Sunteți pe pagina 1din 103

Cuprins

NORME DE SECURITATEA MUNCII SPECIFICE LABOARATOARELOR DE MAINI I


ACIONRI ELECTRICE ................................................................................................................................. 6
TRANSFORMATOARE MONOFAZATE I TRIFAZATE.............................................................................. 7
INTRODUCERE.................................................................................................................................................8
CLASIFICRI....................................................................................................................................................... 8
DATE TEHNICE ALE TRANSFORMATOARELOR DIN LABORATOR.............................................................................9
TRANSFORMATOR MONOFAZAT .............................................................................................................. 11
MSURAREA TENSIUNII LA FUNCIONAREA N GOL.............................................................................................11
CALCULUL RAPORTULUI DE TRANSFORMARE.......................................................................................................13
CND TRANSFORMATOARELE FUNCIONEAZ N GOL, TENSIUNILE SUNT PROPORIONALE CU NUMRUL DE SPIRE.
RAPORTUL DINTRE PRIMA I A DOUA TENSIUNE ESTE DENUMIT RAPORTUL DE TRANSFORMARE K.......................13
CARACTERISTICA DE FUNCIONARE N GOL.......................................................................................................17
INDICATORI DE CURENT I DE TENSIUNE SUB SARCINI DIVERSE.........................................................................18
Funcionare n gol.......................................................................................................................................19
Funcionare cu sarcin rezistiv.................................................................................................................20
Funcionare cu sarcin capacitiv..............................................................................................................22
SCHEMA ECHIVALENT A CIRCUITULUI.............................................................................................................24
AUTOTRANSFORMATOR.....................................................................................................................................29
FUNCIONAREA N SARCIN........................................................................................................................30
TRANSFORMATOR TRIFAZAT ..................................................................................................................... 34
SCHEME I GRUPE DE CONEXIUNI.......................................................................................................................34
DETERMINAREA INDICELUI DE DEFAZARE.........................................................................................................36
GRUPA DE CONEXIUNI YZ11...............................................................................................................................44
GRUPA DE CONEXIUNI DY5...............................................................................................................................48
MASINI ELECTRICE TRIFAZATE MULTIFUNCTIONALE .................................................................... 53
MOTORUL ASINCRON TRIFAZAT CU ROTORUL BOBINAT( CU INELE) ........................................ 54
MASURAREA TENSIUNII ROTORULUI LA MERS N GOL.................................................................... 60
INVERSAREA SENSULUI DE ROTAIE AL MAINII ASINCRONE TRIFAZATE ............................. 62
CUPLARE N PARALEL A UNUI GENERATOR SINCRON TRIFAZAT CU O REEA DE PUTERE
INFINIT. ........................................................................................................................................................... 65
SINCRONIZAREA SURSELOR DE ALIMENTARE FOLOSIND METODA CELOR TREI BECURI......................................70
SINCRONIZAREA SURSELOR DE ALIMENTARE.....................................................................................................73
FOLOSIND FRECVENTMETRUL DUBLU , VOLTMETRUL DUBLU SI SINCRONOSCOPUL............................................73
SINCRONIZAREA CU SURSA DE ALIMENTARE FOLOSIND FRECVENTMETRUL DUBLU , VOLTMETRUL DUBLU SI
ZERO VOLTMETRUL...........................................................................................................................................75
MASURAREA PUTERII GENERATORULUI LA PUTERE VARIABILA DE ACIONARE.................................................78
(PENTRU GENERATORUL SINCRON)....................................................................................................................78
SOFT DE COMAND A MODULULUI SERVOFRN PENTRU TESTAREA FUNCIONRII
MOTORULUI ASINCRON TRIFAZAT ACIONAT CU CONVERTIZOR DE FRECVEN ............. 80
MOTORUL ASINCRON TRIFAZAT........................................................................................................................80
CONSTRUCTIE. PRINCIPIUL DE FUNCIONARE....................................................................................................80
CONSTRUCTIA MASINII DE INDUCTIE.................................................................................................................80
PRINCIPIUL DE FUNCIONARE............................................................................................................................82
DESCRIEREA SCHEMEI DE MONTAJ....................................................................................................................83
DESCRIEREA SOFTULUI DE COMAND...............................................................................................................87
EXEMPLU DE OPERARE A PROGRAMULUI ACTIVE SERVO DRIVE.................................................................88
COMENZI I MENIURI.........................................................................................................................................94
BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................................................... 107

Norme de securitatea muncii specifice laboaratoarelor


de maini i acionri electrice
In oricare dintre experimente , folosirea unei tensiuni inalte creste pericolul de
electrocutare. Din acest motiv folosim doar cabluri izolate, asigurandu-ne ca nu exista
scurtcircuit. Intotdeauna trebuie avut grija s se verifice montarea corecta a circuitului si s
nu se cupleze sursa de energie decat dupa ce o verificare completa a montajului. De cate ori
este posibil , este bine s se foloseasc un instrument pentru monitorizarea curentului din
circuit. Arborele intermediar de transmisie se folosete ca protectie impotriva contactului cu
partile rotative ale motorului. Trebuiesc respectate toate normele de protecia muncii privind
modul de lucru cu echipamentele electrice aplicabile.
Instructiuni generale privind folosirea echipamentului
-

Verificati ca arborele de transmisie de la baza motorului si mansonul de cuplare sa fie


montate corect ;
Folositi arborele intermediar de transmisie ;
Orice folosire indelungata a masinilor cand acestea sunt supuse unor ncrcri
mecanice mari poate supune masinaria la ncalzire excesiva ;
Cazul extrem in care masina e impiedicata sa execute o rotaie completa poate aparea
doar pentru scurt timp ;
Toate masinile sunt echipate cu un opritor termic ce declanseaza atunci cand
temperatura maxima admisa este atinsa ;treptele de folosire ale acestui contact sunt
accesibile pe panoul terminal si trebuie intotdeauna conectate la mufele sursei
corespondente de pe panoul principal ;
Toate masuratorile vor fi inregistrate folosind instrumente conventionale de masurare
(clasa primara 1.5) folosite la tensiuni standard (230-400V+5%-10% 50 Hz) folosind
masini de productie standard. Masuratorile se vor incadra in raza de toleranta +/-15%
respectand masuratorile specificate.

Transformatoare monofazate i trifazate

INTRODUCERE
Definiii, clasificri, elemente constructive, mrimi nominale
Transformatorul electric este un aparat static, fr pri n micare, care transform
curenii alternativi de tensiuni date n cureni alternativi de aceeai frecven, ns de
alt tensiune.
Principalele elemente constructive ale unui transformator sunt:
- miezul feromagnetic;
- sistemul de nfurri, cuplate ntre ele magnetic, plasate pe miez.
Clasificri
a) n raport de numrul de faze al nfurrilor:
- transformatoare monofazate;
- transformatoare polifazate (cele mai importante fiind cele
trifazate).
b) n raport de numrul de nfurri cuplate ntre ele magnetic:
- transformatoare cu dou nfurri;
- transformatoare cu mai multe nfurri.
c) n raport de modul de rcire:
- transformatoare uscate (rcite cu aer);
- transformatoare rcite cu ulei.
d) Dup valoare tensiunii la borne, nfurrile se numesc:
- nfurare de nalt tensiune (.T.);
- nfurare de joas tensiune (J.T.).
nfurare a alimentat cu tensiune de la reea i care are deci caracter de receptor, se
numete nfurare primar, toate mrimile referitoare la ea avnd indicele 1. Cealalt
nfurare a transformatorului, care lucreaz ca surs, este numit nfurare secundar,
toate mrimile care se refer la ea notndu-se cu indicele 2. Prin regim nominal de
funcionare al transformatorului, se nelege funcionarea cu mrimile stabilite la proiectare
(nscrise pe plcua indicatoare); valorile mrimilor corespunztoare acestui regim
numindu-se valori nominale.
Avem astfel: SN[kVA], U1N[V], I1N[A], U2N[V], I2N[A], uscN[%], cos2N, N, fN[Hz], etc.,
dintre care majoritatea sunt nscrise pe plcua indicatoare.
Dup destinaie, transformatoarele se clasific astfel:
a) transformatoare de putere, folosite pentru transportul i distribuia energiei electrice;
b) transformatoare pentru reglarea tensiunii reelei;
c) autotransformatoare (pentru reglarea tensiunii n limite restrnse);
d) transformatoare de msur (pentru msurarea curenilor i tensiunilor mari);
e) transformatoare speciale: de sudur, redresoare cu mercur etc.
La nceputul utilizrii energiei electrice, generarea energiei era efectuat la distane
mici. Nu era posibil conectarea direct pe distane mari cu sistemul de curent folosit n acea
perioad din cauza pierderilor semnificative de putere din cablurile de transmisie. Acestea
puteau s transmit eficient doar folosind tensiuni nalte i cureni mici.
Problema conversiei energiei electrice n orice tensiune dorit este foarte uor de
rezolvat dac curentul alternativ este folosit, acesta fiind obinut cu ajutorul
transformatoarelor.

n prezent toate tipurile de transformatoare sunt fabricate de la cele monofazate de


puteri de numai civa wai pn la cele trifazate de puteri care ajung la 1500 MVA.
Transformatoarele miniaturale sunt folosite n numr mare n echipamentele
electronice. Distribuitorii sau transformatoarele de reea care funcioneaz n gama de putere
de la 100 kVA pn la 2000 kVA la 230V/400 V servesc la alimentarea cu energie a
consumatorilor finali din reeaua de distribuie primar.
Transformatoare cu niveluri de putere de pn la 1500 MVA sunt conectate n aval
de generatoare turbo n centralele electrice i alimenteaz direct n reelele de 230 kV sau 400
kV.
Date tehnice ale transformatoarelor din laborator
SO3636-7A
Puterea:
Tensiunea n circuitul primar:
Tensiunea n circuitul secundar:
Curentul n circuitul secundar:
Numrul de spire din circuitul primar :
Numrul de spire din circuitul secundar:
Nucleu:
Lungime circuit magnetic lFe:
Seciune transversal AFe:

100VA
3 x 230V / 400V 3 x 2 x
115V
145mA
0 - 230V 1311 spire 230V - 400V 864 spire
2 x 0 - 115V 682 spire
EI 100x100 (3 UI60), M530-50A 380mm
Fier 160mm pentru monofazat
5.5cm2 incl. factorul de plenitudine calculat

SO3636-7A2
Puterea:
100VA
Tensiunea n circuitul primar:
3 x 127V / 230V
Tensiunea n circuitul secundar:
3 x 2 x 115V
Curentul n circuitul secundar:
145mA
Numrul de spire din circuitul primar 0 : 127V 680 turns 230V - 400V 493 spire
Numrul de spire din circuitul secundar: 2 x 0 - 115V 682 spire
Nucleu:
EI 100x100 (3 UI60), M530-50A
Lungime circuit magnetic lFe:
380mm
160mm pentru monofaza
Seciunea transversal a fierului AFe: 5.5cm2 incl.
factorul de plenitudine calculat

J [T]

H [A/m]
0
90
0/90
0.5
82
151
116
0.6
86
167
126
0.7
90
186
136
0.8
94
206
148
0.9
99
231
163
1.0
105
263
182
1.1
117
305
208
1.2
141
366
251
1.3
196
471
330
1.4
331
695
510
1.5
747
1348
1033
1.6
2017
3111
2552
1.7
4699
8365
5551
1.8
8910
11117
10083
1.9
15138 17967
16650
Polarizare magnetic ; f = 50 Hz ; toate va orile sunt valori medii

Figura 1

10

TRANSFORMATOR MONOFAZAT
Msurarea tensiunii la funcionarea n gol
Obiectivul experimentului
Studenii trebuie s-i nsueasc urmtoarele:
Scopul funcionrii n gol a transfotmatorului electric monofazat;
Msurarea curentului i tensiunii n gol;
Determinarea pierderilor in transformator.
Exerciii
Asamblai transformatorul ca unul monofazat (folosii nfurarea central)
Msurai curentul n gol i calculai tensiunea n gol folosind datele tehnice
Comparai valorile calculate cu cele msurate
Tensiunea n gol U0 este tensiunea de ieire cnd transformatorul funcioneaz fr
sarcin. n cazul transformatoarelor mai mari, cu nivelul puterii mai mare de 16 kVA,
tensiunea n gol este specificat ca tensiune nominal. Tensiunea n gol U0 poate fi
A f N , unde :
U0 = 4.44 B
calculat astfel:
B = valoarea de vrf a densitii fluxului magnetic;
A= armtura seciunii transversale;
F = frecvena;
N= numrul de spire

11

Setrile experimentului

Figura 2

Figura 3

12

Curentul n gol msurat este:


I0 = 23mA

Valoarea de vrf este:


I0 =

2 I0 = 33mA

Valoarea de vrf a forei magnetomotoare este:

=
I0 N2 = 33mA 682spire 2 = 45A

Valoarea de vrf a concentraiei cmpului magnetic este:

= = 281A
H
IFe

Valoarea de vrf a densitii fluxului magnetic este luat din plana cu datele
transformatorului:
= 1.3T
B

Cu ajutorul valorilor determinate i numrul de spire din circuitul secundar se calculeaz


tensiunea n gol:
A f (N 2) = 217V
U0 = 4.44 B
2

Comparnd valoarea calculat tensiunea msurat n circuitul secundar se observ c


cele dou valori nu sunt identice, tensiunea msurat n circuitul secundar fiind de 234 V.
Calculul raportului de transformare
Cnd transformatoarele funcioneaz n gol, tensiunile sunt proporionale cu numrul
de spire. Raportul dintre prima i a doua tensiune este denumit raportul de transformare K.
K=

U1
U2

Unde: U1 = tensiunea din primarul transformatorului;


U2 = tensiunea din secundarul transformatorului.
K =

U1
N
1
U2 N2

Iar : N1 = Numrul de spire din circuitul primar;


N2 = Numrul de spire din circuitul secundar.
Cnd un transformator este acionat sub sarcin, curenii sunt invers proporionali cu
numrul de spire

13

I1 N2
1

I2
N1 K

I1 =Curentul din circuitul primar


I2=Curentul din circuitul secundar
Obiectivul experimentului
Studenii trebuie s-i nsueasc urmtoarele:
Calcularea raportului de transformare K n funcie de numrul de spire
Calcularea raportului de transformare K n funcie de tensiuni
Exerciii
Calculai raportul de transformare n funcie de numrul de spire
Msurai tensiunile primar i secundar i calculai raportul de transformare
Calculai raportul de transformare n fiuncie de numrul de spire
Npri = 1311 spire
Nsec=2 x 682 spire
K=

Npri
= 0.96
Nsec

14

Setrile experimentului

Figura 4

Figura 5

15

Msurai tensiunile primar i secundar.


