Sunteți pe pagina 1din 15

Curs 2

Forma scara redusa a unei matrici. Transformari matriciale


elementare. Descompunerea LU a unei matrici patratice

2.1 Sinteza cursului precedent


Pentru a decide natura solutiilor unui sistem de m ecuatii liniare cu n necunoscute care n
forma matriciala este de forma Ax = b, A Rmn , sau detaliat:


a11 a12 . . . a1n
b1
x1
a21 a22 . . . a2n

x2
= b2
(2.1)
..
..
..


.
. ...
.
bm
xn
am1 am2 . . . amn
i se asociaza sistemului matricea prelungita:

a11 a12 . . . a1n


a21 a22 . . . a2n

A = ..
..
..
.
. ...
.
am1 am2 . . . amn

b1

b2

..
.

bm

(2.2)

Prin transformari elementare pe linie se aduce matricea A, deci si A, la forma scara:

t1

t2
SA
.

(2.3)
SA =
..


t
m
Astfel sistemul initial Ax = b este echivalent cu sistemul SA x = t, unde t noteaza ultima
coloana din matricea SA . Deci prima concluzie este ca:
cele doua sisteme au aceeasi multime a solutiilor.
Deoarece sistemul SA x = t are o matrice mai simpla, analizam acest sistem daca este
compatibil sau nu.
Deoarece transformarile elementare pe linii nu modifica rangul matricii initiale, rezulta
ca:
rang(A) = rang(SA ), si rang(A) = rang(SA )
1

Cursul 2, Algebra liniara, E. Petrisor, 2011

rangul matricii n forma scara (A, respectiv A) este egal nsa cu numarul de pivoti din SA ,
respectiv SA .
Intr-adevar, daca SA , de exemplu, are r pivoti atunci acestia sunt plasati n liniile 1, 2, . . . , r
si coloanele j1 < j2 < < jr . Rezulta astfel ca determinantul unei matrici de ordin r, obtinuta
din elementele de intersectie ale liniilor 1, 2, . . . , r cu coloanele j1 , j2 , . . . , jr din matricea SA
este diferit de zero:


s1j s1j . . . s1j
r
1
2

0 s2j . . . s2j
r
2

..
..
.. = s1j1 s2j2 srjr 6= 0, deoarece pivotii sunt nenuli
.
. . . . .

0
0 . . . srjr

si orice determinant de ordin mai mare decat r constituit din linii si coloane ale matricii SA
este zero, pentru ca din definitia formei scara stim ca linia r este ultima linie ce nu are toate
elementele zero, restul liniilor r + 1, r + 2, . . . , m fiind toate zero.
Deci daca numarul de pivoti din SA este egal cu numarul de pivoti din SA , atunci cele doua
matrici au acelasi rang si la fel rang(A) = rang(A). Conform Teoremei lui KroneckerCapelli
ambele sisteme
Ax = b, SA x = t sunt compatible, dar pentru a afla solutia rezolvam sistemul mai simplu
SA x = t.
Daca numarul de pivoti n SA este diferit de numarul de pivoti n SA , atunci sistemul
SA x = t este incompatibil si n concluzie si sistemul initial Ax = b este incompatibil.
Exemplul 1. Repetam metoda de lucru si rationamentul1de mai sus pe exemplul Ax = b, unde
matricea prelungita este:

2
4 2 1 11
3
1
A = 1 2 0

5
4 8 6
7
Deci termenii liberi ai sistemului sunt b1 = 11, b2 = 3, b3 = 5.
Pentru a efectua calcule mai simple efectuam transformarea L1 L2 si obtinem matricea
echivalenta ( adica de acelasi rang ca si A:

3
1 2 0
1
2
4 2 1 11
4 8 6
7 5
Efectuand apoi transformarile: 2L1 + L2

1 2
0
0
0
0

L2 , 4L1 + L3 L3 ajungem la:


3
0 1
2 1 5
6 3 17

Am inclus nca un exemplu din cauza ntrebarilor adresate n pauza, de tipul: cand iau ca termeni liberi pe
b1 , b2 , . . . , bm si cand t1 , t2 , . . . , tm si de ce. Asa am dedus ca explicatiile teoretice nu sunt suficiente!!!

