta stare de tacere esentiala. El vorbea
cu noi despre ea ca si cum aceasta ar fi fost chiar viata sa. Pentru cel care n
u a avut nca niciodata experienta acestei stari fundamentale de SAMADHI (extaz di
vin), orice descriere ce si este facuta, orict ar fi aceasta de clara, ea va fi nt
otdeauna pentru el o abstractizare teoretica.
n prezenta lui Yoga Swami se ntrezarea fugar si intuitiv aceasta fericire oceanica
infinita, cunoscuta n textele yoghine sub numele de BEATITUDINE. Ct despre ntrebar
ea daca cu adevarat constiinta lui Yoga Swami se largea pna la a include n ea cons
tiintele persoanelor din imediata sa apropiere sau daca sentimentul sau nelimita
t de bucurie inexprimabila sau de tacuta beatitudine sau extaz divin (SAMADHI) s
e bazau toate pe o iluzie personala, aceasta este o problema care atunci nu-mi p
area deloc usor de elucidat.

Un singur aspect era evident, aproape tot ceea ce spunea Yoga Swami parea pentru
noi ATUNCI att de uluitor si n acelasi timp att de simplu nct aproape ca nu te putea
i mpiedica sa uiti momentan implicatiile practice formidabile ale afirmatiilor sa
le. Astfel, n acele momente, pentru cteva clipe, ca pentru a afirma independenta c
onstiintei si a spiritului, am urmarit sa-i examinez mental, cu multa atentie, s
pusele, fara a mai pune alte ntrebari.
Aceasta stare esentiala de tacere iluminatoare este actiunea gratiei divine? Est
e oare posibil sa faci sa apara aceasta stare n tine nsuti? Oare trecem uneori, ma
car cteva fractiuni de secunda, ntmplator prin aceasta stare pe care o realizam spo
ntan fara nici un efort de vointa? Nu poate oare orice tentativa de a produce ac
easta tacere esentiala sa faca n mod inevitabil egoul activ?
Yoga Swami care, datorita capacitatilor sale telepatice era evident constient de
toate aceste ndoieli si dificultati cu care ma luptam launtric, mi veni spontan n
ajutor cu o remarca profunda si savuroasa care a ramas pentru mine de neuitat: Ta
cerea interioara apare atunci cnd realizezi din plin ca nu mai exista nimic de cst
igat si nimic de pierdut .
----------------6. Nu-mi faceti niciodata un cult!
Convorbirea noastra, care lua deja o turnura
de un barbat care intra n coliba. Acest om
Yoga Swami. El intra, aprinse o lumnare si
l; n continuare el se prosterna pe cimentul
ratie picioarele lui Yoga Swami.

foarte interesanta, a fost ntrerupta

era aparent un ardent discipol al lui
aseza apoi cteva flori de jasmin pe so
rece nainte de a-i mbratisa plin de ado

Idiotule, striga vadit revoltat Yoga Swami, acesta nu este un altar! mi faci mie u
n cult n loc sa te adori si sa te descoperi chiar pe tine nsuti! De ce oare adori
pe un altul nainte sa fi nceput sa te adori pe tine nsuti? Bietul om se retrase ntr-u
n colt al colibei plin de respect, dar tremurnd speriat. Crezi, continua Yoga Swam
i, ca-l poti gasi pe Dumnezeu doar adorndu-l pe altul? Realizezi actiuni att de pr
ostesti, att de stupide, sa oferi flori si sa aprinzi lumnari! Crezi tu oare ca-l
poti descoperi pe Dumnezeu cumparndu-l cu daruri?
n astfel de situatii, criticile vehemente ale lui Yoga Swami nu pareau sa-si aiba
originea n rolul sau pedagogic de GURU sau de instructor spiritual, asa cum pres
upuneau probabil multi din discipolii sai, ci ele erau mai curnd remarci sincere,
fortuite, determinate de conjunctura, ale unei fiinte umane pline de compasiune
, care era profund revoltata de nebunia umana.
ntr-adevar, mai mereu Yoga Swami descuraja nregistrarea cuvintelor sale, pe care e
l le vedea ca pe niste remarci fara prea mare valoare, care nu meritau sa fie pa
strate. Pe buna dreptate, el considera ca adevarul profund al unei afirmatii enu
ntate spontan depinde de mprejurarile unice n care ea a aparut si care, identic, n
u se vor mai repeta niciodata.
