Sunteți pe pagina 1din 78

~-~

rll I l

COMPANIA NATIONALA DE AUTOSTRAZI

sr

DRUMURI

NATIONALE DIN ROMANIA


DIRECTIA REGIONALA DE DRUMURI SI PODURI BRASOV

I
l
I
l
I
I
t

i
NOIE,MBRllE 2008
f

CU PRINS

CAPITOi.UL
1. 1.
1.2.
1.3.

1.4.
] .5.

1. LUCRARI DF. ARTA

Prezentarea caracteristicilor principale ale lucrarii


Prevederi generate de proiectare
Prevederi generate pentru executie
Prevederi generate privind receptia lucrarilor

Prevederi generale privind exploatarea si intretinerea Iucrarilor de arta

CAPITOL UL 2. INFRA.STRUCTURl

FUNDATU DIRECTE DE SUPRAF ATA SI

FUNDATII DIRECTE DE ADANCIME


2.1.
Date generate privind fundatiile directe

2.2.

Conditii tehnice pentru executia fundatiilor directe in incinta

2.3.

Conditii tehnice pentm executia fimdatiilor directe pe chesoane deschise

CAPITOLUL 4. INFRASTRUCTURI
-CULEI, Pil.F.
4.1.
Date generate
4.2.
Executia culeelor si pilelor
4. 3.
Materiale de constructii folosite

CAPITOLl!L 5. RACORDAREA CULEELOR CU TER.ASAMENTELE


CAPITOLUL 6. SUPRASTRLTCTURI DJN BETON ARt'1A T
6.1.
Prevederi generale, detalii de cofraj si armare
6.2.
Lucrari provizorii
6.3.
Cofraje
6.4.
Materiale de constructii
6.5.
Betoane
6.6.
Elemente prefabricate, montaj si monolitizare
6. 7.
Receptia lucrarilor

CAPITOLUL 7. SCHELE, ESAFODAJE SI CINTRE


7.1.

7.2.
7. 3.

Date generale
Condiriile pe care trebuie sa le indeplineasca eel ce intocmeste proiectul

7.4

Realizarea si utilizarea lucrarilor provizorii


Executie, utilizare, controale

7.5.

Prescriptii complementare privind cintrele, esafodajele

CAPJTOLUL 8. COFRAJE
Date generale
8.2.
Pregatirea, controlul si receptia lucrarilor de cofrare
8.3. Montarea si sustinerea cofrajelor
8.1.

CAPITOLUL 9. SCHELE, ESAFODAJE SI CINTRE


9.1.

Oteluri pentru armaturi

9.2.
9.3.

Livrare si marcare
Transportul si depozitarea

9 .4.

Controlul calitatii

Soec1ficati1 tehnice pentru lucrari de poduri, pasaie s1 viaducte

lJ

9 7.
9.8
9.9.
9. IO
9. I I

Fasonarea. montarea si legarea armaturilor


Tolernnte de executie
Particularitati privind armarea cu plase sudare
Reguli constructive
lnnadirea armaturilor
Straturi de acoperire cu beton
Inlocuirea arrnaturilor prevazute in proiect

CAPITOLUL to. BETOANE


I 0. l. Prevedcri gcnerale
10.2. Materiale utilizate la prepararea betoanelor
10.3. Cerinte privind caracreristicile beronului
10.4. Cerinte de baza privind compozitia betonului
10.5. Nivele de performanta ale betonului
10 6. Prepararea betonului
10.7. Transportul si punerea in opera a betonului
10.8. Tratarea betonului dupa rurnare
10.9. Controlul calitatii lucrarilor
10.JO. Executarea betoanelor cu proprietati Speciale s1 betoane puse m opera pnn
procedee speciale
CAPITOLUL 11. SUPRASTRUCTURJ DIN BETON PRECOMPRIMAT
1 I .1. Prevederi generale
11 .2. Cofraje, tipare, sustineri pentru cofraje si conditii suplirnentare
l 1 . 3. Arrnaturi
11.4. Ancoraje, blocajc
I 1 .5. Cerinte si criterii de perforrnanta privind beronul pentm elemente/structuri din
beton precomprimat
1 I . 6. Executia Jucrarilor
11. 7 Controlul calitatii si receptia lucrarilor din beton precomprirnar
CAPITOLUL 14. ECHIPA.MENTE TABLlERE
14.1. Generalitati
14.2. Conditii pentru rnaterialele componente
14.3. Dispozitive pentru asigurarea etanseitatii, hidroizolatia

14.4. Aparate de reazem


14.5.
14.6.
14. 7.
14.8.

14.9.

Dispozitive de acoperire a rosturilor de dilatatie


Dispozitive de evacuare a apelor
Parapete
Bordurile de trotuar
Dispozitive antiseismice

CAPITOLUL 15. HIDROIZOLATII SI DISPOZITIVE


ROSTURILOR DE DILATATIE
15. 1. Hidroizolatii
I 5.2. Dispozitive de acoperire a rosturilor de dilatatie
CAPITOLUL 16. IMBRACAMINTI RFTIERE LA PODURI
16. I. Prevederi generale

16.2. Conditii tehnice


16.3.
I 6.4.

Materiale
Prescriptii de executie
2

DE

ACOPERIRE

Soec1ricati1 tehnice psntru lucrari de poduri pasaJe s1 viaducts

16.".

Venficarea si receptia lucrarilor

CAPITOi.VI. 17. Pl.ACAJE Sf ZIOARJJ DF: PIATRA

17.1

Generalitati

I 7. 2
17.3
17.4

Executarea zidariilor din piatra bruta


Executarea zidariilor din piatra prelucrata
Conditii tehnice pentru controlul si receptia zidariilor din piatra

CAPITOLUL

18.

APLICARF.A

PRIN

TORCRF.TARF.

MORTARF.LOR

SI

BETOANELOR
18. 1
18.2
18.3
18.4
18 5
18.6
18. 7
18.8
I 8. 9
18. l 0

Principiul de punere in opera


Aplicarea amestecului prin procedeul uscat de torcretare
Aplicarea amestecului prin procedeul urned de torcretare
Materiale folosite fa prepararea amestecului
Conditii tehnice impuse instalatiilor folosite la torcretarea mortarelor si betoanelor
Conditii tehnice pentru rnortare si betoane aplicate prin torcretare
Conditii tehnice impuse suprafetei suport
Conditii tehnologice de aplicare a mortarelor si betoanelor pentru torcretare
Prelucrarea suprafetei torcretului, tratarea ulterioara
Controlul lucrarilor de torcretare

CAPITOLUL 19. REPARAREA


MORTARE SPECIALE
J 9.1 Betoane
19 .2 Mortare

BETONULUI

DEGRADAT

CAPITOLUL 20. REMEDIEREA PRIN CAMASUIRE

CAPJTOLUL 21. REFACEREA LUCRARJLOR CU DEFECTE


CAPITOLUL 24. GABIOANE

CU

BETOANE

SI

S~oe=c~ificatii te!inic;E! ~ll_tru lucrari de PQdun paSilre s1 v1ad14cte

CAPITOLllL 1..
LLTCRARI DE ARTA
SPECIFICATll TEHNICE GENERALE
Prezentul caiet de sarcini are un caracter general si cuprinde toate capitolele specifice lucrarilor de
arta: poduri, pasaje, viaducte si tuncluri.
Proiectantul lucrarii de arta va seJecta din capitolele prevazure in acest caiet de sarcini numai pe
cele specifice tipului de arta pentru care se intocmeste caietul de sarcini.
De asernenea proiectantul va putea completa prevederiJe din standarde si normative cu alte
specificatii suplimentare fata de cele prevazute, referitor la calitatea materialelor sau a tolerantelor
admisibile la executie.
LL PREZENTAREA CARACTERISTICILOR
PRINCIPALE ALE LUCRARILOR

In acest subcapitol se vor cuprinde caracteristicile principale ce descriu lucrarea pnvitor la


lungime, numar de deschideri, alcatuirea constructiva a infrastructurilor si suprastructurilor cat si date
generale referitor la tehnologia de executie.
1.2. PREVEDERI GENER.ALE DE PRIECTARE
Podurile, pasajclc, viaductele si zidurile de sprijin sunt structuri de rezistenta considerate ,, lucrari
de arta". Podurile, pasajele si viaductele sunt constructii care sustin caile de comunicatii la trecerea lor
peste obstacole Jasand un spariu penrru asigurarea conrinuirarii ohstacolului rraversat.
In conceptia oricarei structuri de rezistenta deci si a lucrarilor de arta trebuie sa se respecte o serie
de principii genera1e rezultate din experienta si anume:
- functionalitatea;
- capacitatea de rezistenta;
- eficienta econornica;
- estetica.
Din perspectiva acestor principii, podul (pasaj, viaduct} va trebui sa corespunda scopului caruia ii
este destinat si anume de a asigura circulatia nestingherita a vehiculelor la traversarea obstacolului.
Aceasta impune asigurarea spatiilor de libera trecere pe pod si sub pod, asigurarea unei rigiditati
in 1imitele deformariilor admisibile, asigurarea unor condirii optime de exploatare si intretinere.
In functie de conditiile de amplasare (lungimea si inaltimea obstacolului, conditiile geotehnice de
fundare, etc.), eficienta economica a lucrarii se realizeaza prin stabilirea unei lungimi corespunzatoare a
lucrarii si adoptarea unor deschideri economice ale podului.
La proiectarea podurilor se vor respecta, pe cat posibil, sirnultan toate principiile mentionate mai
sus, iar adoptarea unei anumite sohrrii de pod (pasaj sau viaduct) trebuie sa rezulte numai dupa
elaborarea unei documentatii tehnico-economice in care sa se analizeze conparativ mai multe variante.
La proiectarea podurilor, pasajelor si a viaductelor se var avea in vedere prevederile de mai jos:
1.2.1. Asiguraren spatfilor libere pe pod, sub pod
a) Spatii libere la poduri
Lungimea podului si nivelul inferior al suprastructurii se va stabili printr-un calcul de debuseu,
conform Normativului pentru proiectarea hidraulica a podurilor si podetelor ind. PD 95-2003.
La rauri si fluvii navigabile se va tine seama de dimensiunile gabaritului de navigatie in special la
stabilirea deschiderii maxime centrale.
b) Spatii libere la pasaje snperioare

SJ)E!cificalu leh111ce psntru lucran de podun pasaje si vraducle

La stabilirea liniei rosii si a rnarimii deschiderilor se va tine seama de ~abaritele rninime pe


orizontala si verticala necesare la traversarea caitor ferare (STAS 4N2r84) sau soselei (~Tl\S 2q74m I)
c) Gabarite pe poduri si pasaje
Inaltimea Iibera, latirnea partii carosabile -, a henzilor pentru ciclisti, a spatiilor de siguranta si a
trotuarclor se vor adopta, in functie de clasa tehnica a drurnului in conforrnitate cu prevederile ST AS
2q24/9 t

1.2.2. lncarcari
La calculul podurilor se va tine seama de actiunea tuturor incarcarilor la care pot fi solicitatc,
respectand urmatoarele standarde:
- STAS 1010111-78
.Actiuni in constructii. Greutati tehnice si incarcari permanetnte"
- STAS IOIOI/OB-87
.Actiuni in constructii Clasificarea si gruparea actiunilor pentru
podurile de cale ferata si sosea"
- ST AS 1545/89
.Poduri pentru starazi si sosele. Pasarele. Actiuni"
- STAS 322l/ 86
.Poduri de sosea. Convoaie tip si clase de incarcare
- STAS 3220/89
.Poduri de cale ferata. C'onvoaie tip"

1.2.3. Metode de calcul si dimensinnare


La calculul si dimensionarea elementelor de rezistenta se va tine sema ca la data elaborarii
prezentului caiet de sarcini, in Romania, sunt in vigoare doua metode de calcul si dimensionare la
noduri si anume:
- metoda rezistentelor admisihile, aplicate Ia suprastructurile metalice, conform STAS
1844-75 .Poduri metalice de sosea. Prescriptii de proiectare" si SR 19 I 1-97 .Poduri
metalice de cale ferata, Prescriptii de proiectare",
- metoda de calcul la stari limta (stare lirnita de rezistenta, starea lirnita de deschidere a
fisurilor, starea limita de deforrnatii) aplicata la infrastructuri si suprastructuri din beton,
beton armat si bet on precomprirnat conform ST AS 10111. I 177 ,,Poduri de cale ferata si
sosea. Infrastructuri de zidarie, beton si beton annat. Prescriptii de proiectare" si STAS
1011112-87 .Poduri de cale ferata si sosea. Suprastructuri din beton, beton armat si beton
precomprimat. Prescriptii de proiectare".

1.3. PREVEDERI GENERALE PENTRU EXECUTIE


Executia unei Iucrari de arta nu poate incepe decat dupa ce antreprenorul si-a adjudecat executia
proiectului, unnare unei licitatii si in urma incherii contractului cu beneficiarul.
La executie antreprenorul va respecta prevederile din contract. din proiect si caietele de sarcini.
De asemenea va Iua masuri pentru protejarea mediuiui in timpuI executiei.
Se precizeaza ca nici o adaptare sau modificare la executie fata de docurnentatie, nu se face decat
cu aprobarea beneficiarului sau/si a proiectantului elaborator al documentatiei.
De asemenea, la executie se va tine seama de standardele, normativele si prescriptiile in vigoare
specifice lucrarii.

Piesele principale pe baza caroara constructorul va realiza Iucrarea sunt urmatoareie:

l
I

- planurile generale de situatie, de amplasamet si dispozitiile generate;


studiul geotehnic cu precizarea conditiilor din arnplasarnent si a solutiilor adecvate pentru
fundatii;
- detaliile tehnice de executie, planurile de cofraj si armare, etc. Pentru toate elementele
componente ale lucrarii de arta;
- caietele de srcini cu prescriptiile tehnice speciale pentru lucrarea respectiva;
- graficul de esalonare a executiei lucrarii.
Aceste documentatii se var elabora de catre societati de proiectare si cercetare autorizate.
5

La elementele pentru ansamblele si subansamblele


executie rat si inainte de punerea lor in opera

executate in uzina se vor face receptii atat dupa

1.4. PREVEOERI GENERA.LE PRIVIND


RECF.PTIA LITCRARILOR
Pentru a asigura executia de calitate a lucrarilor de arta, se va face receptia lucrarilor pe faze de
executie si pe faze determinante conform programului de urmarire a lucrarilor pe timpul executiei.
Beneficiarul va organiza receptia la terminarea lucrarilor si receptia finala in conformitate
cu
legislatia in vigoare.

1.5. PREVEDERJ GENERALE PRJVJND EXPLOATAREA


SI INTRETINEREA LUCRARILOR DE ARTA

Inca din faza de conceptie, proiectul trebuie sa contina elemente sau rezolvari constructive care sa
asigure personalului de exploatare si intretinere, urmarirea lucrarii si accesul la infrastructuri, la aparate
de reazem si interiorul suprastructurii dupa caz, tinand serna de prevederile cuprinse in standardele,
normativele si prescriptiile in vigoare.
La unele lucrari de importanta deosebita, Ia comanda bcneficiarului se pot elabora si documentatii
(instructiuni. etc.) privind modul de urmarire si intretinere in tirnp a acestor lucrari

CAPITOLVL 2.
INFRASTRUCTURl- FUNDATll lllRECTE DE
SUPRAFATA SI FUNDATll DIRECTE DE
ADANCLl\1E

2.1. DATE GENF.RALE PRIVIND FUNDATllLE DIRECTE


Fundatiile directe sunt fundatii la care transmiterea incarcarilor se face numai pe supratata talpii
fundatiei in contact cu terenul.
Fundatiile directe pot fi de suprafata (fundatii continue sau izolate sub ziduri sau stalpi, fundatii pe
radier general) sau de adancime (fundatii pe chesoane deschise, sau pe chesoane cu aer comprimat).
La proiectarea si executarea fundatiilor de suprafata fundate in conditii speciale (parnanturi
sensibile la umezire, pamanturi contractile), se vor intocmi caiete de sarcini speciale ce vor tine sema de
normativele specifice in vigoare.
Folosirea chesoanelor cu aer comprimat se recomanda numai in cazuri bine fundamentate din
punct de vedere tehnico-economic si numai in cazurif e in care nu este indicata o fimdatie indirect a.
Pentru fundatiile pe chesoane cu aer comprimat, antreprenorul va elabora un caiet de conditii speciale
pentru executie si care va fi supus aprobarii beneficiarului.
Adoptarea sistemului de fundare direct in incinta sau cu cheson se face numai pe baza existentei
studiilor geotehnice, cu precizarea stratificatiei, pozitia panzei freatice si gradul de agresivitate naturala

san artificiala.
2.2. CONDITil TEHNICE PENTRU EXECUTIA
Ji'UNDATULOR DIRECTE IN INCINTA
Antreprenorul va supune aprobarii beneficiaruhu tehnofogia preconizata penrru executie
Documentul va contine:

(,

Specificat11 tl!'hnice pentru lucran de podun, pasaje s1 viaducte

- masun ce se propun privind dimensionarea incintei, conditiile de executie ale acesteia,


pozrtionarea incmtei, rnodul de sapare in interior, masurarea eventualelor deplasari
orizontale.
- justificarile necesare privind nedeformabilitatea incintei in timpul sapaturilor, utilizand
elemente de sprijinire (spraituri tilate, contrafise);
- procedeul de betonare in interior pe toata inaltimea fimdatiei;
f nainte de a incepe sapaturile, antreprenorul va informa beneficiarul. in timp util. pentru a-i
permite acestuia sa faca toate verificarile privind amplasamentul, dimensiunile, incadrarea in tolerante si
daca instalatiile necesare saparurilor sunt in stare de funcrionare.
Dupa atingerea cotei de fundare si terrninarea lucrarilor de sapatura, antreprenorul va anunta
beneficiarul care va face toate verificarile privitoare la pozitia si stabilitatea incintei, natura terenului de
sub talpa fimdatiei si va aproba inceperea betonarii fundariei.
Natuara, provenienta si calitatea materialelor pentru executia fundatiilor executate in incinta, vor
corespunde daselor de rezistenta ale betoanelor specificate in project.
Daca betonarea se prevede a se efectua cu beton turnat sub apa, acesta va satisface conditiile
privind betonarea sub apa cu ajutorul mai multor palnii prin metoda .Contractor" astfel inact sa se
asigure omogenitatea betonului si evitarea segregarii.