Cursul 2, Algebra liniara, E. Petrisor, octombrie 2011

In sfarsit, efectuand asupra acestei matrici transformarea 3L2 + L3 L3 obtinem forma


scara a matricii prelungite si evident si a matricii A:

1 2 0 1 3
0 2 1 5
AA = 0
0
0 0 0 2
Astfel sistemul initial este echivalent cu sistemul Sa x = t, unde:

1 2 0 1
3
0 2 1 , t = 5
SA = 0
0
0 0 0
2

Matricea SA are 2 pivoti s11 = 1, s23 = 2, n timp ce matricea SA are 3 pivoti: s11 = 1, s23 =
2, s35 = 2. Astfel SA si SA au ranguri diferite, deci sistemul Sa x = t este incompatibil si la
fel sistemul initial Ax = b.

2.2 Metoda GaussJordan


Metoda transformarilor elementare pe linie, numita si metoda eliminarii a lui Gauss, poate
fi rafinata, prin metoda Gauss-Jordan. Si anume, metoda Gauss-Jordan are n plus doua caracteristici:
1. In fiecare etapa, elementul pivot este fortat sa devina 1. Mai precis daca s-a fixat pivotul
pe linia i ca fiind aij 6= 0, atunci transformarea Li /aij Li conduce la pivot 1.
2. Pe langa zerouri sub pivot, se creeaza, prin transformari elementare pe linie, zerouri si
deasupra pivotului.
O matrice scara obtinuta prin metoda Gauss-Jordan din matricea A se numeste matrice n
forma scara redusa (reduced row echelon form, prescurtat rref) si se noteaza SA0 .
Exemplul 2. Matrici scara n forma redusa:

1 2
1 0 2
0
0
0 1
5
0
0
0 0
0
0
0

0
1
0
0

0
0

1
0

1 0 0 6
5
0 1 0 1
2
0 0 1
3 4

Observatia 2.2.1 Se poate demonstra ca forma scara redusa a unei matrici este unica, adica
indiferent de transformarile elementare pe linie aplicate obtinem aceeasi matrice redusa.
Forma scara redusa este fundamentala n algebra liniara, deoarece, asa cum vom arata n cursurile urmatoare, ea codifica proprietati importante ale matricii initiale, foarte utile n rezolvarea
a numeroase probleme.

Cursul 2, Algebra liniara, E. Petrisor, 2011

Sa ilustram cateva avantaje ale reducerii matricii unui sistem de ecuatii liniare la forma
scara redusa. Aplicand metoda GaussJordan de reducere a unui sistem liniar si neomogen de
n ecuatii cu n necunoscute, compatibil determinat:

a11 a12 . . . a1n


x1
b1
a21 a22 . . . a2n x2 b2

..
..
.. .. = .. Ax = b,
.
. ... . . .
xn
an1 an2 . . . ann
bn
obtinem la sfarsitul procedurii, aplicata matricii prelungite a sistemului:

a11 a12 . . . a1n b1


a21 a22 . . . a2n b2

A = ..
..
.. .. ,

.
. ... . .
an1 an2 . . . ann bn
matricea echivalenta cu ea:

SA0 = [A |s] =

1 0 0 s1
0 1 0 s2

.. .. = [In |s]
.. ..
. . . .
0 0 1 sn

(2.4)

Motivul pentru care forma scara redusa a matricii prelungite arata astfel este ca rangul matricii
A este n (sistemul fiind compatibil determinat) si deci forma scara redusa are n pivoti, adica n
de 1 pe diagonala principala si 0 deasupra si dedesubtul pivotilor.
Sistemul initial, Ax = b, este echivalent cu sistemul definit de matricea SA0 (au aceleasi
solutii). Si anume, sistemul echivalent este sistemul de matrice In si coloana termenilor liberi
de elemente s1 , s2 , . . . , sn :

x1
s1
x2 s2

In .. = ..
. .
xn
sn
Deci solutia acestui sistem (precum si a celui initial) este:
x1 = s1
x2 = s2
..
.

