Sunteți pe pagina 1din 16

CUPRINS

Introducere
Elementele necesare constructiei unui panou
solar obisnuit
Celula solara
Clasificare
Celule pe baza de siliciu
Moduri de constructie
Principiu de functionare
Tipuri de sisteme fotovoltaice
Fabricarea panoului solar
Caracteristici tehnice
Dioda pentru mers in gol(Bypass)
Tipuri de panouri
Utilizare Casnica
Eficienta de conversie a energiei
Mod de utilizare al panourilor solare
Formule matematice
Concluzii

Introducere
Un panou solar fotovoltaic transforma energia luminoasa din razele solare direct n
energie electrica. Componentele principale ale panoului solar reprezinta celulele solare.
Panourile solare se utilizeaza separat sau legate n baterii pentru alimentarea
consumatorilor independenti sau pentru generarea de curent electric ce se livreaza n reteaua
publica.Un panou solar este caracterizat prin parametrii sai electrici cum ar fi tensiunea de mers
n gol sau curentul de scurtcircuit.

Pentru a ndeplini conditiile impuse de producerea de energie electrica, celulele solare se


vor asambla n panouri solare utilizand diverse materiale, ceea ce va asigura:
protectie transparenta mpotriva radiatiilor si intemperiilor;
legaturi electrice robuste;
protectia celulelor solare rigide de actiuni mecanice;
protectia celulelor solare si a legaturilor electrice de umiditate;
asigurare unei raciri corespunzatoare a celulelor solare;
protectia mpotriva atingerii a elementelor componente conducatoare de electricitate;
posibilitatea manipularii si montarii usoare.

Elementele necesare constructiei unui panou solar obisnuit


un geam (de cele mai multe ori geam securizat monostrat) de protectie pe fata expusa la
soare;
un strat transparent din material plastic (etilen vinil acetat, EVA sau cauciuc siliconic) n
care se fixeaza celulele solare;
celule solare monocristaline sau policristaline conectate ntre ele prin benzi de cositor;
caserarea fetei posterioare a panoului cu o folie stratificata din material plastic rezistent la
intemperii fluorura de poliviniliden (Tedlar) si Polyester;
priza de conectare prevazuta cu dioda de protectie respectiv dioda de scurtcircuitare si
racord;
rama din profil de aluminiu pentru protejarea geamului la transport, manipulare si
montare, pentru fixare si rigidizarea legaturii.

Celula solara
O celula solara consta din doua sau mai multe straturi de material semiconductor, cel mai
ntalnit fiind siliciul. Aceste straturi au o grosime cuprinsa ntre 0,001 si 0,2 mm si sunt dopate
cu anumite elemente chimice pentru a forma jonctiuni p si n. Aceasta structura e similara
cu a unei diode. Cand stratul de siliciu este expus la lumina se va produce o agitatie a
electronilor din material si va fi generat un curent electric.
Celulele, numite si celule fotovoltaice, au de obicei o suprafata foarte mica si curentul
generat de o singura celula este mic dar combinatii serie, paralel ale acestor celule pot produce
curenti suficient de mari pentru a putea fi utilizati n practica. Pentru aceasta, celulele sunt
ncapsulate n panouri care le ofera rezistenta mecanica si la intemperii.

Clasificare
Celulele solare pot fi clasificate dupa mai multe criterii.Cel mai folosit criteriu este dupa
grosimea stratului materialului. Aici deosebim celule cu strat gros si celule cu strat subtire.

Un alt criteriu este felul materialului: se ntrebuinteaza, de exemplu, ca materiale


semiconductoare combinatiile CdTe, GaAs sau CuInSe, dar cel mai des folosit este siliciul.
Dupa structura de baza deosebim materiale cristaline(monocristaline fabricate din pastile
de siliciu monocristalin /policristaline fabricate fabricate din mai multe cristale mici ) respectiv
amorfe.
n fabricarea celulelor fotovaltaice pe langa materiale semiconductoare, mai nou, exista
posibiltatea utilizarii si a materialelor organice(celulele pe baza de compusi organici prezinta un
impedient , faptul ca aceste celule au un randament redus si o durata de viata redusa, max
5000h) sau a pigmentilor organici (procedura se bazeaza pe efectul de fotosinteza).