2.3. CONDITJI TEHNICE PENTRU EXECUTIA


FUNDATITI,OR DIRECTE PE CRESOANF. DESCHISE
Antreprenoru1 va supune aprobar:ii beneficiarului rehnologia preconizata pentru executie.
Documentatia va contine:
- masuri ce se propun privind dimensionarca gcnerala a chesonului. conditiile de executie
ale acestuia, lansarea pe pozitie, eventuala testare, coborarea la cota, modul de sapare in
interior, deplasarile pe orizontala si verticala - pas cu pas - si corectarea eventualelor
inclinari ale lui, astfel incat dupa aducerea sa la cota, abaterile sa nu dcpaseasca +5 cm la
axele talpii de fundare;
- toate justificarile, in particular trebuie sa arate ca sunt indeplinite conditiile de srabilitate
si flotabilitate ale chesonului in diferite faze de executie;
- compozitia si caracteristicile betonelor;
- procedeul de sapare in interior side betonare pe roata inaltimea chesonului.
Procesul tehnologic de executie al chesonului cuprinde urmatoarele faze importante:
- trasarea axelor si conturuJui chesonului;

executia chesonului pe amplasamentul definitiv Dupa caz, chesonul se executa m


tronsone de cca. 2.00 m inaltime, pe masura coborarii pana la cota de fundare;
- coborarea chesonului prin executarea sapaturilor (manual sau mecanizat) in spatiul
Iimitat de peretii exteriori;
- epuizarea apelor de infiltratie;
- aducerea chesonului la cota prevazuta in proiect si verificarea finala inaintea betonarii:
- betonarea dopului de inchidere de la baza chesonului;
- tumarea betonului de umplutura;
- montarea armaturilor din cuzinet si betonarea cuzinetului.
Inainte de a incepe coborarea chesonului, antreprenornl va informa beneficiarul, in timpul util,
pentru a-i permite acestuia sa faca toate verificarile privind amplasarnentul, dimensiunile, incadrarea in
tolerante si daca instalatiile necesare coborarii sunt in buna stare de functionare.
Pe tot timpul operatiei de coborare si pana la oprirea chesonului, antreprenorul va asigura in orice
moment reparatitia incarcarilor astfel incat sa nu compromita stabilitatea si siguranta lucrarii.
In cazul in care coborarea chesonului se face in teren eterogen sau de consistenta redusa,
antreprenoml va lua masuri pentru a asigura coborarea uniforma si care sa preintampine o coborare
brusca
sau
insotita
de
rotiri
peste
limitele
acceptate.
7

Spec1fical11 tebruce pentru lucran de podun paSi!Ji> si vtaducte

Dupa aducerea la cota a chesonului si tenninarea lucrarilor de sapatura din interior. antreprenorul
va anunta beneficiarul pentru a aproha inceperea betonarii chesonului

Natura , provenienta si calitatea materialelor necesare pentm executia fimdatiilor pe cnesoane vor
corespunde claselor de rezi.stenta ale betoanelor specificate prin proiect si vor fi in concordanta CL:
conditiile din amplasament.
Daca betonarea se prevede a se desfasura cu beton turnat sub apa, acesta va satisface conditiile

privind betonarea sub apa


Cofrajul chesonului atat la interior cat si la exterior trebuie sa fie bine incheiat si rigidizat astfel
incat sa nu permita curgerea betonului si sa nu se deformeze.
Betonarea chesonului pe inaltime se va face pe etape de 2.00 - 3.00m.
Proiectarea chesoanelor deschise din beton armat respecta prevederile din .Norrnativ
departamental pentru proiectarea chesoanelor deschise de beton si beton armat ", PO .14 - 71
Executia si receptia lucrarilor se realizeaza conform prevederilor din ,,Normativ pentru executia si

receptia fundatiilor pe chesoane deschise si cu aer comprimat -, Indicativ CD 22-66.

CAPITOLUL 4.
INFRASTRUCTURI- CULEI - PILF.

(radiere, elevatii, rigle, zidnri intoarse, cuzineti)

f
1

4.1. DATE GENER.\LE


Culeele sunt elemente de infrastrucrura care asigura rezemarea rraveelor de capat si fac
racordarea cu rampele.
Pilele sunt de asemenea elemente de infrastructura care asigura rezemarea a doua travee adiacente
ale suprastructurii.
Infrastructurile vor trebui sa respecte conditiile prevazute in proiect, in ST AS 10 J 1111-77 .Poduri
de cale ferata si sosea lnfrasrnrctnri de zidarie, beron si beron armar. Prescriprii de proiectare" si in
prezentul caiet de sarcini.
Infrastructurile pot fi fundate direct sau indirect in functie de caracteristicile fizico-mecanice ale

terenului
Dimensiunile cuzinetilor vor fi stabilite conform STAS 10111/2-87 dar nu vor fi sub 40 cm

inaltime.
Cuzinetii vor fi inglobati intr-o bancheta de beton armat care la culee va ti executata pe intreaga ei
latime, iar la pile pe intreaga suprafata a partii ei superioare.
Elevatiile alcatuite din stalpi de beton annat pot fi folosite numai la pasaje si poduri unde nu exista
scurgeri de gheturi. In caz contrar aceste elevatii se pot folosi numai deasupra nive1ului maxim de
scurgere a gheturilor.
Zidurile intoarse mai lungi de 1.00 m ale elevatiilor culeelor vor fi armate conform prescriptiilor
tehnice legate in vigoare.
4.2. EXECUTIA CULEELOR SI PILELOR

Executia cul eel or si pilelor nu se poate face decat pe baza de proiect.


Fundarea infrastructurilor nu este admisa fara existenta studiilor geotehnice, adecvate sistemului

de fundare adoptat. Executantul are obligatia sa urmareasca corespondenta dintre stratificatia prevazuta
in proiect si cea reala si sa consemneze beneficiarnlui orice nepotrivire, in scopul stabilirii masurilor
necesare.
Inceperea executiei infrastructurilor se va face in urma trasarii de catre executant a axelor
fundatiilor.

Dupa terminarea tasarii, executantul va instiinta beneficiarul care urmeaza sa-si dea avizul pentru
mce-pe-rea Iucrarilor
Dupa terminarea fimdatiilor se vor efectua, de catre antreprenor. noi masuratori. Antreprenorul
are ohligatia sa sernnaleze beneficiarului orice abaieri de la irasarea initiala xi sa propuna solutii de
rernediere in cazul unor eventuale nepotriviri.
Masuratorile se vor repeta si dupa terminarea elevatiilor in scopul determinarii exacte a distantelor
dintre aparatele de reazem, precum si a celor din proiect Fventualele corecturi se vor face pe baza
propunerilor antreprenorului si numai cu avizul beneficiarului.
Modul de cofrare si tratare a suprafetelor infrastructurilor va avea acordul beneficiarului, iar la
cererea acestuia chiar pe baza de proiect de arhitectura.
4.3. MATERIALf: DE CONSTRLl(Tff

l
1

I
I

FOLOSITE

Materialele de constructie tolosite la executia infrastructurilor vor indeplini conditiile de mai jos:
4.3. l. Agregate
Agregatele vor corespunde STAS 1667-76 ,,Agregate naturale grele pentru betonare si mortare
cu Iianti minerali", SR 667:2001 "Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri" si
Codul de practica pcntru executarca lucrarilor din beton, beton armat si beton precornprimat indicativ
NE O 12-99. Nisipul utilizat va proveni numai din cariere naturale. Nu se admite folosirea nisipului de
concasaj. Partea levigabila este de max. 2%.
Se va folosi pietris de rau sorturile 7 - l 6 si l 6 - 31. Partea levigabila admisa la pietris este de
0.5%.
Amestecul format din sorturile de agregate, nisip Q ~ 3, pietris 7 -16 st 16 31, se va inscrie in
zona foarte buna a limitelor granulornetrice
Toate agregatele aprovizionate vor fi ciuruite, spalate si sortate.
Se vor lua rnasuri pentru evitarea depunerilor de praf pe agregate.
4~3~2~ Cimenturi
Cimentul va corespunde SR 388/95 ,,Ciment Portland", SR 3011:96, SR 1500:96 si SR 7055:96
C'imentul se va Iivra in cantitati asrfel determinate. incat stocul rezultar sa tie consumat in max
2 luni.
Nuse admite arnestecarea cimenmrilor de diferite clase si tipuri si utilizarea lor ca atare.
Pentru fiecare tip de ciment se va asigura o celula separata tip siloz.
4.3.3. Armaturi
Armaturile trebuie sa respecte planurile de executie din proiect. Restul conditiilor sunt cele
prevazute in capitolul ,,Armaturi".

4.3.4. Beroane
Betoanele vor respecta clasele prevazute in proiect. Prepararea betonului va respects prevederile
din capitolul .Betoane", iar iurnarea betonului se va executa in functie de sistemul de fundare si
prevederile Codului de practica pentru executarea 1ucrarilor de beton, beton armat si beton
precomprimat
indicativ
NE
012-99.

Soec1f1cal11 lehruce pentru tucrar, de poduri paS<Jje s1 viaducla

-t.3.5. Apa

Apa utilizata la prcpararca bctoanclor cat si la stropirca lor trcbuic sa corcspunda conditiilor
tehnice prevazute in ST AS 790-84.

CA.PITOLUL 5.
RACORDAREA CULEELOR CU TERASAMENTELE

Racordarea culeelor cu terasarnentele se poate face cu sferturi de con, aripi sau ziduri de sprijin.
In cazul terasamentelor inalte, la podurile cu oblicitate sau amplasate pe cursuri de apa cu viteze
rnari, racordarea culeelor cu terasamentele se recomanda a fi realizata cu aripi sau ziduri de sprijin din
beton sau beron armar, in celelalte cazuri recomandandu-se folosirea sferturilor de con.
Daca panta sfertului de con este mai mare decat panta taluzului terasamentelor, sfertul de con se
va perea si in prelungire pe minim 1.00 m pe terasament.
Fundatiile aripilor, zidurilor de sprijin si sferturilor de con vor fi coborate cu minim 30 cm sub
adancimea de inghet.
Daca lungimea podului este ma) mica decal latimea albiei majore, fundatiile aripilor, zidurilor de
sprijin, sferturilor de con si ale pereurilor vor fi coborate sub adancimea de afuiere iar pereurile vor fi
executate pe taluzurile terasamentelor pana la lirnita albiei majore. Aripile si zidurile de sprijin se
recomanda sa fie separate de corpul culeei printr-un rost care sa permita tasarea independenta a culeelor
si a Iucrarilor de racordare cu terasamentele.
La podurile de sosea, partea carosahila va fi racordara de cea de pe rambleul din spatele culeelor
prin dispozitive care sa asigure trecerea Jina a vehicule1or de pe platforma elastica si tasabila a drumului
la cea rigida a podului. ln acesr scop se recomanda folosirea placilor de racordare rezemate articulat pe
culee, a caror lungime se stabileste in functie de inaltimea rambleului.
In spatele culeelor si pe fetele laterale ale zidurilor intoarse care sunt in contact cu pamantul sc va
prevedea acoperirea cu o suspensie de bitum filerizat in dubJu strat asezata pe un mortar de ciment
sclivisit de 2 cm grosime.
Pentru scurgerea apelor de infiltratie din terasamente, in spatele culeelor masive se vor prevedea
drenuri din piatra sparta asezata manual.
Pamantul de umplutura din spatele culeelor si a sfcrturilor de con va avea indicele de consistenta

rnai mare de 0. 75% si se va urmari o buna compactare.


Caracteristicile de compactare (densitatea in stare uscata maxima si umiditatea optima de
compactare) ale straturilor se determina prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83.
La fiecare culee se va prevedea eel putin o scara de acces care in cazu1 terasamentelor inalte de
peste 3.00 m va avea si parapet pe o singura parte.
In spatele culeelor se recornanda ca scuregrea apelor sa se asigure prin casiuri amenajate la
capetele podurilor, pasajelor sau viaductelor.
In cazul podurilor sau pasajelor cu culei inecate, in mod obligatoriu pereerea sfertrilor de con se
va face si sub pod. respectiv sub pasaj.
Pentru impiedicarea patrunderii apei si degradarii pereului, rosturile se vor rostui cu mortar sau se
var colmata cu bitum.
Racordarea cu aripi sc aplica de obicei in cazurile cu oblicitati mari sau in situatii speciale cu spatii
lirnitate pentru racordari. In cazul racordari1or cu aripi la poduri, se vor lua masuri de asigurare
impotriva afuierilor.

lO

Spec1f1cati1 tehnice penlru lucran de podun, pasaje sr vraducre

CAPITOLUL 6.
SUPRASTRUCTURl DIN BETON ARMAI
6.1. PREVEDERI GENERALE~ DETALll
DE COFRA.J SI ARMA.RE

Prezentul capitol se refera la lucrarile sau partile de Iucrari executate din beton armat m
suprastructurile de poduri si anume:
- grinzi simplu rezernate sau continui din beton armat;
- piaci tumate monolit din beton arrnat;
- cadre, arce si bolti din beton armat;
- elemcnte prefabricate din beton arm.at (placi carosabile, placi de trotuar, clcmentc
prefabricate de trotuar pentru parapete si placi prefabricate pentru suprastructurile de tip
mixt);
- monoiitizarea elementelor prefabricate.
In cazul in care proiectul prevede si precomprimarea structurii de beton armat se vor aplica
prevederile cuprinse in capitolul .,Suprastructuri din beton preccmprimat".
Pentru suprastructuri deosebite, cu alcatuiri constructive si utilizari de materiale noi, altele decat
cele cuprinse in prezentul caiet se vor intocrni caiete de sarcini speciale.
Suprastructurile din beton armat se vor executa numai pe baza unui proiect elaborat de catre o
unitate de proiectare autorizata, cu respectarea stricta a prevederilor ST AS 1011112-87 ,,Suprastructuri
din beton, beton armat si beton precomprimat - prescriptii de proiectare".
Elementele prefabricate vor fi introduse in structuri numai daca sunt insotite de certificat de
calitate.
Proiectul pe baza caruia se vor realiza suprastructurile din beton armat va cuprinde proiectul de
organizare a santierului, detalii de executie ale suprastructurii, programul de asigurare a calitatii
Iucrarilor.
Proiectul de organizare a lucrarilor la fiecare lucrare in parte va preciza in special conditiile de
stocaj si intretinere a materialelor, componentelor prefabricate si a altor dispozitive necesare executiei.

P1anse1e de execntie vor cuprinde toate eJementeJe necesare executiei, inclusiv plansele
tehnologice cu fazele succesive de executie.
Detaliile de executie vor fi cuprinse in plansele de cofraj si armare pentru suprastructura in
intregime si pentru parti de lucrari din aceasta In zonele puternic arrnate, cu concentrari de eforturi (de
exemplu cuzineti) desenele de detalii vor fi prezentate la o scara si intr-o asemenea maniera incat sa
arate compatibilitatea intre planul de armare si conditiile efective de betonare,
Planurile de cofraj vor preciza toate detaliile privind dirnensiunile, tolerantele admise si modul de
trasare a suprafetelor aparente ale betonului prin cofrajele propuse.
Planurile de armare pentrn elementele din beton armat var cuprinde toate datele geometrice
privind arrnaturile si modul de pozitionare (pozitia, diametru, lungirni partiale si lungimi totale).
Planurile vor contine explicit:
- calitatea otelurilor (categorie, daca este profilat sau tip lis, sudabilitatea);
- tolerantele de pozitionare;
- pozitia innadirilor si detaliile de innadire;
- dispunerea, forma si natura dispozitivelor de calare a annaturilor;
in cazul elementelor prefabricate, pozitia si natura ancorelor incorporate pentru
manipulare.
De asemenea, planurile de armare vor cuprinde masurile ce trebuie luate in sectiunile de reluare a
betonarii, pregatirea armaturilor prin indoire - dezdoire si modul de tratare a suprafetei de la care se
rcia
betonarea.
11

Spec1fical11 tehnice penlru lucran rte podurr

pasa1e s1 viaducte

/.onele de annatura densa se vor detalia la o scam mare cu prezentarea la scara reala a razelor de
curbura

s1

a diametrelor armaturilor

La executia suprastructurilor din beton annal se vor respect detaliile din proiect. Codul de
practice penrru executarea lucrarilor din heton, beton armat si beton precornprimat indicativ
Nb 012-99, Codul de practica pentru executia elementelor prefabricate din beton, heron annal si beton
precomprimat NF 013-02 si prevederile din prezentul caiet de sarcini.

6.2. 1.UCRARI PROVIZORll


Suprastructurile din beton annat turnate monolit sau din elemente prefabricate monolitizate se
executa cu ajutorul unor lucrari provizorii ce constau din:
- esafodaje, schele si sprijiniri la elemente de suprastructura cu grinzi si placi drepte.
- cintre, schele si sprijiniri Ia suprastructuri de tip arc sau bolta;
Intocmirea proiectelor pentru Iucrariic provizorii se va face de catre antreprenor sau proiectant.
Proiectul va cuprinde descne de executie insotite de note de calcul.
Beneficiarul poate cere ca acestea sa-i fie predate in intregime sau pe parti, dar inaintea inceperii
executiei.
Lucrarile provizorii trebuie astfel proiectate si executate incat sa garanteze ca Iucrarile definitive
nu vor suferi in nici un fel ca urmare a deformatiilor lucrarilor provizorii, ca rezistenta sau aspect.
Lucrarile provizorii vor asigura ca lucrarile definitive se incadreaza, din punct de vedere al
tolerantelor, in cele admise in ANEXA Ill. I ale Codului de practica pentru executarea Iucrarilor din
beton, beton armat si beton precomprimat indicativ NE 012-99.
La realizarea lucrarilor provizorii se va tine searna "i de prevederile cuprinse in capitolul .. Schele,
esafodaje si cintre".
6.3. COFRA.JE
Cofrajele pentru suprastructurile din beton armat sau parti ale acestora vor respecta conditiile de
calitate precizate in planse. In principiu acestea pot fi de trei tipuri:
- cofraje obisnuite utilizate la suprafetele nevazute;
- cofraje de fata vazuta, utilizate la suprafetele expuse vederii (grinzi, placi, arce. bolti si

stalpi);
- cofraje cu tratare speciala la elementeJe de suprasrructura precum: grinzi rnarginale,
elemente de trotuare, parapete, etc.
Antreprenorul poate propune solutii proprii de tratare a fetei vazute a betoanelor, pentru care va
obtine aprobarea beneficiarului.
La realizarea cofrajelor pentru suprastructurile din beton annat se va tine seama de prevederile
Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton arrnar si beton prefabricat indicativ

NE 012-99 precum side cele cuprinse in capitolul ,,Cofraje"_


La realizarea tipareior (cofrajelor) pentru realizarea elementelor prefabricate se va tine seama de
prevederile Codului de practica pentru executia elementelor prefabricate din beton, heton armat si bcton
precomprimat NE -13-02 precum side cele cuprinse in capitolul ,.Cofraje".
6.4. MA TERI..\LE DE CONSTRUCTIE

6.4.l. Agregate
Agregatele vor cuprinde STAS 1667-76 .Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu
Iianti minerali", SR 667:2001, .Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drurnuri" Codul
de practica pentru executarea lucrarilor de beton, beton armat si beton precomprimat indicativ
NE Ol2-99 si Codul de practica nenrru executia elemeruelor prefabricate din beton, beton armat si
12

Specilicat11tehnice pentru lucran de podun pasaje s1 viaducte

betun precornprimat NE 013-02 care prevad conditiile de livrare si procurare, alegerea dimensiunii
maxtme, conditiife de transport si depozitare si controlul cal itatii agregatelor
Nisipul utilizat va proveni numai din cariere naturale Nu se admite folosirea nisipului de concasaj
Pietrisul se va folosi pietris de rau sau criblura, sorturile 7 (~<} - l h si 16 O 31 (25) mm care se
vor inscrie in zona foarte buna a curbei granulometrice.
In functie de clasa betonului, acesta se poate realiza din trei sau patru sorturi de agregate si
anume
- nisip sorturi1e 0 - 3; 3 - 7;
- pietris sorturile 7 - 16 si 16 - 3 l ; cribiura sorturile 8 - l6 si I 6 - 2 5.
Amestecul format din cele trei (sau patru) sorturi se va inscrie in zona foarte buna a limitelor
granulometrice.
Toate agregate/e vor fi ciuruite, spalate si sortate.
Metodele privind verificarea agregatelor sunt cuprinse in STAS 4606-80.
Antreprenorul va lua masurile necesare pc santier pentru a sc cvita depuncri de praf pc agregate

6.4.2. Ciment

Cimentul va corcspundc SR 388-95 ,,Cimcnt Portland", SR 3011 :06, SR I 500:96 si SR 70551996.

