Sunteți pe pagina 1din 11

Referat

Rolul potasiului si sodiului


in organism

Cretu Emilian & Puiu Dragos


Universitatea Apollonia Iasi
Facultatea de Medicina Dentara , specializarea
Tehnica dentara
An 1

Gr.3

1. Potasiul n organismul uman


1

1.1Functie biochimica
Cationii de potasiu sunt importani n funcionarea
neuronilor (creier si nervi) i influenarea echilibrului osmotic
dintre celule ]i lichidul interstiial, cu o distribuie imediat n
toate animalele (ns nu n toate plantele, de exemplu algele) de
ctre aa-numita pompa de Na+/K+-ATP.
Potasiul poate fi detectat gustativ deoarece provoac trei dintre
cele cinci senzaii gustative, conform concentraiei. Soluiile
diluate ale ionului de potasiu au un gust dulce (permind
concentraii moderate n lapte si sucuri), n timp ce concentraiile
mai mari devin acre, i la final confer un gust srat. Combinaia
dintre amar si srat de ctre suplimentarea prin ingestia
lichidelor cu coninut ridicat de potasiu reprezint o provocare
palatabil.

1.2 Polarizarea membranei


Potasiul este important n prevenirea contraciilor musculare si
trimiterea tuturor semnalelor nervoase in organismele animale
prin potentialul de actiune. Prin natura lor electrostatica si prin
proprietatile lor chimice, ionii de K+ sunt mai mari decat ionii de
Na+, iar canalele si pompele ionice din celulele membranelor pot
sa deosebeasca cele doua tipuri de ioni, pompand activ sau
permitand trecerea pasiva a unuia din ei, in timp ce al doilea ion
este blocat.
Un deficit de potasiu n fluidele corpului conduce spre o condiie
medical, care poate fi fatal, numit hypokalemia, care survine
din diaree, diurez si vom. Simptomele includ slbiciuni
musculare, reflexe ncete, ileus paralitic, anormaliti ECG i n
cazurile severe, paralizie respiratorie, alkaloz i aritmie
cardiac.

1.3 Filtrarea si excretia


Potasiul este un micronutrient mineral esenial n nutriia uman;
este cationul major din interiorul organismelor animale, fiind
important n meninerea echilibrului fluidelor i electroliilor din
corp. Cationii de sodiu sunt prezeni n plasma sanguin n
cantitatea de 145 miliechivaleni per litru (3345 miligrame) i
2

potasiul n fluidele celulelor n cantitatea de 150 miliechivaleni


per litru (4800 miligrame). Plasma este filtrat prin glomerulii
rinichilor n cantiti mari, ce pot atinge nivelul de 180 litri pe
zi. Prin aceasta, 602 grame de sodiu i 33 grame de potasiu sunt
filtrate zilnic.
Cantitatea de element care trebuie reabsorbit din diet este
preferabil a se situa la nivelul de 1-10 grame de sodiu si 1-4
miligrame de potasiu. Sodiul trebuie reabsorbit in aa manier
nct volumul sanguin s fie constant, la fel i presiunea
osmotic; potasiul trebuie absorbit nct s menin concentraia
serului la 4.8 miliechivalente (aproximativ 190 miligrame) per
litru. Pompa de sodiu din rinichi trebuie s opereze mereu pentru
a conserva sodiul; potasiul trebuie de asemenea conservat, ns
pe msur ce cantitatea de potasiu din plasma sanguin este
foarte mic i cantitatea de potasiu din celule este de treizeci de
ori mai mare, acest lucru nu reprezinta o problem pentru
organism. Din moment ce potasiul este pompat pasiv comparativ
cu sodiul, ca rspuns la un aparent echilibru Donnan, urina nu
poate scdea nivelul de potasiu din ser, exceptnd situaiile cnd
excret ap n mod activ la sfritul procesrii. Potasiul este
secretat de dou ori i reabsorbit de trei ori nainte ca urina s
ajung la tuburile colectoare. La acel punct, de obicei
concentraia de potasiu este aceeai cu cea din plasm. Dac
este eliminat din diet, exist o excreie minim obligatorie de
potasiu de ctre rinichi, de aproximativ 200mg pe zi, cnd serul
ajunge la nivelul de 3.0-3.5 miliechivalene per litru n aproape o
sptmn, i nu poate fi eliminat total. Deoarece nu poate fi
stopat complet, decesul intervine atunci cnd toat cantitatea de
potasiu a corpului scade ctre jumtate. La sfritul procesrii,
potasiul este secretat nc o dat dac nivelurile serului sunt
prea mari.