Celule pe baza de siliciu


Strat gros
Celule monocristaline (c-Si) randament mare - n productia n serie se pot atinge pana la
peste 20 % randament energetic, tehnica de fabricatie pusa la punct; totusi procesul de fabricatie
este energofag, ceea ce are o influenta negativa asupra periodei de recuperare (timp n care
echivalentul energiei consumate n procesul de fabricare devine egal cantitatea de energia
generata).
Celule policristaline (mc-Si) la productia n serie s-a atins deja un randament energetic
de peste la 16 %, cosum relativ mic de energie n procesul de fabricatie, si pana acum cu cel mai
bun raport pret performanta.Acestea pot fi fabricate de exemplu prin procedeul de turnarem
sunt mai ieftine si ca atare cele mai raspandite in productia de dispozitive fotovoltaice.
Strat subtire
Celule cu siliciu amorf (a-Si) constau dintr-un strat subtire de siliciu amorf (fara
cristalizare) si din aceasta cauza se numesc celule cu strat subtire.Se pot produce prin procedeul
de condensare de vapori de siliciu si sunt ieftine, dar au un randament scazut in spectrul de
lumina solara, totusi au avantaje la lumina slaba; randament energetic al modulelor de la 5 la 7 ;
se utilizeaza la calculatoarele de buzunar si ceasuri.
Celule pe baza de siliciu cristalin, microcristalele, au un randament mai bun decat
celulele amorfe si nu au un strat ata de gros ca si celulele policristaline. Se utilizeaza partial la
fabricarea de panouri fotovoltaice, dar nu sunt atat de raspandite.

Moduri de constructie
Pe langa materia prima o importanta mare prezinta tehnologia utilizata. Se deosebesc
diferite structuri si aranjamente n care se depun electrozii de acoperire transparenti a caror
rezistenta nu este deloc neglijabila.
Alte tehnici vizeaza marirea eficientei asigurand absorbtia unui spectru de frecventa cat
mai larg prin suprapunerea mai multor materiale cu diferite caracteristici de absorbtie. Se
ncearca selectarea materialelor n asa fel ncat spectrul luminii naturale sa fie absorbit la
maximum.
Actualmente celulele solare pe baza de materiale semiconductoare cele mai des
comercializate sunt cel pe baza de siliciu.Celulele solare pe baza de materiale semiconductoare
utilizate pentru producerea de energie electrica sunt legate n module.
Pe un modul se afla mai multe randuri de celule solare conectate n serie ntre ele pe fata
si pe reversul modulului permitand, datorita tensiunii nsumate, utilizarea unor conductori cu
sectiune mai mica decat la legarea n paralel. Pentru protejarea unei celule solare mpotriva
efectului de avalansa n jonctiune, datorata potentialului mai mare (aparuta de exemplu la
umbrirea partiala a modulului), trebuie incorporate paralel cu celulele solare diode de
protectie(bypass).
Sistemele de panouri solare sunt nzestrate uneori cu mecanisme de orientare, panoul
fiind n permanenta directionat pentru a exploata la maximum energia solara incidenta.
Randamentul termodinamic maxim teoretic pentru producerea de energie din lumina solara este
de 85 %. Acesta se calculeaza din temperatura suprafetei soarelui(5800 K), temperatura
maxima de absorbtie(<2500 K, tempertura de topire a materialelor greu fuzibile) si
temperatura mediului nconjurator(300 K). Daca se utilizeaza doar o portiune din spectrul
luminii solare, valoarea teoretica se reduce n functie de lungimea de unda, pana la 5-35 %.
Neutilizarea spectrului complet este una din dezavantajele celulelor solare fata de centralele
solare termice.