Yoga Swami dadu din mini n mod semnificativ pentru a-si arata dezaprobarea pentru
omul care, n ignoranta sa, si facea un cult. Apoi, el si lipi strns palmele tremurnde
de piept si cu un gest convingator, plin de emotie si transfigurat, striga: Priv
iti! Simtiti-l! El este aici! Dumnezeu este aici! Este si aici!
Pentru cteva clipe, nchise din nou ochii si fata sa ncepu sa radieze o lumina extat
ica. Aceste ntreruperi aveau probabil scopul de a permite sensului profund al cuv
intelor sale sa patrunda gradat si complet n constiintele auditorilor sai. De fi
ecare data cnd Yoga Swami nchidea ochii pentru a medita
cu coloana dreapta, cu pic
ioarele ncrucisate si cu fata aparent adormita, dar care la o privire mai atenta
aparea totusi ca fiind extrem de treaza emana din el o stranie si maiestuoasa de
mnitate, surprinzator de asemanatoare cu aceea a unui BUDDHA.

Timpul pe care l are la dispozitie fiinta umana este scurt, iar subiectul este vas
t , mi spuse Yoga Swami cu o extrema gravitate. Aceasta afirmatie, aparent enigmati
ca, nseamna poate ca subiectul , sau cu alte cuvinte ntelegerea profunda a lui Dumnez
eu sau a realitatii ultime este vasta, pe cnd timpul de care noi n realitate dispu
nem este att de limitat nct n-ar trebui sa-l risipim odata cu energiile noastre lau
ntrice, n actiuni si n lucruri att de secundare cum ar fi riturile si ceremoniile,
mai ales cnd acestea sunt formale si superficiale.
----------------7. Unicul templu viu se afla n noi nsine
Aveam deja pregatita o ntrebare pe care ezitasem sa o pun, cu toate ca era foart
e importanta pentru mine n acel moment: cum sa ne depasim descurajarea? Abia mi fo
rmulasem aceasta ntrebare foarte clar n minte si iata ca Yoga Swami raspunse la ea
instantaneu.
Sa vedem mai nti ce este descurajarea. Vreti, fara ndoiala, sa spuneti pesimismul, n
u-i asa? Pesimismul si optimismul sunt doua moduri diferite, diametral opuse, de
a reflecta n propria noastra fiinta ACEEASI REALITATE. Ele sunt, putem spune, ce
le doua fete ale aceleiasi monede. Nu esti deloc n conditii bune atunci cnd esti p
esimist fata de starea n care te afli atunci cnd esti optimist dar, cu toate acest
ea, nu esti n conditii extraordinar de bune cnd esti optimist, fata de starea n car
e te afli cnd esti pesimist.
Reflectndu-se amndoua n stari distincte de bucurie si tristete, att optimismul ct si
pesimismul sunt doar unghiuri diferite sub care priviti viata, care pentru cel nt
elept ramne MEREU ACEEASI. Pentru cel care nu a atins nca eliberarea, optimismul e
ste totusi de preferat pesimismului.
Cel ntelept si complet detasat realizeaza nsa ca N REALITATE nu este nici una nici
alta. Daca privesti atent, cu ntelepciune si detasare viata, exact asa cum EA N RE
ALITATE este
si nu numai dintr-un unghi oarecare
daca poti permanent s-o percepi
profund si detasat n afara acestei dualitati, abia atunci nu mai esti NICIODATA
nici pesimist, nici optimist. Daca realizezi macar odata aceasta stare si o past
rezi apoi mereu esti deja liber . n timp ce Yoga Swami vorbea, a intrat atunci o do
amna, o americanca (asa cum aveam sa aflu mai trziu) ceva mai n vrsta, care si-a sc
os repede sandalele si ni s-a alaturat asezndu-se pe sol.