U1 = 227 V ; U2 = 234 V
K=

U1
= 0.97
U2

Comparnd cele dou rezultate ale raportului de transformare se constat c ambele valori
sunt aproximativ egale, micile diferene apar din cauza toleranelor din aparatele de msur
i pierderilor transformatorului.

16

Caracteristica de funcionare n gol


Obiectivul experimentului
Studenii trebuie s-i nsueasc:
Realizarea schemei electrice pentru regimul de mers n gol al
transformatorului

electric

monofazat

determinarea

pierderilor

prin

transformator
Exerciii
nregistrai caracteristica de funcionare n gol a transformatorului. Variai tensiunea
de intrare cu ajutorul unui transformator variabil i msurai curentul de intrare
Setrile experimentului

Figura 6

17

U0 / V
I0 / mA

0
0

30
9

60
12

90
14

120
15

150
17

180
19

210
22

230
25

Figura 7

Aceast caracteristic nu este liniar. Se poate conclude c


laminrile din armtura transformatorului nu sunt liniare.
Indicatori de curent i de tensiune sub sarcini diverse
Obiectivul experimentului
Studenii trebuie s-i nsueasc :
Funcionarea

transformatorului

sub

sarcini

diverse

Exerciii
Msurai tensiunea i curentul de ieire n gol, cu sarcin rezistiv,inductiv i
capacitiv. Introducei valorile n tabelul de la sfritul capitolului

18

Setrile experimentului
Funcionare n gol

19

Funcionare cu sarcin rezistiv

Figura 8

20

Funcionare cu sarcin inductiv

Figura 9

21

Funcionare cu sarcin capacitiv

Figura 10

22

Funcionare
n gol
cu sarcin rezistiv
cu sarcin inductiv
cu sarcin capacitiv

USec / V
235
222
228
245

ISec / mA
0
105
67
77

Figura 11 Diagramele fazoriale simplificae pentru diverse sarcini

Cum se comport curenii i tensiunile sub diverse sarcini?


Se observ clar c tensiunea din circuitul secundar a transformatorului scade sub
sarcini rezistive i inductive iar sub sarcin capacitiv tensiunea de ieire crete.

23

Schema echivalent a circuitului


Completarea schemei circuitului echivalent
Cu ajutorul unei schemei echivalente a transformatorului electric se poate
clarifica i nelege relaiile de calcul ale transformatorul electric. Poate fi construit
urmtoarea diagram a circuitului echivalent.

Figura 12

Unde:
R1
Rezistena n ohmi a nfurrii primare
La1

Inductan de dispersie a nfurrii primare

RFe Reprezint pierderi de fier


LH
Inductan magnetic
L a2
Inductan de dispersie a nfurrii secundare normalizat folosind raportul de
transformare
R' 2
Rezisten n ohmi a nfurrii secundare normalizat folosind raportul de
transformare
Calculul pierderile n cupru
Obiectivul experimentului
Studentul trebuie s-i nsueasc:
Determinarea componentei rezistive a nfurrilor
Msurai rezistenele folosind un multimetru
Calculai rezistena nominala a nfsurrii secunadare
Exerciii
Determinai rezistenele nfurrilor folosind un multimetru
R1 = 47.8
R2 = 44.8

(a doua nfurare conectat n serie)

Calculai rezistena normalizat;

24

2
N
R2' = R2 1 = 41.4
N2

Experiment funcionare n gol


Obiectivul experimentului
Studentul trebuie s-i nsueasc:
Determinarea valorilor mrimilor RFe i LH pentru regimul de mers n gol al T.E.
Exerciii
Msurai curentul, tensiunea, puterea si factorul de putere (cos) a circuitului primar
al unui transformatorul electric care nu funcioneaz n sarcin.
Setrile experimentului

Figura 13

25

La funcionarea n gol curentul primar este foarte mic astfel c R1 i L1O pot fi
amndou neglijate.
Not!
Acest aparat de msur SO5127-1Z poate determina precis doar factorul de putere cos
pentru curenii peste 50 mA. Cu toate astea, nivelurile de putere sunt determinate curent.
Din aceast cauz trebuie determinat cos din nivelurile de putere.
U1 = 228V
I01 = 0.03A
P01 = 3.34W
S01 = 6.4VA
cos 01 =

S01
= 0.54
P01

01 = arc cos 01 = 57.30

Cu ajutorul factorului de putere putei determina componentele rezistive i inductive


ale curentului.
De aici rezult c:
IXH = I0pri sin opri = 25mA
= I0pri sin opri = 16mA
IR
Fe

Upri
RFe =
= 14K
IR
Fe
Upri
XH =
= 9K
IXH
X
LH = H = 29K
2f

Experiment funcionare n scurtcircuit


Obiectivul experimentului
Studentul trebuie s-i nsueasc:
Determinarea tensiunii de scurtcircuit
Exerciii

Msurai curentul, tensiunea, puterea i factorul de putere cos la circuitului primar al


unui transformator electric avnd circuitul secundar scurtcircuitat

26

Setrile experimentului

Figura 14

27

Cnd nfurarea secundar a transformatorului este scurtcircuitat, vor aprea


cureni mari care ar putea deteriora sau distruge transformatorul. Pentru a preveni acest
lucru, experimentul este efectuat folosind o tensiune redus.
Alimentarea transformatorul se realizeaz de la un autotransformator. Scurtcircuitai
nfurarea secundar i cretei tensiunea primar pornind de la 0 pn la valoarea
nominal a tensiunii.
Avei grij s nu deteriorai transformatorul.
UK1 = 18.4V
IK1 = 0.14A
PK1 = 1.78W
cos K1 = 0.68
K1 = arccos K1 = 47.20

Factorul de putere poate fi folosit acum pentru a determina scderea tensiunii de-a
lungul inductanei de dispersie i a componentei rezistive a nfurrii.
UR = UK1 sin K1 = 13.5V
U = UK1 cos K1 = 12.5V
U
X = = X1 + X2 = 89.3
IK1
X
== 44.7
2
X
L1 = 1 = 0.14H
2f
X
X '2 = 2 = 48.44
u2
X1 =

L '2 =

X '2
= 0.15H
2f

28

Autotransformator
n cazul cnd n instalaiile electrice apare necesitatea schimbrii tensiunii doar cu +
(10-50)%, cum ar fi, de pild, unele instalaii de nalt i joas tensiune, unele instalaii de
telecomunicaii, de radiotehnic sau de automatic, transformatoarele electrice sunt
nlocuite cu aa-numitele autotransformatoare, care, n situaia respectiv, reprezint o
soluie tehnico-economic mai avantajoas.
Diferena esenial ntre transformator i autotransformator const n aceea c la
autotransformator nfurare a de J.T. este reprezentat de o parte din nfurare a de I.T.
i se obine din aceasta prin scoaterea unei prize.
Obiectivul experimentului
Studentul trebuie s-i nsueasc:
Determinarea tensiunii primare i secundare a unui autotransformator n prezena
sau absena sarcinii
Exerciii
Acionai autotransformatorul n gol i msurai tensiunile primar i secundar
Acionai autotransformatorul sub sarcin rezistiv i msurai tensiunile
primar i secundar

29

FUNCIONAREA N SARCIN

Figura 15

Tensiunile atunci cnd exist sarcin (1 lamp) sunt:


U1 = 231V
U2 = 135V

30

Obiectivul experimentului
Studentul trebuie s-i nsueasc:
Determinarea tensiunii primare i secundare a unui autotransformator n prezena sau
absena sarcinii
Exerciii
Acionai autotransformatorul n gol i msurai tensiunile primar i secundar
Acionai autotransformatorul sub sarcin rezistiv i msurai tensiunile
primar i secundar
Setrile experimentului
Funcionarea n gol
Tensiunile pentru funcionarea n gol sunt:
U1 = 227V
U2 = 374V

31

Figura 16

32

Funcionarea n sarcin

Figura 17

Tensiunile atunci cnd exist sarcin (2 lmpi) sunt:


U1 = 220V
U2 = 350V

33

Transformator trifazat
Scheme i grupe de conexiuni
Fazele nfurrilor transformatoarelor trifazate aparinnd aceleiai pri (primar
sau secundar), n mod obinuit se leag galvanic ntre ele conform unei conexiuni
trifazate.
Tipul conexiunii
Litera de denumire
nfurare primar
nfurare secundar
Stea
Y
y
Triunghi

d
Zigzag
Z
z
Conexiunile folosite la transformatoarele trifazate sunt cele dou conexiuni cunoscute:
stea i triunghi, precum i o conexiune, utilizat numai n cazul transformatorului,
conexiunea zig-zag.
n cazul conexiunii zig-zag, se leag ntre ele bobine de pe dou coloane diferite, parcurse
n sensuri opuse, formndu-se apoi un punct neutru care poate fi scos la borne.
n general, cele dou bobine de pe coloane diferite care se leag ntre ele sunt
identice.
Simbolurile utilizate pentru cele trei conexiuni:
STEA
- Y sau y;
TRIUNGHI - D sau d;
ZIG-ZAG - Z sau z.
n mod convenional, capetele de nceput ale fazelor se noteaz cu A,B,C, (pe partea
de .T.) i a,b,c (pe partea de J.T.), iar capetele de sfrit cu X,Y,Z; respectiv x,y,z.
Tensiunea la borne a unei faze secundare poate fi n faz sau n opoziie de faz cu
tensiunea la bornele fazei omoloage primare (plasat pe aceeai coloan), defazajul dintre
aceste tensiuni fiind determinat de notaia bornelor i sensul de nfurare .
Ansamblul conexiunilor tuturor nfurrilor unui transformator reprezint schema de
conexiune a transformatorului respectiv. n cadrul aceleiai scheme de conexiuni se disting
ns, grupe de conexiuni diferite, determinate de modul diferit de notaie al bornelor .
Pentru a defini grupa de conexiune, pe lng conexiunile nfurrilor se indic
simbolic unghiul dintre tensiunile de linie omoloage de pe partea de .T. i J.T.,
considerndu-se U JT defazat n urma lui U IT . Pentru acest unghi se ia drept unitate
unghiul

.
6

Stabilirea grupei de conexiuni se face n felul urmtor: fixndu-se sensul pozitiv al


tensiunilor la borne pentru una dintre nfurri (de baz) se figureaz tensiunile respective
n planul complex . Dac bornele sunt notate n conformitate cu sensul pozitiv ales,
tensiunea nfurrii (fazei) se reprezint n faz cu tensiunea de coloan, altfel n opoziie.
Se determin apoi dou tensiuni de linie omoloage i unghiul de defazaj dintre ele.

34

Tabelul conine cteva variante de scheme i grupe de conexiuni.

Figura 18

35

Determinarea indicelui de defazare


Un unghi de defazare poate fi determinat pentru fiecare grup de vectori. Acest unghi
specific cu ce unghi direcia tensiunii din circuitul secundar rmne n urma celei din
circuitul primar.
Indicele de defazare nu specific direct un unghi, este un multiplu de 30. Un indice
de defazare de 1 corespunde la un unghi de faz de 30; indicele 2 corespunde unghiului de
60 etc.
Urmtoarele exemple arat cum este indicele de defazare determinat.

Figura 19

36

Protecia prin siguran a unui transformator


Valoarea siguranei necesar pentru protecia transformatorului poate fi determinat
din puterea nominal. Folosind desfurarea experimentului ca exemplu este efectuat
urmtorul calcul. Calculul este valabil pentru toate cazurile.
SN=100VA
U = 3 400V

Pentru o conectare n stea rezult urmtorul curent de intrare


Istr =

SN
100VA
=
= 0.14A
3 Ustr
3 230V

Schema de conexiuni Yy
Obiectivul experimentului
Studentul trebuie s-i nsueasc :
Modul de realizare a schemei de conexiuni Yy.
Examinarea influenei conexiunii neutre a tensiunilor de ieire
Exerciii
Msurai tensiunile de ieire i curenii de intrare ai unui transformator electric trifazat
in conexiune Yy.