Cimentul se va aproviziona in cantitati astfel determinate incat stocul rezultat sa fie consumat in

aproxirnativ doua luni. Nu se admite amestecarea cimenturilor diferite si utilizarea acestor amestecuri.
Pentru fiecare marca de ciment se va asigura o incapere separata sau o celula de tip siloz. Starea
de conservare se va verifica periodic conform prevederilor din Codul de practica pentru executarea
lucrarilor de beton, beton armat si beton precomprimat indicativ NE 0 I 2-99, Codul de practica pentru
executia elementelor prefabricate din beton, beton arm.at si beton precamprimat NE 013-02.
6.4.3. Armaturi
Armaturile trehuie sa respecte planurile de executie din proiect Otelul heton livrat pe santier va
corespunde caracteristicilor prevazute in ST AS 438/1-89, ,,Ote1 beton laminat la cald. Marci si conditii
tehnice generate de calitate" si ST A.S 4 38/2-9 l .Sarma trasa pentru beton armat" si sa fie insotit de
certificatele de calitate ale producatorului.
Domeniul de utilizare, dispozitiile constructive si modul de fasonare al armaturilor vor corespunde
prevederi1or din Ccdul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat indicativ NE 012-99.
Inainte de fasonarea armaturilor, otelul beton se curata de praf si noroi, de rugina, urme de ulei si
de alte impuritati.
Inlocuirea unor bare din proiect, de un anumit diametru cu bare de alt diarnetru, dar cu ace\easi
sectiuni totale se va face numai cu acordul proiectantului.
Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere, limita de curgere
tehnica, alungirea relativa la rupere, num.arul de indoiri la care se rupe otelul etc.) in conditiile precizate
de Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat
indicativ NE 012-99 si Codu1 de practica pentru executia elementelor prefabricate din bet on, beton
arrnat si beton precomprimat NE OB-02.
La aprovizionarea, fasonarea si montarea armaturilor se va tine cont de prevederile din capitolul
.Armaturi".
6.5. BETOANE
Cornpozitia betonului proiectat se stabileste pe baza de incercari preliminare, conform Codului de
practica pentru betoane NE 012-99, folosindu-se materialele aprovizionate, stabilite si verificate de
catre
un
Laborator
autorizat.
13

Scec1ficalu tehn1ce oentru_lucr~~i g~_QQuri oasa1e si v1aducte

-------------------~

La adaptarea retetei la statia de betonare st' va tine searna de capacitatea si tipul betonierei. de
umiditarea agregatelor iar pe timp friguros se va tine seama de temperatura materialelor si a betonului
Betoanele se prepara in statii de heton verificate si atestate

Dozarea materialelor tolosite pentru prepararea beroanelor si: face In greutate


Abaterile limita se vor incadra in prevederile din capitolul .Betoane" din prezentul Caiet de sarcini
si ale Codului de practica pentru executarea Iucrarilor din beton, heton arrnat si beton precomprimat
indicativ NE 0 I 2-99 - Anexa HI - I
Folosirea plastifiantilor, antrenatorilor de aer, etc. Se admite numai cu aprobarea beneficiarului
tinand cont de prevederile capitolului .Betoane" din prezentul Caiet de sarcini.
Umiditatea agregatelor se verifica zilnic, precum si dupa flecare schimbare de stare atrnosferica.
In timpul turnarii trebuie asigurat ca betonul sa umple complet formele in care este turnat,
patrunzand in toare colturile si nalasand locuri goale
Betonul preparat, avand de regula tempcratura inainte de turnare cuprinsa intre 5 - Jff C, trebuie
turnat in cofraje in maximum 1 era in cazu\ fok)s\rii c\mentur\\or obisnuite si l /2 ora cand se utilizeaza
cimenturi cu priza rapida. In situatia betoanelor cu temperaturi mai mari de JO'C se iau masuri
suplimetare, cum este si utilizarea de aditivi intarzietori, conform Codului NE 012-99 si Codului
NE 013-02. Betonul adus in vederea turnarii nu trebuie sa prezinte urme de segregare, In perioada
dintre preparare si turnare se interzice adaugarea de apa in beton. La tumarea betonului trebuie
respectate regulile din Codul NE 012-99 si Codul NE OD-02.
Jghiaburile autocamioanelor de transport beton, etc., vor trebui pastrate curate si spalate dupa
fiecare intrerupere de lucru.
La compactarea betonului se vor folosi mijloace mecanice de compactare ca. mese vibrame,
vibratoare de cofraj si vibratoare de adancime, iar in timpul compactarii betonului proaspat se va avea
grija sa nu se produce deplasari sau degradari ale arrnaturilor si cofraielor

6.6. ELEMENTE PREFABRICATE. MONTAJ SI

MONOLITIZARF.
In cazul structurilor din grinzi si placi prefabricate, atat grinzile cat si placilc prefabricate var fi
numerotate, iar pe ele se va inscrie cu vopsea data fabricarii si tipul de placa sau grinda, prin care se
precizeaza astfel pozitia acesteia in lucrare.
Montarea elementeior prefabricate va fi condusa de un inginer specializat in acest domeniu si
supravegheata permanent de maistri cu experienta dobandita in lucrari similare.
Operatia de montaj trebuie sa fie precedata de lucrari pregatitoare, specifice operatiei respective si
care depinde de la caz la caz de tipul elementului care se monteaza sau de modul de alcatuire al
structurii.
Pentru montarea elementelor prefabricate se vor folosi utilaje care sa asigure montajul in conditii
de securitate.
La asezarea pe reazeme se va urmari pozitionarea corecta conform proiectului atat in ce priveste
asigurarea amplasamentului cat si a lungimii de rezemare si a contactului cu suprafata de rezemare.
Elementele vor fi eliberate din dispozitivul de prindere dupa realizarea corecta a rezemarii.
Este obJigatoriu a se asigura echilibrul stabil al tuturor elementelor montate sau care reazema pe
acestea.
Imbinarilc definitive trebuie sa fie executate in eel rnai scurt timp posibil de la montaj.
Fetele elementelor care unneaza a veni in contact cu betonul din monolitizare sau mortarul de
pozare vor fi bine curatate cu o perie de sarma apoi spalate cu apa din abundenta sau suflate cu jet de
aer.
Verificarea montarii elementelor si incadrarea in tolerante se va face conform anexei III ~ I
Abateri pentru elementele din beton si beton armat din Codul de practica pentru executarea lucrarilor
din beton, beton arrnat si beton precornprimat indicativ Nh 012-99.

1-l-

Spec1l1cat11 tehruce pentru lucran de podun paseje SI viaducte

La corectarea eventualelor detecte de montai nu se vor folosi procedee care pot duce la
deteriorarea elementelor
Grinzile si placile prefabricate se vor monolitiza intre ele conform detaliilor din proiect
La placile prefabricate pentru structuri mixte se vor monolitiza si golurile din dreptul coneclorilor
prevazandu-se armaturile din protect necesare legarii conectorilor de armaturile de rezistenta ale

placilor
I .a structurile mixte, in zona de precornprimare a placilor se vor rnonta stuturi pentru
continuitatea cablurilor in dreptul rosturilor de monolitizare.
Retcta betonului de monolitizare se va stabili experimental pe baza de incercari.
Pentru tensionarea, blocarea si injectarea cablurilor prevazute pentru precomprimarea platclajelor
la structurile mixte se vor aplica prevederile din capitolul ,.Suprastmcturi din beton precomprimat",
Codul de practica NE 0 l 2-99 - Partea B - beton precornprirnat si Codul de practica NF 013-02.
Abaterile limita de la dimensiunile elementelor prefabricate din beton armat se vor incadra in
prevederile STAS 8600- 79, STAS 7009-79 si STAS 6657/1-89.
Alte abateri limita decat cele referitoare la dimensiuni (Iungirni, latime si grosime placa) se vor
incadra in prevederile Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton. beton arrnat si beton
precomprimat indicativ NE 0 I 2-99 si Codul de practica pentru executia elernentelor prefabricate din
beton, beton prefabricat si beton precomprimat NE 013-02.
6. 7. RECEPTIA LtTCRARILOR
6.7.L Incercarea lucrariler
Antreprcnorul arc in intregirnc in sarcina sa, cheltuielile pentru incecarea Iucrarilor precizate in
proiect. Aceste incercari se executa in prezenta beneficiarului.
Tot antreprenorul are in sarcina aducerea camioanelor sau a convoaielor necesare incercarii
precum si scheleJe sau pasarelele necesare efectuarii operatiunilor de masurare.
Operatiunile de masurare se vor face de catre o institutie aleasa sau acceptata de catre beneficiar.
J

CAPITOLUL 7.

SCHELE. ESAFODAJE SI CINTRE


7.1. DATE GENERALE

In functie de dcstinatie Iucrarile provizorii se clasifica in:


- esafodaje, cintre ce suporta structuri in curs de realizare;
- schele de serviciu destinate de a suporra deplasarea personalului, sculelor si materialelor;
- dispozitive de protectie la lucru sub circulatie, impotriva caderii de materiale, scule etc
Lucrarile provizorii se executa de catre antreprenor pe baza de proiect si se avizeaza de catre
beneficiar.
7.2. CONDITllLE PE CARE TREBUIE SA LE
INDEPLINEASCA CEL CE INTOCMESTE PROIECTUL
Preoiectul poate fi intocrnit de catre antreprenor sau de catre orice unitate de proiectare autorizata
si trebuie sa indeplinesca urmatoarele conditii:
- sa asigure securitarea lucrarilor si lucrarilor definitive;
- sa tina cont de datele impuse de lucrarea definitiva;
deformatiile Iucrarilor provizorii nu trebuie sa produca defecte lucrarii definitive in curs
de priza sau intarire;
15

Specmcatii tehnice pentru lucrari de poduri. pasaje si viaducte

- sa cuprinda succesiunea detaliata a tuturor fazelor,


- sa cuprinda piese scrise explicative si planse de executie:
Un exemplar complet din proiect trebuie sa existe in permanenta pe santier la dispoziria

beneficiarului
Plansele de executie trebuie sa defineasca geometria lucrarilor provizorii ca s1 natura st

caracteristicile tuturor elementelor componente.


Din planse trebuie sa rczulte urmaroarele.
- masurile Juate pentru asigurarea stabilitatii si protectia fundatiilor;
- modul de asamblare a elementelor componente ale cintrelor, esafodajelor si schelelor;
- rezemarea elementelor portante care trebuie sa fie cornpatibile cu propria lor stabilitate si
a elementelor pe care sprijina;
- sisternul de contravantuire ce trebuie asigurat in spatiu, dupa cele trei dimensiuni,
- dispozitiile ce trebuiesc respectate in timpul manipularilor si pentru toate operatiile de
regiare, calare, descintrare, decofrare, demontare:
contrasagetile si tolerantele de executie;
- modul de asigurare a punerii in opera a betonului, libertatea de defonnare a betonului sub
efectul contractiei si precomprimarii;
- dispozitivele de control a deforrnatiilor si tasarilor.
Din piesele scrise trebuie sa rezulte urmatoarele:
- specificatia materialelor utilizate, materialelor speciale, materialele provenite de la terti;
- instructiuni de montare a lucrarilor provizorii;
- instructiuni cu privitre la toate elementele a caror eventuala defectiune ar putea avea
consecinte grave asupra securitatii lucrarilor.
7.3. RF.ALIZA.REA SI UTILIZARF.A l.llCRARILOR

PROVIZORII
Calitatea materialelor,
standardelor in vigoare.

J
J

materialelor

de inventar si materialelor noi, trebuie sa corespunda

Antreprenorul are obligatia sa prezinte certificate de atestare pentru materialele destinate


lucrarilor provizorii atat cand se folosesc produse noi cat si cand se refolosesc materiale vechi pentru
care trebuie sa se garanteze ca sunt echivalente unor rnateriale noi. Intrebuintarea de elernente
refolosibile este autorizata atata timp cat deformatiile lor sau efectele oboselii nu risca sa compromita
securitatea executiei.
Antreprenorul are obligatia sa scrie pe planse numarul admisibil de refolosiri.
Materialele degradate se rebuteaza sau se dau la reparat in atelier de specialitate. In acest din
urma caz, antreprenorul va justifica valabilitatea reparatiei, fara ca aceasta justificare sa-i atenueze
responsabilitatea sa.
7.4. EXECUTlE, UTILIZARE~CONTROALE
Tolerantele aplicabile la lucrarile provizorii sunt stabilite in functie de tolerantele de la lucrarile
definitive.
Deformatiile lucrarilor provizorii se controleaza prin nivelmente efectuate de catre antreprenor
fata de reperele acceptate de beneficiar.
Rezultatele masuratorilor se transmit beneficiarului.
Antreprenorul va lua toate masurile necesare pentru evitarea unor eventuate deformatii.
AntreprenomI are obligatia sa asigure intretinerea reguiata a Iucrarilor provizorii.

16

Specificatii tehnice pentru lucrari de poduri, pasaje si viaducte

:.5. PRESCRIPTll COMPLEMENTARE PRIVIND


CJNTRfl,f(. f~SAf<'OfM..H:Lt:
Proiectul cintrelor, asafodajelor cat si rnontajul acesrora in amplasament se avizeaza de catre
beneficiar,
Pentru dispozitivele secundare se adrnite schematizarea de principiu a acestora si prezentarea
beneficiarului pentru aprobare cu I 5 zile eel putin. inainte de inceperea executiei.
r,

CAPITOLUL 8.
COFRAJE
8.1. DATE GENERALE

I
]

Cofrajele sunt structuri provizorii alcatuite, de ohicei, din elernente refolosihile, care montate in
lucrare, dau betonului forma proiectata. In termenul de cofraj se includ atat cofrajele propriu-zise cat si
dispozitivele pentm spriiinirea lor, bnloanele, revile, riranrii, distantierii, care contribuie la asigurarea
realizarii formei dorite.
Cofrajele si sustinerile se executa numai pe baza de proiecte, intocmite de unitati de proiectare
autorizate, in conformitate cu prevederile ST AS 7721-90, precum si a celor din Partea A beton si beton
armat a Codului de practica NE 012-99.
Cofrajele trebuie sa fie alcatuite astfe] incar sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare prevazute in proiect,
pentru elementele ce urmeaza a fi executate, respectandu-se inscrierea in abaterile
admisibile prevazute in Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton
armat si beton precomprimat indicativ NE 0 12-99 Anexa III. I ;
- sa fie etanse, astfel incat sa nu permita pierderea Japtelui de ciment;
- sa fie stabile si rezistente, sub actiunea incarcariJor care apar in procesul de executie;
- sa asigure ordinea de montare si demontare stabilita fara a degrada elementeJe de bcton
cofrate sau componentele cofrajelor si sustinerilor;
- sa permita, la decofrare, o preluare treptata a incarcarii de catre elementele care se
decofreaza;
- sa permita inchiderea rosturilor astfel incat sa se evite formarea de pene sau praguri;
- sa permita inchiderea cu usurinta - indiferent de natura matcrialului din care este alcatuit
cofrajul - a golurilor pentru controlul din interiorul cofrajelor si pentm scurgerea apelor
uzate, inainte de inceperea turnarii betonului;
- sa aiba fetele, ce vin in contact cu betonul curate, fara crapaturi, sau alte defecte.
Proiectul cofrajelor va cuprinde si tehnologia de montare si decofrare.
Din punct de vedere al modului de alcatuire se deosebesc:
- cofraje fixe, confectionate si montate la locul de tumare a betonului si folosite, de obicei,
la o singura lucrare;
cofraje demontabile stationare, realizate din elemente sau subansarnbluri de cofraj
refolosibile la un anumit numar de turnari;
- cofraje demontabile mobile, care se deplaseaza si iau pozitii succesive pe masura turnarii
betonului: cofraje glisante sau pasitoare;
Din punct de vedere al naturii materialelor din care sunt confectionate se deosebesc:
- cofraje din lemn sau captusite cu lemn;
- cofraje tego;
- cofraje fumiruite de tip DOKA, PASCHAL imbinate sau tratate cu rasini;
- cofraje metalice.

17

Soecificatii tehnice pentru lucrari de pocuri. pasaje si viaducte

8.2. PREGATIREA. CONTROLlJL SI RECEPTIA


Lf ff'RARILOR OE COFRARE
Inainte de tiecare refolosire, cofrajele vor ti revizuite si reparate
Refolosirea cal si numarul de refolosiri, se vor stabili numai cu acordul beneficiarului.
In scopul refolosirii, cofrajele vor fi supuse urmatoarelor operatiuni:
curatirea cu grija. repararea si spalarea, inainte si dupa refolosire, cand spalarea se face in
anplasament apa va fi drenata in afara (nu este permisa curatirea cofrajelor numai cu jet

de aer);

- tratarea suprafetelor, ce vin in contact cu betonul, cu o suprafata ce trebuie sa usureze


decofrarea, in scopul desprinderii usoare a cofrajului, in cazul in care se folosesc
subsrante iubrefiante, uleioase, nu se pennite ca acestea sa vina in contact cu arrnaturile
In vederea asigurarii unei executii corecte a cofrajelor se vor efectua verificari etapizate astfel:
- preliminar, controlandu-se lucrarile pregatitoare si elementele sau subansarnblurile de
cofraje si sustineri;
- in cursul executiei, verificandu-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul de fixare a
element elor:
- final, receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor in .Registrul de procese verbale,
pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse",

8.3. MONTAREA SI SUSTINERILE COFRAJELOR


8.3.1. Montarea cofrajelor
Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii:
- trasarea pozitiei cofrajelor;
- asamblarca si sustinerea provizorie a panourilor;
- verificarea si corectarea pozitiei panourif or;
- incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.
8.3.2. Sustinerile cofrajelor
In cazurile in care elementele de sustinere a cofrajelor reazema pe teren se va asigura repartizarea
solicitarilor, tinand seama de gradul de compactare si posibilitatile de inmuiere, astfel incat sa se evite
producerea tasariJor.
In cazul in care terenul este inghetat sau expus inghetului, rezemarea sustinerilor se va face astfel
incat sa se evite deplasarea acestora in functie de conditiile de temperatura.

