Sunteți pe pagina 1din 3

Astzi srbtorim Ziua Mondial

a Zmbetului

Ziua zmbetului - World Smile Day a fost iniiat de americanul Harvey Ball, creatorul
"feei zmbitoare", n 1963 i se srbtorete n ntreaga lume, n prima vineri a lunii
octombrie.
Imaginea creat de Harvey Ball a devenit n decursul anilor simbolul cel mai uor de
recunoscut pe planet, pentru strile de fericire i voie bun.
Preocupat de supra-comercializarea simbolului su i modul n care sensul original al
acestuia risca s se piard n repetarea constant de pe pia, Harvey Ball a lansat
ideea de a dedica o zi zmbetului i a ales prima zi de vineri a lunii octombrie.
Organizat pentru prima dat n 1999, n oraul natal al lui Smiley din Worcester, ea a
devenit, n anii urmtori, cunoscut n ntreaga lume.
Fundaia Harvey Ball World Smile, creat dup decesul acestuia n 2001, a devenit
sponsorul oficial al Zilei mondiale a zmbetului.
Aceast zi este srbtorit n numeroase orae din Europa, Asia, America de Nord i
America de Sud, manifestrile incluznd spectacole cu clovni, picturi pe fa, prezentri
de poveti, teatru de ppui, concursuri de baloane.
n calendarul anual exist nc o zi dedicat rsului, celebrat n prima duminic a lunii
mai, adoptat apoi n ntreaga lume.

Ce ne amuza de fapt?
Zece lucruri pe care nu le stiai despre ras. Ce te face sa razi? Cine rade mai mult si
de ce? Este rasul contagios? Opinii de la experti si statistici simpatice.
1. Rasul e alcatuit dintr-o serie de sunete similare vocalelor. Mos Craciun ar trebui sa-si
reformuleze hohotul, caci ce se aude cand radem e mai degraba ceva de genul: "Ha-ha-ha!",
nu: "Ho-ho-ho"! sau: "Ha-ha-ha!".
2. Copiii rad de 300 de ori pe zi, iar adultii de 17. "Copiii sunt mai putin blazati. Rad si
cand vad pe cineva impiedicandu-se", spune psihologul Richard Wiseman, de la
Universitatea Hertfordshire, Anglia.
3. Unele popoare au un simt al umorului mai dezvoltat. Profesorul Christie Davies, de
la Universitatea Reading, a studiat umorul in toata lumea si considera ca evreii sunt primii
"negustori de voiosie". Unul dintre motive: umorul provine din sentimentul nepotrivirii. Cum
multi evrei simt ca fac parte din societatea occidentala, dar si ca alcatuiesc in acelasi timp
un grup distinct, au dezvoltat un simt al inadecvarii. El mai observa si ca japonezii nu au
glume. Pentru ei, daca nu te prinzi de poanta, te faci de ras, asa ca a spune o gluma e o
impolitete.
4. Ce ne spune rasul despre o persoana? Potrivit unui studiu realizat de doctorul
Lesley Harbidge, de la Universitatea Aberdeen, persoanele care rad ascutit si aspru se
bucura de nefericirea celorlalti; cei ce rad tare au nevoie de atentie si, adeseori, sufera de
boli mintale; cei ce rad cu sforaituri au tendinte de superioritate; cei ce rad pe infundate
sunt imaturi si insensibili; cei ce rad tinandu-se cu mainile de burta sunt prietenosi si de
incredere; cei ce chicotesc sunt buni la suflet, dar introvertiti, iar cei ce rad repede si sonor
ca niste copii sunt persoane cu o sexualitate accentuata, care flirteaza adesea.
5. Rasul chiar este contagios. In ianuarie 1962, o criza de chicoteli dintr-o scoala de
fete din Tanzania s-a raspandit in satele din imprejurimi si in alte 14 scoli, determinand
inchiderea catorva. Doi ani mai tarziu, epidemia a trecut. Robert Provine, autorul volumului
"Laughter, A Scientific Investigation" ("Rasul, o cercetare stiintifica"), publicata la editura
Faber & Faber, spune ca e posibil ca creierul sa fie programat sa reactioneze la fel cand aude
chicotelile altora.
6. Majoritatea situatiilor in care radem nu au de-a face cu umorul. Provine a analizat
ce spun sau aud oamenii inainte sa rada si a constatat ca era vorba doar de banalitati de zi
cu zi: "Esti sigur?" sau: "Ne vedem mai tarziu!". Radem ca semn subconstient ca am
terminat de vorbit sau ca am inteles ce ni s-a spus.
7. Unii experti sunt de parere ca rasul e o recunoastere inconstienta a statutului social
- motiv pentru care razi la poantele jalnice ale sefului. Facand cercetari intr-un spital,
sociologul Rose Coser, de la Universitatea de Stat din New York, a descoperit ca, in medie,
angajatii varstnici faceau 7,5 remarci spirituale la fiecare sedinta, iar tinerii - 5,5. Femeile
rad de doua ori mai mult ascultand ceea ce spune un barbat decat barbatii care asculta o
femeie.
8. Mai radem si ca semn al sigurantei, cand teama cu privire la un pericol dispare.
Soldatii germani din Primul Razboi Mondial au fost vazuti razand dupa ce supravietuisera
unui bombardament.
9. Razand, ne afirmam identitatea. Dr. Jason Rutter, sociolog la Universitatea
Manchester, afirma: "Daca eu fac o gluma pe seama cuiva, iar tu razi, inseamna ca esti de

acord cu mine. E vorba de definirea micilor diferente: avem putine glume despre japonezi
fiindca sunt diferiti, dar avem multe glume despre irlandezi.
10. Barbatii si femeile rad de lucruri diferite. In cadrul unui studiu realizat online,
Richard Wiseman a rugat 100.000 de persoane sa evalueze glume. Barbatii, programati sa
fie vanatori, au preferat poantele rautacioase, agresive ("Cum se cheama o maimuta pe
teren minat?" "BUBUIN!"). Femeile, insa, care tind sa aiba mai multe abilitati lingvistice
decat barbatii, au preferat jocurile de cuvinte.