.Controlul constitutionalitatii legilor.

Teorie generala
1.Notiunea controlului constitutionalitatii legilor
2.Organe de stat competente a controla constitutionalitatea legilor si
clasificarea controlului pe acest criteriu
3.Constitutionalizarea dreptului, consecinta a controlului Curtii Constitutionale
Noiunea controlului constituionalitii legilor
Prima chestiune care trebuie s rein atenia celui care cerceteaz instituia
controlului constituionalitii legii este noiunea de control al constituionalitii legilor.
n aceast ordine de idei trebuie s observm c doctrina juridic este, n principiu,
de acord cu includerea principiului constituionalitii legilor n principiul
legalitii, ca parte component a acestuia din urm. Fr a intra n analiza
coninutului legalitii ca principiu fundamental de organizare si funcionare a
sistemului organizrii politice, trebuie s artam c acesta presupune ca elaborarea
actelor normative s se fac de organele competente, dup procedura prestabilit,
cu respectarea dispoziiilor din actele normative emise de organele statului care,
indiferent de categoria din care fac parte, ocupa o poziie superioar celor emitente
n sistemul statal respectiv. Este n mare msur admis c principiul legalitii, ca
principiu fundamental de organizare i funcionare a sistemului organelor statului,
implic respectarea tuturor actelor normative. Fa de aceast situaie i legea
ordinar trebuie s fie conform constituiei, pentru a ndeplini condiia de legalitate.
Constituionalitatea legii nu nseamn n fond altceva dect cerina de legalitate a
legii, n sensul ca legea s se adopte cu respectarea normelor constituionale, att n
spiritul ct i n litera lor.
Controlul constituionalitii legilor = activitatea organizat de verificare a
conformitii legii cu constituia, iar ca instituie a dreptului constituional cuprinde
regulile privitoare la autoritile competente a face aceasta verificare, procedura de
urmat i masurile ce pot fi luate dup realizarea acestei proceduri.
De principiu, controlul constituionalitii legilor privete numai legea ca act
juridic al parlamentului sau actele normative cu for juridic egal cu a legii. Sunt
acte normative cu for juridic egala cu a legii acele acte juridice care, dei sunt
emise de alte autoriti dect parlamentul, intervin i reglementeaz relaii sociale de
domeniul legii i pot modifica, suspenda sau abroga o lege. Asemenea acte sunt
1

rezultatul fenomenului de delegare legislative, se regsesc in mai toate sistemele

constituionale, cel mai adesea sub denumirea de decrete-legi, decrete cu putere de
lege sau ordonane.
Celelalte acte normative, provenind de la autoritile executive, sunt emise n
executarea legilor i nu pot fi supuse aceluiai regim juridic ca i legile.
Actele administrative nu pot conine reglementri primare iar controlul
legalitii lor se realizeaz prin mijloace obinuite de control, inclusiv pe calea
contenciosului administrativ. Ct privete actele organelor judectoreti, regimul lor
juridic este iari diferit, problema controlului constituionalitii lor nepunndu-se n
aceiai termeni ca i pentru actele normative legislative sau de executare. Organele
judectoreti nu emit norme juridice; de principiu, ele doar aplic legea, iar controlul
legalitii actelor juridice emise de aceste autoriti se efectueaz n cadrul controlului
judiciar, care Ie este specific.
Se pune problema a

ti dac i proiectele de legi pot fi astfel verificate.

Trebuie precizat aici c aceast problem cunoate soluii diferite, n funcie de

prevederile concrete ale diverselor constituii, unele prevznd i controlul
constituionalitii proiectelor de legi. Urmeaz sa observam ns c acesta nu este
un control veritabil, cci procedura de elaborare a legilor cuprinde implicit si obligaia
de verificare a constituionalitii lor. Desemnarea unui organism special pentru
verificarea constituionalitii proiectelor de legi este o msur de sigurana n plus,
ea poate fi imaginat ca un aviz special n procesul elaborrii legii.
Controlul constituionalitii legilor este rezultatul unor realiti statale

juridice, dar n acelai timp el este i garania unor structuri i principii constituionale.
Funciile acestui control sunt azi incontestabile, prin ele urmrindu-se, n
principal,

garantarea

supremaiei

constituiei. Aplicarea

direct

normelor

constituionale la relaiile sociale necesit existena unui mecanism regulator, prin

care s fie asigurat efectivitatea acestor norme i trstura lor specific de a avea
fora

juridic

suprem.