Principiu de functionare
Celulele solare pe baza de materiale semiconductoare n principiu sunt construite ca niste
fotodiode cu suprafata mare care nsa nu se utilizeaza ca detectoare de radiatii ci ca sursa de
curent.
Interesant la acest tip de semiconductoare este ca prin absorbtie de energie (caldura sau
lumina) elibereaza purtatori de sarcina (electroni si goluri). Este nevoie de un camp electrostatic
intern pentru ca din acesti purtatori sa se creeze un curent electric dirijandu-i n directii diferite.
Acest camp electric intern apare n dreptul unei jonctiuni p-n. Pentru ca intensitatea
fluxului luminos scade exponential cu adancimea, aceasta jonctiune este necesar sa fie cat mai
aproape de suprafata materialului si sa se patrunda cat mai adanc.Aceasta jonctiune se creeaza
prin impurificarea controlata. Pentru a realiza profilul dorit, n mod normal se impurifica n un
strat subtire de suprafata si p stratul gros de dedesubt n urma caruia apare jonctiunea. Sub
actiunea fotonilor apar cupluri electron-gol n jonctiune, din care electronii vor fi accelerati spre
interior, iar golurile spre suprafata. O parte din aceste cupluri electron-gol se vor recombina n
jonctiune rezultand o disipare de caldura, restul curentului putand fi utilizat de un consumator,
ncarcat ntr-un acumulator sau prin intermediul unui invertor livrat n reteaua publica.
Tensiunea electromotare maxima la bornele unei celule solare (de exemplu la cele mai
utilizate, celulele de siliciu cristaline) este de 0,5 V. Structura celulelor solare se realizeaza n
asa mod ncat sa absoarba cat mai multa lumina si sa apara cat mai multe sarcini in jonctiune.
Pentru aceasta electrodul de suprafata trebuie sa fie transparenta, contactele la acest strat sa fie
pe cat posibil de subtiri, pe suprafata se va aplica un strat antireflectorizant pentru a micsora
gradul de reflexie a luminii incidente. Acestui strat antireflectorizant i se atribuie culoare negrualbastruie a celulelor solare care fara aceasta ar avea o culoare gri-argintie.
La celulele solare moderne se obtine din nitrat de siliciu prin procedeul PE-CVD(pe o
suprafata ncalzita se depun n urma unei reactii chimice componente extrase dintr-o faza
gazoasa) un stratul antireflectorizant de cca 70 nm grosime (sfert de lungime de unda la un
coeficient de refractie de 2,0). Se mai utilizeaza straturi reflectorizante din SiO2 si TiO2 ce se
depun prin procedeul AP-CVD.

Grosimea stratului influenteaza culoarea celulei (culoarea de interferenta). Grosimea


stratului trebuie sa fie cat se poate de uniforma, deoarece abateri de cativa nanometri maresc
gradul de reflexie. Celulele si datoreaza culoarea albastra realizarii unei grosimi ce corespunde
lungimii de unda a culorii rosii, culorea cea mai bine absorbita de siliciu. n principiu nsa n
acest mod se pot realiza celule rosii, galbene, sau verzi la cerinte arhitectonice deosebite, dar
vor avea un randament mai slab. n cazul nitratului de siliciu si a bioxidului de siliciu stratul
antireflectorizant mai are si un rol de a reduce viteza de recombinare superficiala.

Tipuri de sisteme fotovoltaice


Sistemele de putere fotovoltaice sunt in general clasificate dupa resursele necesare de
functionare si operare, configuratia componentelor si in functie de cum este conectat
echipamentul lor la alte surse de putere si sarici electrice. Cele doua principii de clasificare sunt
conectate in retea sau sisteme de utilitate interactive si sisteme de sine statatoare. Sistemele
fotovoltaice pot fi create pentru a produce serivicii de putere de curent continuu si/sau curent
alternativ, pot opera interconectat sau independente fata de grila de utilitate, si pot fi conectate
cu alte surse de energie si sisteme de stocare de energie , sisteme fotovoltaice conectate in retea.
Sistemele fotovoltaice conectate in retea
Sunt proiectate sa opereze in paralel cu cu si interconectate cu utilitatea de retea
electrica. Componenta principala in sistemele fotovoltaice conectate in retea este invertorul, sau
unitatea de putere conditionata (UPC). Unitatea de putere conditionata converteste puterea din
curentul continuu produs de matricele fotovoltaice in putere de curent alternativ consistenta cu
voltajul si resursele necesare de calitate a puterii a grilei de utilitate, si opreste automat
furnizarea cu energie a grilei de utilitate cand aceasta nu este alimentata. O interfata
bidirectionala e facuta intre sistemul fotovoltaic, circuitele de iesire a curentului alternativ si a
retelei electrice de utilitate, tipic la site-ul de pe panoul de distributie sau intrarea de serviciu.
Aceasta permite productiei de putere de curent alternativ de sistemul fotovoltaic fie de pe site-ul
incarcarii electrice , fie inapoi la reteaua de alimentare cand iesirea de la sistemul fotovoltaic
este mai mare decat cel de incarcare cerut. Noaptea si in timpul altor perioade cand sarcinile
electrice sunt mai mari decat iesirea sistemului fotovoltaic, balansul de putere necesar de

sarcinilie electrice este primit de la utilitatea electrica. Aceasta masura de siguranta este
necesara la toate sistemele fotovoltaice conectate in retea, si asigura ca sistemul fotovoltaic nu
va continua sa functioneze si sa realimenteze spre grila de utilitate cand grila este in service sau
reparare.