Modul sau foarte familiar de a surde fiecarei persoane prezente si maniera afectu
oasa de a-l saluta pe Yoga Swami aratau deja ca venea adeseori n vizita la aceast
a coliba.
Ce-ati mai facut ntre timp? o ntreba, plin de veselie, Yoga Swami.
Am fost la templul hindus de aici, din apropiere. Este pentru mine un loc att de l
inistit .
Vreti probabil sa spuneti la templul de piatra? ntreba Yoga Swami rznd. Ati fost de fa
pt sa adorati niste zei din piatra n templul de piatra! Sa stiti nsa ca n realitate
nu exista dect un singur templu cu adevarat viu si divin si acesta este chiar te
mplul din noi nsine, iar pentru a-l gasi cu adevarat pe Dumnezeu trebuie mai nti sa
cunoastem ct mai bine, EXACT acest templu din noi nsine. Nu va faceti iluzii desa
rte caci n realitate nu exista alt templu. n afara de NOI NSINE nimeni nu ne poate
salva sau elibera .
Si atunci Iisus? Dar Buddha? Nici macar ei nu pot sa ne ajute? striga americanca.
Dupa atitudinea sa, era clar ca ntrebarea sa nu-i era deloc motivata de dorinta d
e a afla adevarul, ci mai curnd era o reactie vie, provocata de remarcile lui Yog
a Swami, care aparea la susceptibilitatile sale religioase, profund ranite de ac
este cuvinte.
Sa stiti ca att BUDDHA ct si Iisus, NAINTE DE TOATE s-au eliberat si s-au salvat pe

ei nsisi prin propriile lor eforturi consecvente. Dupa aceea preotii, limitati si
dogmatici, au pus mna pe niste maculatura fara valoare, care n realitate reprezin
ta experienta lor VIE ca eliberati, si au propagat-o fara ca ei n realitate sa fi
atins nici macar un sfert din ceea ce se spune acolo. Preotii au actionat n acea
sta directie ca niste prosti.
Pentru a realiza pe Dumnezeu n tine nsuti si pentru a atinge starea de eliberare s
i pentru a atinge starea de eliberare ultima fiecare trebuie sa actioneze si sa
lucreze personal pentru sine, n aceasta chestiune spirituala. Sa nu-l credeti nic
iodata pe cel care va promite ca doar el singur va ajuta n timp ce voi nu trebuie
sa faceti nimic. Cineva cu adevarat capabil poate doar sa ne impulsioneze perio
dic, dar nimeni nu ne va ajuta mereu n locul nostru pentru ca tineti minte, nimen
i n afara de DUMNEZEU nu este capabil sa o faca. Un altul, chiar foarte puternic,
ne poate doar arata cararea, ne poate chiar impulsiona uneori prin exemple, dar
calea trebuie totdeauna sa o strabatem aproape singuri .
Yoga Swami a continuat astfel sa vorbeasca inspirat iar noi l ascultam cu o atent
ie extraordinara, sorbindu-i plini de aspiratie fiecare cuvnt si pretuind extazia
ti fiecare clipa petrecuta n acea coliba misterioasa cu aspect mizer. La un momen
t dat am remarcat ca mai multe persoane venisera si stateau acum n picioare la in
trarea strmta a colibei care acum devenise nencapatoare.