(2.5)

xn = sn ,
Cu alte cuvinte solutia sistemului este nregistrata n ultima coloana a matricii scara redusa, SA0 .
Observam ca n deducerea solutiei din forma scara redusa am pornit de la ipoteza ca sistemul
este compatibil determinat. In realitate nsa nu stim la nceputul procedurii de reducere la

Cursul 2, Algebra liniara, E. Petrisor, 2011

forma scara redusa daca un sistem de n ecuatii cu n necunoscute (cu n foarte mare) este sau nu
compatibil determinat. Reducand nsa matricea prelungita la forma scara redusa, dupa ultima
etapa deducem din analiza matricii reduse daca sistemul este compatibil sau nu si daca da citim
solutia ca mai sus. Si anume:
Daca n forma scara redusa SA0 = [A |s], matricea A este matricea unitate, In , adica
numarul pivotilor din A este egal cu n, atunci rezulta ca rangul matricii A este n, si deci
sistemul Ax = b este compatibil determinat si solutia sistemului se poate citi pe ultima coloana
a formei scara redusa SA0 .;
Daca numarul pivotilor n submatricea formata din primele n coloane ale matricii reduse
este mai mic decat n, adica A 6= In , sistemul poate fi incompatibil sau compatibil nedeterminat,
n functie de relatia dintre rangul acestei matrici si al matricii prelungite.
Exemplul 3. Consideram sistemul neomogen de 5 ecuatii cu 5 necunoscute, avand matricea
prelungita:

A=

2 1
0
5
8 0
5
3
3
1 1 2

0 4
1 3
3 4

1
2 2
0
2 5
3
6
7
2
0 1

Forma sa scara redusa calculata cu codul C inclus redscara.c este:


1 0 0 0 0 0.2332
0 1 0 0 0 1.3578

0 0 1 0 0 0.8287

0 0 0 1 0 0.3233

0 0 0 0 1 0.4301
Avand 5 pivoti plasati n submatricea formata din primele 5 coloane, rezulta ca matricea sistemului are are rangul 5, deci determinantul matricii sistemului este nenul si sistemul este compatibil determinat, iar solutia lui este data de ultima coloana:
(x1 = 0.2332, x2 = 1.3578, x3 = 0.8287, x4 = 0.3233, x5 = 0.4301)

Exemplul 4. Sistemul neomogen de 5 ecuatii cu 5 necunoscute avand matricea prelungita:

A=


5
8
19
2 1 1
1 1
20 5
3 7
3
3 15
0 4 0
0
2 3
1
2 4
2
0
1
3
6 3

Cursul 2, Algebra liniara, E. Petrisor, 2011

are forma scara redusa:

1
0
0
0
0

0
1
0
0
0


0
1.6667 0 0
0
0
0

1 0.3333 0 0
0
0 1 0
0
0 0 1

Observam ca numarul de pivoti n submatricea formata din primele 5 coloane este 4, deci
rangul matricii sistemului este 4 iar rangul matricii prelungite este egal cu numarul de pivoti din
forma scara redusa a cesteia, adica 5. Deci sistemul este incompatibil.
Un sistem de 5 ecuatii cu 5 necunoscute a carui matrice prelungita are forma scara redusa:

1 0 0
2 0 1
0 1 0 11 0 7

3
1
3
0
0
0
S0A =

0 0 0
0 1 4
0 0 0
0 0 0

este compatibil nederminat deoarece rangul matricii sistemului coincide cu rangul matricii prelungite, dar acest rang nu este maxim, adica 5.

Pentru a obtine multimea solutiilor sistemului SA0 x = t, remarcam ca pivotii matricii A


sunt plasati n coloanele 1, 2, 3, 5. Astfel alegem pe x1 , x2 , x3 , x5 drept necunoscute principale,
iar x4 = ca necunoscuta secundara si rezolvam primele 4 ecuatii n raport cu necunoscutele
principale si n functie de necunoscuta secundara :
x1 + 2
x2 + 11
x3 3
x5

=
1
= 5
=
3
= 4

si obtinem multimea solutiilor: (x1 = 2, x2 = 5 11, x3 = 3 + 3, x5 = 4), R.


Particularitatea formei scara reduse a unei matrici patratice nesingulare este exploatata la
calculul inversei matricii.
Conform definitiei inversa unei matrici patratice nesingulare, A Rnn , este o matrice
X Rnn , cu proprietatea ca
AX = In ,
adica

a11 a12
a21 a22
..
..
.
.
an1 an2

a1n
a2n
.
..
ann

x11
x21
..
.
xn1

x12 . . .
x22 . . .
..
.
...
xn2 . . .

x1n
x2n
..
.
xnn

1
0
..
.