CAPITOLUL 9.
ARMA TURI
Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice necesare pentru proiectarea, procurarea, fasonarea si
montarea armaturilor utilizate la structurile de beton armat pentru poduri.
Pentru conditiile speciale privind fimdatiile, elevatiile infrastructurilor, suprastmcturile din beton
armat side beton precomprimat se vor aplica prevederile din capitolul 3,4,6,si l l.

9.L OTELURI PENTRU ARMATURI


Otelul beton trcbuic sa indcplineasca conditiile tchnice prevazute in ST AS 43 8/l-89, ST AS
438/2091 si SR 438/3-98.
18

lipurile utilizate curent in elementele de beton armat si beton precomprimat si domeniile lor de
apiicare sunt indicate in tahelul urrnator si corespund prevederilor din Codul de practica NF Cl 12-tJtJ

Tipul de otel
J Otcl bet on rotund neted ST AS 43 8/1-89

Simbol
OB 37

r Sa~ma trasa

Domeniul de utilizare
Arrnaturi de rezistenta sau armaturi
constmctive
Armaturi de rezistenta sau armaturi
constructive, armaturi de rezistenta numai
sub forma de plase sau carcase sudate

neteda per1tm beton armat


STNB
I ST AS 43 8/2-91 , Plase sudate pentru beton annal SR
STNB
--438/3-98
1' Produse din otel pentru armarea
Arrnaturi de rezistenta cu betoane de clasa
PC 52
betonului. Otel cu profil periodic STAS ----11----c_e_l pL_u_t_in_( l 2/1 _5 (Be 15)
~-.
.
Armaturi de rezistenta la elementele cu
438/1-89
Pc 60
betoane de clasa eel putin C 16/20 tBc 20) j
---

1
J
J

--

Pentru otelurile din import este obligatorie exisrenta certificatului de caiitate emis de unitatea care
a importat otelul si trebuie sa fie agrementate tehnic cu precizarea dorneniului de utilizare,
In certificatul de calitate se va mentiona tipul corespunzator de otel din ST AS 438/l-89, STAS
438/2-91, SR 438/3-98, echivalarea fiind facuta prin luarea in considerare a tuturor parametrilor de
calitate.
In cazul in care exista dubiu asupra rnodului in care s-a efectuat echivalarea, antreprenoml va
putea utiliza oteluI respectiv nurnai pe baza rezultatelor incercarilor de laborator. cu acordul scris al
unui institut de specialitate si dupa aprobarea beneficiarului.
9.2. LIVRAREA SI MARCAREA
I.ivrarea otelului beton se va face in conformitate cu reglementarile in vigoare, insotita de
document de calitate (certificat de calitate/inspectie, declaratie de conformitate ), dupa certificarea
produsului de un organism acreditat, si de o copie dupa certificatul de conformi..tate.
Docurnentele ce insotesc livrarea otelului beton de la producator trebuie sa contina urmatoarele
informatii:
- denumirea si tipul de otel, standardul utilizat;
- toate inforrnatiile pentru identificarea lotului;
- greutatea neta
- valorile determinate privind criteriile de performanta;
Fiecare colac sau legatura de bare sau plase sudate va purta o eticheta, bine legata care sa contina:
- marca produsului;
- tipul armaturii;
- numarul lotului si al colacului sau legaturii;
- greutatea neta;
- semnul CTC.
Otelul livrat de furnizori intermediari va fi insotit de un certificat privind calitatea produselor care
va contine toate datele din documentele de calitate eliberate de producatorul otelului beton.
9.3. TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA
Barele de armatura, plase sudate si carcasele prefabricate de armatura vor ti transportate si
depozltate astfel incat sa nu sufere deteriorari sau sa prezinte substante care pot afecta armatura si/sau
betonul sau aderenta beton ~ arrnatura.
llJ

Soecificatii tehnice pentru lucrari de poduri pasaje s1 viaducte

Otelurile nentru armaturi trebuie sa fie depozitare


"' dotate corespunzator. C!'ltfrI incat sa se asigure

separat pe tipuri si diametre in spatii amenajate

- evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea arrnarurii,


- evitarea murdaririi acestora cu pamant sau alte materiale .
- asigurarea posibilitatilor de identiticare usoara a tiecarui sortiment si diametru.
9.4. CONTROLPL CALITATH
Controlul calitatii otelului se va face conform prevederilor prezentate la capirolul 17 din Codul de
practica NE 012-99 si anexa 7.1. din Codul de practica NE 013-02.
9.5. FASONAREA, MONTAREA SI LEGAREA
ARMATURILOR

l
I

Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura sc va face in stricta


conformitate cu prevederile proiectului.
Inainte de a se trece la fasonarea armarurilor, executantul va analiza prevederile proiectului, tinand
seama de posibilitatile practice de montare si fixare a barelor, precum si de aspecte tehnologice de
betonare si compactare. Daca se considera necesar se va solicita reexaminarea de catre proiectant a
dispozitiilor de armare prevazute in proiect.
Armatura trebuie taiata, manipulata astfel incat sa se evite:
- deteriorarea mecanica (de ex. Crestaturi, loviri);
- ruperi ale sudurilor in carcase si plase sudate;
- contactul cu substante care pot afecta proprietatile de aderenta sau pot produce procese
de coroziune.
Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte, in acest scop se vor indeparta:
- eventualelc impurirati de pe suprafata barelor;
- indepartarea ruginii, in special in zonele in care barele urmeaza a ti innadite prin sudura.
Dupa indepartarea ruginii reducerea sectiunii barelor nu trebuie sa depaseasca abateri1e prevazute
in standardele de produs.
Otelul beton livrat in colaci sau barete indoite trebuie sa fie indreptate inainte de a se proceda la
taiere si fasonare fara a se deteriora profi1u1 (la intinderea cu troliu] alungirea maxima nu va depasi
l mm/rn).
Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, astf el incat sa se evite confundarea
lor si sa se asigure pastrarea formei si curatenia lor pana in momentul montarii. Se interzice fasonarea
armaturilor sub -1 O" C. Barele cu profit periodic cu diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cald.
Recomandarile privind fasonarea, rnontarea si legarea armanrrilor sunt prezentate in anexa Il. 1.
din Codul de practica NE 012-99 si cap. 10 din Codul de practica NE 013-02.
Prevederile generale privind confectionarea armaturii pretensionate.
La pregatirea tuturor tipurilor de armaturi pretensionate se vor respecta urmatoarele:
- se va verifica existenta certificatului de calitate al lotului de otel din care urmeaza a se
executa armatura, in lipsa acestui certificat sau daca exisra indoieJi asupra respectarii
conditiilor de transport si depozitare ( in special in zone cu agresivitate), se vor efectua
incercari de verificare a calitatii in conformitate cu prevederile din STAS 1799-88, pentru
a avea confirmarea ca nu au fost influentate defavorabil caracteristicile fizico-mecanice
ale armaturilor (rezistenta la tractiune, indoire altemanta, etc.);
- suprafata otelurilor se va curata de impuritari, stratul de rugina superficiala neaderenta si
se va degresa (unde este cazul), pentru a se asigura o buna ancorare in blocaje, beton sau
mortarul de injectare;
otelurile care prezinta un inceput slab de coroziune nu vor putea f utilizate decat pe baza
unor probe care sa confirme ca nu au fost influentate defavorabil caracteristicile fizico mecanrce:
20

Specificatii tehnice pentru lucrart de podurt, pasaje si viaducle

- armaturile care urmeaza sa fie tensionate simultan vor proveni pe cat posibil din acelasi
lot:

- zonele de armature care au suferit o indoire locala ramanand deformate nu se vor utiliza.
fond interzisa operatia de indreptare Daca rorusi in timpul transportului sau al
depozitarii, barele de otel superior au suterit u usoara deformare, se vor indrepta
mecanic, la tempcraturi de eel putin +IO C
- pentru armaturi pretensionate individual, diagrama se va stabili pe probe scurte de catre
un Jaborator de pecialitate, in conformitate cu ST AS 6605- 78 ,,Incercarea la tractiune a
otelului, a sarmei si a produselor din sarma pentru beton precomprirnat";
- in cazul fasciculelor postintinse, valoarea reala a modulului de elasticitate se va detennina
pe santier, o data cu terminarea pierderilor de tensiune prin frecare pe traseu.
La calculul armaturilor pretensionate, confectionarea, montarea si depozitarea arrnaturilor,
tensionarea, blocarea si injectarea lor se va tine seama de prevederile constructive cuprinsc in STAS
1011112-87, cap. 7.9 si in cap. 3,4,8 si 9 din Codul de practica NE Ol2-99 si cap. 10 din Codul de
practica NE 013-02.

9.6. TOLERANTE DE EXECUTIE

l
l
r

In anexa 11. 2 a Codului de practica NE 012-99 sunt indicate abaterile limita Ia fasonarea si
montarea armaturilor
Daca prin proiect se indica abateri mai mici se respecta acestea,

9.7. PARTJCULARITATI PRIVJND ARMAREA


CU PLASE SUDATE
Plasele sudate din sarma trasa neteda STNB sau profilata STPB se utilizeaza ori de cate ori este
posibil la armarea elementelor de suprafata in conditiile prevederilor ST AS l 0 l 07/0-90.
Executarea si utilizarea plaselor sudate se va face in conformitate cu reglementarile tehnice in
vigoare.
Plasele sudate se vor depozita in locuri acoperite fara contact direct cu pamantul sau cu substante
care ar putea afecta armatura sau betonul, pe loturi de aceleasi tipuri si notate corespunzator.
Incarcarea., descarcarea si transportul plaselor sudate se var face cu atentie, evitandu-se izbirile si
defonnarea lor sau desfacerea sudurii ..

fncercarile sau deterrninarile specifice plaselor sudate, inclusiv verificarea calitatii sudurii

I
J

nodurilor se vor efectua conform SR 438/3-98.


ln cazul in care plasele sunt acoperite cu rugina se va proceda la inlaturarea acesteia prin periere.
Dupa indepartarea ruginii, reducerea dimensiunilor sectiunii barei nu trebuie sa depaseasca
abaterile prevazute in standardele de produs.

9.8. RF.GULi CONSTRUCTIVF.


Distantele minime intre armaturi precum si diametrele minime admise pentru armaturile din beton
armat rnonolit sau pretumat in functie de diferitele tipuri de elemente se vor considera conform STAS
1011112-87.
9.9. INNADIREA ARMA TlTRILOR
Alegerea sisternului de innadire se face conform prevcderilor proiectului si prevederilor STAS
Io 11 I /2-87. De regula innadirea armaturilor se realizeaza prin suprapunere fara sudura sau prin sudura
functie de diametrul/tipul barelor, felul solicitarii, zonele elementului ( de ex. zone plastice potentiale ale
elementelor Ia structuri antiseisrnice).
Procedeele de innadire pot fi realizate prin:
- suprapunere~
21

- sudura,
- man.::oane metalo - termice:
-

mansoane pnn presare.

lnnadirea armaturilor prin suprapunere trebuie sa se faca in conformitate cu prevederile ST.i\S


IO 11112-87
Jnnadirea armaturilor prin sudura se face prin proccdce de sudarc obisnuira (sudarc elcctrica prin
puncte, sudare electrica cap la cap prin topire interrnediara, sudare manuala cu arc electric prin
suprapunere cu eclise. Sudarea cap la cap cu arc electric - sudare in cochilie, sudare in semimanson de
cupru sudare in mediu de dioxid de carbon) conform reglementarilor tehnice specifice referitoare la
sudarea armaturilor din otel - beton (C 28/83 si C 150/99), in care sunt indicate si lungimile minime
necesare ale cordonului de sudura si condiriile de executie.
Nu se permite folosirea sudurii la innadirile armaturilor din otel ale caror calitati au fost
imbunatarite pe cale mecanica ( sarma trasa). Aceata interdicrie nu se refera si Ia sudurile prin puncte de
la nodurile plaselor sudate executate industrial.
La stabilirea distantelor intre barele amaturii Iongitudinale trebuie sa se tina scama de spatiile
suplimentare ocupate de eclise, cochilii etc., functie de sistemul de innadire utilizat.
Utilizarea sistemelor de innadire prin dispozitive mecanice (mansoane metalo - termice prin
presare sau alte procedee) este admisa numai pe baza reglementarilor tehnice speciale sau agrementelor
tehnice.
La innadirile prin bucle, raza de curba interioara a buclelor trebuie sa respecte prevederile STAS
10111/2-87.

9.10. STRA.TUL DE ACOPERIRECU BETON


Pentru asigurarea durabilitatii elementelor/structurilor si protectia armaturii contra coroziunii si o

'

conlucrare corespunzatoare cu betonul este necesar ca la elementele din beton armat sa se realizeze un
strat de acoperire cu beton minim, Grosimes minima a strarului se derermina functie de tipul
elementului, categoria elementului, conditiile de expunere, diametrul armaturilor, clasa betonului, gradul
de rezistenta la foe, etc. Grosimea stratului de acoperire cu beton va fi stabilita prin proiect.
Grosimea stratului de acoperire cu beton in medii considerate fara agresivitate chimica se va
stabili conform prevederilor ST AS 10111/2-87.
Grosimca stratului de acoperire cu beton in medii cu agresivirate cbimica este precizata in
reglementari tehnice speciale. In anexa II. 3 a Codului de practica NE 012-99 se prezinta grosimea
stratului de acoperire cu beton a armaturilor pentru elemente/structuri situate in zona litoralului.
Pentru asigurarea la executie a stratului de acoperire proiectat trebuie realizata o dispunere
corespunzatoare a distantierilor din materiale plastice. Este interzisa utilizarea distantierilor din cupoane
metalice sau din lemn.

9.12.

INLOCUIREA ARMATURILOR

In cazul in care nu se dispune de sortimentele si diarnetrele prevazute in proiect, se poate proceda


la inlocuirea acestora numai cu avizul proiectantului.
Distantele minirne, respectiv maxime rezultare inrre bare precum si diametrele minime adoptatc
trebuie sa indeplineasca conditiile din STAS 10107/2-92 Ssi STAS 1011112-87 sau din alte reglementari
specifice.
Inlocuirea se va inscrie in planurile de executie care se depun la Cartea constructiei.

22

Spec1ficahi lehnice pentru lucran de podun pasaje si viaducte

CAPITOLl.JL 10.
BETOANE

l
J

Accst capitol trateaza conditiile tehnice generate ncccsarc la proicctarea si executia elemcntclor
sau structurilor din beton sirnplu, beton armat si beton precornprirnat, pentru poduri de sosea.
La executia betoanelor din fundatii, elevatii, suprastructuri din beton armat si beton precomprimat
prevederile din prezcntul capitol se var completa si cu prevederile specifice cuprinse in capitolele:
Infrastructuri, Suprastructuri din beton armat, Suprastructuri din beton precomprimat.
De asemenea se vor avea in vedere si reglementarile cuprinse in anexele l. l, l .2, 1.3, I 4, l.S, si
l .6 din Codul de practica pentru executarea fucrarilor din heron, beton arrnat si beton precornprirnat",
indicativ NE 012/99, aprobat de MLPAT cu Ordinul 59/N din 24 august 1999 si prevederile STAS
1011112-87 si ST AS 1799-88.
Clasa betonului este definita pe baza rezistentei caracteristice fck.cil (f ck.cub), care este
rezistenta la compresiune N/mmp determinata pe cilindri de A: l 50!H300 mm sau pe cuburi cu latura de
150 mm Ia varsta de 28 zile, sub a carui vaioare se pot situa statistic eel muJt 5% din rezultate.
Epruvetele vor fi pastrate conform STAS 1275-88.
Elementele de constructie ale infrastructurilor vor fi alcatuitc din beton simplu sau beton armat
avand clasa minima a betonului conform tabelului urmator.
Nr.
crt

l
J

2
,.,

.J

Beton de egalizare
~~
Beton de l1!11J)iutura, (chesoane)
Fundatii din beton simQLu
--

4
5
6

Clasa

Elemente de constructii

--;>-

------

mrnrma

-----

,_

- --

c 617.5
--

----

c 12/15
c 12/15

Cuzineti fundatii
- ~- -- ---- -Fundatii din beton annat, chesoane (pcreti + cuzineti)

----

c 12/15
c 12/15
c 16/20

- elevatii

- banchete, zi.Q_~e g3.rc!<i:, ~~Q~ri intoarse


---.
Culei cadru, inclusiv zid de garda si ziduri intoarse
Culei masive

9
------ -

10
--II
12
--13

- elevatii
banchete
-----~------ ----
Pile larnelare -----

--

..

--

- .

~-

c 16/20

Fundatii indirecte {co\oane, radier)

Culei masive
7

....

c 8/10
c 8/10

--

c 12115
c 12/15

c 16/20

-~---

Pile cadru pe doi stalpi ----------~-------~


_-p_il~ p~ un -~~\p
.~
Beton armat in cuzineti

16/20
----25/30
c 16/20

Pentru elementele de rezistenta ale suprastructurilor se folosesc betoane cu clase minime conform
tabelului urmator.

2:;

Nr.

Clasa

Elernente de constructii

err

nnmrna

J Elernentc masivc din bet on sirnplu si bet on armat

si suprastructuri din beton simplu

st

I
!'

turnate rnonolit
I
- prefabricate
f Suprastructuri din~e':'omprimat
l

L' .

I Podctc tubularc
j beton armat

C I 2/ I 5

C 12/ l 1'

C 16/20

25/20

L~

Pentru asigurarea durabilitatii podurilor, la proicctarc sc va tine seama de regimul de cxpunerc sau
natura si gradul de agresivitate a mediului, in conformitate cu Codul de practica NE 012-99 capitolul 5
- Cerinte privind caracreristicile betonului din care:
- subcapitolul 5.1. - pentru rezistenta
- subcapitolul 5.2. - pentm durabilitate

Daca in urrna analizei conditiilor din arnplasament se impune adoptarea unor conditii speciale
atunci se va adopta clasa de beton adecvata si se va preciza dupa caz:
- gradul de impermeabilitare;
- tipul de ciment;
- dozajul minim de ciment:

- valoarea maxima a raportului A/C.