37

Figura 20

Diagrama circuitului i setrile din imagine sunt fcute doar pentru un circuit
monofazat. Pentru mai multe
faze circuitul trebuie setat corespunztor.

U2U = 217V
U2V = 217V
U2W = 217V
I1U = 125mA
I1V = 121mA
I1W = 128mA

38

Exerciii
Realizai un circuit reprezentnd grupa de conexiuni Yy0 i supunei transformatorul la
o sarcin pur rezistiv asimetric. Pentru aceasta mutai sarcina ntr-o faz.
Msurai tensiunile de ieire i curenii de intrare.

Figura 21

Diagrama circuitului i setrile din imagine sunt fcute doar pentru un circuit monofazat.
Pentru mai multe faze circuitul trebuie setat corespunztor.

39

U2U = 223V
U2V = 221V
U2W = 229V
I1U = 107mA
I1V = 112mA
I1W = 59mA

Exerciii
Realizai un circuit reprezentnd grupa de conexiuni Yy0 i supunei transformatorul
la o sarcin rezistiv asimetric. Acionai transformatorul supus unei sarcinii doar
ntr-o faz.
Msurai tensiunile de ieire i curenii de intrare.

Figura 22

40

U2U = 223V
U2V = 233V
U2W = 232V
I1U = 91mA
I1V = 56mA
I1W = 41mA

Cum afecteaz diverse sarcini tensiunile de ieire?


Sub sarcin simetric tensiunile de ieire sunt mai mult sau mai puin egale. Sub sarcin
asimetric tensiunea scade mai mult n faza supus la sarcin dect n celelalte.
Cum afecteaz diverse sarcini curenii de intrare?
n cazul sarcinii simetrice curenii sunt i ei simetrici. Pentru o sarcin asimetric
curenii de intrare sunt asimetrici. Rezultatul este acela c punctul neutru al
transformatorului este defazat.
Circuitul nu este potrivit pentru acionarea sub sarcini asimetrice. Pierderi de curent apar n
nulul transformatorului, care duc la pierderi exterioare nucleului transformatorului.

41

Exerciii
Realizai un circuit reprezentnd grupa de conexiuni Yy0 i supunei transformatorul
la o sarcin rezistiv asimetric. Punctul neutru al circuitului primar este conectat la
conductorul neutru. Acionai transformatorul supus unei sarcinii doar ntr-o faz.
Msurai tensiunile de ieire i curenii de intrare.

Figura 23

42

U2U = 224V
U2V = 230V
U2W = 230V
I1U = 114mA
I1V = 45mA
I1W = 19mA

Comparai valorile msurate pentru grupul de vectori care nu au punctul neutru conectat?
Valorile msurate sunt similare. n circuitul primar nu apare nicio defazare datorit
conectrii neutrului.

43

Grupa de conexiuni Yz11


Obiectivul experimentului
Studentul trebuie s-i nsueasc :

Examinai rspunsul grupa de conexiuni Yz11 n prezena sarcinilor simetrice sau


asimetrice.

n cazul unei stele interconectate raportul de transmisie deviaz de la celelalte circuite.


Aceasta se ntmpl din cauza faptului c n steaua interconectat cele 2 tensiuni sunt
organizate geometric astfel nct se obine urmtorul raport de transmisie:
&& = 2
u

N1
3N2

Exerciii
Realizai un circuit reprezentnd grupa de conexiuni Yz11 i supunei transformatorul
la o sarcin rezistiv asimetric.
Msurai tensiunile de ieire i curenii de intrare.

Figura 24

44

Diagrama circuitului i setrile din imagine sunt fcute doar pentru un circuit monofazat.
Pentru mai multefaze circuitul trebuie setat corespunztor.
U2U = 192V
U2V = 189V
U2W = 190V
I1U = 105mA
I1V = 101mA
I1W = 107mA

Exerciii

Realizai un circuit reprezentnd grupul de vectori Yz11 i supunei transformatorul


la o sarcin rezistiv asimetric. Pentru aceasta mutai sarcina ntr-o faz.

Msurai tensiunile de ieire i curenii de intrare.

Figura 25

45

Diagrama circuitului i setrile din imagine sunt fcute doar pentru un circuit monofazat.
Pentru mai multe faze circuitul trebuie setat corespunztor.
U2U = 195V
U2V = 188V
U2W = 198V
I1U = 59mA
I1V = 101mA
I1W = 75mA

Exerciii
Realizai un circuit reprezentnd grupa de conexiuni
Yz11
i supunei
transformatorul la o sarcin rezistiv asimetric. Acionai transformatorul supus unei
sarcinii doar ntr-o faz.
Msurai tensiunile de ieire i curenii de intrare.

Figura 26

46

U2U = 193V
U2V = 198V
U2W = 203V
I1U = 58mA
I1V = 69mA
I1W = 25mA

Cum afecteaz diverse sarcini tensiunile de ieire?


Sub sarcin simetric tensiunile de ieire sunt practic egale. Sub sarcin asimetric tensiunea cea mai mic este cea din faza supus la sarcin fa de celelalte.
Cum afecteaz diverse sarcini curenii de intrare?
n cazul sarcinii simetrice curenii sunt i ei simetrici. Pentru o sarcin asimetric
curenii de intrare sunt asimetrici. Dezechilibrul este semnificativ mai mic dect n
cazul grupei de conexiuni Yy0.
Circuitul este potrivit pentru acionarea sub sarcini asimetrice. Datorit divizrii
nfurrii secundare n 2 segmente asimetrice
Circuitul este potrivit pentru funcionarea cu sarcini asimetrice. Datorit separrii
nfurrii secundare n doua segmente, orice lips de simetrie n sarcin este
compensat.

47

Grupa de conexiuni Dy5


Obiectivul experimentului
Studentul trebuie s-i nsueasc :
Examinarea rspunsului grupei de conexiuni DY5 n prezena sarcinilor simetrice
i asimetrice.
Exerciii
Realizai un circuit reprezentnd grupa de conexiuni Dy5 i supunei transformatorul
la o sarcin rezistiv simetric.
Msurai tensiunile de ieire i curenii de intrare.

Figura 27

48

Diagrama circuitului i setrile din imagine sunt fcute doar pentru un circuit monofazat.
Pentru mai multe faze circuitul trebuie setat corespunztor.
U2U = 228V
U2V = 227V
U2W = 223V
I1U = 138mA
I1V = 130mA
I1W = 133mA

Exerciii
Realizai un circuit reprezentnd grupa de conexiuni Dy5 i supunei transformatorul la o sarcin rezistiv asimetric. Pentru aceasta mutai sarcina ntr-o
faz.
Msurai tensiunile de ieire i curenii de intrare.

49

Figura 28

Diagrama circuitului i setrile din imagine sunt fcute doar pentru un circuit monofazat.
Pentru mai multe faze circuitul trebuie setat corespunztor.
U2U = 230V
U2V = 226V
U2W = 236V
I1U = 80mA
I1V = 135mA
I1W = 89mA

50

Figura 29

51

U2U = 230V
U2V = 240V
U2W = 240V
I1U = 79mA
I1V = 89mA
I1W = 23mA

Cum influeneaz diversele sarcini tensiunile de ieire?


n cazul sarcinii simetrice tensiunile de ieire sunt aceleai. Sub sarcin asimetric tensiunea scade
mai mult n faza supus 'la sarcin dect n celelalte. Sub sarcin asimetric tensiunea de ieire
este aproape stabil.
Cum influeneaz diversele sarcini curenii de intrare?
Sub sarcin simetric curenii de intrare sunt de asemenea simetrice. Sub sarcin asimetric curenii
de intrare sunt de asemenea asimetrice. Dezechilibrul este semnificativ mai mic dect n cazul
grupei de conexiuni Yy0.
Circuitul este potrivit pentru acionarea sub sarcini asimetrice.. Partea primar a
conexiunii delta compenseaz pentru sarcina asimetric
Grupa de conexiuni Dy5 este folosit n transformatoare de distribuie unde punctul neutru este
de asemenea mpmntat.

52

Masini electrice trifazate multifunctionale


In cadrul acestei lucrri de laboarator studenii vor dobndi cunostinte practice si
experienta in lucrul cu masinile electrice trifazate multifunctionale.
Investigatiile motorului asincron, sincron si generatorului bazate pe experimente sunt
punctele cheie ale lucrrii de laboartor care ne vor asigura o viziune asupra functionarii masinilor
electrice trifazate multifuncionale.
Obiectivele laboratorului:
- Cunoaterea regimurilor de funcionarea ale masinilor electrice trifazate;
- Cunoaterea datelor nominale si a caracteristicilor masinilor electrice citind placuta
masinii electrice;
- Trasarea caracteristicilor de funcionare ale motorului sincron i asincron;
- Cunoaterea condiiilor de cuplare n paralel a dou generatoare sincrone precum si
modul de verificare al acestora;
- Cuplarea n paralel a unui generator sincron trifazat cu o reea de putere infinit.

Figura 30. Elementele component ale standului

53

Standul cuprinde urmtoarele elemente:


SO3636-6V
SE2662-2A
SE2662-7B
SE2672-3W
SO3212-1W
SO3212-6W
SO3212-6T
SO3213-3W
SO3213-1L
SO3212-1J
SO3212-5U
SO3212-5Q
SO5127-1Z
SO5148-1J
SO5126-9X
SO5126-9Z

Servo directie/Servo frana 300 W


Manson de cuplare 300 W
Arbore intermediar de transmisie
Masina multifunctionala trifazata 0.3 kW
Intrerupator cu 4 trepte
Acumulator universal pt masini de 300W
Tablou de control
Voltmetru dublu
Dublu frecventmetru
Intrerupator in 3 trepte de protectie a motorului 0.4-0.63A
Sursa pt masini electrice
Transformator AC/DC 230V
Multimetru si Wattmetru analogic si digital
Set de cabluri de siguranta 4mm(cate 23)
Set de prize 19/4 mm (cate 15)
Prize cu impamantare 19/4mm(cate 5)

1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
2
15
5

Motorul asincron trifazat cu rotorul bobinat( cu inele)


In urmatoarele pagini vom efectua un experiment referitor la motorul asincron trifazat cu
rotorul bobinat. Se vor studia urmtoarele probleme:
- Modul de conectare i pornirea motorului asincron trifazart ci inele;
- Schimbarea sensului de rotaie al motorului;
- Trasarea caracteristicilor de funcionare ale motorului asincron trifazat cu inele.
Modul de lucru
-

Se identificati bornele motorului i se citesc datele nominale ale motorului trecute pe


placuta de indentificare a cestuia;
Se pune in functiune masina trifazata multifunctionala funcionnd n regim de motor;
Se msoar tensiunea si intensitatea curentului electric i se incarc motorul.

Datele nominale a masinii trifazate multifunctionale sunt:


-

Puterea
UN pentru conexiunea in stea
IN pentru conexiunea in stea
Cos (motor sincron)
Cos (motor asincron)
Turaia de sincronism
Frecventa
Iexc.

270 W
400 V
0,87 A
1
0,7
1500 rot/min
50 Hz
4A

Instructiuni de montare
-

Aranjati circuitele in concordanta cu figura 2 si asamblati elementele componente ale


schemei ;
Asigurati-va ca ampermetrul si voltmetrul sunt montate corect.
54

Figura 31.Schema electric de conectare i pornire a motoruliui asincron trifazat cu inele

55

Figura 32

.Schema electric de conectare i pornire a motoruliui asincron trifazat cu inele


Punerea in functiune a motorului asincron si inregistrarea caracteristicilor unei
incarcari(Ra=0 ).
-

Setari cerute:
Testerul sitemului setat pe controlul cuplului;
Reostatul de pornire setat pe rezistena de 0 .

Procedura experimentala:
-

Se pornete motorul;
Se frneaz motorul astfel incat s se obin valorile cuplului electromagnetic specificate
in tabel;
- n acelasi timp se msoar turaia si intensitatea curentului electric;
Valorile masurate se introduc in tabelul de mai jos:

M/Nm
0.3
0.6
0.9
1.2
1.5
1.8
2.1
n/(rot/min) 1439 1417 1391 1364 1333 1293 1238
I/A
0.52 0.54 0.59 0.65 0.73 0.84 0.99

56

Figura 33

\ntrebare:
Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte avand in vedere curba caracteristica a incarcarii?
- Curentul motorului,tensiunea si viteza de rotatie scad.
- Daca incarcarea creste , intensitatea creste proportional.
Se pune motorul asincron din nou in functiune si se inregistreaz noile caracteristici ale
incarcarii pentru M=const..
Setari cerute:
- Testerul sitemului setat pe controlul cuplului;
- M=const.
Procedura experimentului:
-

Se pune motorul in functiune si setati frana pentru a mentine nivele constante ale cuplului
electromagnetic,valori care vor fi completate din tabel.
Setati valorile de pornire folosindu-le pe cele specificate in tabel.
Masurati intensitatea curentului electric si turaia.
Introduceti in tabel valorile masurate.
M=2Nm Ra/ohm
0
2
5
10
20
n/(rot/min) 1250 1147 996 723 180
I/A
0,95 0,95 0,97 0,99 0,95

57

Figura 34

ntrebare:
Care din urmatoarele afirmatii privind caracteristicile incarcarii sunt corecte?
- Datorita cuplului electromagnetic constant , intensitatea curentului din motor
ramane practic neschimbata.
- Turaia motorului se schimba doar putin pentru valori de pornire crescande.
- Turaia motorului scade cand cresc valorile de intrare.
- Pentru valori mari de intrare , turaia scade la minim, iar intensitatea curentului electric
ramane constanta.
Inregistrarea caracteristicilor mecanice naturale n=f(M) cu programul
ActiveDrive/ActiveServo.
Procedura experimentului:

Porniti programul ActiveDrive/ActiveServo ;


Setai testerul pentru controlul automat al vitezei;
Motorul va fi franat pana la oprire in 20 de pasi(Nota: introduceti numarul corespunzator de
pasi in ActiveDrive/ActiveServo sub SettingsSetpoints---Ramp!) ;
Caracteristicile respective de incarcare ale masinii asincrone trebuie inregistrate pentru un
numar de 4 valori diferite ale rezistentelor de pornire(vezi tabelul).(numai 1 Kw: ! mentineti
o pauza de 40 de secunde intre masuratorile individuale pentru a evita supraincalzirea
rezistorilor) ;
Incepeti cu cea mai mica valoare a rezistentei(0 ohmi) ;
Toate caracteristicile trebuie inregistrate intr-un grafic ;
Trebuie inregistrati cuplul electromagnetic M(n);
Salvati setarile folosite in programul ActiveDrive/ActiveServo intr-un fisier pentru
experimente ulterioare.