Sisteme fotovoltaice de sine statatoare


Sistemele fotovoltaice de sine statatoare sunt proiectate sa opereze independent de
reteaua de utilitati si sunt deobicei proiectate pentru a furniza cu anumite sarcini electrice CC
sau CA. Aceste sisteme pot fi alimentate doar de o matrice fotovoltaica, sau pot folosii vantul,
un generator de energie sau putere utilitara cum ar fi o sursa auxiliara de curent electric, numita
system hybrid fotovoltaic. Cel mai simplu tip de system fotovoltaic de sine statator este un
sistem direct cuplat, unde alimentarea CC a unui modul fotovoltaic, e direct conectat la o
sarcina CC. Din moment ce nu este nici un fel de obiect de stocare de energie electrica (baterie )
in sistemul direct cuplat, sarcina opereaza doar in timp ce este expus la soare, facand ca aceste
modele sa fie adecvate pentru aplicatii commune cum ar fi elici de ventilator, pompe de apa si
pompe de mica circulatie pentru sistemele solare de incalzire cu apa termala. Potrivind
inpedanta sarcinii electrice la putere maxima de iesire a matricei fotovoltaice e o parte critica

pentru sistemul de proiectare buna functionare direct conectat. Pentru sarcini sigure cum ar fi
pompele de apa pozitiv-deplasare, un tip de transformator electronic CC-CC, numit un detector
de punct maxim de putere ( DPMP ) este folosit intre matrice si sarcini pentru a ajuta la buna
functionare la puterea maxima de iesire a matricei. In multe sisteme fotovoltaice de sine
statatoare, bateriile sunt folosite pentru a capta energia.

Fabricarea panoului solar


Fabricarea ncepe ntotdeauna de pe partea activa expusa la soare. La nceput se
pregateste si se curata un geam de marime corespunzatoare. Pe acesta se aseaza un strat de folie
de etilen vinil acetat, EVA adaptat profilului celulelor solare utilizate. Celulele solare vor fi
legate cu ajutorul benzilor de cositor n grupe (siruri - strings) care mai apoi se aseaza pe folia
de EVA dupa care se face conectarea grupelor ntre ele si racordarea la priza de legatura prin
lipire. n final totul se acopera cu o folie EVA si peste aceasta o folie tedlar. Pasul urmator
consta n laminarea panoului n vacuum la 150 C. n urma laminarii din folia EVA plastifiata,
prin polimerizare, se va obtine un strat de material plastic ce nu se va mai topi si n care celulele
solare sunt bine incastrate si lipite strans de geam si folia de tedlar. Dupa procesul de laminare,
marginile se vor debavura si se va fixa priza de conectare n care se vor monta diodele de
bypass. Totul se prevede cu o rama metalica, se masoara caracteristicile si se sorteaza dupa
parametrii electrici dupa care se mpacheteaza.

Caracteristici technice
Parametrii unui panou solar se stabilesc, la fel ca si cei pentru celule solare, pentru
conditii de test standard.
Prescurtari ale termenilor mai des utilizati:
SC: Short Circuit Scurtcircuit;
OC: Open Circuit Mers n gol;
MPP: Maximum Power Point Punctul de putere maxima.

Caracteristicile unui panou solar sunt:


Tensiunea de mers n gol UOC;
Curent de scurtcircuit ISC;
Tensiunea n punctul optim de functionare UMPP;
Curentul n punctual de putere maxima IMPP;
Putere maxima PMPP
Factor de umplere FF;
Coeficient de modificare a puterii cu temperatura celulei;
Randamentul celulei solare .
Incapsulare durabila a elementelor componente are o importanta foarte mare deoarece
umiditatatea ce ar putea patrunde ar afecta durata de viata a panoului solar prin coroziune si prin
scurtcircuitarea legaturilor dintre elementele prin care trece curent electric.