Potasiul este pompat pasiv prin peretele celular. Cnd ionii se


mic prin pompe, acestea au anumite spaii pe fiecare parte a
3

peretelui celular i doar un singur spaiu poate fi deschis. Ca


rezultat, sunt forai s intre 100 de ioni pe secund. Porii au
doar un singur spaiu, iar acest tip de ioni pot trece de la un
numr de 10 milioane la 100 de milioane de ioni pe
secund. Porii au nevoie de calciu pentru a se putea
deschide dei se crede c acesta acioneaz n mod revers,
blocnd cel puin unul din pori. Gruprile carbonil din interiorul
porilor aminoacizilor mimetizeaz hidratarea apei ce are loc n
soluiile apoase prin natura ncrcrilor electrostatice a celor
patru grupri carboxil din interiorul porilor.

1.4 Potasiul n dieta si ca suplement alimentar


1.4.1Aportul adecvat
Un aport adecvat de potasiu pentru a susine viaa este garantat
prin consumarea unor alimente variate, n special legume.
Cazurile clare de deficien de potasiu sunt rare la indivizii care
au o diet echilibrat. Alimentele cu un continut ridicat de potasiu
includ sucul de portocale, cartofii, bananele, roiile, broccoli,
soia, orezul brun, usturoiul, caisele si avocado, dei este ntalnit
des n majoritatea fructelor, legumelor si crburilor.

1.4.2 Aportul optim


Studiile epidemiologice i studiile pe animale pentru a studia
hipertensiunea au indicat c dietele cu coninut mare de potasiu
pot reduce riscul apariiei hipertensiunii arteriale i infarctelor
(printr-un mecanism independent de presiunea sanguin) i un
deficit de potasiu combinat cu un aport inadecvat de tiamin a
produs boli cardiace la obolani. Cu aceste rezultate, aportul
optim de potasiu este disputat. De exemplu, n anul 2004
directivele Institutului de Medicin specificau o doz optim
recomandat de 4,000 mg de potasiu (100 miliechivalente), dei
majoritatea americanilor consum doar jumtate din acea
cantitate pe zi, care i-ar categoriza ca fiind deficieni conform
acestei recomandri. Similar, n Uniunea European,
n Germania i Italia, deficitul de potasiu este comun.

1.5 Supliment medical si boli


4

Suplimentele pe baz de potasiu n medicin sunt utilizate n


diureticele anselor i tiazidelor, clase de diuretice care elimin
sodiul i apa, ns au ca efect secundar pierderea potasiului n
urin. O varietate de suplimente medicale i non-medicale sunt
disponibile. Srurile de potasiu precum clorura de potasiu pot fi
dizolvate in ap, ns gustul srat/amar din cauza concentraiei
mari de ioni de potasiu fac ca suplimentele lichide palatabile de
concentraie mare s fie greu de suportat. Suplimentele
medicale tipice au doze ce variaz de la 10 miliechivalene (400
mg, aproximativ egale cu o can de lapte) la 20 miliechivalene
(800 mg) per doz. Srurile de potasiu sunt disponibile n tablete
sau capsule, care pentru scopuri terapeutice sunt formulate
pentru a permite potasiului s ias ncepnd din matri, pe
msur ce concentraia mare de ioni de potasiu poate ucide
esutul, i poate cauza leziuni mucoase gastrice sau intestinale.
Din acest motiv, suplimentele cu potasiu fr prescripie sunt
limitate n Statele Unite la doar 99 mg de potasiu.
Indivizii afectati de boli renale pot suferi anumite reacii adverse
datorate consumului excesiv de potasiu din alimentaie. Pacienii
cu insuficien renal care fac dializ trebuie s aib n vedere
limitele aportului de potasiu, rinichii fiind cei care controleaz
excreia potasiului i instalarea hipokalemiei sau hiperkalemiei
pot declana aritmii cardiace fatale.

2.Sodiul in organism
2.1 Definitie i caracteristici:
Sodiul este un microelement care are proprietatea de a mentine
constant echilibrul apei la exteriorul celulelor si cu rol in
mentinerea echilibrului acido-bazic, favorizind astfel excitabilitatea
musculara.
Sodiul contribuie la buna functionare a sistemului nervos si a
musculaturii. Nivelul sodiului existent in organism este reglat de
rinichi, care creste sau scade excretia, in functie de cantitatea
ingerata. Cantitatea de sodiu din organism este de 80-100
grame. Prea mult sodiu n organism mreste posibilitatea de
apariie a hipertensiunii arteriale. Sodiul se regsete n dieta prin
sarea se mas i majoritatea alimentelor. Organismul folosete
necesarul, iar restul este excretat de ctre rinichi prin urin pentru
a se menine concentraia n limite normale.
Nivelurile anormale ale sodiului din snge se datoreaz, n mod
normal, unor probleme cu unul dintre aceste sisteme de control.
Cnd se schimb nivelul de sodium din snge se schimb i
cantitatea de apa din organism. Aceste schimbri pot fi asociate cu
deshidratarea sau edema, mai ales n picioare.
Reglarea continutului de sodiu se ntmpl prin:
- producerea hormonilor care pot crete sau descrete cantitatea
de sodium din urin
- producerea hormonilor care previn pierderea apei
- controlarea strii de sete; chiar i o cretere de 1% a sodiului
poate induce starea de sete, iar prin consumul de ap se readuce
cantitatea n limitele normale.