58

Figura 35

59

Masurarea tensiunii rotorului la mers n gol

Procedura experimentului:
Modificati conexiunile circuitului in concordanta cu urmatoarea schem electric;
Alimentai infasurarea statoric;
Masurati tensiunea rotoric (Urotor).

Figura 36

60

Figura 37

Cat de mare este tensiunea rotorului?


Urotor = 106,9V

61

Inversarea sensului de rotaie al mainii asincrone trifazate


Continutul experimentului:
- Observarea diferenei dintre operatiunea executata in sensul acelor de ceasornic si cea
executata in sens invers;
- Schimbarea sensului de rotaia al motorul.
Definirea directiei de rotatie
Daca privim arborele de transmisie al masinii atunci cand aceasta functioneaza , sensul de
rotatie va fi pozitiv atunci cand va fi in sensul acelor de ceasornic.Daca motorul are doi arbori de
transmisie,cel pozitionat in opozitie cu ventilatoarele de racire este cel care da sensul de rotatie.

Figura 38

62

Figura 39
Instructiuni de realizare a amontajului :

Montati circuitele in concordanta cu figura 5. ;


Activati frana , process care nu supune motorul la nici un fel de incarcare.

Procedura experimentului:
Porniti motorul si observati-l
Care e sensul de rotatie al motorului ?
- Motorul se roteste in sensul acelor de ceasornic.
Motorul se roteste in sens opus acelor de ceasornic.
Opriti motorul si modificati circuitul in concordanta cu figura 6.
Porniti motorul si observati-l din nou.

63

Figura 40

Care e sensul de rotatie al motorului?


- Motorul se roteste in sensul acelor de ceasornic;
- Motorul se roteste in sensul opus acelor de ceasornic
Care e metoda corecta de a inverse rotatia motorului?
- Inversati bornele infasurarii rotorului;
- Inversati oricare doua borne ale infasurarii statorului;
- Inversati doar L2 si L1 de pe infasurarea statorului.

64

Cuplare n paralel a unui generator sincron trifazat cu o reea de putere infinit.


Sincronizarea generatorului sincron cu reteaua de putere locala folosind diverse metode
-

Toate metodele de sincronizare necesita multa grija si atentie!


Generatorul nu trebuie schimbat in timpul functiunii de pe sincron pe asincron!
Frana STM de linie industriala nu sustine decat partial modoul de sincronizare.Daca frana
STM e operata la 1500 rpm dar difera putin fata de frecventa sursei de alimentare ,
aceasta incorectitudine creste cu fiecare rotatie a rotorului si deviatia dintre frecventa
generata si frecventa sursei de alimentare creste in continuu. De aici iese in evidenta
faptul ca viteza de rotatie creste putin cate putin. Din acest motiv este necesar sa incetam
sincronizarea dupa cateva secunde pentru a evita expunerea generatorului si a franei STM
incarcarii excesive.

Setari cerute (toate metodele):


-

Frana : Modul control viteza pentru frana STM sau control sincronizare si viteza
pentru frana servo ;
Setati viteza de sincronizare folosind maneta de control;
Setai sensul de rotatie al franei in sensul acelor de ceasornic ;

Sincronizarea sursei de alimentare folosind metoda circuitului stins


Procedura experimentului( metoda circuitului stins)
- Se pune frana in functiune si se folosete maneta de control pentru a seta viteza de
sincronizare a generatorului sincron trifazat ;
- Se cupleaz sursa de alimentare;
- Daca becurile lumineaza alternant , atunci una dintre fazele infasurarii generatorului
trebuie schimbata ;
- Se variaz viteza de rotatie folosind maneta de control astfel incat toate becurile
incandescente sa fie stinse ;
- La momentul potrivit cand toate becurile incandescente sunt stinse se activeaz
intrerupatorul S1 conectand astfel generatorul la sursa de alimentare ;
- se incheie sincronizarea ;
- se observa funcionarea generatorul;
- Se deconecteaz pe rand generatorul de la sursele de alimentare;
- Se scoateti din functiune sursa de alimentare si servofrana.

65

Figura 41

66

Figura 42

67

Sincronizare surselor de alimentare folosind metoda circuitului luminat


Modificati conexiunile circuitului in concordanta cu diagrama de mai jos:

Figura 43

Procedura experimentului(metoda circuitului luminat):


68

Puneti frana inapoi in functiune(vezi circuitul stins)


Daca vrem ca becurile sa lumineze alternant, atunci una dintre fazele generetorului
trebuie schimbata.
Variati viteza folosind maneta de control astfel incat toate becurile incandescente sa se
aprinda.
La momentul potrivit , atunci cand toate becurile incandescente lumineaza la intensitate
maxima activati intrerupatorul conectand astfel generatorul la sursele de alimentare
Astfel se incheie sincronizarea
Observati generatorul
Deconectati pe rand generatorul de la sursele de alimantare
Scoateti din functiune unitatea de alimentare si frana servo

69

Sincronizarea surselor de alimentare folosind metoda celor trei becuri


Montati circuitul in concordanta cu diagrama de mai jos:

Figura 44

70

Procedura experimentului(metoda celor trei becuri)

Puneti frana din nou in functiune (vezi metoda ciruitului stins)


Variati viteza folosind maneta de control a vitezei astfel incat becul din extrema dreapta a
circuitului sa fie stins , iar celelalte doua becuri sa fie aprinse.
La momentul potrivit cand becul din stanga e stins , iar celelalte doua becuri lumineaza
la intensitate maxima - activati intrerupatorul S1 conectand astfel generatorul la sursa de
alimentare.
Astfel sincronizarea este realizata
Observati generatorul
Deconectati generatorul de la sursele de alimentare
Scoateti din functiune unitatea de alimentare si frana servo.

Care dintre urmatoarele afirmatii legate de metoda circuitului luminos,metoda circuitului


stins si metoda celor trei becuri sunt corecte ?
Circuitul stins: toate becurile sunt conectate la conductori diferiti
Circuitul luminos: fiecare dintre becuri e conectat pe de o parte la un conductor de
alimentare si pe de alta parte la un generator decalat cu 120 de grade.
Sincronizare celor trei becuri: Dispunerea becurilor , doua pe un conductor si unul intre
celelalte doua conductoare are ca rezultat faptul ca numai ultimul bec se aprinde in timp
ce celelalte doua raman stinse
Circuitul stins:Din moment ce becurile sunt conectate fiecare la aceeasi sursa de
alimentare si la acealeasi cabluri conductoare conectate la generator , acestea nu se aprind
la secventa si unghiul de faza potrivite.
Circuitul luminat: becurile sunt toate conectate intr-un conductor monofazat
Circuitul celor trei becuri: combinatia dintre circuitul luminat si cel stins. Doua becuri
sunt fiecare conectate cu intrerupatorul reglat in concordanta cu pozitiile sursei de
alimentare si generatorului care sunt decalate cu 120 grade (=>circuit luminat).Al treilea
bec e pozitionat intre treptele sursei de alimentare si generatorului.(=>circuit stins).
La ce trebuie sa fim atenti cand studiem circuitul luminat?
Cu metoda circuitului luminat campul de rotatie a generatorului sincron nu joaca
nici un fel de rol in sincronizare.
In metoda circuitului luminat sincronizarea nu e neaparat cauza faptului ca
becurile lumineaza la intensitate maxima.
Cand este cazul ca doi conducatori externi ai generatorului sincron sa fie schimbati ?
Aceasta masura este necesara doar in cazul in care sursa de alimentare cu care
generatorul trebuie sincronizat , are sensul campului de rotatie in sensul acelor de
ceasornic.
In cazul metodei circuitului luminat aceasta masura trebuie luata numai daca
becurile nu lumineaza in secventa ciclica.
De indata ce becurile lumineaza in secventa ciclica ,schimbul dintre conductorii
externi nu mai e absolute necesar.
Ce se intampla daca generetorul e conectat asincron la sursa de alimentare?
Datorita faptului ca un intrerupator e integrat in circuit , nimic nu se poate
intampla.

71

Daca generatorul ar fi cuplat asincron la sursa de alimentare, vor aparea scurtcircuite de intensitati foarte ridicate care ar pune in pericol atat oamenii cat si
aparatura.

72

Sincronizarea surselor de alimentare


folosind frecventmetrul dublu , voltmetrul dublu si sincronoscopul
Modificati conexiunile circuitului in concordanta cu diagrama de mai jos:

Figura 45

73

Figura 46

Procedura experimentului:

Puneti in functiune frana pentru a antrena generatorul sincron


Puneti in functiune frana si folositi maneta de control pentru a stabili viteza sincrona a
generatorului sincron.
Porniti unitatea de alimentare
Variati viteza folosind maneta de control pana cand:
Frecventmetrul dublu si voltmetrul dublu indica aceleasi valori pentru ambele circuite
Sincronoscopul ajunge sa se opreasca la semnul indicat deasupra
De indata ce aceste conditii sunt indeplinite activati intrerupatorul S1 cupland astfel
generatorul la sursa de alimentare
Astfel sincronizarea a fost efectuata
Observati generatorul
Deconectati generatorul de la sursa de alimentare
Opriti unitatea de alimentare si frana servo.

74

Sincronizarea cu sursa de alimentare folosind frecventmetrul dublu , voltmetrul dublu si


zero voltmetrul
Modificati conexiunile circuitului in concordanta cu diagrama de mai jos:

Figura 47

Procedura experimentului:
75

Puneti frana in funtiune (vezi sincronizarea sursei de alimentare folosind frecventmetrul


dublu , voltmetrul dublu si sincronoscopul)
Variati viteza folosind maneta de control pana cand:
Frecventmetrul dublu si cele doua voltmetre vor indica aceeasi valoare pentru ambele
circuite.
Zero voltmetrul indica 0 volti.
De indata ce aceste conditii au fost indeplinite , actionati intrerupatorul S1 conectand
astfel generatorul la sursa de alimentare.
Astfel a fost realizata sincronizarea.

Continutul experimentului: Incarcarea succesiva(linie clasica)


Generarea de putere reactiva inductiv i capacitiv.
Masurati puterea generatorului ______________
Instructiuni de montare: Incarcarea succesiva (linie clasica)
Realizati conexiunea circuitelor in concordanta cu diagrama de mai jos.
Puneti in functiune frana , proces care nu supune masina nici unui fel de incarcare.

Figura 48

Generarea puterii reactive inductive si capacitive(de generatorul sincron)


Realizati sincronizarea dintre sursa si generator folosind informatiile din capitolul anterior.
76

Acum, actionand intrerupatorul S1 ,frana servo e setata pentru modul de control al vitezei si
sincronizarii.
Mariti viteza de rotatie in concordanta cu valorile date in tabel folosind maneta de control.
Variati pas cu pas intensitatea curentului de alimentare asa cum se specifica in tabelul de mai jos.
Masurati puterea totala a generatorului P , puterea reactiva Q si factorul de putere cos .
Introduceti in tabel valorile masurate.
M =-0,4Nm
P/W Q/W Cos
Ierr./A
1,0
38
68
-0,48
1,5
35
42
-0,65
2,0
35
20
-0,88
2,5
34
6
0,99
3,0
35
20
0,87
3,5
35
36
0,70
4,0
36
52
0,57

Figura 49

Care dintre urmatoarele afirmatii despre alimentarea generatorului sincron sunt in conformitate
cu valorile masurate?
In cazul subalimentarii generatorul executa incarcari cu putere reactiva capacitiva.
In cazul subalimentarii generatorul executa incarcari cu putere reactiva inductive.
In cazul supraincarcarii generatorul absoarbe putere reactiva capacitiva de la sursa de alimentare
In cazul supraincarcarii, generatorul executa incarcari cu putere reactiva inductive.