Dioda pentru mers n gol (Bypass)


Daca se conecteaza mai multe module n serie, este necesar sa montam cate o dioda
antiparalel cu fiecare panou. Curentul maxim si tensiunea de strapungere ale diodei trebuie sa
fie cel putin egale cu curentul si tensiunea panoului. De multe ori se utilizeaza diode de
redresare de 3 Amper / 100 Volt. Dioda pentru mers n gol este conectata la bornele de legatura
ale fiecarui panou astfel ncat n regim normal de functionare (panoul debiteaza curent) are la
borne tensiune inversa (catodul diodei legat la polul pozitiv al panoului). Daca panoul ar fi

umbrit sau s-ar defecta nu ar mai debita curent, polaritatea tensiunii la borne s-ar schimba si
acesta s-ar defecta, sau n cel mai bun caz randamentul acelui lant de module ar scadea. Acest
lucru este mpiedicat de dioda bypass care preia curentul n acest caz.

Tipuri de panouri
panouri laminate sticla-sticla;
panouri sticla-sticla utilizand rasini aplicate prin turnare;
panouri cu strat subtire (CdTe, CIGSSe, CIS, a-Si) pe suprafete de sticla sau aplicate ca
folie flexibila;
panouri concentrator;

Lumina solara se concentreaza cu ajutorul unui dispozitiv Optic pe celule solare de


dimensiuni mai mici. Astfel utilizand lentile comparativ mai ieftine pentru a crea un fascicol de
lumina mai subtire, se economiseste material semiconductor care este mai scump. Sistemele cu
concentrator sunt utilizate de cele mai multe ori la celule solare din semiconductori pe baza de

elemente din grupa III-V. Pentru ca utilizarea lentilelor impune ca razele solare sa cada
perpendicular pe acestea, va fi nevoie de un sistem de orientare mecanica n functie de pozitia
soarelui.
Colector cu fluorescenta.
Acest tip deosebit de panou solar transforma lumina incidenta, prin intermediul unui
strat de material sintetic, n radiatie de o lungime de unda acordata pe frecventa de absorbtie
maxima din celula solara. n acest scop materialul sintetic este impurificat cu un pigment
fluorescent. Lumina solara este absorbita de pigment si reemisa cu o lungime de unda mai mare.
Aceasta lumina generata paraseste stratul de material sintetic doar pe o anumita directie bine
determinata pe toate celelalte directii fiind reflecteta si astfel retinuta n material. Pe directia
emisie se aseaza celulele solare ce sunt optimizate pe lungimea de unda emisa de pigment. Prin
aplicare mai multor straturi de material sintetic si celule solare acordate pe lungimi de unda
diferite, se poate mari randamentul deoarece se poate acoperi un spectru mai larg decat cu
panourile solare obisnuite.

Utilizare casnica
n utilizarea casnica panourile solare au o importanta mai mare n cazul locuintelor
izolate fara racord la reteaua de curent alternativ. n general n sistemele mai evolute, optional
pe langa panouri se mai monteaza:
baterie de acumulatore pentru a pute livra energie si n lipsa luminii solare;
un regulator de tensiune pentru prevenirea suprancarcarii bateriei;
un dispozitiv de deconectare n cazul descarcarii sub limita a acumulatoarelor;
un dispozitiv de masurare ce indica directia de alimentare si cantitatea de energie
produsa/consumata.
In cazul utilizarii de consumatori de current alternativ, este nevoie si de un invertor. n
acest caz la locuintele racordate la reteaua de curent alternativ teoretic ar exista posibilitatea
eliminarii din schema a bateriei de acumulatoare, energia suplimentara fiind masurata n
ambele directii (la surplus sau lipsa).

Eficiena de conversie a energiei


Eficiena de conversie a energiei n cazul unui modul solar (sau numai eficiena) este
raportul dintre puterea electric maxim produs i puterea luminii utilizate n condiii de testare
"standard".Radiaia solar "standard" (cunoscut i ca "spectrul masei de aer AM 1.5") are o
densitate de putere de 1000 W/ m2. Eficiena tipic a unui modul pentru celulele solare
multicristaline cu ecran imprimat disponibile pe pia este de aproximativ 12%. Astfel, un
panou solar obinuit de 1 m2 aflat in btaia direct a razelor soarelui va produce aproximativ
120 W putere la vrf.