Aceast

supremaie

implic

garantarea

separaiei/echilibrului puterilor n stat, precum i protecia drepturilor fundamentale

ale omului.
Controlul constitutionaliatatii legilor apare ca o garantie pentru pacificarea
vietii politice si autentificarea schimbarilor si alternantelor politice. El permite
exprimarea eficienta a opozitiei parlamentare, caci daca adoptarea sau modificarea
unei Constitutii se poate realiza cu votul a cel putin doua treimi dintre parlamentari,

adoptarea si modificarea unei legi presupun un cvorum si o majoritate de adoptare

mai mici.
2. Organe de stat competente a controla constituionalitatea legilor i
clasificarea controlului pe acest criteriu
Apariia situaiilor in care legile ordinare contraveneau Constitutiei a pus problema,
atat pt doctrina cat si pt legiuitor, gasirii solutiei de remediere, in primul rand prin satbilirea
autoritatii competente a verifica constitutionalitatea legilor.
Solutiile oarecum diferite, folosite azi in lume sunt expresia acestor cautari si
indeosebi expresia dilemei in fata carora s-au aflat cei ce trebuiau sa decida si anume daca
este bine ca acest control sa revina tot Parlamentului sau sa revina unei alte autoritati
publice.
In functie de organul de stat chemat a verifica constitutionalitatea legilor, doctrina
juridica desigur a clarificat acest control.
Intr-o opinie ar exista 3 forme de control:
- controlul prin opinia publica - controlul elementar, cuprinde reactia opiniei publice la
violarea Constitutiei. Acesta forma de control si-a gasit fundamentul in Constitutia franceza
din 1793.
- controlul politic este realizat de autoritatile constituite ale statului
-

controlul jurisdictional
Se considera in aceasta opinie ca cel mai eficient si mai ales cel mai conform cu

natura lucrurilor este controlul constitutionlitatii legilor exercitat prin judecatori.

Intr-o a doua opinie, controlul constitutionalitatii legilor ar cunoaste 3 forme si anume:
-controlul parlamentar
- controlul politic este exercitat de un organ cu caracter politico-statal si care
functioneaza independent si in afara Parlamentului
- controlul jurisdictional se realizeaza fie prin instantele ordinare fie prin jurisdictiile
speciale
Intr-o a treia opinie, in functie de organul competent, controlul constitutionalitatii
legilor cunoaste 2 forme:
-controlul exercitat de adunarile legiuitoare
3

- controlul exercitat de organe din afara lor

Intr-o a patra opinie, se considera ca cea mai potrivita clasificare a controlului
constitutionalitatii legilor, in raport cu organele care il exercita, este aceea care distinge
intre:
- control realizat printr-un organ politic
- control exercitat printr-un organ jurisdictional
Aceasta clasificare are avantajul de a evoca si procedura diferita dupa care se
realizeaza controlul si permite o abordare sistematica a institutiei analizate.
a. Controlul constitutionalitatii legilor exercitat printr-in organ politic
Aici vom cuprinde atat ctrl exercitat de catre organele legiuitoare cat si cel exercitat
de organe de stat, altele decat cele legiuitoare.
In ceea ce priveste dreptul Parlam de a verifica constitutionalitatea legilor, unii il
considera un ctrl autentic si in acelasi timp un autocontrol, caci Parlamentul fiind acela care
uneori voteaza si Constit este cel mai in masura sa aprecieze concordanta dintre legea si
Constit pe care le-a adoptat.
Trebuie adaugat ca, desi Parlam este structura fundamentala a democratiei
constitutionale, este exagerat sa i se ceara sa-si recunoasca o greseala in elaborarea unei
legi si ca atare credibilitatea unui asemenea ctrl este discutabil.
Astazi in lume ctrl constitution legilor printr-un organ politic si mai ales prin
Parlamente se realizeaza m rar.
In Franta, ctrl constitutionalit legilor este exercitat de catre Consiliul constitutional
care cuprinde, pe de o parte, fostii presedinti ai republicii in viata si, pe de alta parte,
membri desemnati pt 9 ani si al carormandat nu poate fi reinnoit.
b. Controlul constitutionalitatii legilor exercitat printr-un organ jurisdictional
Acest control este exercitat sau de organe, altele decat cele judecatoresti. Interes
deosebit a prezentat si prezinta controlul judecatoresc al constitutionalitatii legilor. Dreptul
judecatorilor de a decide asupra constitutionalitatii legilor a fost sau contestat sau admis de
doctrina juridica.
Dreptul judecatorilor in verificarea conformarii legilor cu Constit s-a justificat
plecandu-se de la menirea judecatorilor de a interpreta si aplica legile si de a aplica
sanctiuni in cazuri de incalcare a legii.