77

Masurarea puterii generatorului la putere variabila de acionare


(pentru generatorul sincron)

Setati unitatea de excitaie la un nivel constant(vezi tabelul de mai jos)


Variati viteza de rotatie pas cu pas , in concordanta cu valorile din tabel , folosind maneta de
control .
In timpul procesului , masurati puterea produsa de generator Pde faza(P ph) si Pde alimrntare
(Pexc.).
Bazandu-va pe viteza de rotatie cunoscuta ,calculati puterea mecanica consumata stiind ca
M corespunde vitezei de rotatie si omegaN corespunde frecventei unghiulare nominale.
Pmech = M * omegaN
Bazandu-va pe variabilele determinate calculati randamentul generatorului sincron.
Luati in considerare si puterea Pexc consumata pentru alimentarea rotorului.
In sfarsit, dupa finalizarea completa a masuratorilor deconectati generatorul de la sursa de
alimentare.
Scoateti din functiune sursa de alimentare si frana servo.
Ierr.=4A
M/Nm
-0,5
-0,1
-1,5
-2,0
-2,5

3*Pstr.=
Pstr./W P2/W
10
30
32
96
53
159
75
225
98
294

Perr.+Pmech=
Perr./W Pmech./W P1/W
100
79
179
99
157
256
98
236
334
98
314
412
98
393
491

P2/P1*100=
Niu/%
17
38
48
55
60

Figura 50

Cum reactioneaza viteza generatorului atunci cand puterea este incrementata?


Viteza scade usor.
Generatorul e cuplat la sursa de alimentare ca frecventa si tensiune.
Viteza creste usor.

78

Care dintre urmatoarele afirmatii privind generatorul sincron sunt corecte?


Daca vreti sa atasati un generator la un circuit alimentat de catre o sursa si incarcat cu
putere inductive sau capacitive , acest lucru poate fi obtinut prin subalimentare sau
supraalimentare.
Puterea active a generatorului e nu e afectata decat de intensitatea curentului de
alimentare.
Puterea reactiva a generatorului poate fi modificata doar variind viteza de sincronizare.
modificare a puterii reactive nu are nici un fel de importanta practica.
crestere a puterii active e posibila doar prin cresterea puterii mecanice.

79

SOFT DE COMAND A MODULULUI SERVOFRN PENTRU TESTAREA


FUNCIONRII MOTORULUI ASINCRON TRIFAZAT ACIONAT CU
CONVERTIZOR DE FRECVEN
Motorul asincron trifazat
Constructie. Principiul de funcionare.
Maina de inducie este cunoscut mai ales sub denumirea de main asincron.
Este utilizat cu precdere ca motor, generatoarele asincrone fiind de regul utilizate
numai n cazul micro-centralelor eoliene sau hidro. Este cel mai des ntlnit motor n aplicaiile
industriale. Robust i cu o mentenan necostisitoare l ntlnim att n aplicaii de turaie fix
cnd este alimentat direct la reeaua electric industrial de curent alternativ trifazat de joas sau
medie tensiune ct i n aplicaii unde se impune o turaie variabil n plaja larg cnd l
alimentm de la convertizoare de frecven. i n acest caz motorul poate s fie de joas sau
medie tensiune. In afar de clasificarea uzual de motor asincron de joas (3AC-230V, 3AC400V, 3AC-690V de exemplu) sau medie tensiune (de exemplu 3AC-6kV) ntlnim des
clasificarea care deriv din construcia bobinajului rotoric:
- motor asincron cu rotor n colivie (sau cu rotor n scurtcircuit);
- motor asincron cu rotor bobinat.
Cum motorul cu rotor bobinat este destinat aplicaiilor n care se urmrete modificarea
turaiei motorului, sau mbuntirea pornirii acestuia n condiiile alimentrii de la o reea cu
tensiune i frecven fix, fcnd concesii la fiabilitatea motorului, uurina mentenanei i mai
ales a preului mainii i a energiei consumate (randament mai sczut), odat cu introducerea pe
scar larg a convertoarelor de frecven (de joas sau medie tensiune) cu preuri atractive i mai
ales cu randamente energetice aproape unitare, ponderea acestui tip de motor asincron a sczut
exponenial fa de motorul cu rotor n colivie.
Mainile de inducie ocup n prezent un segment important de pia i se construiesc
pentru puteri de Ia sute de Watt la sute de kWatt i chiar peste 1 MW. Mainile de inducie
speciale pot cobor pn la puteri de ordinul watt-ului.

Constructia masinii de inductie


Elementele constructive de baz ale mainii asincrone sunt cele caracteristice oricrei
maini electrice rotative, n construcia ei intrnd dou pri constructive fundamentale: statorul
i rotorul.
Circuitul magnetic al statorului const sin tole de oel, laminate, aliate cu siliciu pentru a
se mrii rezistivitatea i a se reduce pierderile prin cureni turbionari. La motoarele mici fiecare
tol se execut dintr-o singur bucat, iar la motoarele de putere mare cnd diametrul tolei
80

depete 990 mm, tola se execut din mai multe segmente de tol.
Pentru a se uura rcirea mainii, tolele sunt grupate n direcia axial n pachete de 40 60 mm lungime, iar pachetele de tole sunt separate prin canale de ventilaie, radiale, care au
grosimea de 10 - 15 mm. Pachetele de tole sunt mrginite cu tole mai groase din tabl de otel cu
grosimea de 1 mm, pentru a obtine o constructie mai solida. La mainile a cror lungimea total
a pachetului de tole nu depete aproximativ 200 mm nu se las canale de ventilaie.
De o parte i de alta a carcasei este montat cte un capac denumit scut, care are rolul de
protecie i de asemenea folosete pentru fixarea unor piese. La mainile de putere mic i
mijlocie, la care diametrul exterior nu depete 1,5 m, carcasa statorului susine i scuturile n
care. sunt montate lagrele. La mainile mari, lagrele se sprijin pe supori montai pe aceiai
plac de fundaie ca i carcasa.
nfurarea statoric, este aezat n crestturile statorului i este alimentat de la reea
sau de la convertor de frecven. nfurarea statoric este prevzut cu o izolaie adoptat pentru
tensiunea reelei de la care este alimentat.
Rotorul.
Circuitul magnetic ai rotorului const ca i circuitul magnetic al statorului, din tole de oel
dup cum s-a artat mai nainte. La mainile mici pachetul de tole se monteaz direct pe arbore,
la mainile mari cu diametrul mai mare de 400 mm, se monteaz pe un butuc care se fixeaz pe
arbore. Butucul se realizeaz sau dintr-o construcie de oel laminat i tabl de oel, sau din font
turnat. nfurarea rotoric este aezat n crestturile rotorului. nfurarea rotoric nu este
alimentat de la o surs de tensiune i puterea electromagnetic este transferat acestei nfurri
prin inducie electromagnetic, de aici denumirea de motor de inducie.
nfurarea rotoric trebuie s fie construit cu acelai numr de poli ca nfurarea
statorului. Pentru a putea conecta rotorul la un reostat exterior, ceea ce este necesar pentru
pornire i modificarea turaiei, capetele celor trei faze rotorice sunt conectate la inele de contact
denumite i inele colectoare, montate concentric pe arbore i izolate att ntre ele ct i fa de
arbore. Un rotor trifazat are trei inele de contact. Periile fixe care culiseaz pe inelele de contact
i inele care se rotesc odat cu arborele, asigur legtura electric a nfurrii rotorului cu
bornele fixe. La aceste borne se poate conecta un reostat trifazat simetric ce mrete rezistena
electric a circuitului rotoric i implicit modific cuplul i viteza motorului. Dac bornele
rotorice sunt scurtcircuitate motorul funcioneaz pe o caracteristic mecanic natural
(caracteristica mecanic este vizualizarea grafic a dependenei cuplu-vitez de rotaie a
motorului). Rotorul cu o astfel de nfurare este denumit pe scurt rotor bobinat, sau rotor cu
inele de contact. Rotorul mainii de inducie poate fi construit i cu o nfurare n colivie,
complet nchis. nfasurarea de tip colivie consta din bare conductoare (Cu, Al) asezate in
81

crestturile rotorului i reunite la capete prin inele frontale, denumite i inele de scurtcircuitare
(Cu, Al). Denumirea de rotor n colivie vine de la asemnarea dintre circuitul electric rotoric i o
colivie de veveri. ntr-adevr dac ne nchipuim rotorul fr pachetul de tole i ax rmne un
sistem de bare paralele plasate uniform pe suprafaa unui cilindru si cele dou inele care unesc
barele.
n scopul de a obine pentru cuplu anumite valori, relativ mari, crestturile se fac uneori
nguste i adnci, iar n acest caz barele rezult nalte. Un astfel de rotor se numete rotor cu
crestturi adnci sau bare nalte. In acelai scop, de a obine pentru cuplul de pornire anumite
valori relativ mari se utilizeaz uneori dou colivii aezate pe acelai rotor. Una din colivii va
dezvolta un cuplu de pornire mult mai mare (cea cu rezistenta electric mai mare) La turaia
apropiat de valoarea nominal colivia cu rezistent mai mic va avea ponderea mai mare n
dezvoltarea cuplului.
Principiul de funcionare
Aplicnd nfurrii trifazate a statorului un sistem trifazat corespunztor de tensiuni de
pulsaie 1 , ia natere un cmp magnetic statoric nvrtitor, care se rotete n spaiu (fa de
stator) cu viteza unghiular: 1 =

1
respectiv cu turaia n1 (p reprezint numrul de perechi de
p

poli statorici).
Presupunem c rotorul mainii se rotete cu o turaie n, creia i corespunde o vitez
unghiular n acelai sens cu cmpul nvrtitor statoric. Fa de rotorul n micare, cmpul
magnetic se rotete cu o vitez unghiular relativ 1 - . Prin aceasta, cmpul magnetic
statoric devine variabil n timp n raport cu nfurare a rotorului i induce n fazele acestei
nfurri t.e.m. de frecven:
f 2 = (n1 n ) p

respectiv, de pulsaie:

2 = (1 ) p

nfurare a polifazat a rotorului, executat pentru acelai numr de perechi de poli p ca i


nfurare a statoric, este totdeauna fie scurtcircuitat, fie nchis peste o rezisten i n
nfurare a rotoric ia natere un sistem polifazat de cureni, de frecven f2. Ca urmare, apare
un cmp magnetic rotoric, nvrtitor, care se rotete fa de rotor cu viteza unghiular:
2 2f 2
=
= 1 = 2
p
p

deci
Rotorul avnd o vitez unghiular , n acelai sens cu 2, rezult c, n spaiu, cmpul de
reacie rotoric are o vitez unghiular:

(1 ) + = 1 .

Avnd aceeai vitez unghiular 1 ca i cmpul inductor, n ntrefierul mainii, prin


compunerea celor dou cmpuri (statoric i rotoric) ia natere un cmp magnetic rezultant
nvrtitor, avnd viteza unghiular 1. Interaciunea dintre cmpul magnetic inductor i curenii
din nfurare a rotoric determin apariia cuplului electromagnetic al mainii, care contribuie
la echilibrarea cuplului exterior.
Maina turaia n1 a cmpului nvrtitor statoric. Pentru c rotorul i cmpul nvrtitor
statoric nu se rotesc sincron (cu aceeai turaie), maina de inducie se mai numete i main
asincron.
82

Turaia n1 i viteza unghiular 1 ale cmpului magnetic rotitor statoric se numesc turaia
sincron, respectiv, viteza unghiular sincron.
n n 1
Prin definiie, raportul:
s= 1
=
n1
1
reprezint alunecarea mainii.
Asadar rezult:
f 2 = p (n1 n) = p

n1 n
.n1 = f1 .s ,
n1

deci:
f 2 = f1 s

Ultima expresie exprim legtura dintre frecvena statoric, f1, a cmpului inductor i
frecvena curenilor rotorici, f2, prin intermediul alunecrii mainii, s.

Descrierea schemei de montaj


n aceast seciune se prezint aplicaii i modul de operare al programului Active Servo
utiliznd ca exemple comanda motorului asincron trifazat cu rotorul n scurtcircuit. n toate
exemplele prezentate motorul asincron trifazat este acionat cu ajutorul unui convertizor de
frecven (Lenze), comandat manual sau cu PC-ul prin portul USB. Acest lucru permite folosirea
limitri curentului prin fazele motorului asincron prin intermediul convertizorului de frecvent,
evitnd astfel supranclzirea motorului i declanarea circuitelor de protectie.
n exemplele descrise n aceast seciune este utilizat urmtorul echipament:
- motor asinccron trifazat 300W SE2663-1K

Figura 51

-servo frn cu tratuctor incremental rotativ inclus (servo frna se cupleaz


ntotdeuna printr-un cuplaj elastic cu motorul de testat)SE3636-6V

83

Figura 52

- blocul de alimentare trifazat (SO3212-1b)

Figura 53

- modul de comand servo frn SO3636-6V

Figura 54

84

- convertizor de frecven (SO3636-6V)

Figura 55

Conexiunile i descrierea lor:


1. Afiaj digital pentru turaie(rpm) mainii electrice supus testului;
2. Afiaj digital pentru cuplul (Nm) a mainii supus testului;
3. Afieaz una dintre modurile de operare selectate n mod curent (Torque control, Speed
Contro, Synchronisation, PC Mode);
4. Afiaj de 4 cadrane pentru a vedea unde opereaz momentan maina : M=f(n);
5. Buton pentru a schimba modul de operare.(MODE-fiecare mod de operare selectat este
vizualizat prin aprinderea unui LED). Modul de operare poate fi schimbat doar n cazul n
care echipamentul este dezactivat. Atunci cnd se lucreaz fr PC, doar "Torque Control",
"Speed Control" i " control de vitez cu sincronizare", pot fi selectate. Atunci cnd este
operat cu un PC, echipamentele se comut automat n modul PC la lansarea programului
ACTIVE SERVO;
6. Buton rotativ pentru a ajusta valoarea SetPoint. n funcie de modul de operare, acest lucru
poate fi folosit pentru a seta viteza sau cuplul;
7. "Run" - buton care s permit pornirea. Echipamentul apoi ruleaza n modul selectat;
8. "STOP" - oprete controller-ui. Modul activ este nchis i cuplul nu se aplic;
9. Port USB pentru conectarea la un PC;
10. a. Intrare de alimentare pentru maini de testare;
10. b. Conexiuni pentru maina de testare.