La proiectarea si executarea unor poduri din beton arrnat si beton precomprimat cu caractcr
deosebit se recomanda colaborarea cu laboraroare de spccialirare si caredre de specialitate din

invatamantul superior care poate avea ca obiect:


- aprofundarea unor probleme privind calculul solicitarilor;
- verificarea comportarii prin incarcari pe modele sau la scara naturals:
- elaborarea de caiete de sarcini speciale;
- stabilirea de rnasuri pentru asigurarea durabiliratii si asigurarea tehnica la executie.

10.2. MA TERIALE UTJLIZA TE LA


PREPARAREA BETOANELOR

10.2.1. Ciment

Cirnenturile vor satisface cerintele din standardelc de produs sau din srandardele profcsionalc.
Cirnenturile uzuale se clasifica dupa cum urmeaza
- ciment Portland (tip 1) conform SR 388:95;
- ciment Portland compozit (tip Il) conform SR 1500:96;
- ciment de furnal (tip Ill) conform SR 1500:96
- ciment de puzzolanic (tip IV) conform SR 1500:96
- ciment compozit (tip V) conform SR 1500:96:
Sortimentele uzuale de cimenturi, caracterizarea acestora, precum si domeniul si conditiile de
utilizare sunt precizate in Anexa 1.1 si Anexa 1.2 din Codul de practica NE OL?.-Q9 si I\1E O 13-02.
a) Livrare si transport
Cimentul se livreaza ambalat in saci de hartie sau in vrac transportat in vehicule rutiere, vagoane

de cale ferata, insotite de documente de certificare a calitatii


In cazul cimentului vrac transportul se face numai in vehicule rutiere cu recipiente speciale sau
vagoane de cale ferata speciale tip Z, V, C cu descarcare pneumatics
Cimentul va fi protejat de umezeala si irnpuritati in timpul depozitarii si transportului.
In cazul in care utilizatorul procura cimentul de la un depozit (baza de livrare), Iivrarea cimentului
va ft insotita de o declaratie de conformitate, in care se va mentiona
- tipul de ciment si fabrica producatoare;

Specincahi tahruce pentru lucrari de poduri pasaje si viaducte

I
I

I
I

data sosirii in depozit,


numarul certificatului de cal itate eliberat de producator si datele inscnse in acesta:
garantia conditiilor de pastrare.
numarul buletinului de analiza a caliiatii cimetului efectuata de un Iahorator autorizat si
datcle continutc in accsta incusiv precizarea conditiilor de utilizare in toate cazurilc in
care termenul de garantie a expirat.
Obligatiile furnizorului referitoare la garanrarea cimenmlui se vor inscrie in contractul intre
furnizor si utilizator. Conform standardului SR EN 19617-95 pentru verificarea conformitatii unei livrari
sau a unui lot cu prevederile standardelor, cu cerintele unui contract sau cu specificatiile unei cornenzi,
prelevarea probelor de ciment trebuie sa aiba toe in prezenta producatorului (vanzatorului) si a
utilizatorului. De asemenea, prelevarea probelor de ciment poate sa se faca in prezenta utilizatorului si
aunui delegat a carui impartialitate sa fie recunoscuta atat de producator cat si de utilizator,
Prelevarea probelor se face in general inaintea sau in timpul Iivrarii,
Totusi daca este necesar, se poate face dupa Iivrarc, dar cu o intarzierc de maximum 24 ore.
b) Depozitarea
Depozitarea cimentului se face numai dupa receptionarea cantitativa si calitativa a cimentului
conform prevederilor din Anexa VI.1 din NE 012-99, inclusiv prin constatarea existentei si cxaminarea
documentelor de certificare a calitatii si verificarea capacitatii libere de depozitare in silozurile destinate
tipului respectiv de ciment sau in incaperi special amenajate.
Pana la terminarea efectuarii determinarilor, acesta va fi depozitat in depozitul tampon
inscriptionat.
Depozitarea cimenrului in vrac se face in celule rip siloz, in care nu au fost depozitate anterior alte
materiale, marcate prin inscriere vizibila a tipului de ciment. Depozitarea cimentului ambalat in saci
trebuie sa se faca in incaperi inchise. Pe intreaga perioada de exploatare a silozurilor se va tine evidenta
loturilor de ciment depozitate pe fiecare siloz prin inregistrarea zilnica a primirilor si a livrarilor. Sacii
var fi asezati in stive pe scanduri dispuse in interspatii pentru a se asigura circulatia aerului la partea
inferioara a stivei si la o distanta de 50 cm de la peretii exteriori, pastrand imprejurul lor un spatiu
suficient pentru circulatie.
Stivele vor avea eel mult l 0 randuri de saci suprapusi.
Nu se va depasi termenul de garantie prescris de producator pentru tipul de ciment utilizat
Cimentul ramas in depozit peste termenul de garantie sau in conditii improprii de depozitare va
putea fi intrebuintat la lucrari de beton si beton arrnat numai dupa verificarea starii de conservare si a
rezistentelor mecanice.
c) Controlul calitatii cimentului
Controlul calitatii cimentului se face:
la aprovizionare inclusiv prin verificarea certificatului de calitate/garantie emis de
producator sau de baza de livrare, conform Anexa Vl-1 punctul A.1. din Codul de
practica NE 012-99.
- Inainte de Iivrare, de catre un laborator autorizat conform Anexa VI-I punctul B. I, din
Codul de practica NE 012-99.
Metodele de incercare sunt reglementate prin standardele SR EN 196/1-95, SREN 196/3-97,
SREN 196/6-94, SREN 196/7-95, SREN 196/2-95, SR 227/2-94 si SR 227/5-96
I 0.2.2. Agregate
Pentru prepararea betoanelor avand densitatea aparenta normala cuprinsa intre 2201 si 2500
kg/me se folosesc agregate grele, provenite din sfaramarea naturala si/sau concasarea rocilor.

AgregateJe vor satisface cerinrele prevazute in STAS 1667-76 si STAS 667-01.


Pentru prepararea betoanelor, curba de granulozitate a agregatului total se stabileste astfel incat sa
se incadreze functie de dozajul de ciment si consistenta betonului - in zona recomandata conform
Anexei 1-4 din Codul de practica NE 012-99 iar pentru realizarea elernentelor prefabricate si in r-.rE 01302.

25

:l I

Producerea si livrarea agregatelor

Detinatorii de balasnere/cariere sunt obhgan sa prezinte fa Iivrare certiticatul dP calitate pentru


agregate si certificatul de conformitate eliberat de un organism de certificare acreditat
Statiile de producere a agregatelor (halastierele) vor functions numai pc haza de atestat eliberat de
o cornisie interna in prezenta unui reprezentant desernnat de ISC (Inspectoratul de Stat m Constructii).
Pentru obtinerea atestatului, statiile de producere a agregatelor trebuie sa aiba un sistem propriu
de- asigurare a calitatii ( sau sa fimctioneze in cadrnl unui agent economic cu sistern de asigurare a
calitatii care sa cuprinda si aceasta activitate) care sa fie cunoscut, implementat, si sa asigure calitatea
produsului livrat la nivelul prevederilor din reglementari, comenzi, sau contracte. Seful statiei va fi
atestat de I SC prin inspectiile teritoriale. Reatestarea statiei se va face dupa aceeasi procedura la fiecare
2 (doi) ani.
Pentru aceasra. stariite de producere a agregatelor trebuie sa dispuna de
autorizatiile necesare exploatarii balastierei si documentele care sa dovedeasca natura
zacamantului;
- documentele cu privire la sistemul de asigurare a calitatii adoptat (de exemplu: manualul
de calitate, proceduri generate de sistem, proceduri operationalc, plan de calitate,
regulament de fimcrionare, tisele posturilor, etc.), separate si marcate pentru numarul
necesar de sorturi rezultate;
- utilaje de sortare etc, in buna stare de funcrionare .. atestate CNAMEC;
- personal care va avea cunostintele si experiema necesare pentru acest gen de activitate ce
se va dimensiona in concordant a cu prevederile sistemului de asigurare a calitatii.
- 1aborator autorizat sau dovada colaborarii prin conventie sau contracr cu ah laborator
autorizat.
Comisia de atestare intema va avea urmatoarea componenta:
- presedinte - conducatorul tehnic al agentului economic (cu studii de specialitate) sau in
lipsa
acestuia un specialist atestat de MLPA T ca ..Responsabil tehnic cu executia .._ angajat
permanent sau in regim de colaborare;

I
J

membri
specialist cu atributii in domeniul controlului de calitate;
specialist cu atributii in domeniul de rnecanizare;
seful laboratorului autorizar a] unirarii rurelare sau al laboratorului cu care s-a incheiat o
conventie sau un contract de colaborare.
In cazul in care atributiile specialistului din domeniul controlului de calitate sunt exercitate prin
cumul de functii (in conformitate cu sistemul de asigurare a calitatii adoptat) de una din persoanele
nominalizate in comisie nu va mai fi necesara participarea unui alt specialist.
Specialistul din dorneniul mecanizarii va putea fi angajat in regim de colaborare pentru
participarea la actiunile privind atestarea balastierei si va avea cunostintele necesare verificarii tehnice a
utilajelor si aparaturii utilizate.
Verificarile periodice se var face trimestrial de catre cornisie de atestare pentru mentinerea
conditiilor avute in vedere la atestare si functionarea sistemului de asigurare a calitatii.
In vederea rezolvarii neconformiratilor consrarare cu ocazia auditului intern, a verificari1or
ttimestriale sau a inspectiilor efectuate de organismele abilitate, agentul economic (statia de preparare
agregate sau forul tutelar) va Iua masuri preventive sau corective dupa caz. Aducerea la indeplinire a
actiunilor corective se cornunica in maximum 24 ore organului constatator pentru a decide in
conformitate cu prevederile urmatoare.
In situatia constararii unor deficiente cu implicatii asupra caliratii agregatelor se vor lua
urmatoarele masuri:
OPRIREA livrarii de agregate pentru betoane daca se constata eel putin una din urmatoarele
deficient:
- deterorarea peretilor padocurilor de depozitare a agregatelor;
- deteriorarea platformei de depozitare a agregatelor;
26

Suecrlicalu tehnice pentru lucrari de poduri pasilje s1 vraducte

- linsa personalului calificat ce deserveste statia

- nerespectarea mstrucnunilor de intretinere a utilajelor:


- alte deficiente ce pot afecta nefavorabil calitatea agregatelor.
OPRI REA Iunctonarii statiei de producere a agregatelor in baza unei din urmatoarele consiatari:
-

degradarea utilajelor de sortare/spalare a agregateloi ,


obtinerea de rezultate necorespunzatoare privind calitatea agregatelor:
nerespectarea efectuarii incercarilor conform reglementarilor in vigoare;
nefunctionarea sistemului de asigurare a calitatii;
Jn aceste cazuri reluarea activitatii in conditii normale se va face pe baza reconflrmarii

ceuificatului de atestare de catre comisia de atestare. Alegerea dimensiunii maxime a agregatelor se va


face conform celor prezentate in paragraful .Proiectarea amestecului"
Agregatele ce sunt utilizate Ia prepararea betoanelor care vor ti expuse in mediu urned trebuie
verificate in prealabil prin analiza reactivitatii cu alcaliile de beton.

b) transportul si depozitarea
Agregatele nu trebuie sa fie contaminate cu alte materiale in iimpul transportului sau depozitarii.

Depozitarea agregatelor trebuie facuta pe platforme betonate avand pante si rigole de evacuare a
apelor Pentru depozitarea separata a diferitelor sorturi se var crea compartimcnte cu inaltime
corespunzatoare pentru evitarea amestecarii cu alte sorturi. Compartirnentele se vot marca cu tipuJ de
sort depozitat.
Nuse admire depozitarea direct pe pamant sau pe platforme balastate.
c) Controlul calitatii agregatelor
Controlul calitatii agregarelor esre prezenrat in Anexa Vl I a Codului de pracrica NF. Ol 2-99. iar
metodele de verificare sunt reglementate in STAS 4606-80.
Pentru elementele prefabricate se respecta si CoduJ de practica NE 0 I 3-02 - Anexa 7. I.
10.2.3. Apa
Apa de arnestecare utilizata la prepararea betoanelor poate sa provina din reteaua publica sau din
alta sursa, dar in acest ultim caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in ST AS 790-84.

10.2.4. Aditivi
Utilizarca aditivilor la prepararea betoanelor are drepr scop:
- imbunatatirea lucrabilitatii betoanelor destinate executarii elementelor cu armaturi dese,
sectiuni subtiri, inaJtime mare de rurnare;
- punerea in opera a betoanelor prin pompare;
- imbunatatirea gradului de impermeabilitate pentru elementele expuse la intemperii sau
situate in medii agresive;
- imbunatatirea comportarii la inghet - dezghet;
- realizarea betoanelor de clasa superioara;
- reglarea procesului de intarire, intarziere sau accelerare de priza in functie de cerintele
tehnologice;
- cresterea rezistentei si a durabilitatii prin imbunatatirea srructurii betonului;
Aditivii trebuie sa indeplineasca cerintele din reglementarile specifice sau agrementele tehnice in
vrgoare.

Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor este obligatoarie in cazurile mentionate in tabelul


urmator.

27

---------------------~S~cificati1

Nr.
crt

tehnicepentlru
ucra
den
_QQ(:!uri p~S;ajg_si viad!!_c!e

Categoria de betoane

Aditiv recornandat

Betoane supuse inghet-dezghet repctat


Betoane cu permeabilitate redusa
--

1
J

--

Betoane de rezistenta avand clasa

10

I
l

----

---

Plastifiant sau superplastifiant

cuprinsa intrc C I :!-15 ~(C: _3_Q,Q 7 , _

~c

--~----

reducator de apa - plastifiant

Betoane turnate pe timp friguros

dupa caz:
- intens reducator superplastifiant

dupa caz:

- intens reducator superplastifiant


- inhibator de coroziune
tasarea betonului:
T3-T3/T4 sau T4/T5-T5
!

Superplastifiant - intens
reducaior de apa
su~las!ifiapt ~-
(Plastifiant)
Superplastifiant+ Intaritor de

f~~:~tor depriz~+

- -- --

- - ---- 1_.

~u_Q~!QlastifiaJ1t (Plas!ifiant) _
Anti-inghet+accelerator de

pnza
Betoane cu rezistente mari la termene
scurte

--

Betoane executate monolit avand clasa


35.45
_ B~!_~ane fluide ~ cu!asare egal'! ~\l_TS _
Betoane masive
7 Betoane turnatc prin tehnologii
_sp~~j(!l~(f~r'!_vibrate)
_
Betoane turnate pe timp caiduros
8
5

antrenor de aer

reducator de aa - pla::;t\fiant

Bctoane expusc in conditii de


agresivitate intensa si foarte intensa
------

Observatii

Accelerator de intarire

In cazurile in care desi nu sunt mentionate in tabel - Executantul apreciaza ca din motive
tehnologice trebuie sa foloseasca obligatoriu aditivi de un tip, se va solicita avizul proiectantului si
includerea acestora in docurnentatia de executie.
Stabilirea tipului de adirivi sau a cornbinatiei de aditivi se va face dupa caz de Proiectanr,
Executant sau Furnizorul de beton, luand in considerare recomandarile din tabel Anexa l.3 si Anexa 1.4
- pct. 3.2.2. din Codul de practice NE 012-99 iar pentru elementele prefabricate si din Codul de
practica NE 013-02.
In cazurile in care se folosesc concomitent doua tipuri de aditivi a caror compatibilitate si
comportare impreuna nu este cunoscuta este obligatoarie efectuarea de incercari preliminare si avizul
unui institut de specialitate.
Conditiile tehnicc pentru matcrialclc componcnte (altele decat cele obisnuite) prepararea,
transportul, punerea in lucru si tratarea betonului, vor fi stabilite de la caz la caz in functie de tipul de
aditiv utilizat si vor f mentionate in fisa tehnica de betonare.

10.2.5. Adaosuri
Adaosurile sunt rnateriale anorganice fine ce se pot adauga in beton in cantitati de peste 5%
substanta uscata fata de masa cimentului, in vederea imbunatatirii caracteristicilor acestuia sau pentru a
rea1iza proprietati speciale.
Adaosurile pot imbunatati urmatoarele caracteristici ale betoanelor: lucrabilitatea, gradul de
impermeabilitate, rezistenta la agenti chimici agresivi.
Exista doua tipuri de adaosuri.
- inerte, inlocuitor partial al partii fine din agregate, caz in care se reduce cu cca. 10%
cantitatea de nisip 0 - 3 mm din agregate. Folosirea adaosului inert conduce la
imbunatatirea
lucrabilitatii
si
compactitatii
betonului;

28

Specmcalu fehnice pentru lucran dP poduri pasaje sr viaducte

- active, caz in care se conteaza pe proprietatile hidraulice ale adaosului. Adaosuri active
sunt 7gurn granulata de furnal. cenusa, praful de silice etc

In cazul adaosurilor cu proprietati hidrauluice, la calculul raportului A/C se ia in considerate


cantitatea de adaos din heron ca parte lianta
Utilizarea adaosurilor se face in conformitate

cu reglementarile tehnice specifice in vigoare,

agremente tehnice sau pe baza unor studii intocmite de laboratoarele de specialitate. Conditiile de
utilizare. conditiile tehnice pentru matertalele componenre, prepararea, transporrul, punerea in lucru si
tratarea betonului se stabilesc de la caz la caz, in functie de tipul si proportia adaosului utilizat.
Adaosurile nu trebuie sa contina substante care sa influnteze negativ proprietatile betonului sau sa
provoace corodarea arrnaturii.

Utilizarea cenusilor de termocentrala se va face numai pe baza unor aprobari speciale cu avizul
sanitar e1iberat de organisrnele abilitate ale Ministerului Sanatatu.
Transportul si depozitarea adaosurilor trebuie facuta in asa fel incat proprietatile fizico - chimice
ale acestora sa nu sufere modificari
10.3. CERINTE PRIVIND CAR.\.CTERISTICILE
BETONULUI
Cornpozitia unui beton va fi aleasa in asa fel incat cerintele privind rezistenta si durabilitatea sa fie
asigurate.
l 0.3.1. Cerinte pentru rezistenta
Rezistenta intre raoortul AJC si rezistenta la compresiune a betouului trebuie determinata pentru
tiecare tip de ciment, tip de agregate si pentm o varsta data a betonului. Adaosurile din beton pot

interveni in determinarea efectiva a raportului /\JC.


In tabelul urmator se prezinta clasele de beton definite pe baza rezistentei caracteristice f ck.
cilindru sau f ck. cub si corespondenta orientativa privitor la clasele definite in ST AS I 0111/2-87.

I
I
)

Clasa de rezistenta a betonului


f. ck. cit.
N/mmp
f ck cub. Nrmrnp

L_Clasa d~ rezistenta
f ck. cit.
f. ck. cub.