(Si single crystal,Si HIT single crystal,,Polymer reprezinta tipul de material din care este
alcatuit panoul fotovoltaic)

Mod de utilizare al panourilor solare


In cldiri
Reelele de panouri PV sunt adesea asociate cu cldirile: fie sunt integrate n cldiri, fie
sunt montate pe ele sau lng ele, pe pmnt. In cazul cladirilor existente reele sunt cel mai
adesea instalate pe structura existent a acoperiului sau pe perei. In mod alternativ, se poate
monta o reea separat de cldire, dar conectat prin cablu pentru a furniza energie electric
cldirii respective. In 2010, mai mult de patru cincimi din cei 9000 MW de energie fotovoltaic
din Germania s-au obinut din instalaiile montate pe acoperiuri.

Panouri integrate in cladiri


Panourile PV integrate n cldiri sunt din ce n ce mai des ncorporate n cldirile noi,
rezideniale si industriale, ca surs de energie electric principal sau suplimentar. De obicei,
se ncorporeaz o reea n acoperiul sau pereii unei cldiri. iglele de pe acoperi cu celule PV
integrate sunt i ele destul de des utilizate. Turnul CIS din Manchester, Marea Britanie, a fost
mbrcat n panouri PV care au costat 5,5 milioane de lire sterline. A nceput s furnizeze
energie reelei naionale de distribuie n noiembrie 2005. Producia de energie electric a
sistemelor fotovoltaice care se instaleaz n cldiri este de obicei dat n kilowai de vrf (kWp).

Centrale electrice
Din octombrie 2010, cele mai mari centrale fotovoltaice (PV) din lume sunt: centrala
electric Sarnia Photovoltaic Power Plant (Canada, 80 MW), parcul fotovoltaic Olmedilla
(Spania, 60 MW), parcul solar Strasskirchen Solar Park (Germania, 54 MW), parcul PV
Lieberose Photovoltaic Park (Germania,53 MW), parcul PV Puertollano Photovoltaic Park
(Spania, 50 MW), i centrala electric PV Moura (Portugalia, 46 MW) i parcul solar
Waldpolenz Solar Park (Germania, 40 MW).

In transport
Celulele fotovoltaice s-au utilizat n mod tradiional pentru producerea de energie
electric n spaiu. Ele s-au utilizat mai rar pentru a furniza energie electric mijloacelor de

transport,dar se utilizeaz din ce n ce mai des pentru a asigura energia electric auxiliar pentru
brci i maini. Un vehicul alimentat direct cu energie solar are o putere limitat i o utilizare
redus, dar daca vehiculul utilizeaz o form de energie produs din energie solar (de exemplu
energie electric acumulat in baterii) atunci mainile pot fi alimentate cu energie obinut din
energia solar.

Dispozitive independente
Pn acum zece ani, panourile PV s-au utilizat adesea pentru a alimenta calculatoarele i
dispozitivele considerate nouti. mbuntirea circuitelor integrate i display-urile LCD care
consum puin energie electric au fcut posibil alimentarea unor dispozitive de acest tip timp
de mai muli ani fr s se schimbe bateria, ceea ce a fcut ca utilizarea PV s devin mai
cunoscut. n schimb, dispozitivele fixe alimentate la distan cu energie electric din energie
solar au devenit din ce n ce mai utilizate n locuri n care costul de conectare la reea este
foarte mare i conectarea este aproape prohibitiv. Astfel de aplicaii includ pompele de
ap,contoarele din parcri, telefoanele pentru urgene, compactoarele de gunoi, semnalizatoarele
de circulaie temporare i posturile i semnalizrile de paz la distan.
Electrificarea rural
rile n curs de dezvoltare, n care multe sate sunt adeseori la mai mult de cinci km
deprtare de reeaua de distribuie a energiei electrice, au nceput s utilizeze sisteme
fotovoltaice. n localitile ndeprtate din India exist un program prin care iluminatul cu LEDuri alimentate cu energie solar va nlocui lmpile cu cherosen. Lmpile alimentate cu energie
solar s-au vndut aproximativ cu ct ar costa cherosenul necesar pentru cteva luni de
funcionare. n prezent i Cuba ncearc s furnizeze energie electric din energie solar n
zonele care nu sunt conectate la reeaua naional. Acestea sunt zone n care costurile i
beneficiile sociale reprezint un caz excelent pentru trecerea la energia solar, dei lipsa de
profitabilitate ar putea face ca astfel de eforturi sa aiba si un scop umanitar.

Formule matematice