Ce indica:
Analiza pentru Sodiu se efectueaz pentru a depista hiponatremia
sau hipernatremia asociate cu deshidratarea, edema i o alta
varietate de boli. Medicul poate dori efectuarea acestei analize
mpreun cu a altor electrolii pentru a face un screening al
dezechilibrului electrolitic.
Deasemenea poate ajuta la determinarea anumitor boli sau
afeciuni care pot afecta creierul, plmnii, ficatul, inima, rinichii,
tiroida sau glandele adrenale. n cazul pacienilor cu dezechilibre
de electrolii, analiza poate fi realizat la intervale regulate pentru a
monitoriza eficacitatea tratamentului. Nivelul sodiului din urin este
testat, de obicei, n cazul pacienilor care au valori anormale ale
sodiului pentru a determina cauza dezechilibrului.
Cnd se efectueaza:
Aceast analiz se realizeaz ca parte a evalurii de rutin cu
precdere n situaiile n care pacientul acuz dureri de inim,
pentru monitorizarea fluidelor IV sau cnd exist posibilitatea
apariiei deshidratrii. Tabloul electroliilor i cel metabolic de baz
se utilizeaz frecvent pentru monitorizarea tratamentului anumitor
probleme precum, presiunea arterial ridicat, isuficien cardiac,
boli ale ficatului sau rinichilor.
Testarea sodiului din snge poate fi efectuat cnd un pacient
prezint simptome ale hiponatremiei, precum stare de slbiciune,
confuzie sau letargie, sau ale hipernatremiei precum starea de
sete, nivel szut al urinei, agitaie.
Ce nseamna rezultatele:
Valori normale
310-345 mg/100 mL
Scaderi patologice
Un nivel sczut al sodiului din snge indic existena hiponatremiei,
care se datoreaz pierderii excesive de sodiu, a reteniei sau
aportului de ap n exces sau acumulrii fluidelor n organism. Dac
nivelul sodiului scade foarte rapid poate pare senzaia de slbiciune

sau oboseal; n cazuri grave poate aprea starea de confuzie sau


chiar com.
Hiponatremia apare rar ca urmare a aportului sczut de sodiu.
Cele mai intalnite cauze de hiponatremie sunt:

aport salin insuficient

deshidratari globale

ingestii scazute de lichide

poliurii (in diabet zaharat)

insuficienta renala cronica

insuficienta corticosuprarenala

diaree

administrarea diureticelor

transpiraie excesiv

n anumite cazuri poate aprea, ca urmare a consumului excesiv


de ap, a cirozei sau a bolilor renale care duc la pierderea
proteinelor.
Cresteri patologice
Un nivel ridicat de sodiu n snge indic existena hipernatremiei i
se datoreaz ntotdeauna deshidratrii. Simptomele includ
membranele mucoase uscate, sete, agitaie, nelinite, iraionalitate,
i coma sau convulsii n cazurile n care nivelurile cresc foarte mult.
Concentraia de sodiu din urin trebuie evaluat mpreun cu
nivelul sngelui. Organismul excreteaz, n mod normal, excesul de
sodiu i astfel concentraia din urin poate crete datorit celei
ridicate din snge. Dac nivelurile de sodiu din snge sunt sczute
datorit administrrii insuficiente, concentraia din urin
deasemenea este sczut.
Niveluri crescute ale sodiului din urin pot indica:

pierderi de lichide la nivel extrarenal (ex.: transpiratii excesive,


diaree, voma)
8

pierderi de lichide la nivel renal (ex.: diabet insipid, insuficienta


renala)

insuficienta cardiaca

traumatisme cerebrale

hiperaldosteronism

Alte informatii:
Anumite medicamente, precum steroizi anabolici, laxative,
medicamente mpotriva tusei sau contraceptivele orale pot duce la
creterea nivelului de sodiu. Alte medicamente, precum diureticele,
carbamazepinele i antidepresivele triciclice pot determina
scderea nivelului de sodiu.

Cuprins
1.Potasiul in organusmul uman.................2
1.1 functie biochimica......................................................2
1.2 polarizarea membranei..........................................2
1.3 filtrarea si excretia...............................................2
1.4 potasiul in dieta si ca supliment alimentar......4
1.4.1 aportul adecvat............................................................4
1.4.2 aportul optim...................................................................4

1.5 supliment medical si boli..........................................5

2. sodiul in organism.......................................6
2.1 definitie si caracteristici........................................6

10

11

S-ar putea să vă placă și