De ce veniti cu totii sa ma vedeti? Era o ntrebare precisa care era adresata fiecar
ei persoane prezente si nu numai, ultimilor vizitatori. Si eu sunt la fel de pros
t aproape ca oricare dintre voi. Caut, tatonez n tenebre, urmaresc sa nteleg. Stiu
ca ignorantul este nvaluit n tenebre dar mai stim, de asemenea, ca pna si nteleptul
realizeaza ca si el este nvaluit n tenebre, mult mai groase. Eu nu va pot ajuta c
u adevarat. Numai Dumnezeu poate sa va ajute cum si ct crede El de cuviinta prin
intermediul meu care sunt unealta Sa umila si supusa. Nu uitati niciodata! Totul
provine numai de la Dumnezeu, eu nu am niciodata nimic si prin urmare nu va pot
oferi nimic. Nu puteti dobndi nimic de la mine aici. Totul a fost si este de la
Dumnezeu. Nimeni nu ma crede ca sunt un prost. Si totusi, eu stiu foarte bine ca
sunt un prost .
Dar nu sunteti deloc un prost i replica prompt, pe un ton sec americanca, nerabdato
are parca sa-i demonstreze falsa modestie.
Poate, admise ntr-un trziu Yoga Swami, poate ca ntr-adevar sunt un prost de un gen c
u totul diferit
un prost care, fiind constient, admite de bunavoie realitatea pr
ostiei sale .
Yoga Swami a parasit definitiv planul fizic (MAHASAMADHI) si a murit acum ctiva a
ni, dar ceea ce el ne-a comunicat atunci n maniera sa directa si dezinvolta care
l-a caracterizat toata viata, va ramne mereu pentru noi ca un adevar viu, fiind f
ara ndoiala o sursa de inspiratie pentru toti cei care l-au ntlnit. Experienta de n
euitat pentru noi, de a fi putut sa conversam cu un eliberat n viata n acea memora
bila ntrevedere, a fost si a ramas pentru mine cu mult mai instructiva si mai edi
ficatoare dect lectura unui mare numar de carti despre YOGA sau eterna ntelepciune
spirituala ce conduce la descoperirea n noi nsine a lui Dumnezeu cel viu si atotp
uternic.
-------------------Gnduri pline de ntelepciune ale lui Yoga Swami
Yoga Swami este un mare yoghin contemporan eliberat n aceasta viata (jivanmukta)
*** Un spirit cu adevarat eliberat are totdeauna avantajul de a actiona ntocmai
ca o oglinda n care un spirit neeliberat nca poate sa se vada el nsusi exact asa cu
m este n acel moment n realitate.

*** O fiinta umana cu adevarat eliberata poate sa va arate care este calea demn
a de urmat si chiar poate sa va impulsioneze pe carare, dar cu toate acestea voi
trebuie sa fiti aceia care realizati cu eforturi proprii calatoria spirituala.
*** Timpul pe care l are la dispozitie fiinta umana este scurt, dar subiectul (r
ealizarea Adevarului Ultim, divin, care conduce la ntelepciune) este vast.
*** Cel cu adevarat eliberat spiritual este totdeauna un purificator spiritual
al fiintelor umane care se afla n preajma sa.
*** Priviti cu atentie arborii. Veti remarca atunci ca arborii mediteaza. Medit
atia este trairea unei taceri.
*** De ndata ce veti realiza cu adevarat ca nu stiti absolut nimic si ca totul v
a este enigmatic, veti fi ntr-adevar pe cale sa meditati.
*** Sinceritatea launtrica completa este terenul fertil care se potriveste cel
mai bine tacerii.
*** Pentru a fi simpli si puri trebuie sa deveniti una cu vidul creator beatifi
c care se afla mereu prezent n constiinta voastra.
*** Atunci cnd v-ati redus fiinta la NIMIC si cnd EUL vostru efemer a disparut, a
tunci, de ndata ce deveniti UNA cu NIMICUL, abia atunci veti fi voi nsiva uniti pe
deplin cu DUMNEZEU.
*** Omul care deja nu mai este NIMIC l cunoaste fulgerator pe DUMNEZEU caci aces
ta este de fapt VIDUL CREATOR BEATIFIC care ni se reveleaza atunci cnd cu adevara
t suntem NIMIC.
*** Pentru cel care cu adevarat este iluminat, a fi ntotdeauna NIMIC nseamna n rea
litate a fi mereu TOTUL.