0 ...
1 ...
..
. ...
0 0 ...

0
0
..
.
1

(2.6)

Cursul 2, Algebra liniara, E. Petrisor, 2011

Produsul din membrul stang, respectiv membrul drept se se mai poate exprima ca rezultat al
concatenarii coloanelor, astfel:
[ AX[:, 1] | AX[:, 2] | . . . |AX[:, n] ] = [ e1 | e2 | . . . |en ]
Determinarea coloanelor inversei X, este echivalenta cu rezolvarea a n sisteme de ecuatii
liniare:
AX[:, 1] = e1 ,

AX[:, 2] = e2 ,

...,

AX[:, n] = en

Un astfel de sistem se scrie detaliat ca:

a11 a12
a21 a22
..
..
.
.
an1 an2

a1n
a2n
.
..
ann

X[:, j]

x1j
x2j

..
.
x1nj

0
..
.

= ej = 1 j
.
..
0

(2.7)

Folosind metoda Gauss-Jordan de rezolvare a sistemului compatibil determinat, (2.7), vom


obtine ca forma scara redusa a matricii prelungite [A|ej ] este [In |A1 [:, j] unde prin A1 [:, j]
am notat coloana j din matricea inversa, adica solutia X[:, j].
Pentru reducerea matricii A la forma scara redusa, In , deci si a matricii prelungite [A|ej ] se
aplica o succesiune de transformari elementare. Dar n loc sa rezolvam n ecuatii AX[:, j] = ej ,
j = 1, n, ce au aceeasi matrice A, adica sa repetam de n ori aplicarea transformarilor elementare
ce reduc pe A la In si pe [A|ej ] la [In |A1 [:, j]], putem aplica aceleasi transformari elementare
pe linie (Gauss-Jordan) matricii:
[A| e1 |e2 | |en ]
|
{z
}
In

si vom obtine n final forma scara redusa:


[In |A1 [:, 1]|A1[:, 2]| |A1 [:, n]] = [In |A1 ]
In concluzie, daca stim ca o matrice A Rnn este inversabila, atunci pentru a afla inversa
sa, constituim matricea extinsa: Ae = [A|In ], pe care o transformam n forma scara redusa
[In |M] si matricea M va fi inversa, A1 .
In realitate nsa nu stim n prealabil daca o matrice patratica (de dimensiuni mari) este sau
nu singulara. Exploatand modul de mai sus de calcul al inversei, se procedeaza astfel:
se bordeaza matricea patratica A Rnn cu matricea unitate In si obtinem matricea
extinsa Ae = [A|In ];
se reduce matricea extinsa la forma scara redusa (Gauss-Jordan) [A|In ] [A |M];

Cursul 2, Algebra liniara, E. Petrisor, 2011

Daca prima jumatate a formei scara redusa, A (adica submatricea constituita din liniile
1, n si coloanele 1, n) este matricea unitate adica forma scara redusa este de forma:

1 0 . . . 0 a11 a12 . . . a1n


0 1 . . . 0 a a . . . a
2n

21 22
.. ..
. .
..
.
. . . . . .. ..
. . . . ..

0 0 . . . 1 an1 an2 . . . ann
atunci matricea A este inversabila si inversa ei este:

a11 a12 . . . a1n


a a . . . a
2n
21 22
..
.
..
.
. . . . ..
an1 an2 . . . ann

 Daca numarul pivotilor din prima jumatate a formei scara reduse este mai mic decat

n (adica rangul matricii A este mai mic decat n) atunci matricea este singulara si nu admite
inversa.
De exemplu pentru matricea extinsa asociata unei matrici A R44 :

2 3
7
3 1 0 0 0
3
5
1 5 0 1 0 0

Ae =
4
2 10 2 0 0 1 0
5 1
11
1 0 0 0 1

forma scara redusa calculata numeric (folosind un program ce implementeaza algoritmul de


calcul al formei scara) este:

0.1667
0.3333
1 0
2
0 0 0
0 1 1 1 0 0
0.8333
0.6667

0 0
2.1667
1.3333
0
0 1 0
0 0
0
0 0 1 4.6667 4.3333

Submatricea formata din cele patru linii si primele patru coloane are doi pivoti, deci rangul
matricii A este 2, adica este o matrice singulara si submatricea formata din ultimele 4 coloane
nu este inversa ei!
Sa parcurgem algoritmul de calcul al rangului matricii si ilustrare a inversei n caz de matrice
nesingulara prin calcul direct:
Exemplul 5. Consideram matricea:

1 1 1
A= 1 2 2
1 2 3

Matricea extinsa asociata este:

Cursul 2, Algebra liniara, E. Petrisor, octombrie 2011

1 1 1 1 0 0
1 1 1
Ae = 1 2 2 0 1 0 0 1 1
1 2 3 0 0 1
0 1 2

1 0 0 2 1 0
1 0 0

0 1 1 1

1 0 0 1 0


0 1 1
0 0 1
0 0 1

1 0 0

1 1 0

1 0 1

2 1
0

1
2 1

0 1
1

Deoarece forma scara redusa a matricii A este matricea unitate, ea are rangul 3, deci este
inversabila si inversa ei este:

2 1
0
A1 = 1
2 1
0 1
1

2.3 Reprezentarea matriciala a transformarilor elementere pe linii


Definim doua clase matrici: matrici inferior triunghiulare, diagonal unitare, Ln (R) si matrici
superior triunghiulare, diagonal unitare, Un (R) de elemente reale
Forma generala a unei matrici, L L, respectiv a unei matrici U U, este urmatoarea:

1
0
0 ... 0
1 u12 u13 . . . u1n
21 1
0 1 u23 . . . u2n
0 ... 0

31 32 1 . . . 0

1 . . . u3n
L=
, U = 0 0

..
.. ..
..
..
..
..
..
.
. .
.
. ... .
. ... .
n1 n2 n3 . . . 1
0 0
0 ... 1
Se poate verifica, folosind definitia produsului a doua matrici patratice ca:
a) Produsul a doua matrici inferior (superior) triunghiulare, diagonal unitare, este o matrice cu aceeasi proprietate;
Optional. Doar pentru mathematically oriented people!
Demonstratie: Fie L = (ij ), L = (ij ), doua matrici inferior triunghiulare, diagonal unitare,
adica ii = 1 si ij = 0 pentru i < j si analog pentru L . Fie B = LL . Atunci, pentru i < j,
bij = i1 1j +i2 2j + + ii ij + + ij jj + + in nj = 0
|{z} |{z}
|{z}
|{z}
|{z}
|{z}
=0

iar

=1

=0

=0

=0

=0

bii = i1 1i +i2 2i + + ii ii + + in ni = 1
|{z} |{z}
|{z}
|{z}
|{z}
=0

=0

=1

=1

=0

Prin urmare, produsul B = LL este o matrice inferior triunghiulara, diagonal unitara.


Analog se verifica si pentru produsul a doua matrici de tip U.

Cursul 2, Algebra liniara, E. Petrisor, octombrie 2011

10

b) inversa unei matrici inferior (superior) triunghiulare, diagonal unitara, este si ea inferior
triunghiulara, diagonal unitara.
Demonstratia se face prin inductie asupra dimensiunii n a matricii.End Optional
In continuare reprezentam matricial cele trei tipuri de transformari elementare pe linii.
Aplicand matricii unitate, Im Rmm , cele trei tipuri de transformari elementare pe linii,
1) Lj Lk , 2) aLj Lj , a 6= 0 si 3) aLj + Lk Lk , a 6= 0, obtinem trei matrici, notate Pij ,
E j (a) si respectiv Ejk (a), vizualizate n mai jos.
j

..
..
1
.
.
..
..
..
.
.
.
..
..
1 .
.
... ... ... 0 ... ... ... 1
..
..
. 1
.
..
..
..
.
.
.
.
..
.
1 ..
... ... ... 1 ... ... ... 0

..

.
1

Fig.2.1: Matricea Pjk .

..
.
..
.

..
.

1 0

.
.
.
.
.
.
0 a 0
k

0 1

..

. 0
0 1

..
.
..
.

..
.
..
.

..

j ... ... 1 ... 0


.. . . ..

. .
.

k
... ... a ... 1

..
.

Fig.2.2: Matricea E j (a), stanga si Ejk (a), dreapta.