N/mmp_ -
N/mm

Clasa de rezistenta a betonului


_ f ck. cil.
N/mmn -- --

f. ck. cub.

a betonu\u'

N/rnm

*C 2.8/3.5

c 4/5

*C 6i7.5

1 c 8/10 i c 12il 5

C \6i2U \ *C W.l22.5
C 2Gf25 \ C 25f'.;G \ *C 28!3.S} C 30/37]
16
1s
I 20
25 --- - - zs
Jo .
-----1~-
------
...
-
.
20
i
22.5
t 25
30
35
37

--

*C 32140

c 35/45

c 40150

32

35

40

~---

40

------

45

- --------

50

c 45155 I c 50/60
45

50

55--i~6()

*Clase de beton ce nu se regasesc in normele europene si raman valabile numai pana Ia intrarea in

vigoare a Romcodurilor de proiectare (armonizate cu Eurocodul 2)


10.3.2. Cerinre pentru durabilitate
Pentru a produce un beton durabil care sa rezisre expunerii la condiriile de mediu concrete din
amplasamentul podului si care sa protejeze armatura impotriva coroziunii trebuie respectate urmatoarele
cerinte:
29

seleciarea

materialelor

componente

ale

betonului astlel incat sa nu contina impuritati earl'

pot dauna armaturii;


- alegerea compozitiei astfel incat betonul
sa satisfaca toate cerintele de performanra specificate pentru hetonul intarit ,
sa poata ti turnat si compactat pentru a forrna o structura compacta pentru protcjarca

armaturii:

sa se evite actiumfe interne ce dauneaza hetonufui (exemplu reactivi alcafii a:g;r;e, g0 ate): ..
sa reziste actiunilor externe cum ar fl intluenta mediului inconjurator:
- amestecarea, transportul, punerea in opera si compactarea betonului proaspat sa se faca
astfel incat meterialele componente ale betonului sa fie uniform distribuite in amestec, sa
nu segrege si betonut sa realizeze o srructura compacra:
- tratarea corespunzatoare a betonului pentru obtinerea proprietatilor dorite ale betonului
si protejarea corespunzatoare a armaturii.
Cerintele de durabilitate necesare protejarii armaturii impotriva coroziunii, precum si pastrarea
caracteristicilor betonului la actiunile fizico - chimice in timpul duratei de serviciu proiectate sunt
legate in primul rand de permeabilitarea neronujui.
In acest sens gradul de impermeabilitate al betonului va fi stabilit functie de clasa de expunere in
care este incadrat podul. Clasele de expunere sum conform Codului de practica NE 012-99.
Nivelele de performanta la impermeabilitatea betonului sum:

Presiunea
Apei
(bari)
4 ~~~
------

8
1 '.!
Gradul de \mpeim~ah\faatc e\:.t~ stabifa ~onfon-n.ST AS 3622-%().
Rezistenta la inghet-dezghet a betonului caracterizata prin gradul de gelivitate functie de numarul
de cicluri de inghet - dezghet trebuie sa se incadreze in prevederile Tabelului 5 4 din Codul de practica
!\TE 012-99.

Nivelele de performanta la gelivitatc a betoanelor sunt


Gradul de gelivitate al betonuiui

Numarul de cicluri de inghet - dezgnet


50

G50
---

---

--------

G --roo
G 150

mo
150

Valoarea de baza a deformatiei specifice la 28 de zile a betonului datorita contractiei pentru


betoane obisnuite in conditii normale de intarire este de 0.25o/oo conform STAS I 0 I 07/0-90.
10.4. CERINTE DE BAZA PRIVIND COMPOZITIA

BETONULUI
Prescriptiile din prezentul caiet de sarcini sunt corespunzatoare betonului a carui cornpozitie se
stabileste la statia producatorului, printr-un laborator autorizat.
Jn cazul in care compoziria beronului se srabilesre de carre proiecranr si/sau urilizaror se va
intocmi un caiet de sarcini special.

30

10.4. l. Conditii generale


Alegerea componentilor si stabilirea compozitiei betonului proiectat se face de catre producator

pc baza unor arnestecuri preliminare stabilite si verificate de catre un alborator autorizat Jn absenra
unor date anterioare se recomanda efectuarea unoc amesteceri reliminare. ln acest caz producatorul
stabileste cornpozitia betonului astfel incat sa aiba o consistenta necesara, sa nu segrege si sa se
compacteze usor.
Betonul intarit trebuie sa corespunda cerintelor tehnice pentru care a fost proiectat si in mod
special sa aiba rezistenta la cornpresiune ceruta In aceste cazuri, amestecurile de proba ale betonului in
stare intarita trebuic sa fie supuse incercarilor pe.ntru detcrminarea caracteristicitor pentru care au fost
proiectate. Betonul trebuie sa fie durabil, sa realizeze o buna protectie a armaturii.

1I

I
I
i
1

10.4.l.1 Date privind compozitia betonului


In cazul amestecului pmiectax trebuie specificarc urmatcarele date de baza:
a) Clasa de rezistenta
b) Dimensiunea maxima a granulei agregatelor
c) Consistenta betonului proaspat
d) date privind compozitia betonului (de exemplu raportul A/C maxim, tipul si dozajul maxim de
ciment), functie de modul de utilizare a betonului (beton simnln, beton armat], couditiile de expunere
etc., in concordanta cu prevederile Codului de practica NE 012-99 si NE 013-02.
I 0.4. I .2. Statia de betoane si utilizatnrul
Statia de betoane si utilizatorul au obligatia de a livra, respectiv de a comanda beton numai pe
baza unor comenzi in care se va inscrie tipul de beton si detalii privind compozitia betonului conform
celor de mai sus, programul si ritmul de livrare precurn si partea de structura in care se va folosi

10.4.1,3. Livrarea betonului


Livrarea bctonului trebuie insotita de u.n bou de livrare - transport beton.

I
J

10.4. t.4. Compozitia betonului


Compozitia betonului sc stabilestc si/sau sc verifica de un laborator autorizat, stabilirea
compozitiei betonului trebuie sa se faca:
- la intrarea in functiun.e a. unei ~tati.ide. betoane;
- la schimbarea tipului de ciment si/sau agregate;
- la schimbarea tipului de aditiv;
- la pregatirea executarii unor elemente ale podului care necesita un beton cu caracteristici
deosebite de cele curent preparate, sau de clasa egala sau mai mare de C 20/25.
10.4.2. Proiectarea amestecului
10.4.2.l. Cerinre privind censisrenra betonulni
Lucrabilitatea

reprezinta

capacitatea

betonului proaspat

prestabilite si a fi cornpactat corespunzator.


Lucrabilitatea se apreciaza pe baza consistentei betonului.
11

de a fi tumat

m diferire conditii

Consistenta betonului proaspat poate Ii determinata prin urmatoarele metode tasarea conului,
remodelare VF ~ BF. gr<id de compactare . . ; rn"pHnr1ire conform preverferile ( nd11f11i de prnctic~
NE O 12-99 Capitolul 7. I 1 si Anexa 1 4 tabelele I 4 1 si 1 4 5
I 0.4.2.2. Cerinte privind granulezitnten agregatelor
Se vor respecra prevederile capirolului 6.2.2 din CoduJ de pracrica NE 0]2-qq
l 0.4.2.3. Cerinte privind alegerea tipului, dozajului
de ciment si raportul A/C
Recomandarile privind alegerea rinului de cimenr sunr pre.zr:ntatt. m Ancxa l. 2 din Codul de
practica NE 012-99.
Raportul A./C esre stabilit functic de conditiile de rezistenta irnpuse beronului.
Valorile orientative sunt date in Anexa l 4 tabelul 1 4.2 din Codul de practice NF rn 2-Clq
Alegerea compozitiei se face prin incercari urmarindu-se realizarea cerintelor
10.4.2.4. Cerinte privind nlegerea aditivilnr si adaosurilor
Aditivii si adaosurile vor fi adaugate in amestec nuroai. in asemenea cantitati inact sa nu reduca
durabilitatea betonului sau sa produca coroziunea armaturii.
Utilizarea aditivilor se face conform prevederilor Anexei 1.3 din Codul de practica NE 012-99. pe
baza instructiuniior de folosire ce trebuie sa fie de acord cu regiementariie specitice sau agrernente
tehnice bazate pe determinari experirnentale.
In Anexele 1.4 si L5 din Codul de practica NE 012-99 se prezinta recomandari privind stabilirea
compozitiei betonoalor.
Pentru elementele prefabricate se vor respecta si recomandarile Codului de practica NE 013-02.

10.4.5. NIVELELE DE PERFORMANTA :\LF. BF.TONULUI


10.5. L Bctonul proaspat
10.5. l. 1. Consistenta

Consistenta betonului proaspat (masura a lucrabilitatii) poate fi determinate prm urmatoarele


rnetode: tasarea conului, remodelare VE - BE, grad de compactare si raspandire.
Clasificarea in clase, func.ti.e de diferi.te metode poare fi facuta Ccmform .Cod de practica pentru
executarea lucrarilor din beton arrnat", subcapitolul 7.1. din indicativ NE 012-99 si NE 0 l 3-02.
10.5.1.2. Continutul de aer oclus
Continutul de aer oclus poaie fi determinat conform STAS 54 79-88 folosind metoda gravimetrica
sau metoda volumetrica sub presiune.
10.5.1.3. Densitatea aparenta
Determinarea densitatii aparente pe betonul uroasnat se efectueaza in ccnformitate cu ST AS
1759-88.

Specificatii tehnice pentru lucrari de poduri pasaje si viaducte

I 0.5.2. Betonul intarit


I 0.5.2. I. Rezistenta la compresiune
Clasa betonului este detinita pc haza rezistentei caracteristice care estc rezistenta la compresiunc
N/mmp determinata pe cilindri de 150/300 mm sau pe cuburi cu latura de 150 mm la varsta de 28 zile,
Valorile acesteia sunt conform subcapitolului l 0. 3. I din prezentul Caiet de sarcini.

l 0.5.2.2. Evolutia rezistentei betonului


In unele situaiii speciale este aecesar sa se urmareasca evolutia rezistentei betouului la anumite
intervale de timp, pe epmvete de dimensiuni similare cu cele pe care s-a determinat clasa betonului. In
aceste cazuri epruvetele vor fl pastrate in conditii similare cu cele la care este expusa structura si vor fi
incercate Ia intervale de timp prestabilite. In cazu[ in care nu se dispune de epruvete, se vor efectua
incercari nedistructive sau incercari pe carote extrase din elementele structurii.

l 0.5.2.3. Rezistenta la penetrarea apei


STAS 3622-86 srabilesre nivelele de perfonnant.a ale beroanelor funcrie de gradul lor de
impermeabilitate.
Valorile caracteristice sunt conform subcapitolului 10.3.2 din prezentul Caiet de sarcini.
l 0.5.2.4. Rezistenta Ia inghet - dezghet
ValoriJe caracrerisrice sunr conform subcapjtoJuJuj J 0. 3.2 din prezenrul Caiet de sarcini,

10.5.2.5. Densitatea betonului

Functie de densitate, betonul se clasifica in:


- betoane usoare, betoane cu densitate aparenta in stare uscata ( I 05 C) de maxim 2000
kg/me. Sunt prodase in inrregime satr partial prin urilizarea agregateior cu strucrura
poroasa;
- bctoanc cu dcnsitatea norrnala (semigrelc sau grele) - betoane cu dcnsitatea aparcnta in
stare uscata ( l os C) mai mare de 2000 kg/me dar nu mai mult de 2500 kg/me;
- betoane foarte grele, betoane cu densitatea aparenta in stare uscata (105" C) mai mare de
2500 kg/me.

10.6. PREPARAREA RETONULUI


10.6. l. Personalul de conducere si control al hetonului
Personalul implicat in activitatea de producere si control al betonului va avea cunostintele
necesare si va f atestat intern pentru aceste genuri de activitati.
Se var respecta prevederile artic<lkilui CJ. l . l . din Codul de rac.6..ca NE Q l 2-99 iar pentru
elementele prefabricate si prevederile Codului de practica 013-02.

l 0.6.2. Sta tia de betoane


Statia de betoane este o unitate care produce st. livreaza beton, fiind dotata cu una sau mai multe
instalatii (sectii) de preparat beton sau betoniere. Certificarea calitatii betonului trebuie facuta prin grija

producatorului in conformitate cu met odclogia si procedurile stabilite pc baza Legii IO a caliratii in


constructii din l lJCJ) si a Regulamenuhti pnvind certtficarea calttatu rn constructn
Statiile de betonare vor functiona numai pe baza de atestat eliberat la punerea in tunctiune
conform prevederilor Codului de practica NE 0 I .2-99

I 0.6.3. Dozarea materialelor


La dozarea materialelor componente ale betonului se admit urmatoarele abateri:
- agregate
t 3%

- cimenr si apa
- adaosuri
- aditivi

2%
3~'o

5%

10.6.4.Amestecarea si incarearea in mijloeul de transport


Penrru amesrecarea beronnlni se pot folosi beroniere cu amesterare fortara sau cu cadere Jihera, Jn
ca.zul utilizarii agregatelor cu granule mai mari de 40 mm, se vor folosi numai betoniere cu cadere
lib era.
Prin arnestecare trebuie sa se obtina o distributie omogena a materialelor componente si o
lucrabilitate constanta.
Ordinea de inrroducere a marerialelor componenre in beroniera se va face incepand cu sortul de
agregate cu granola cea mai mare.
Amestecarea componentilor betonului se va face pana la obtinerea unui amestec ornogen Durata
amestecarii depinde de tipul si compozitia betonului, de conditiile de mediu side tipul instalatiei.
Durata de amestecare va ti de eel putin 45 sec. de la introducerea ultimului component.
Durata de amestecare se va majora dupa caz pentru
- utilizarea de aditivi sau adaosuri;
- perioade de tirnp friguros;
- utilizarea de agregate cu granule mai mari de 31 mm;
- betoane cu lucrabilitate redusa (tasare mai mica de 50 mm).
Se recornanda ca remperanira beronulni proa~t la inceperea rurnarii sa fie cuprinsa inrre 5 C si
30- C.

Durata de incarcare a unui mijloc de transport sau de mentinere a betonului in buncarul tampon va
ti de maximum 20 minute.
La terminarea unui schimb sau la intremperea prepararii betonului pe o durata mai mare de o ora
este obiigatoriu ca toba betonierei sa fie spalata cu jet purernic de apa amestecara cu pietris si apoi
imediat golita complet.

In cazul betonului deja amestecat (preparat la statii, fabrici de betoane) urilizatorul (executantul)
trebuie sa aiba informatii de la producator in ceea ce priveste compozitia betonului in conditii

corespunzatoare,
din

pentru a putea evalua evolutia in timp a rezistentei si durabilitatii betonului

structura.

Aceste informatii trebuie furnizate utilizatorului inainte de livrare sau la Iivrare. Producatorul va
furniza utilizatorului la cerere, pentru fiecare livrare a betonului urmatoarele informatii:
- denumirea statiei (fabrica) producatorului de beton;

denumirea organismului care a efectuat certificarea de confonnitate a betonului, seria


inregistrarii certificatului si conform punctul ui 9 2 2 actul dovecfitor al atestarii sratiei din
Codul de practica NE 012-99;
data si ora exacta la care s-a efectuat incarcarea (si daca este cazul precizarea orei la care
s-a realizat primul contact intre ciment si apa);
numarul de inmatriculare al mijlocului de transport:
cantitatea de beton (me):

Spec1fir.al11 tehruce

penlru

lucrari

de podun

pasaje

s1 viaducle

Betonul livrat trehuie sa dea urmatoarele date


"' Pentru arncstecu r preiectat
- clasa de rezistenta,
- clasa de consistenta a hetonului
- tipul, precum si dozajul cimentulur;
tipul de agregate si granula maxima;
- tipnl de aditivi si adaosuri;
- date privind caracteristicile
speciale ale betonului, de exemplu gradul de
impermeabilitate -, gelivitate, etc. Toate datele privind caracteristicile hetonului vor ti
notate in conformitate cu prevederiJe punctului 6.1. l .2 din Codul de practica NE 102-'19.
Aceste infonnatii pot proveni din catalogul producatorului de beton care trebuie sa contina
informatii cu privire fa rezistenta si consisrenra beronului, dozare si alte date privind c:ompozitia
betonului.
De asemenea trebuie consemnat in bonul de Iivrare data si ora sosirii betonului la punctul de lucru,
confirmarea de primire a betonului, iemperatura betonului la livrare si temperatura mediului ambiant.
Dupa maximum 30 zile de la livrarea betonului, producatorul este obligat sa elibereze un certificat
de calitare pentru betonul maria.
Rezultatele necorespunzatoare obtinute pentru probele de beton intarit vor fi comunicate
utilizatorului in termen de 30 zile de la Iivrarea betonului .
Aceasta conditie va fi obligatorie in contractul incheiat intre parti.
l 0. 7. TRANSPORTVL.SJ PUN.ER.EA JN OPERA A

BETONULUI
10. 7.1. Transportul betouului
TransportuJ beronului rrebuie efecniar Juand rnasurile necesare pentru a prevent segregarea,
pierderea cornponentilor sau contaminarea betonului.
Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse, pentru a nu permite picrderea laptelui de cimcnt.
Transportul betonelor cu tasare mai mare de 50 mm se va face cu autoagitare, iar a betonelor cu
tasare maxima de 50 mm, cu autobasculante cu bena, amenajate corespunzator.
TransportuJ Joc.:11 al betonului se poate efecrna cu bene, pompe, vagoneti, benzi rransportoare,
jghiaburi sau tornberoane.
Pe timp de arsita sau ploaie, cazul transportului cu autobasculante pe distanta mai mare de 3 km,
suprafata libera de beton trebuie sa fie protejata, astfel incat sa se evite rnodificarea caracteristicilor
betonului urmare a rnodificarii continutului de apa.
Durata maxima posihila de transport dep.inde in special de cornpoziria heronului si conditiile
atmosferice. Durata de transport se considera din momentul incarcarii mijlocului de transport si sfarsitul
descarcarii acestuia si nu poate depasi valorile orientative prezentate in tabelul de mai jos, pentru
cimenturi de clasa 32.5/42.5 decat daca se utilizeaza aditrvi intariton Durata maxima de transport a
betonului cu agitatoare.
Temperatura amestecului dell . ---- . Durata maxima de trai!-sport (minute)
beton CC)
- i
cimenturi de clasa 32.5
cimenturi de clasa _:: . 42.5