85

Figura 56

Pentru demararea studierii exemplelor de utilizare a programului n primul rnd trebuie


efectuate n mod corect legturile ntre blocurile funcionale ale standului. n momentul n care
toate componentele standului au fost conectate corect se poate lansa n execuie programul
Active-Servo, pe ecran aprnd fereastra programului principal.

Figura 57

86

Descrierea softului de comand


Active servo este un program pentru ridicarea principalelor caracteristicii de funcionare
ale mainilor electrice. La funcionarea n regim de motor viteza de rotaie a rotorului depinde n
general de valoarea cuplului rezistent aplicat arborelui su. n regim staionar motorul
funcioneaz la o turaie la care cuplul motor este egal cu cuplul rezistent. Cuplurile rezistente
pot varia cu turaia, diferite forme de variaie ale cuplurilor rezistente cu turaia fiind disponibile
a fi simulate prin program.
Urmtoarele modele de tipuri de acionri ntlnite cel mai des n practic sunt:
Pompa/Ventilator

Figura 58

Traciune tambur

Figura 59

87

Macara

Figura 60

Active servo asigur o experimentare direct cu ajutorul mainilor de lucru n conjuncie


cu frna activ, incluznd urmtoarele funcii:
Ajustarea parametrilor mainilor de lucru i afiarea caracteristicilor acestora. nregistrarea
i afiarea, valorii msurate.
Suprapunerea caracteristicilor mainilor i mainilor de lucru.
Determinarea afiarea grafic a punctului de lucru
Salvarea diferitelor punctelor de lucru incluznd valorile msurate asociativ pentru
examinarea diferitelor moduri de operare.
nregistrarea i afiarea valorilor msurate ca i diagrame de sincronizare: vitez, cuplu si
curent sau voltaj.
Msurarea i afiarea proceselor de ramp cu funcie de declanare ajustabil.
Facilitarea etichetrii graficelor cu orice text.
Meniuri specifice, definite de utilizator, pentru mbarcarea rapid i direct a exerciiilor.
Suport pentru toate aplicaiile Windows pentru documentarea exerciiilor: Exportarea
graficelor i valorilor msurate ca i fiier sau prin clipboard pentru o procesare n continuare a
programelor de text sau a foilor de calcul; tiprire grafic pentru toate imprimantele suportate.
Ajutor online sensibil la context; suport penru Windows indicaii rapide.
Programul este complet integrat n mediul grafic al Microsoft Windows i folosete
interfaa grafic standard a tuturor programelor Windows. Cnd operarea sistemului de operare
Microsoft Windows este deja familiar, operarea acestui program nu ar trebui s prezinte
dificulti.

Exemplu de operare a programului ACTIVE SERVO DRIVE


n aceast seciune aplicaia i operarea programului o s fie demonstrate folosind maina
asincron trifazat ca i exemplu. n acest scop o s fie explicate diferite exerciii care o s arate
88

scopul i versatilitatea programului.


Urmtorul echipament este folosit pentru exerciiile descrise n aceast seciune :
Maina trifazat asincron cu puterea de 300 W
Convertor de frecven
Cablu de conexiune de 4 mm pentru priza de siguran
Important : n timpul exerciiilor, motorul opereaz cu un convertor de frecven. Acest
lucru permite folosirea limitrii curentului intern al convertorului, evitnd deci suprancrcarea i
activarea circuitelor de protecie. Cnd se opereaz motorul direct de la sursa principal, trebuie
o atenie sporit pentru a evita supranclzirea motorului.
Dac sunt folosite echipamente, altele dect cele descrise aici, notiele urmtoare vor fi
totui de ajutor n rularea programului. De exemplu, dac folosii o main cu o alt putere
maxim nominal, o s fie necesar numai selecia unei scri diferite pentru axele de coordonate.
n primul rnd exerciiul trebuie s fie asamblat i conexiunea complet i corect. Dac
este necesar, urmrii instruciunile de operare pentru servo-frn. Cnd exerciiul a fost
asamblat, programul poate fi pornit, dup care se afieaz fereastra de program de mai jos:

Figura 61

Pe lng elementele deja familiare din alte ferestre ale aplicaiilor Windows (bara de titlu,
bara de meniu etc.), o bar cu instrumente este afiat sub bara de meniu, o bar cu valorile
msurate i afiarea strii pe partea stng i o bar de stare n partea de jos a ferestrei.
n primul rnd, este nregistrat caracteristica motorului care este folosit. Pentru acest lucru
un motor n funciune este frnat pn la oprire cu ajutorul servofrnei. Parametrii pentru
procesul de frnare pot fi specificai n seciunea Settings a meniului selectnd comanda
Presets din bara de instrumente.

89

Figura 62

Pornii motorul i activai amplificatorul dispozitivului cu ajutorul comenzii Swith drive


on din meniul Settings. Dac amplificatorul dispozitivului nu este setat pe RUN, programul va
avertiza s l pornii.
Dup activarea amplificatorului dispozitivului, unele comenzi de pe bara de meniu si
unele pri ale brii de instrumente sunt blocate.
Motorul testat este treptat frnat n etape de la viteza fr sarcin pn la oprire i
valorile msurate sunt afiate ntr-o fereastr de urmrire. Setri similare cu cele de mai jos ar
trebui s fie obinute:

Figura 63

n pasul urmtor, este investigat rspunsul motorului cnd este folosit ca i masin de
lucru (de producie). Pentru a obine acest lucru, programul trebuie s fie trecut n
modulncrcare simulare. Din meniul View, selectai comanda Load simulation Bara lateral din
stnga ecranului este nlocuit de csua de dialog pentru parametrii(Parameter dialog).
Caracteristica necesar, a mainii n sarcin, poate fi stabilit folosind sgeata de lng csua
pentru introducerea valorii. Sarcina implicit
este o pomp sau un ventilator.
90

Mainile cu sarcina alternativ pot fi selectate din meniul Settings. Descripiile


disponibile despre maini pot fi gsite n seciunea Load machine .
-

Activeaz amplificatorul dispozitivului;

Pornii motorul.

Motorul s-a stabilizat n punctul de operare dat de intersecia mainii ci a caracteristicii de


sarcin:

Figura 64

Pentru toate scopurile practice, punctul stabil de operare poate fi mutat oriunde de-a lungul
caracteristicii mainii schimbnd constanta de sarcin.Apoi, dou puncte stabile de operare o s
fie studiate i documentate. Primul punct de operare ar trebui s fie n area caracteristicilor
permise ale mainii, n timp ce al doilea punct ar trebui s fie dup punctul de tiere a cuplului.
-

Dezactivai amplificatorul dispozitivului;

Din meniul Settings, selectai comanda Presets

Schimbai la fereastra Circuit i selectai circuitul de test pe care l folosii:

Figura 65

Informaii adiionale despre ferestrele individuale pot fi obinute apsnd tasta F1 n orice
moment.
91

nchidei csua de dialog apsnd pe OK.

Activai dispozitivul .

n csua de dialog pentru parametrii sunt afiate detalii adiionale despre variabilele electrice.
-

Variai constanta de sarcin pn cnd punctul de operare este chiar nainte


de punctul de tiere a cuplului.

Important: Cnd se nregistreaz variabilele electrice, dispozitivul nu reacioneaz chiar


asa de spontan asa c variaia constantei de sarcin ar trebui fcut cu pai mici.
-

Apsai butonul de operare din bara de instrumente pentru a salva graficul


acestui punct

. Urmtoarea fereastr sau una similar ar trebui s fie afiat :

Figura 66

Cretei constanta de sarcin n aa fel nct punctul de operare s fie dup punctul de
tiere al cuplului la aproximativ acelai nivel al cuplului ca i n cazul punctului de operare care
a fost salvat.

Figura 67

92

Apsai butonul din bara de instrumente pentru a salva acest punct de operare n grafic.

- Dezactivai amplificatorul dispozitivului

La funcionarea n regim de motor vitez de rotaie a motorului depinde n general de


valoarea cuplului rezistent. n regim staionar motorul funcioneaz la o turaie la care cuplul
motor este egal cu cuplul rezistent. Cuplurile rezistente pot varia cu turaia, principalele forme de
variaie ale cuplurilor rezistente cu turaia fiind de tipul pomp, mainii unelte, lift, rolator sau
derulator de hrtie.
La maina de inducie nu toate punctele care rezult din intersecia caracteristicilor mecanice
cu curba cuplului rezistent sunt puncte de fucnionare stabile. Prin definiie un punct de
funcionare staionar stabil este caracterizat prin aceea c maina tinde s revin n acel punct la
dispariia perturbaiei care a scos-o din punctul de fucnionare.Rezult c la motorul asincron
condiia de stabilitate este ndeplinit numai pentru poriunea de caracteristic corespunztoare
domeniului de alunecri s, pe cealalt poriune a caracteristicii nu exist puncte de funcionare
stabile.
Apsnd pe icoana pentru punctul de operare salvat , valorile care tocmai le-ai msurat
sunt transferate ferestrei de dialog pentru parametrii corespunztoare. Putei apoi s examinai
fiecare punct de operare dup cum este solicitat.Pentru a tipri rezultatul, afiarea trebuie prima
dat pregtit adecvat. Cu butonul drept al mouse-ului apsai pe icoan pentru punctul de
operare i alegei comanda Show load characteristic i Add Labels unul dup cellalt din meniul
cu scurtturi.
-

Repetai acest pas i pentru cellalt punct de operare

Comanda Print Preview pentru meniul File poate fi folosit pentru a examina
rezultatul naintea tipriri.

Figura 68

93

Seturile complete de date, mpreun cu setrile i rezultatele, sunt copiate pe hard disc n
timpul instalrii programului. Acestea vor fi gsite n directorul Examplex n directorul de
instalare ActiveServo. Aceste seturi de date pot fi integrate n program n aa fel nct s fie
disponibile n orice moment pentru studiat. Pentru a accesa datele, alegei meniul Properties din
meniul Exercises. Mai multe informaii sunt disponibile n descrierea meniului.

Comenzi i meniuri
Meniul File
Meniul File contine toate comenzile asociate cu fluxul de intrare i ieire de date.
Conine i comanda pentru nchiderea programului.

Figura 69

Comanda New (Meniul File)


Folosii comanda New pentru a crea un nou fiier. Dac documentul curent a fost
modificat, se afieaz un mesaj care v ntreab dac documentul s fie salvat.
Dup aceea, un document gol este creat. Numele noului fiier, UNTITLED, este afiat n
bara de titlu. Aceast comand poate fi folosit i pentru a nchide un fiier deschis.Pentru a
deschide un fiier existent, folosii comanda Open
Comenzi rapide CTRL N
Comanda Open (Meniul File)
Aceast comand e folosit pentru a deschide un fiier existent. Programul afieaz
ultimele documente folosite; unul din acestea poate fi deschis uor efectund un click pe numele
corespunztor n seciunea de jos a meniului File. Cea mai usoar metod de a deschide un
document este de a da click pe simbolul Open din bara standard de instrumente.
Cnd elementul din meniu este activat, o fereastr de dialog standard este afiat pentru a
deshide un fiier. Modelul si elementele din fereastr depind de versiunea de Windows folosit.
Pentru o descriere exact, consultai Ghidul Utilizatorului pentru Windows.
94