Numim n continuare cele trei tipuri de matrici, matrici elementare de tip 1, 2, 3, si le notam
generic cu E.
Matricea P jk este matricea permutare asociata permutarii:

1 2 ... j ... k ... m


= ... ... ...
1 2 ... k ... j ... m

Cursul 2, Algebra liniara, E. Petrisor, octombrie 2011

11

Astfel produsul Pjk A este matricea obtinuta din A prin inversarea liniilor j, k ntre ele. Deci
n loc sa efectuam nre-un cod, schimbarea liniilor j si k ntre ele, uzual, generam matricea Pjk
si efectuam produsul Pjk A.
Matricea A = E j (a)A se obtine din A prin transformarea aLj Lj .
Matricea A = Ejk ()A, 6= 0, este matricea obtinuta din A prin transformarea elementara Lj + Lk Lk .
Demonstratie: Liniile matricii Ejk (), diferite de linia k, coincid cu liniile corespunzatoare
din matricea unitate Im = (i ). Deci, notand cu ei un element arbirar din matricea Ejk (),
avem ca:
m
m
X
X

ai =
eip ap =
ip ap = ai , pt i 6= k
p=1

ak =

p=1

m
X

ekp ap = aj + ak

p=1

Observatia 2.3.1 O matrice de tipul 3, Ejk (a) = (eIJ ), este, pentru j < k, o matrice inferior
triunghiulara (adica eIJ = 0, pentru orice I < J) si respectiv o matrice superior triunghiulara
daca j > k (superior triunghiulara nseamna ca eIJ = 0 pentru orice I > J).
Exemplul 6.

1 0 0
1 0
0
E13 (7) = 0 1 0 , iar E32 (5) = 0 1 5
7 0 1
0 0
1

Matricea E13 (7), cu 1 < 3 este inferior triunghiulara, diagonal unitara, iar matricea E32 , cu
3 > 2, este superior triunghiulara diagonal unitara.
Proprietati ale matricilor elementare:
a) Matricile elementare sunt inversabile si inversa fiecareia este de acelasi tip ca si matricea
directa, deoarece transformarile elementare pe linie sunt reversibile:
Lj Lk

Lj Lk

1 : A A A,
adica Pjk A = A si Pjk A = A Pjk Pjk A = A Pjk Pjk = Im P1
jk = Pjk
2:

3:

aLj Lj

(1/a)Lj Lj

A A A, a 6= 0. Exprimand aceste transformari matricial, avem:


E j (a)A = A si E j (1/a)A = A E j (a)E j (1/a)A = A E j (a)E j (1/a) = Im
(Ej (a))1 = E j (1/a) .

aLj +Lk Lk

(a)Lj +Lk Lk

A A A, a 6= 0, si la fel n eprimarea matriciala :


Ejk (a)A = A iar Ejk (a)A = A Ejk (a)Ejk (a)A = A Ejk (a)Ejk (a) = Im
(Ejk (a))1 = Ejk (a)

Cursul 2, Algebra liniara, E. Petrisor, octombrie 2011

12

b) Produsul a doua matrici permutare P , P este tot o matrice permutare, si anume:


P P = P
c) Produsul a doua matrici de tip 3, Eij (a), Ekl (b), cu i < j, k < l este matrice inferior
triunghiulara, diagonal unitara.
Deoarece forma scara (redusa) SA (SA0 ), a unei matrici A, se obtine printr-o succesiune de
transformari elementare pe linie, reprezentate de matricile elementare E1 , E2 , . . . , EN , rezulta
ca forma scara se exprima ca un produs:
SA = EN EN 1 E1 A
unde E1 , E2 , . . . , EN sunt matrici elementare de tip 1, 2 si 3. Procedura de calcul a inversei unei
matrici nesingulare prin metoda reducerii Gauss-Jordan conduce la o proprietate importanta a
matricilor inverse ce se exploateaza n numerosi algoritmi de calcul numeric. Si anume:
Propozitia 2.3.1 Orice matrice patratica A, inversabila, poate fi exprimata ca un produs de
matrici elementare de forma 1, 2, 3.
Demonstratie: Fie E1 , E2 , . . . , EN matricile elementare ce reprezinta transformarile elementare
aplicate matricii extinse Ae = [A|In ] pentru a fi dusa la forma scara redusa [In |A1 ]. Astfel
avem ca:
EN E2 E1 A = In
1
Notand cu E := EN E2 E1 rezulta ca EA = In , adica A = E 1 = E11 E21 EN
1
1
1
(deoarece n general (M N) = N M .) Dar am demonstrat ca inversele unor matrici
elementare de tipul 1, 2, respectiv 3 sunt tot matrici elementare de tipul 1, 2, respectiv 3. Deci
matricea A, inversabila, se poate exprima ca un produs de matrici elementare. Exprimarea nu
este nsa unica. Doua persoane care reduc matricea extinsa la forma scara redusa pot alege n
ordine diferita tipurile de transformari elementare!