De asemenea, dreptul judecatorilor in verificarea conformitatii legilor cu Constit s-a

justificat prin teoria separatiei puterilor in stat, care implica o anumita colaborare a puterilor
in vederea realizarii acelorasi scopuri.
In aceasta ordine de idei s-a considerat ca cele 3 puteri se echilibreaza si se
controleaza reciproc, ca ele nu se afla intr-o stare de totala independenta una fata de
cealalta si ca numai aceasta colaborare si control reciproc asigura legala si buna lor
functionare. Astfel, puterea judecatoreasca poate si trebuie sa controleze puterea
legiuitoare si puterea executiva.
Un alt argument pleaca de la necesitatea verificarii daca legiuitorul a actionat in
limitele competentei sale constitutionale.
1. Alte forme de control al constitutionalitatii legilor
In afara formelor de control observate mai inainte si care se stabilesc in functie de
organul de stat chemat sa verifice constitutionalitatea legilor, mai pot fi stabilite si alte forme
de control.
In functie de modul cum este inscris in Constit ctrl constitutionalitatii legilor, poate fi :
- Ctrl explicit atunci cand in mod expres Constit il prevede. In aceasta situatie,
Constit poate numai sa inscrie in mod expres obligatia verificarii constitutionalitatii legilor
sau poate, pe langa aceasta, indice si organul competent si eventual procedura de urmat.
Ctrl explicit intalnim in Rom, Franta, Elvetia, Austria.
Ctrl implicit atunci cand Constit nu-l prevede in mod expres, dar el exista implicit ca
urmare a principiului legalitatii. Un ctrl implicit a constitutionalit legilor a existat in dreptul
nostru in perioada 1944-1965.
In functie de momentul in care se efectueaza, controlul constitutionalitatii legilor se
divide in :
-Ctrl anterior adoptarii legilor denumit si ctrl prealabil, preventiv sau a priori, se
exercita in faza de proiect al legii. Acest ctrl este m mult o garantie de legalitate si deci si de
constitutionalitate. El nu este un veritabil ctrl al constitutionalitatii, caci atata timp cat legea
nu este adoptata, proiectul poate fi imbunatatit chiar de initiator, sau poate fi abandonat.
-Controlul posterior adoptarii legilor denumit si a posteori, se exercita asupra legilor
deja adoptate sau asupra actelor cu forta juridica egala cu a legii. Acesta este veritabilul
control al constitutionalitatii legilor.

In functie de modalitatea prin care se initiaza, controlul constitutionalitatii legilor poate

fi:
-controlul pe calea actiunii este considerat a fi un procedeu ofensiv, care permite
atacarea unei legi in fata unei instante determinate, careia i se cere sa examineze
validitatea constitutionala a unui act juridic si, eventual, sa pronunte anularea lui daca a fost
gasit neconstitutional
-controlul pe cale de exceptie este considerat a fi un procedeu defensiv, cand
pentru a ataca trebuie sa astepti ca legea sa ti se aplice

In functie de criteriul sistemic exista :

-modelul american de justitie constitutionala presupune realizarea controlului
constitutionalitatii legilor de catre tribunalele obisnuite (toate instantele judecatoresti dintr-un
stat), un control posterior, efectuat pe cale de exceptie si care se finalizeaza prin hotarari
judecatoresti care au caracter obligatoriu numai pentru partile care au participat la
respectivul proces
-modelul european de justitie constitutionala presupune realizarea controlului
constitutionalitatii legilor de catre autoritati special abilitate, denumite tribunale sau curti
constitutionale, se poate realiza, in egala masura si pe cale de actiune si pe cale de
exceptie, poate opera fie anterior, fie ulterior intrarii in vigoare a legii si se finalizeaza prin
decizii care beneficiaza de autoritate absoluta de lucru judecat
Constitutionalizarea dreptului, consecinta a controlului constitutionalitatii legilor
Principalul

efect

al

suprematiei

Constitutiei

si

al

existentei

controlului

constitutionalitatii legilor realizat de catre o autoritate jurisdictionala il constituie

constitutionalizarea dreptului. Acesta este un fenomen juridic complex, ce afecteaza in
ansamblul sau un sistem juridic, prin interactiunea care se stabileste intre normele juridice
ale legii fundamentale si celelalte norme juridice, de rang inferior Constituiei.
Constitutionalizarea dreptului = proces general, ce presupune o anumita durata de
timp, inceput odata cu adoptarea Constituiei si continuat in special sub controlul jurisdictiei
constitutionale special creata chiar de legea fundamentala pt garantarea suprematiei sale,
proces care afecteaza treptat toate ramurile sistemului juridic
Constitutionalizarea dreptului consta in interpretarea progresiva a normelor din
Constitutie si a celor de rang inferior Constitutiei
6

si se mabnifesta prin existanta a 2

fenomene: unul ascendent de sporire cantitativa a normelor constitutionale si altul

descendent de aprofundare a acestor norme.
Ca o consecinta directa a constitutionalizarii dreptului, transformarea acestuia sub
influenta legii fundamentale se traduce prin deducerea unor noi norme juridice pe baza
celor deja existente, prin anularea normelor juridice contrare Constituiei si prin interpretarea
si aplicarea normelor juridice astfel incat ele sa fie conforme cu cele cuprinse in legea
fundamentala. In aceasta transformare a intregului sistem juridic sunt implicate atat
autoritatile statale, legislative si judecatoresti, cat si autoritatile care infaptuiesc justitia
constitutionala.