NOTA: Fiierul curent ncrcat nu poate fi deschis a doua oar. Dac un fiier este ncrcat, apoi
modificat, dar dup un moment de gndire, este preferat s rmn n starea original, atunci
fiierul modificat trebuie s fie prima dat salvat sub un nume diferit. Fiierul original poate apoi
fi deschis cu comanda New din acest meniu. Noi documente pot fi create cu comanda New.
Comenzi rapide CTRL O
Comanda Save (Meniul File)
Cu comanda Save, documentul activ mpreun cu informaia introdus n fereastra de dialog
de salvare (Nume, Calea si Formatarea), pot fi salvate n memorie.
Cnd un document este salvat pentru prima oara, programul deschide fereastra de dialog Save
as. Comanda Save as este folosit pentru a schimba Numele, Calea sau Formatarea unui
document existent. n bara de instrumente standard, dai click pe simbolul Save pentru a salva
usor un document, folosind Numele, Calea si Formatarea existente.
Comenzi rapide CTRL S
Comanda Save as (Meniul File)
Aceast comand este aproape identic cu comanda Save. Dup activare, fereastra de
dialog Save as este deschis, pentru a introduce numele fiierului n care vom salva setrile
documentului.
Aceast fereastr de dialog este de asemenea parte din procedurile standard Windows, i este
descris n Ghidul Utilizatoruli Windows corespunztor.
Dup ce dm click pe butonul OK, fiierul este salvat sub numele care a fost introdus
n fereastra de intrri. Numelui i este dat extensia care e prezent n csua List of file types;
cu excepia cnd o extensie diferit este introdus cu numele fiierului.
Dac numele introdus este acelai ca i al unui fiier existent, un cmp pentru mesaje este
afiat cu ntrebarea daca fiierul ar trebui s fie suprascris. Dac butonul Yes este apsat,
fiierul existent este nlocuit cu noile setri ale documentului.Pentru a salva un document sub un
nume existent i ntr-un director existent, folosii comanda Save.
Comanda Properties (Meniul File)
Aceast comand permite s salvm informaii suplimentare cu fiierul care tocmai a fost
ncrcat. La activarea acestei comenzi, o fereastr de dialog e deschis unde diferite detalii pot fi
introduse, de exemplu numele autorului, i o descriere a documentului.
Comanda Export (Meniul File)
Comanda Export permite un schimb de date cu alte programe. Dup activare, fereastra de
dialog Export este deschis, unde alte detalii pot fi introduse.
Fereastra de dialog Export
Exist dou metode de export: una pentru transferul permanent al datelor exportate i a
doua pentru o rat mai mare de transfer. De asemenea, formatul datelor transferate poate fi
95

specificat.
Target/Clipboard
Folosii aceast opiune pentru a aduce datele n clipboardul intern al windowsului. Acea copie
poate fi apoi folosit din clipboard n alt aplicaie.; de exemplu transferat n Windows
WordPad pentru a insera datele ntr-un document. Aceasta este cea mai rapida metod de schimb
de date ntre dou aplicaii. Totui, toate aplicaiile folosesc acelai Clipboard (memorie buffer);
deci de exemplu, dac o diagram este copiat n Clipboard i apoi ntr-un program, un text este
decupat, diagrama prezent n acest moment n Clipboard este stears.
Target/File
Opiunea File funcioneaz analog cu opiunea descris mai sus. Totui, datele
exportate sunt scrise permanent ntr-un fiier, aa nct chiar i dup nchiderea Windows, datele
sunt nc disponibile i datele pot fi citite ntr-un alt program la un alt moment mai trziu i
procesate mai departe.
Cnd aceast opiune este selectat, numele acestui fiier trebuie introdus n cmpul File
name, unde datele vor fi memorate. Cu butonul ?, fereastra de dialog familiar poate fi
deschis, pentru a introduce un nume de fiier.Dac mai sunt i alte setri disponibile pentru
formatarea aleas, ele pot fi definite folosind butonul Presets.
Chart as Bitmap
Formatul Bitmap este un format orientat pe pixel. Un pixel (sau punct) pe ecran, corespunde
exact cu un punct pe diagram sau poz. Cnd un bitmap este mrit sau redus, pixelii sunt fie
dublai sau pur i simplu tiai afar, aa nct aceste operaii rezult ntotdeauna ntr-o pierdere
de calitate a diagramei sau graficului.
Graficele care sunt exportate n acest format, totui, pot fi procesate mai departe cu
programul Windows Paint, aa nct fr nici un alt software auxiliar mai putem aduga
informaii suplimentare, cum ar fi de exemplu etichete.Cu butonul Presets, mrimea pozei
poate fi stabilit n pixeli. O fereastr de dialog este apoi deschis unde detaliile relevante pot fi
introduse. Cnd datele sunt salvate sub form de fiier, extensia BMP este folosit.
Chart as Graphic
Spre deosebire de formatul Bitmap, Graphic este un format orientat spre vectori (Windows
Meta-File). Acest format poate fi folosit de ctre majoritatea aplicaiilor i are avantajul c
imaginea poate fi mrit sau redus dup cerine, fr nici o pierdere vizibil a calitii. De
asemnea, memoria necesar este de obicei mai mic dect cu formatul Bitmap.
Cnd acest format este selectat, o fereastr de dialog poate fi deschis cu butonul
Presets, unde mrimea imaginii poate fi definit n milimetri. Mrimea imaginii poate fi
schimbat dup cerine n aplicaia unde imaginea este importat, dar n acelai timp, etichetarea
va fi de asemenea mrit sau
96

redus. Totui, dac etichetarea trebuie s rmn la o anumit dimensiune de font, dimensiunile
finale ale graficului pot fi definite ntr-o fereastr de dialog. Cnd datele sunt salvate ca i fiier,
extensia WMF este folosit.
Measured Values as Text
Formatul Text este folosit cnd schimbm datele cu alte aplicaii pe baza de text; de
exemplu n programe pentru procesat text sau pe baza de fise cu tabele. Datele sunt transferate n
Clipboard sau fiier, ca i caractere ASCII lizibile. Un caracter TAB este folosit ca i separare
ntre coloanele individuale; finalul liniei este dat de caracterele carriage return (CR) i line feed
(LF). Un punct zecimal este dat de
caracterul relevant pentru ara specificat. Acesta poate fi schimbat prin accesarea panoului de
control al sistemului n International/Country settings, selectnd opiunea Formatarea
Numerelor. Unele programe, interpreteaz o virgul (punctul decimal n Germania) ca i text, i
nu ca i o valoare numeric.
Butonul Presets, dac este activat, este folosit pentru a specifica datele ce vor fi exportate.
O alegere este posibil aici, dac valorile msurate ale caracteristicii motorului sau punctele
de lucru salvate, s fie exportate.
Comanda Page Setup (Meniul File)
Dup selectarea acestei comenzi, o fereastr de dialog este deschis unde limea marginilor
hrtiei pentru imprimare poate fi definit. Poziionarea vertical a textului pe o pagin poate fi
definit de asemenea, o imprimant diferit poate fi selectat.
Comanda Print Preview (Meniul File)
Folosii aceast comand pentru a vedea documentul activ sub forma pe care o va avea
imprimat.
Folosind preview, este usor de vzut dac marginile paginii i aranjarea general sunt
conforme cu cerinele. Dac elementele din fereastr sunt artate colorat, se poate face o
verificare n preview, dac driverul imprimantei a procesat corect culorile. Cu unele imprimante,
culorile palide sunt imprimate ca alb i nu se pot vedea sau imprima. Dup ce am selectat aceast
comand, fereastra principal este inlocuit cu o fereastr de preview, unde o pagin este afiat.
Bara de instrumente din Print Preview
este folosit pentru a naviga printr-un document, largi sau reduce pagina afiat, sau iniia un
proces de imprimare.
Comanda Print (Meniul File)
Cnd elementul Print din meniu este selectat, coninutul datelor care sunt afiate este trimis
ctre o imprimant sau un plotter. Dup activarea comenzii, o fereastr de dialog este deschis
care arat c documentul este printat. Pentru a ntrerupe printarea, apsai pe butonul Cancel.
Casua de dialog Print Progress
97

n timp ce programul trimite datele de ieire ctre imprimant, csua de dialog Print este
deschis.
Pentru a ntrerupe procesul de imprimare, apas butonul Cancel
Comanda Send (Meniul File)
Folosii aceast comand pentru a trimite documentul activ ca i pot electronic (e-mail). Cnd
comanda este selectat, o fereastr este dechis pentru emailul care este asociat cu documentul
activ. Datele necesare sunt introduse n cmpurile, To:, Ref:, etc. i text poate fi adugat
scrisorii, dac este necesar. Cnd intrrile au fost completate, selectai butonul Send pentru a
trimite emailul. Aceast comand este disponibil numai cnd un sistem de email este instalat pe
sistemul dumneavoastr. Mai multe detalii pot fi gsite n Ghidul Utilizatorului Windows.
Comanda MRU file (Meniul File)
MRU este prescurtarea de la Most Recently Used (cele mai recent folosite) i acest meniu
este un dcor, fr funcie, la prima pornire a programului. Totui, cnd programul a fost folosit
pentru a ncrca, modifica i salva fiiere, pentru orice durat de timp, ultimele 4 fiiere folosite
sunt listate aici ca i elemente de meniu. Fiierele pot fi deschise mai usor mai trziu, dnd click
pe elementele corespunztoare de meniu.
Comanda Exit (Meniul File)
Aceast comand este folosit pentru a termina programul. Dac au fost efectuate schimbri
la documentul curent, o fereastr de dialog este deschis, unde se afieaz ntrebarea dac s
salvm schimbrile efectuate sau nu.
Meniul View
Meniul View permite specificarea tipului de afisare i modului de operare al programului.

Figura 70

Comanda Motor characteristics


Aceast comand este folosit pentru a schimba afiarea caracteristicilor motorului, fcnd
98

posibil n acest fel nceputul nregistrrii caracteristicii motorului n folosin. Nu este o limit a
caracteristicilor care pot fi afiate, deci o familie de curbe poate fi afiat cu diferii parametrii(de
exemplu diferite valori ale rezistenei de nceput) n acelai grafic.
Cu ajutorul butonului din bara de instrumente, curbe individuale pot fi selectate pentru
afiare.
Pe lng cuplu, se poate afia i puterea. Pentru acest lucru apsai pe butonul din dreapta al
mouse-ului n zona axei de coordonate Y i alegei din meniu Mechanical power.
Un dublu click pe zona de grafic deschide o csu de dialog Properties unde mai multe
setri pot fi specificate pentru grafic.
Comanda Load simulation
Aceast comand este folosit pentru activarea simulrii de sarcin. Bara lateral n
stnga de pe ecran este nlocuit de csua de dialog Parameter dialog. Folosind sgeata de lng
csu, caracteristica solicitat a mainii de sarcin poate fi ajustat. Sarcina implicit este n
forma de pomp sau un ventilator.
Alte cteva maini de sarcin pot fi selectate deschiznd meniul Settings apoi alegnd
submeniul cu acelai nume. Descrieri ale mainilor de sarcin disponibile vor fi gsite n This
command opens another menu where one of the available load machine can be selected.
Dup alegerea unei maini, aceasta poate fi configurat folosind csua de dialog Parameter
dialog de pe marginea ecranului.
O descriere a mainii de sarcin aleas, va fi gsit n seciunile enumrate mai jos.
Fcnd dublu click pe suprafaa graficului se deschide o casu de dialog Properties unde
mai multe setri pot fi specificate pentru grafic.
Comanda Time trace
Aceast comand schimb afiarea pentru a nregistra schimbri n semnal n timp. Nu
exista o limit la numrul de caracteristici care pot fi afiate, deci este posibil de afiat orice
numr de curbe cu diferii parametrii pe aceasi diagrama. Cu ajutorul butonuluide pe bara de
lucru, este posibil sa alegem caracteristici individuale pentru a fi afisate. La fel ca si in cazul
cuplului, puterea poate I deasemenea afisata. Apasati pe butonul drept al mouse-ului in
apropierea axei Y si selectati Mechanical power din
meniul de context. Click dublu pe suprafata graficului apeleaza casuta de dialog Properties, care
asigura diferiti parametrii suplimentari pentru configurarea afisarii.
Comanda Status Bar
Acest meniu este folosit pentru a shimba bara de stare, in partea inferioara a ecranului. Cand
99

bara de stare este pornita, caseta de selectare pentru acest meniu este marcata. In timp ce ne
miscam prin meniu cu tastele cursor, functiunea elementelor este descrisa in partea stanga a barii
de stare.
In acelasi fel, descrieri sunt de asemenea date in aceasta zona, despre butoane din bara de
instrumente.
Comanda Toolbar
Aceasta comanda este folosita pentru a arata sau ascunde bara de instrumente. Bara de
instrumente este afisata orizontal in partea de sus a une ferestrea active, sub bara de meniu.
Asigura acces rapid la cateva comenzi din program. Daca este necesar mai mult spatiu pe ecran
pentru afisare cand se foloseste o rezolutie mai mica, ascunderea barii de unelte poate fi
folositoare. Daca bara este afisata, elementul din meniu este bifata.
Meniul Exercises
In meniul Exercises, setarile sau detaliile despre exercitiile pot fi conbinate in asa fel incat
pot fi incarcate la o data ulterioara print-un simplu click. Pentru asta, activati comanda Properties
pentru acest meniu. Pentu a evita suprascrierile accidentale ale fisierelor cu exercitii preparate(de
exemplu cu comanda Save din meniul File), urmati procedura data aici:
-

Activati gestionarul de fisiere din Windows.

Alegeti fisierul care trebuie protejat.

Din meniul File, selectati comanda Properties.

In grupul Attributes, selectati casuta de optiune Read Only.

Apasati butonul OK.

Daca se face o tentativa de suprascriere a fisierului, un mesaj de eroare este afisat


pentru a informa ca fisierul este disponibil doar pentru citire si ca trebuie salvat sub un alt
nume.
Meniul Help
Meniul Help contine urmatoarele comenzi care ajuta in folosirea aplicatiei.
Comanda Index
Comanda Index deschide indexul de ajutor prin Windows Help. Acest index reprezinta
nivelul cel mai de sus in ierarhia continutului de texte de ajutor.
Comanda About
Aceasta comanda deshide o casuta de dialog care arata informatii relevante despre
program.
Casuta de diagol About
Ca in cazut tuturor aplicatiilor Windows, aceasta casuta asigura informatii relevante
programului, de exemplu, drepturi de autor si numarul versiunii programului.
100

In caz ca exista intrebari tehnice, numarul versiunii de program ar trebui intotdeauna


specificat.
Meniul Settings
In meniul Settings, toate comenzile sunt incluse toate comenzile care sunt legate de configurarea
servofranei. Deasemenea in acest meniu, amplificatorul dispozitivului poate fi activat sau
dezactivat(blocat) si deci se poate opri sau porni inregistrarea masuratorilor.