I -- ----~~
I

10'1<~11~_3ff

~~~

~~

In general se recornanda ca temperatura betonului proaspat, inainte de turnare, sa fie cuprinsa


intre (5 - 30f C.

35

In situatia betoanelor cu ternperaturi mai mari de 30 C sunt nccesare masuri suplirncntarc

prccum:
- stabilirea de catre un institut de specialitate sau un laborator autorizat a unei tehnologii
adecvate de preparare, transport punere in opera si rratare a betonului si folosirea unor
aditivi
intarzietori
eficienti
etc.

In cazul transportului cu autobasculante. durata maxima se reduce cu 15 minute fata de limitele


din tabeJ.
Oride cate ori intervalul de timp dintre descarcarea si reincarcarea cu beton a rnijloacelor de
transport depasestc o ora, precum si la intreruperea Iucrului, acestca vor f curarate cu jet de apa, iar in
cazul agitatoarelor, acestea se vor umple cu cca. l me de apa si se vor roti cu viteza maxima timp de 5
minte dupa care se vor goli complet de apa.
10.7.2. Pregatirea turnarfi

hetonului

to3 ~2~L C<lndi.tii.lepentrll turnarea betonului


Se recomanda ca temperatura betonului proaspat la inceperea turnarii sa fie cuprinsa intre 5 C si

30 C. In perioada de timp fiiguros se vor lua masuri de protectic astfel incat betonul recent decofrat sa
se mentina la o temperatura de +IO C.
I 5 C, tirnp de minimum 3 zile de la curnare.
In toate cazurile se va tine seama si de recomandarile formulate in rap 15 .Tratarea betonelor" din
NE 012-99.

Executarea lucrarilor de beronare poate sa inceana numai daca sunr indeplinire urmatoarele

conditii:
a) intocmirea procedurii pcntru betonarea obiectului in cauza si acceptarea acesteia de catre
invest it or;
b) sunt realizate masuri pregatitoare, sunt aprovizionate si verificate materialele componente
(agregate, cimenr, aditivi, adaosuri, etc.) si sunr in stare de funcrionare urilaiele si dorarile necesare, in
conformitate cu prevederile procedurii de executie in cazul betonului preparat pe santier;
c) sunt stabilite si instruite fonnatiilc de Iucru, in ceea cc privesre tehnologia de executie si
masurile privind securitatea muncii si PSI.
d) au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje si armaturi (dupa caz);
e) in cazu] in care, de la rnontarea la receptionarea armaturii a trecut o perioada indelungata (pestc
6 luni) este necesara o inspectare a starii armaturii de catre o cornisie alcatuita din beneficiar, executant,
proiectant si reprezentantul ISC (Inspectoratul de Stat in Constructii) care va decide oportunitatea
expertizarii starii armaturii de catre un expert sau un institut de specialitate 3i va dispune efectuarea ei,
in orice caz, daca se constata prezenta frecventa a ruginii neaderente, armatura - dupa curatire - nu
trebuie sa prezinte o reducere a sectiunii sub abaterea minima prevazuta in standardele de produs, se va
proceda apoi la o noua receprtie calitativa;
f) suprafetele de beton tumat anterior si intarit, care vor veni in contact cu betonul proaspat, var fi
curatate de pojghita de lapte de ciment (sau de impuritati), suprafetele nu trebuie sa prezinte zone
necompactate sau segregate si trebuie sa aiba rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre
cele doua betoane;
g) sunt asigurate posibilitatile de spalare a utilajelor de transport si punere in opera a betonului;
h) sunt stabilite, dupa caz, si pregatite masurile ce vor fi adoptate pentru continuarea betonarii in
cazul interventiei unor situatii accidentale (statie de betoane si mij1oace de transport de rezerva, sursa
suplimentara de energie electrica, materiale pentru protejarea betonului, conditii de creare a unui rost de
lucru etc.);
i) nu se intrevede posibilitatea interventiei unor conditii climatice nelavorabile (ger, ploi
abundente, furtuna, etc.);
j.) in cazul fundatiilor, sunt prevazute masuri de dirijare a apelor provenite din precipitatii, astfel
incat
acestea
sa
nu
se
acumuleze
in
zonele
ce
urmeaza
a
se
betona;
36

Spec1ficat11 tehnrca pentru lucrari de poduri pasaje s1 viaducte

k) sunt asigurate conditiile necesare recoltarii probelor la locul de punere in opera si cfectuarii
deterrninarilor prevazute pentru betonul pro aspat. fa descarcarea din m1jfocut de transport:
I) este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu indeplinesc conditiile
tehnice stabilite si sunt refuzate

to. 7.2.2. Inceperea turnarii hetonului


In baza verificarii indeplinirii condiriilor de la puncrul de rnai SIJS, SC" va consemna aprobarea
inceperii betonarii de catre: responsabilul tehnic cu executia, reprezentantul beneficiarului si in cazul
fazclor determinante proiectantul. reprezentantul ISC in conforrnitate cu prevederile programului de
control al calitatii lucrarilor - stabilite prin contract
Aprobarea inceperii betonarii trebuie sa fie reconfirrnata, pc baza unor noi verificari, in cazul in
care:
- au intervenit evenimente de natura sa modifice situatia constanta la data aprobarii
(intemperii, accidenre, reluarea activitatii la lucrari sistate si neconservate):

- betonarea nu a inceput in intervalul de 7 zile de la data aprobarii


lnainte de turnarea betonului trebuie verificata functionarea corccta a utilajelor pentru transportul
local si compactarea beronului
Se interzice inceperea betonarii inainte de efecruarea verificarilor si rnasurilor de Ia punctul de mai
JDS.

I 0.7 .3. Reguli generate de betonare

l
J

l'

Betonarea unei constructii va fi condusa nerniilocit de conducarorul tehnic al punctului de Iucru.


Acesta va fi permanent la locul de turnare si va supraveghea respectarea stricta a prevederilor
prezentului cod si procedurii de executie.
Betonul va fi pus in lucrare la un interval cat mai scurt de la aducerea lui la )o('ul de turnare Nu se
admite depasirea duratei maxime de transport si modificarea consistentei betonului.
La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli generale:
a) cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidariile - care vor veni in contact cu betonul proaspat vor fi udate cu 2-3 ore inainte si imediat inainte de turnarea betonului, dar apa ramasa in denivelari va fi
inlaturata;
b) din mijlocul de transport, descarcarea betonului se va face in- bene, pornpe, benzi
transportoare, jgheaburi sau direct in lucrare;
c) daca betonul adus la locul de punere in lucrare nu se incadreaza in limitele de consistenta
admise sau prezinta segregari, va fi refuzat fiind interzisa punerea lui in lucrare, se admite
imbunatatirea consistentei numai prin folosirea unui superplastifiant;
d) inaltirnea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3.00 m - in cazul
elementelor cu latime de maximum LOO si 1.50 m, in celelalte cazuri, inclusiv elemente de suprafata
(placi, fundatii, etc.),
e) betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3.00 m se va face prin ferestre Iaterale
sau prin intermediul unui furtun sau tub (alcatuit din tronsoane de forma tronconica), avand capatul
inferior situat la maximum 1.50 m de zona care se betoneaza,
t) betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului, urmarindu-se realizarea de
straturi orizontale de maximum 50 cm inaltime si turnarea noului strat inainte de inceperea prizei
betonului turnat anterior;
g) se vor lua rnasuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea arrnaturilor fata de pozitia
prevazuta, indeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a placilor in consola, daca totusi se
vor produce asemenea defecte, ele vor fi corectate in timpul turnarii;
h) se va unnari cu atentie inglobarea completa in beton a arrnaturii, respectandu-se grosirnea
stratului de acoperire, in conformitate cu prevederile proiectului;
1.) nu este permisa ciocanirea sau scurrarea armaturu in rimpul betonaru si nici asezarea pe

armaturi a vibratorului;
37

Sper.1fic;itu tehrnce pentru lucran de podun flil5ilJe 81 vraducte

j) in zonele cu armaturi dese se va urmari cu toata atentra urnplerea completa a sectiunii, prin
deplasarea laterala a betonului cu sipci sau vergefe de otel. concomitent cu vibrarea fui in cazul in care
aceste masuri nu sunt eficiente, Se" vor crea posihilitati de acces lateral al hetonului prin spatii care sa
perrnita petrunderea vibratorului:
k) se va urmari comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si sustinerilor acestora,
luandu-se masuri operative de remediere in cazul unor deplasari sau cedari;
l) circulatia muncitorifor si utilajufui de transport in timpu/ betonarn se va face pe podine Rsttel
rezemate incat sa nu modifice pozitia armaturii, este interzisa circulatia directa pe armaturi sau pe
zonele cu beton proaspat;
m) betonarea se va face continuu, pana la rosturile de lucru prevazute in proiect sau procedura de
executia;
n) durata maxima admisa a intrernperifor de beronare, pentru care nu este necesara Iuarea unor
rnasuri speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei betonului, in
lipsa unor determinari de laborator, acesta se va considera de 2 ore de la prepararea betonului - in cazul
cimenturilor cu adaosuri - si respectiv 1.5 ore, in cazul cimenturilor Iara adaosuri;
o) in cazul in care s-a produs o intrerupere de betonare mai mare. reluarea turnarii este permisa
numai dupa pregatirea suprafetelor rosrunlor, conform cap I J .Rosruri de Iucru" din Codui de practica
NE 012-99~
p) instalarea podinelor pentru circulatia Iucratorilor si mijloacelor de transport local al betonului
pe zonele de beronate, precum si depozitarea pe ele a unor schele, cofraje sau armaturi este permisa
numai dupa 24 - 48 ore, in functie de temperatura mediului si tipul de ciment utilizat (de exernplu 24 ore
daca ternperatura este de peste 20 (' si se foloseste ciment de tip C de clasa mai mare de 32 5)

l
I

Betonul va fi astfel compactat incat sa contina o cantitate minima de aer oclus.


Cornpactarea betonului cste obligatorie si sc poatc face prin difcritc procedcc, functie de
consistenta betonului, tipul elementului etc. In general compactarea rnecanica a betonului se face prin
vibrare.
Se admite compactarea rnanula (cu rnaiul, vergele sau sipci, in paralel, dupa caz cu ciocanirea
cofrajelor) in urmatoarele cazuri:
- introducerea in beton a vibratorului nu este posibila din cauza dimensiunilor sectiunii sau
desimii armaturii si nu se poate aplica eficient vibrarea externa;
- intreruperea functicuarii vihratorului din diferite motive, caz in care betonarea trebuie sa
continue pana la pozitia corespunzatoare a unui rost;
- se prevede prin reglementari speciale (beton fluid, betoane monogranulare).
In timpul compactarii betonului proaspat se va avea grija sa se evite deplasarea si degradarea
armaturilor si/sau cofrajelor.
Betonul trebuie compactat numai atata timp cat este Iucrahil.
Detalii privind procedeele de vibrare mecanica sunt prezentate in Anexa IV.2 din Codul de
practica NE 012-99 iar pentru elementele prefabricate si in Codul de practica NE 013-02.

10.7.5. Rosturi de lucru si decofrare

In masura in care este pasibit se \'Qt evi.t.a rn~1.uri1e 1k hem organizandu-se e~.e<.:11tia astfel incat
betonarea sa se faca fara intrerupere la nivelul respectiv sau intre doua rosturi de dilatatie.
Cand rosturile de lucru nu pot fi evitate pozitia lor va fi stabilita prin proiect sau procedura de
executie si se vor respecta prevederife Codului de practica NE OI2-9Q. si NE 013-02.
Elementele de constructii pot fi decofrate atunci cand betonul a atins o anumita rezistenta care
estc prezentata in documentatia de executic tirumd cant de prevederile Codului de practica NE 012-99.

:iX

I 0. 8. l . Generalltnti

ln vederea obtinerii 9rnpri_etat_iJ.Qr potcnti.ak ale bctarn1lt.1.i., zona suprafetei trebuie tratata "Si
protejata o anumita perioada de timp, functie de tipul structurii, elementului, conditiile de mediu dm
momentul tumarii si conditiile de expunere in perioada de serviciu a structurii.
Tratarea si protejarea betonuiui trebuie sa inceapa cat rnai curand posibi! dupa compactare
Acoperirea cu materiale de protectie sc va realiza de indata ce betonul a capatat o suficienta
rezistenta pentru ca materialul sa nu adere la suoratata acoperiia.
Tratarea betonului este o masura de protectie impotriva uscarii premature, in particular, datorita
radiatiilor solare si vantului.
Protectia betonufui este o masura de prevenire a etectelor:
- antrenarii (scurgerilor) pastei de ciment datorita ploii (sau apelor curgatoare);
- diferentelor mari de temperatura in interiorul betonului,
- temperaturii scazute sau inghetului;
- eventualele socuri sau vibratii care ar putea conduce la o dirninuarc a aderentei

bet on - armature ( dupa intanrea betonul ui)


Principalele metode de tratare/protectie sunt:
- rnentinerea in cofraje;
- acoperirea cu materiale de protectie, mentinute in stare umeda;
- stropirea periodica cu apa;
- aplicarea de peficule de protectie
I 0.8.2. Du rata tratarii
Durata tratarii depinde de:

- sensibuitatea betonufui fa tratare.


- temperatura betonului;
- conditiile atmosferice in timpul si dupa tratare;
- conditiile de serviciu, inclusiv de expunere, ale structurii,
Se va tine cont de prevederile Codului de practica NE 012-99.

10.9. CONTROLIJL CALITATII LUCRARILOR


Acest capitol prevede masuri minima obligatcrii necesare controlului executiei structurilor din
beton si beton armat. Controlu1 de calitate se poate face astfel:
- controlul interior (executat de catre producator si/sau executant );
- controlul exterior (executat de catre un organism independent);
- controlul de confonnitate (executat de organisme independente autorizatc pentru
efectuarea activitatii de certificate a calitatii produselor folosite).

10.9.l. Procedee de control a calitatii in constructii

Procedeele de control a calitatii in constructii constau in controlul productiei si executiei


Acesta include:
- controlul prepararii betouului;
- controlul punerii in opera a betonului;
- verificarile rezultatelor incercarilor pe betonul proaspat si pe betonul intarit.

Specificalu lehmce pentru lucran lie ooduri pas~je s1 v1an11cte

10.10. EXEClfTAREA BETOANELOR Cl; PROPRIETATI


SPECIALE Sf BITOANE PlfS fl'f OPF'.RA PRrN
PROCEDEF. SPECIALE

La executarea lucrarilor supuse unor actiuni deosebite se folosesc


- betoane rezistentc la penetrarea apei:
- betoane cu rezisrenra mare Ia jngbei - dezghe! si la agenti chimici de dezgher,
- betoane rezistente la atacul chimic;
betoane cu rezistenta mare la uzura.
De asernenea o serie intreaga de elemente ale podurilor se executa prm procedee speciale de
punere in opera cum ar fi:
- turnare.a beronnlui sub apa~
- tumarea betonului prin pompare;
- turnarea betonului in cofraje glisante:
- turnarea betoauelor ciclopiene.
Pentru aceste betoane cu proprietati speciale si procedec speciale se vor respecta prevederilc
capitolelor 8 si 16 din Codul de pracrica NE 012-99.

CAPITOLUL 11.
SUPRASTRUCTURI
DIN BETON
PRECOMPRJMAT

lLL PREVEDERlGENERALE
Acest capitol se refera la lucrarile sau partile de lucrari executate din beton precomprimat, post

sau preintinse in srructuri cu grinzi monobl oc sau din tronsoane


Masurile specifice structurilor executate in consola nu fac obiectul acestui capitol.

Pentru structurile deosebite, cu akatuiri constructive noi, sau care prevad utilizarea altar
materiale decat cele indicate in prezentul capitol se vor intocmi, de catre proiectant, caiete de sarcini
speciale, o data cu elaborarea proiectului.
Suprastructuri(e din beton precomprimat se vor executa numai pe baza unui proiect elaborat de
catre o unitate de proiectare autorizata.
Executarea lucrarilor de precomprimare va fi incredintata unor unitati care sunt dotatc cu utilaje
necesare si care dispun de personal cu pregatire teoretica si practica, atestat pentru efectuarea unor
asemenea lucrari.
Flementel e prefabricate vor ti introduse in structuri numai daca sunt insotite de certificate de
calitate.
Proiectl pe baza caruia urmeaza a se realiza Iucrarile din beton nrecomprirnat va cuprinde. detaliile
de executie ale suprastructurii, proiectuJ de organizare a santierului.
La executia lucrarilor ce fac obiectul acestui capitol se vor respecta detaliile din proiect, Cod de
practica NE O I 2-99 Partea B pentru executarea Iucranlor din beton precornprimat si Cod de practica
NE 012-99 Partea A pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat, Cod de practica pentru
executarea elementelor prefabricate din beton, beton armat si beton precomprimat 1\TE O 13-02 cat si
prevederile prezentului capitol.
11.2. COFR4..fE, SUSTLN"ERJ PENTRU COFRA.JE
SI CONDITil SUPLIMETARE

Cofrnjele, tiparele si sustinerile lor, utilizate la lucrarile din beton precornprimat, se vor executa
numai pe baza unor desene de executie, intocmite in unitati de proiectare in conformitate cu prevederile
40

Specificatn tehnice pentru lucrari de podun. paseie si viaducte

din STAS 7721-90 ..Tipare metalice pentru elemente prefabricate din beton, beton annal si beton
precomprimar Condit ii tehnice de calitare ..
In cazul grinzilor executate din tronsoane mari cu rosturi urnede. proiectul trebuie sa cuprinda
detaliile necesare de cofrare a rosturilor In cazul in care acestea li\'Sese din proiect. antreprenorul are

obligatia sa intocmeacsa aceste detalii s1 sa le prezinte beneticiarului spre aprobare


In afara prevederilor de mai sus cofraiele vor trebui sa mai indeplineasca si urmatoarele conditii
"peciftce Iucrarilor din beton precomprimat:
- sa permita montarea si demontarea dispozitivelor de deflectare a armaturilor preintinse;
- sa permita fixarea sigura si in conformirate cu proiectul a pieselor iuglobate din zonele de
capat a grinzilor (placi de repartitie, ieci, etc.), iar piesele de asamblare temporara care
traverseaza betonul sa poata fi eliminate fara dificultate;
- sa permits o compacrare corespunzatoare in zonele de ancorare a armaturilor
pretensionate;
- sa asigure posibilitatea de deplasare si pozitiile de lucru corespunzatoare a muncitorilor
care executa turnarea si compaciarea betonului, evitandu-se circulatia pe armaturile
pretensionate;
- sa permita scurtarea elastica la precomprimare si intrarea in fucrn a greuratii proprii;
- sa fie prevazute, dupa caz, cu urechi de manipulate;
- cofrajele metalice sa nu prezinte defecte de laminare, pete de rugina pe fetele ce vin in
contact cu betonul;
- sa fie prevazute cu dispozitive speciale pentru prinderea vibratoarelor de cofraj, cand