*** Acela care realizeaza cu adevarat ca nu mai este NIMIC obtine imediat tot c
eea ce si doreste caci doar pentru acela a fi NIMIC nseamna a fi TOTUL.
*** Starea de transcendere suprema n care devenind cu adevarat NIMIC suntem de f
apt NEANT nseamna sa putem afirma launtric cu toata sinceritatea ca nu stim NIMIC
. Aceasta implica de asemenea sa nu mai dorim nimic pentru noi. Aceasta mai nseam
na sa nu mai fim interesati sa facem nimic care sa ne scoata din aceasta stare d
e VID BEATIFIC creator.
*** Atunci cnd cu adevarat realizam ca n realitate noi nu stim absolut nimic cu p
rivire la noi nsine, abia atunci suntem noi nsine UNA cu DUMNEZEU.
*** Cnd exista cu adevarat tacere deplina n noi nsine numai atunci ne dam ct mai pr
ofund seama ca nu mai exista nimic de cstigat si nimic de pierdut.
*** Nu putem cu adevarat sa adoram pe altcineva nainte sa fi nceput cu adevarat
sa ne adoram pe noi nsine.
*** Nimeni nu poate sa-l descopere pe DUMNEZEU doar adorndu-l pe altul.
*** DUMNEZEU nu poate fi niciodata cumparat cu daruri.
*** Dumnezeu exista permanent n noi nsine si se ascunde cel mai bine chiar n noi.
*** n esenta ultima a fiintei acestuia DUMNEZEU este prezent n fiecare fiinta uma
na.

*** Pesimismul si optimismul sunt acelasi lucru. Ele sunt de fapt precum cele d
oua fete ale aceleiasi monezi.
*** Pesimismul si optimismul sunt unghiuri diferite sau puncte de vedere din ca
re noi putem privi viata dar, cu toate acestea, viata nu este nici una nici alta
.
*** Daca ajungem sa privim viata asa cum ea n realitate este
si nu dintr-un ungh
i oarecare reusind sa ne dam cu adevarat seama ca ea este lipsita de aceasta dua
litate, atunci pentru noi ea nu mai este nici optimista nici pesimista.
*** Nu exista dect un singur templu cu adevarat viu si acela este de fapt templu
l care se afla n noi nsine.
*** Nimeni nu ne poate salva sau elibera spiritual actionnd el mereu n locul nost
ru.
*** Att BUUDHA ct si IISUS HRISTOS s-au eliberat complet spiritual si s-au salvat
nainte de toate pe ei nsisi si cu ajutorul propriilor lor eforturi.
*** Pna la realizarea supremei eliberari fiecare trebuie sa actioneze constant p
entru sine n cazul unei veritabile si eficiente orientari spirituale.
*** Daca un orb va urmari sa conduca un alt orb, atunci fara ndoiala exista peri
colul de a cadea amndoi n prapastie.
*** Ignorantul este nvaluit n tenebre, dar nteleptul realizeaza ca este nvaluit n te
nebre si mai groase.
*** nteleptul realizeaza, raportndu-se cu adevarat plin de umilinta fata de DUMNE
ZEU, ca este un prost de o categorie diferita
el este un prost care constientize
aza n mod voluntar realitatea prostiei sale.
*** Sa nu credeti niciodata pe cel care promite ca poate sa va ajute n totalitat
e sa progresati spiritual fara nici un efort din partea voastra.
*** Cineva realizat spiritual poate sa va ghideze si sa va impulsioneze, dar ni
meni nu poate sa va ajute n totalitate, actionnd permanent el n locul vostru, caci
nimeni n afara de Dumnezeu nu este capabil sa faca aceasta.
yogaesoteric.net
copyright MISA 2000-2005
ActualitateDemascarea masonerieiYogaTraditia yoghinaRevelatiiSpiritualitate univ
ersalaSivaismTantraAstrologieParapsihologieDespre noiMembriHarta siteRelatii cu
publiculArticole recente