Pe baza acestei proprietati rezulta si:


Propozitia 2.3.2 Calculul produsului A1 B dintre inversa unei matrici patratice de tip n n
si o matrice B de tip n p se poate realiza prin reducerea la forma scara redusa a matricii
extinse [A|B].
Demonstratie: Fie E1 , E2 , . . . , EN matricile elementare ce reprezinta transformarile ce se aplica
matricii extinse pentru a o reduce la forma redusa: [In |X]. Transformarile E1 , E2 , . . . , EN actioneaza simultan si asupra matricii A si a matricii B. Din EN . . . E2 E1 A = In si EN . . . E2 E1 B =
X rezulta ca EN . . . E2 E1 = A1 si deci X = A1 B.
Observatia 2.3.2 Toate consideratiile si proprietatile formei scara, respectiv a formei scara
redusa, asociate unei matrici cu elemente n corpul comutativ K = R raman valabile pentru
matrici cu valori n corpul C si Zp , p numar prim, al claselor de resturi modulo p.
Matricile cu elemente n Zp , p numar prim, au numeroase aplicatii n criptografie.

2.4. Descompunerea LU a unei matrici patratice

13

2.4 Descompunerea LU a unei matrici patratice


Definitia 2.4.1 Fie A Rnn o matrice patratica nesingulara. Daca exista o matrice L, inferior triunghiulara, diagonal unitara si o matrice superior triunghiulara U (nu neaparat diagonal unitara), astfel ncat A = LU, atunci aceasta factorizare a matricii A se numeste
descompunerea LU (L vine de lower triangular, iar U de la upper triangular).

A=

1
0
0
21 1
0
31 32 1
..
..
..
.
.
.
n1 n2 n3

u11 u12 u13


... 0

. . . 0 0 u22 u23

0 u33
... 0
0
..
..
.. ..
.
.
... . .
0
0
0
... 1

. . . u1n
. . . u2n
. . . u3n
.
. . . ..
. . . unn

Observatie. Daca A = LU, determinantul matricii A este det(A) = det(L)det(U) = 1det(U).


Deoarece matricea A este nesingulara, rezulta ca det(U) 6= 0 si deci uii 6= 0, i = 1, n.
Teoretic o matrice patratica nesingulara se poate descompune ntr-un produs LU, daca A
este transformata n forma scara SA , doar prin transformari de tipul 3, Eij (a), cu i < j. Si
anume, daca EN E2 E1 A = SA , unde E1 , E2 , . . . , EN sunt inferior triunghiulare, diagonal
unitare, atunci si produsul lor EN E2 E1 este inferior triunghiular, diagonal unitar, si la fel si
inversa (EN E2 E1 )1 . Notam L = (EN E2 E1 )1 . Cum forma scara generala, SA a unei
matrici patratice nesingulare este o matrice nesingulara, superior triunghiulara, notam U = SA .
Cu aceste notatii avem:
EN E2 E1 A = SA

A = (EN E2 E1 )1 U = LU

Exemplul 7. Sa se ncerce reducerea matricii

1 2
3
12
A = 2 5
0
2 10
la forma scara aplicand doar transformari elementare aLi + Lj Lj ,
posibil sa se determine descompunerea LU a matricii A.