Figura 71

Comanda Switch drive On/Off


Cu comanda Switch drive On amplificatorul dispozitivului de servofrana este switched On.
Aici termenul Swiched On inseamna ca inhibarea controlerului asupra aplificatorului este
ridcata. Cand amplificatorul dispozitivului este in functiune, textul meniului este inlocuit de
Swith drive Off. Selectand aceasta comanda, controlerul este dezactivat(inhibat) din nou. A se
retine ca atunci cand amplificatorul dispozitivului este activat, majoritatea comenzilor din meniu
si butoanele sunt blocate.
Dupa activarea amplificatorului dispozitivului, caracteristica motorului poate fi inregistrata.
Pentru aceast, folositi comanda Output Braking Slope de pe butonul din bara de instrumente.
Cand mai multe masuratori sunt facute, una dupa alta, sunt introduse intr-un
grafic unu sub celalalt, unde valorile masurate ale exercitiilor individuale sunt identificate
de o forma diferita de marcare.
In setarile implicite, dupa activarea amplificatorului dispozitivului, masina servo este
sincronizata cu viteza motorului. Daca motorul nu este in functiue, masina servo este tinuta la
cuplul disponibil la viteza de 0 rotatii pe minut. Cand motorul este pus in functiune in acesta
stare, motorul o sa fie franat pana la oprire, lucru care poate sa rezulte in activarea dispozitivelor
de protectie.
Comanda Presets
Aceasta comanda deshide casuta de dialog Presets. Aici se pot seta parametrii pentru
masina si amplificatorul dispozitivului. Casuta de dialog include urmatoarele ferestre:
-

Machine

Ramp

101

Options

A se retine ca atunci cand amplificatorul dispozitivului este activat, elementele din


meniu sunt blocate. Pentru a schimba perametrii, amplificatorul dispozitivului trebuie mai intai
oprit.
Pagina de proprietati Machine
Aici, introduceti cantitatile caracteristice ale masinii care este folosita. In campurile de
intrare, introduceti detaliile de pe eticheta de evaluare a masinii. Acestea vor fi afisate apoi in
grafic ca si linii. Valoarea Max. speed in weak field range este necesara pentru a arata raza de
functionare permisa a masinii. In mod normal, valoarea nominala este introdusa aici.
Mai multe detalii se pot gasi in sectiunea Nominal values. Pentru a deshide acesta
casuta de dialog, selectati Properties din meniul Chart.
Pagina de proprietati Ramp
Aici, sunt definiti parametrii pentru curba de iesire a franei. In functie de modul de operare
selectat, putem defini valoare de atins dorita pentru viteza si cuplu. Exista doua tipuri de iesire
disponibile: Alegeti optiunea Calculate pentru a genera o rampa liniara de la valoare de start
pana la valoarea de final, cu un numar dat de pasi.
Cu optiunea Table, pot fi definite valori discrete pentru iesire. Pentru asta, introduceti
valoarea de atins dorita, solicitata in campul de intrare Value si apasati pe butonul Paste.
Noua valoare este adaugata la sfarsitul valorii din casuta de listare.
Continutul tabelelui nu este sortat sau schimbat in alt fel. Butonul Delete este folosit
pentru a inlatura inregistrari existente in lista.
In legatura cu rampa, valori pozitive pentru cuplu o sa actioneze intotdeauna ca franare si
valori negative pentru cuplu o sa se comporte intotdeauna ca si valori de accelerare. Viteze
pozitive actioneaza in directia rotirii in tip ce vitezele negative o sa forteze intotdeauna o
inversare de rotatie. Acest lucru are avantajul ca de exemplu, o curba de franare va actiona
intotdeauna ca o forta de franare, independent de directia de rotatie actuala.
Daca controlul vitezei este activ, optinea Current speed (actuala), poate fi folosita ca si
valoare de inceput pentru viteza. In acest caz, motorul de test va fi franat de la viteza actuala
pana la valoarea finala. Asta corespunde raspunsului unei frane cu pudra magnetica.
Valorile limita setate in fereastra Options au prioritate in fata valorilor pentru curba. De
exemplu in operatiile controlate de viteza, daca viteza finala pentru rampa este introdusa ca fiind
0 si cuplul necesar este oricum mai mare decat cel maxim permis, motorul de test nu os a fie
franat pana la oprire.
Valoarea din campul de intrare Waiting time, defineste cat timp asteapta programul
dupa iesirea unei noi valori de iesire dorite, inainte ca vloarea masurata sa fie citita.
102

Acest timp de asteptare poate, in unele imprejurari, sa fie necesar pentru a permite
motorului de test sa ajunga la o stare stabila.
Pagina de proprietati Options
Aspectul acestei pagini este dependent de modul de operare selectat, control de
cuplu(torque-control) sau control de viteza(speed-control).
Cu modul torque-control, viteza permisa poate fi introdusa aici. Viteza motorului nu va
scadea sub viteza minima setata cand motorul este franat. Deci, franarea pana la oprire sau pana
intr-un punct unde un exista un flux de curent inadmisibil pot fi oprite.
Cand motorul de test este acelerat, valoarea maxima pentru viteza nu va putea fi depasita pentru
a putea preveni orice conditii de functionare inadmisibile.
Cu modu speed-control, curba de timp pentru franare si reducere de sarcina pot fi setate. In
acest fel, rata maxima de variatie a vitezei poate fi limitata(valoarea corespunzatoare codului de
locatie C0012 sau C0013 in blocul NSET al amplificatorului dispozitivului).O valoare de zero
introdusa aici va cauza o schimbare brusca a vitezei.
Modul de operare poate fi selectat din meniul Operating mode.
Comanda Output brake ramp
Alegeti aceasta comanda pentru a incepe generarea semnalului de iesire pentru
caracteristica de sarcina. Comanda este activa numai cand amplificatorul dispozitivului
este activ si optiunea single-measurement nu a fost aleasa pentru axa X din grafic.
Mai multe informatii despre functionarea functiei de curba pot fi gasite in descrierea ferestrei
Ramp.
Meniul Operating mode
Acest meniu contine inregistrari pentru cele doua moduri de operare posibile ale
amplificatorului dispozitivului.
Torque control
Acest mod de operare este folosit pentru a aplica un cuplu constant unui motor, pe toata
gama de viteze si este in special potrivit pentru a inregistra caracteristica de lucru a masinilor
sincrone sau de curent continuu. Acest mod poate fi folosit pentru masinile asincrone pentru a
examina plaja de lucru pana la taierea cuplului. Cuplul generat de dispozitiv, poate fi
pozitiv(franare) sau negativ(accelerare).
Trebuie retinut ca avand motorul de test oprit, valoarea de iesire a cuplului(pozitiva
sau netiva)va produce o accelerare a motorului. Viteza maxima atinsa in acet caz,
corespunde valorii care a fost introdusa in casuta de intrare lower speed a ferestrei Options.
Speed-control
Acest mod de operare este folosit pentru a inregistra caracteristica masinilor
electrice care prezinta un cuplu de taiere. In acest mod de operare motorul poate fi
103

testat in toate cele patru cadrane. Este mai ales potrivit pentru a inregistra caracteristic
masinilor asincrone. Cand amplificatorul dispozitivului este activat, servomotorul este
sincronizat la viteza de functionare a motorului de test.
Daca amplificatorul dispozitivului este activat in timp ce motorul de test este oprit si
apoi motorul de test pus in functiune, viteza motorului va ramane zero. Acest lucru poate avea
ca si consecinta un consum inadmisibil de mare de curent si poate cauza daune severe motorului
de test.
Cuplul maxim permisibil poate fi limitat introducand valorile necesare in casuta de
intrare Maximum torque din fereastra Options.
Daca motorul de test este oprit in timp ce amplificatorul dispozitivului este activat si
motorul de test este in functiune, viteza motorului de test ramane la ultima valoare
detectata; nu se va opri.
Meniul Chart
In meniul Chart toate comenzile sunt incorporate care influenteaza continutul si
aspectul unui grafic.

Figura 72

Comanda Clear
Folosind acesta comanda, unele sau toate valorile masurate pot fi inlaturate din grafic. Toate
curbele vizibile la momentul folositii comenzii sunt sterse. Daca o serie individuala de
masuratori este inlaturata, atuncin inainte de activarea comenzii, seria de masuratori trebuie
selectata folosind butonuldin bara de instrumente. Apasati cu mouse-ul pe sageata de langa buton
si alegeti seria de masuratori necesara din meniu.
Cand inregistrarea valorilor masurate este activata, comanda este dezactivata.
Comanda Properties
Aceasta comanda deschide o casuta de dialog cu mai multe pagini unde se pot specifica
continutul si aspectul graficului.
Comanda 4-quadrants
Comanda 4-quadrants este folosita pentru schimbarea afisarii intr-un singur cadran si 4
cadrane in grafic. Implicit numai primul cadran este afisat, si este de ajuns cand se opereaza
masina ca si motor. Cand afisarea in 4 cadrane este selectata, scalarea cadranelor este extinsa
104

simetric in zona negativa. Daca de exemplu, viteza este scalata intre 0 si 2000 de rotatii pe minut,
dupa activarea comenzii, scalarea devine -2000 pana la 2000 de rotatii pe minut.
Cand afisarea in 4 cadrane este activa, punctul de meniu este marcat. Daca este selectat
pentru a doua oara, toate valorile negative de pe axele de coordonate sunt setate la zero.
Comanda Show actual values
Cand aceasta comanda este selectata, valorile efective sunt aratate in grafic pe langa
caracteristica motorului.
Comanda Add Label
Pentru a insera o eticheta in grafic, mutati indicatorul mouse-ului la locatia unde doriti ca
textul sa apara si apasati butonul drept al mouse-ului. Un meniu va fi afisat in care elementul
Add Label trebuie selectat. La pozitia indicatorului mouse-ului, un text va fi inserat in grafic.
Pentru a muta textul intr-o alta locatie, folositi tehnica de tragere: Puneti indicatorul pe text,
apasati si tzineti apasat butonul mouseului; mergeti cu indicatorul unde ar trebui sa fie textul
localizat, si eliberati butonul mouse-ului. Pozitia efectiva a textului este indicata de coltul stanga
jos al dreptunghiului din jurul textului.
In conditii normale, afisajul ecranului nu corespunde exact cu pagina tiparita ulterior. Deci,
folositi comanda Print preview din meniul File inainte de tiparire, pentru a verifica aspectul
paginii.
Pentru a modifica textul afisat, puneti indicatorul mouse-ului pe text si apasati butonul drept
al mouse-ului. Un meniu se va afisa care contine urmatoarele elemente:
Comanda Delete
Aceasta comanda este folosita pentru a sterge, a inlatura text existent in eticheta.
Comanda Properties
Acesta comanda permite textului sa fie alternat. O casuta de dialog cu doua pagini este
deschisa unde textul si tipul textului pot fi introduse. Optiunea Background fill defineste daca
fundalul textului ar trebui sa fie umplut cu o culoare aleasa. Cand textul este afisat in Windows,
numai culorile de baza sunt folosite, deci este posibil ca in unele circumstate, sa apara diferente.
Deasemenea, unele nuante mai deschise ale culorilor apar ca alb si nu vor fi vizibile pe pagina
tiparita.Pe pagina de selectie a tipului de text(font), aspectul textului poate fi definit.
Programul isi aminteste ultimul tip de text folosit si afiseaza toate textele cu acest tip de
caracter pana cand acesta este schimbat.
Pagina de proprietati Nominal values
Valorile nominale care se vor afisa se definesc aici. Linii orizontale si verticale,aditionale vor fi
adaugate graficului pentru toate valorile marcate, la nivelul valorilor nominale.
Pentru a arata valorile nominale solicitate, axa de coordonate Y corespunzatoare trebuie
pornita.Valorile nominale ale masinilor folosite pot fi setate cu comanda Presets in meniul
105

Settings de pe fereastra Machine.


Aceasta gama poate fi definita in casutele pentru optiuni din grupul Permissible working
range. Pentru parametrii masinii, daca este introdusa o viteza mai mare decat valoarea nominala
in campul de intrare Max. speed in field regulator range, intervalul dreptunghiular de lucru este
extinsa cu un domeniu in care puterea permisa(puterea nominala), nu o sa fie depasita.

106

Bibliografie
1. KLAUS LHN, Student workbook , Lucas-Nlle Lehr- und Messgerte GmbH, 2nd.
Edition.
2. LOMINADZE, D.G. Cyclotron waves in plasma. Translated by A.N. Dellis; edited by S.M.
Hamberger. 1 st ed. Oxford: Pergamon Press, 1981.206 p. (International series in natural
philosophy). Titlu original: Ciklotronnye volny v plazme. ISBN 0-08-021680-3.
3. RADU CIORB, IOAN ADRIAN VIOREL, Masini electrice si elemente de executie,
Editura Mediamira 2003.
4. LIVIU MODRAN, Actionari Electrice, Maini de current alternative cu convertoare statice
aplicaii, Sibiu, 2010.
5. IULIAN OPA, ADRIAN DNIL, LAURENIU DIACONU, Elemente de exectutie,
Editura MatriRom, Bucuresti, 2005.
6. DELIU F., Convertoare electromecanice, Editura Academiei Navale Mircea cel Btrn,
Constana, 2011, ISBN 978-973-1870-70-0.

107