1 2
3
1 2
3
2L1 +L2 L2
2L +L3 L3
0 1

12
6 2
A = 2 5

0
2 10
0
2 10

cu i < j si daca este

1 2 3
0 1 6 = U
0
0 2

Prin urmare am obtinut forma scara a matricii A aplicandu-i transformarile:


E23 (2)E12 (2)A = U A = (E12 (2))1 (E23 (2))1U A = E12 (2)E23 (2) U
|
{z
}
L

Cursul 2, Algebra liniara, E. Petrisor, octombrie 2011

14

Astfel

1 0 0
1
0 0
1
0 0
1 0 = 2
1 0
L = E12 (2)E23 (2) = 2 1 0 1
0 0 1
0 2 1
0 2 1

si deci A admite descompunerea LU:

1 2
3
1
0 0
1 2 3
12 = 2
1 0 0 1 6
A = 2 5
0
2 10
0 2 1
0
0 2
Descompunerea LU are aplicatii n rezolvarea sistemelor de n ecuatii liniare si neomogene,
compatibile determinate.
Presupunem ca sistemul Ax = b, A Rnn , este compatibil determinat si ca matricea
A = LU. Atunci sistemul se scrie:
(LU)x = b
Notand y = Ux, rezolvam mai ntai sistemul auxiliar, Ly

1
0
0 ... 0
y1
21 1

0 . . . 0 y2

31 32 1 . . . 0 y3

..
..
..
.. ..
.
.
. ... . .
n1 n2 n3 . . . 1
yn

= b:




=

b1
b2
b3
..
.
bn

prin metoda substitutie directe: y1 = b1 , din ecuatia 2, rezulta y2 si n final n etapa n, rezulta
yn . Cunoscand acum pe y1 , y2 , . . . , yn , se rezolva sistemul Ux = y:

u11 u12 u13 . . . u1n


x1
y1
0 u22 u23 . . . u2n x2 y2

0
u
.
.
.
u
x
y
33
3n
3 = 3

..
..
..
. . .
.
.
. . . . .. .. ..
0
0
0 . . . unn
xn
yn
prin metoda substitutiei inverse.
Daca o matrice nesingulara, A are n una sau mai multe pozitii de pe diagonala principala
elemente nule, atunci reducerea matricii A la forma scara, nu se poate efectua doar aplicandu-i
transformari elementare pe linie, de tipul 3.
Exemplul 8. Fie sistemul

0
1 3
x1
1
A = 1 2
2 x2 = 5
x3
5
4
1
7

Se poate rezolva sistemul prin descompunerea matricii A ntr-un produs LU?

Cursul 2, Algebra liniara, E. Petrisor, octombrie 2011

15

Pentru a putea reduce matricea A, la forma scara, mai ntai trebuie aplicata o permutare a liniilor
1 cu 2, pentru a avea element nenul n pozitia (1,1), a pivotului. Astfel matricea P12 A va fi:

1 2
2
1 3
A = 0
5
4
1
Daca nmultim sistemul Ax = b la stanga cu matricea P12 obtinem sistemul:
P12 A x = P12 b
| {z }
|{z}
A

Daca A admite descompunerea LU, A = LU, atunci se rezolva sistemul LUx = b , rezolvand
succesiv, Ly = b si Ux = y.
Exemplul 9. Sa se arate ca matricea

1 2 1
0
A= 2 4
0 1 1
nu admite o descompunere LU.
Alegem pe linia ntai, pivotul 1. Transformarea elementara 2L1 + L2 L2 , conduce la
zerouri sub pivot:

1 2 1
2
A 0 0
0 1 1
Pentru a alege pivotul pe linia a 2-a ar trebui sa interschimbam liniile L2 , L3 , dar aceasta interschimbare nu este o transformare de tip 3, ci o permutare, deci nu este reprezentata de o matrice
inferior triunghiulara si diagonal unitara. Prin urmare matricea A nu admite descompunere LU
(desi este matrice nesingulara). Cauza generarii unui element 0 n pozitia (2,2) este faptul ca n
matricea A, determinantul de ordin 2, constituit din



a11 a12 1 2

=

a21 a22 2 4 = 0
Matricile patratice care sigur admit descompunere LU sunt descrise n:

Propozitia 2.4.1 Fie A Rnn o matrice, ce are toti minorii de nord vest, adica minorii:


a11 . . . a1j




a
a


1 = |a11 |, 2 = 11 12 , . . . , j = ... . . . ... , . . . , n = det(A)
a21 a22


aj1 . . . ajj

nenuli. Atunci exista o unica matrice, L, inferior triunghiulara, diagonal unitara si o unica
matrice, U = (uij ), superior triunghiulara, astfel ncat A = LU si det(A) = u11 u22 unn .

S-ar putea să vă placă și