aceasta esre inscrisa in proiect.


11.3.1. Caracteristici generale

Armatura nepretensionata pentru elemente din beton precomprimat va cuprinde caracteristicile


stahilite prin STAS 438ll-8<J ,.Orel laminar ia caid Marci si conditii tehnice de caiirare" si .STAS 438129 I .,Sarma rotunda trefilata".
Domeniul de utilizare, dispozitiile constructive si modul de executare al acestor armaturi vor
corespunde indicatiilor din Capitolul .Armaturi" al prezentului Caiet de sarcini si Codul de practica Nf
012-99. Partea A si NE 013-02.
lnlocuirea unor bare din prefect, de un anumit diametru, dar cu aceeasi secriune rotata, se va face
numai cu acordul proiectantului.
Folosirea annaturilor de pretensionare din import se va face pc baza de agrcment tehnic, conform
Ghidului privind metodologia de agrementare a armaturilor pentru precornprimari utilizate la constructii
civile, industriale si speciale - GA T 253 (Ml.P AT). In absenta unor date privind lungimea de
transmit ere (11) si de ancorare Oa J acestea se vor determine de un laborator autorizar, cu respectarea
nonnelor rornanesti si cu luarea in considerare a normelor nationale din tara de origine a otelului in

cazuri speciale.
Armatura cc intra in alcatuirea cablclor de precomprimare va fi alcatuita din sarma pcntru beton si
beton precomprimat calitatea L avand caracteristicile conform STAS 6482/1-73 si STAS 6482/2-80.
Suprafata sarmei trebuie sa fie furn fisuri. aschii, adancituri si fara pere de rugina.

Sarma se livreaza in colaci bine depanati.


Fiecare colac trehuie sa fie legat in patru locuri cu sarma moale, binc srransa. Capetele colacilor sc
indoiesc spre interior, pentru identificarea lor.
Colacul trebuie sa contina un singur fir continuu, sudurile sau lipirile nefiind adrnise.
Fiecare colac trebuie sa poarte o eticheta metalica biue lehiata, cu urrrraroareie inscriptii:
- marca de fabrica a inteprinderii producatoare;
- notarea sarmei conform ST AS 6482/2-80~
- simbolul lotului si numarul colacului~
- semnul CTE.

41

Specilicatn tehnice pentru lucran de podun pasaje si vraducte

- lotul de sarma SBP este alcatuit din colaci de sarma de acelasi diametru. fabricata din
aceeasi sarja de nte) si cu aceeasi telmologie
Marimea unui lot este de maxim 7000 kg iar a unui colac 80 ~ 50 kg in functie de diarnetrul
sanuei

Fiecare lot de Iivrare va f insotit de docurnentul de certificare

:1

calitatii,

intocmit conform

prescriptiilor legale in vigoare


Recepticnarea otelurilor se va face in conformixate cu. rt'.!g-. llile si rnetcdele de verificarc a calitatii
prevazute in ST AS 1799-88 "Constructii din beton, beton armat si beton precornprimat"
Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta Ia rupere si nurnarul de

indoiri alternante) pentru fiecare colac in pane, iar pentru I 0% din numarul colacilor, determinarea

'

limitei de curgere tehnica, a alungirii relative la mpere si a numamlui de torsiuni la care se mpe sarma.
Aceste caracteristici sc determina pe care o epruveta luata de la fiecare capar al colacului.
Caracteristicile geornetrice, chimice si tehnologice ale arrnaturilor pretensionate vor corespunde
prevederilor din:
- STAS 61182.1:2-80 ,,Sarma de otel si produse din sarrna pentru beton precornprimat
Sarma ncteda";
- STAS 6482/3-80 .Sarma de otel si produse din sarma pentru betcn precomprimat.
Sarma amprentata";
- STAS 6482/4-80 .. Sanna de otel si produse din sanna pentru beton precornprimat.
Toroane";
Sarmele care prczinta corodari pronuntate sau adancituri nu vor fi folosite la alcatuirea
fasciculelor.
Cablele de sarma usor ruginite vor ti curatate de rugina cu peria de sarma mainte de a ti puse in
opera.

l J .3.2. Manipulare, transport si depozirare


La transportul si depoziiarea produselor din otel destinate utilizarii ca armaturi pretensionatc se
vor respecta prevederile prezentate in continuare:
a) Transportul se va efectua in vagoane inchise sau in autocarnioane prevazute cu prelate. Aceste
vehicule vor fi in prealabil curatate de resturi care pot produce fenomene de coroziune sau de murdarire
a otelului, si in mod special de produse petroliere (vaseline, uleiuri).
b) Depozitarea se va face pe loturi si diametre, in snatii inchise, ventilate corespunzator, pe
suporti care sa previna contactul cu pardoseala sau cu materiale corozive. Modul de amplasare va
permite accesul la fiecare stiva, pentru controlul periodic.
c) In cazui spariilor de depozirare fara agresivitate sau cu agresivitate roarte slaba si in care
umiditatea este sub 60% nu se iau masuri suplimetare de protectie.

d) Pentru colacii si tarnburii prevazuti cu ambalaje speciale de protectie, aplicate in uzina, se Ya da


o deosebita atentie ca, la transport, rnanipulare si depozitare, ambalajul sa nu fie deteriorat. Daca s-a
produs deterioararea amhalajului se vor respects in conrinuare prevederile pemtu arrnarura neproreiata.
Periodic, se va verifica, pe colaci de proba, eficienta ambalajului pentm conditiile efective de depozitare.
e) La transportul, manipularea si depozitarea otelurilor se vor Iua masurile necesare pentru a
prevent:
- zgarierea, lovirea sau indoirea;
- rnurdarirea CJJ pamant, mat erii grsse; prat;
- contactul cu materialul incandescent provenit de la activitati de sudare, de taiere, sau de
incalzire cu flacara aparatelor de sudare autogena;
- acoperirea prelungita cu diverse materiale care pot mentine umezeala.

.f2

Specificatii tehnice pentru lucran de

poduri pasate

si viaducts

!) Barele vor f livrate in forma rectilinie si vor fi manipulate. transportate si depozitate astfel incat
<a-si pastreze forma Fventualele prelucrari de fa capere se vor proteja prin mansoanc i::igun.' impotriva
degradarilor mecanice sau din coroziune
1 I.3.1.1. Pregatiri pentru confectionarea
armaturilor pretensionate

l
J

I
J

In cadrul lucrarilor prcgatitoarc sunt inclusc urmatoarcle operatii:


a) Verificarea existentei certificatului de calitate al lotului de otel din care urmeaza a se executa
armatura, daca exista indoieli asupra respectarii coudit1ilot de transport si depozitare, semnalate de
existenta ruginii, rnurdaririi, deformarii, se vor efectua incercari de verificare a calitatii in conformitate
cu prevederile din standardele de produs de catre unitatea de productie sau un laborator autorizat.
pentru a avea confirmarea ca nu au fost influentate defavorabil caracreristicile fizico - rnecanice ale
annaturilor. In toate cazurile de incertitudine asupra aprecierii starii de coroziune si a consecintelor
acesteia, se va cere avizul unui institut de specialitaie;
b) Suprafata otelului se va curata de irnpuritati, de stratul de rugina superficiala neaderenta si se
va degresa (unde este cazul), pentru a se asigura o buna ancorare in blocaje, beton sau mortar de
injectare;
c) annaturile care urrneaza sa fie tensionate sirnultan vor proveni, in limita posibilitatilor, din
acelasi lot;
d) Portiunile de armatura care au suferit o indoire locala, rarnanand deformate nu se vor utilize,
fiind interzisa operatia de indreptare;
Portiunile de armatura pretensionara (sarma, toroane) care au fosr ciupite <le arrul electric al
aparatului de sudura se vor indeparta;
Barele de otel superior care in timpul transportului sau al depozitarii au suferit o usoara deformare
(sub 5 crn/m), se vor indrepta mecanic, la temperatura mediului ambiant, dar eel putin + l 0 C
e) Se va evita rebobinarea sarmei si toroanelor, in diverse scopuri tehnologice, la diametre de
rularc mai mici dccat cclc de livrarc.
Pentru cazurile in care controlul efortului de pretensionare se face si prin alungirea armaturii, este
necesara cunoasterea valorii modulului. de elasticitate al armanirii.
Pentru armaturi pretensionate individual, modulul de elasticitate se va determina de catre un
laborator de specialitate, in conformitate cu prevederile ST AS 6605-78.
In cazul fascicuieior postintinse specificate in Anexa 4 din Codul de practice ?\TE 0 I 2-99 Partea B,
se va considera un modul de elasticitate global egal cu I. 92 x I 05 Nimm2 limitele de variatie putand fi
de 21%. Pentru alte tinuri de fascicule, acest modul de elasticitate va ti i.nd.ica.t de elaboratorul tipului
de fascicul respectiv sau se va determina de catre laboratoarele de Iucrari autorizate. La constructii
importante sau in cazul in care sunt conditii adecvate (fasciculele cu trasee rectilinii sau cu curburi
constante), se recomanda ca valoarea reala a modulului de elasticitate globala sa se determine pe
santier, o data cu determinarea pierderilor de tensiune prin fiecare traseu.
Se vor asigura dispozitivele de derulare si debitare care corespund tiputui. de armatura ce urmeaza
a se contectiona, in ceea ce priveste precizia la lungime si la inclinarea sectiunilor de taiere (mai
exigente, de exemplu, in cazul armaturilor la care se realizeaza bulbi la capete).
11.3.2.2. Confectionarea si pozitionarea

armaturii preintinse

Modul de confectiouare si. pcziticnare a armaturii prei.ntinse precum 'ii. a celcdalte armaturi si
piese inglobate, dupa caz, va face, de regula, obiectul proiectului tehnologic al eiementului din beton
precomprimat.
Taierea Ia Iungime se va face astfel incat sa nu se produca deformari aie sectiunii de taiere care sa
impiedice introducerea armaturii prin ecranele de distantare, in blocajcle de inventar ale instalatiilor de
pretensionare sau alte operatii tehnologice. La debitare se recomanda sa se elimine zonele de toron in
care s-a innadit una din sarmele componente, daca aceste zone pot fi identificate .
..J.3

]
1

Se va da o atentie deosebita pentru evitarea murdaririi annaturii prin contactul cu portiunile unse
ale peretilor tiparelor dau ale platformelor de- turnare
Abaterile la pozitionarea in sectiunea elernentului a armaturilor pretensionate, nu vor depasi 3 mm
Iata tie pozilia din proiect. daca nu se specifics ahfe). Referiror la grosimea stratului de beton de
acoperire a armaturilor preintinse se evidentiaza faptul ca nu sunt permise tolerante negative. Pentru
asezarea si pastrarea armaturilor preintinse in pozitia din proiect, se vor utiliza ecrane metalice de
distantare In tehnologia de srend unele din aceste ecrane sunt rixe si anere deprasahile
Diametrul gaurilor din ecrane va ft mai mare decat diametrul armaturii preintinse cu 1 - 2 mm in
cazul sarmelor si cu 2 -3 mm in cazul toroanelor.
Dispozitivelc de blocarc la capctelc stcndului, rcspectiv ale tiparelor metalicc, sc vor plasa astfcl
incat devierea maxima a armaturii de la ultimul distantier sa nu depaseasca panta de 1110.
Pentru a permire araniarea in pozine a armamrilor nepretensiona!e se admire prerensionarea in
doua etape. Forta de pretensionare din prima etapa se va stabili in functie de tehnologia de executie
adoptata, dar nu va depasi 40% din forta de control prescrisa. Armaturile nepretensionate se vor rnonta,
pozitiona, si lega cu sarma neagra moale, iar dupa efecruarea acestor operatii se poate trece la
pretensionarea definitiva pentm realizarea fortei de control
Nu se admit sisreme de pozirionare a armarurilor prerensionare sau nepretensionatc la care piesele
metalice ajung la fata betonului.
La arrnaturile preintinse realizate sub forma de bare imbinate prin mansoane filetate, tronsoanele
de hare vor f marcate si montate In succesiunea verificata in prealabil, iar lungimile de infiletare se vor
verifica inainte de pretensionare.
Daca se urilizeaza dispozirive de Imhinare .a armarurii, acesrea vor fi amplasare astfel incat sa
permita alungirea libera a armaturii si sa nu antreneze tiparele in timpul pretensionarii. Dispozitivele
respective vor avea capacitatea de rezistenta eel putin egala cu 92% din forta de rupere a armaturii

imbinate.
11.3,1..3. Confertionarea armaturii postintinse

'
1

La taierea sarmelor, toroanelor sau barelor, in vederea confectionarii armaturii postintinse. se vor
utiliza scule si dispozitive care nu deformeaza extremitatile acestora, pentru a nu produce deteriorarea
tecilor la introducerea armaturii in canale, precum si pentru a pennite efectuarea corecta a unor
operatiuni ulterioare (realizarea bulbilor, montarea unor disnozitive de avans s.a.).
Se var lua precautiile necesare pentru ca otelul sa nu fie murdarit cu pamant, rnaterii grase etc., sa
nu fie indoit sau zagariat in timpul operatiilor de taiere si confectionare
La fasciculele la care sarmele se blocheaza in ancoraje inainte de pretensionare, nu este necesara
indepartarea protectiei temporare.
La celelalte tipuri de fascicule, protectia temporara se va pastra numai daca este irnperios necesara
datorita mediului de lucru coroziv, precum si daca sarmele vor putea fi degresate in zona de prindere in
prese si in ancoraje definitive.
Masurile minime care trebuie avute in vedere Ia confectionare si pozitronare. pentru a se evita
degradarea protectiilor definitive ale armaturilor, vor fi indicate de producatorul annaturilor sau de
proiectant prin caietul de sarcini, executantul urmand a le adapta si complete in fimctie de tehnologiile
de lucru utilizate.
Fasculele ca si toroanele se executa in ateliere centrale permanente ale unitatilor specializate in
lucrari de beton precomprimat, in ateltere temporare de santier sau prin impingerea directa, in canale, a
armaturii demlata progresiv din colac si taierea succesiva la lungime ( daca procesul aplicat permite
aceasta operatie).
Dotarea atelierelor va depinde de capacitatea medie de productie. Pri::cum si de tipul fasciculelor
ce urmeaza a se realiza. Jn Anexa 5 din NE 012-99 sunt prezentate caracteristicile unor utilaje care pot
intra in dotarea a1elierelor de confectionare a fascicu1e1or avand caracteristiciie prezentate in Anexa 4
sau
similare
acestora.

Specificali1

lehnice

oemru

lucran

de podun.

pasare

s1 v1adllf:IP

Fasciculele si toroanele individuale executate in ateliere centrale vor ti msotite. la livrare, de un


cernricat de caritHtP care va contine in morf ohfigatoriu numaru! certificatufui de calitatc al sarmelor din
care au fost confectionate fasciculele, respectiv toroanele
Lungimea de taiere a sarrnelor care alcatuiesc fasciculele de ripul celor din Anexa 4 din Codul de
practica Ne 012099, Partea B, se va determina prin adaugarea la lungimea fasciculului masurata intre
suprafetele de rezemare ale ancoraielor, a lungimilor minime indicate la pct. 25 si 26 din tabelul din
anexa.
Daca taierea urmeaza sa se faca cu aparatu] de sudura se vor adauga inca minim 30 mm (zona
intlucntata de tcmperatura).
Fasciculele din sarrna paralele ( anexa 4), ancorate in sectiune circulara (ancoraje tip inel-con), se
realizeaza fara elemete de ordonare (rost sau rozcte stantate)
Asarnblarea sarrneior sub forrna de rascicui sc va face pnn Iegaturi de sarma moale de l .5 mm
diarnetru, Ia capete si Ia distante de circa 200 mm. Se recomanda ordonarea sarmelor, cu sarma
continua de circa 1 mm diarnetru. Legaturile de sarma inrermcdiarc se pot elirnina sau reduce ca numar
de rasuciri elicoidale a fasciculului, cu un pas de circa 250 mm.
Toate legaturile de sarma voe avea capetele indoite spre interiorul fasciculului, pcntru a nu
impiedica introduccrea in reci.
Pentm fascicule de aite tipuri decat cele din Anexa 4 din Codu1 DE PRA.CTICA ne 012-99 Partea
B, datele ( conditii, criterii de performanta) privind confectionarea armaturilor postintinse trebuie
prcvazutc in proiect (caiet de sarcini) pc baza datelor din agrementul tehnic.
In cazul in care pe santier se utilizeaza fascicuie din loturi diferite de SBP, este necesar sa se
prevada rnarci corespunzaroare, iar depozitarea sa se raca pe tipuri de rascicule.
Pentru transport si depozitare, fasciculele neintroduse in teci pot fi rulate cu dispozitive manua]e
sau mecanice ( Anexa 5 din Codul de practica NE 0 l 2-99). Diametrul de rulare se recornanda sa fie de
minimum 2100 mm in cazul fasciculelor executate din sarma cu diametrul de 5 mm si de minimum 2300
mm in cazul sarmelor cu diametrul de 7 mm.
Se pot rula si fascicule introduse in tevi de po/ieti/ena, in acesr caz diametrul de ruiare va fi
determinat de rigiditatea tevii si a numarului de sarme din fascicul, stabilind-se prin incercari.
Diametrul de rulare a fasciculului in teci speciale din tabla, procurate din import, va fi indicat de
producator sau de elaboratoml procedeului de precornprimare care le utilizeaza
11.3.2.4. Re:aliz.area c:m.aJeJorpentru armaturi postintinse
Canalele in care se introduc armaturi postintinse se executa conform prevederilor din proiect prin
inglobarea unor teci flexibile din tabla de otel, tevi din material plastic sau din otel cu peretii subtiri.
Pentru procedeele indicate in Anexa 4, canalele (care pot fi ,,captusite" sau ,,necaptusite") se vor
realiza conform darelor din Anexa 4 si 6 din Codnl de pracrica NE OJ2-99 Parrea B si planurilor de
detaliu.
Canalele si tecile aferente procedeelor de precomprimare utilizate in tara sa raspunda
urmatoarelor cerinte principale:
- asigurarea obtinerii razelor de curbura in concordanta cu prevederile proiectului;

- asigurarea protecriei armarurii prerensionare impotriva coroziunii, in acest sens, este


interzisa utilizarea tablei zincate la fabricarea tecilor:
- rigiditatea transversala a teci1or va trebui sa fie in concordanta cu solicitarile provenite
din etapele de executie, grosimea tablei va fi de minimum 0.2 mm pentru tecile de
diametru mic si se va spori pana la 0.6 mm

- penrru diarnerrele rnari;


- raportul intre diametml canalului si eel al fasciculului trebuie sa permita introducerea
armaturii pretensionate si injectarea in bune conditii a suspensiei de ciment, diametml
interior al tecii trebuie sa fie cu minim 10 mm
mare decat eel al fasciculului, iar aria
sectiunii interioare a tecii va fide eel putin doua ori mai mare decat cea a armaturii.
- asigurarea realizarii unor lucrari hune cu trompetele in zonele de capat;

mm

.is

Specificatit tehnice pentru lucrari de podun, pasaje si viaducte

~ asigurarea etanseitatii in sensul impiedicarii patnmderii apei in interior,


- asigurarea corespunzatoare a marcii. ambatarii manipularii, transpotului .;i depozitarii
Utilizatea tecilor din material plastic este permisa numai la elemente care nu se calculeaza
la oboseala si cu conditia ca in exploatare temperature sa nu depaseasca +40''C De asemenea in
cazul acestor teci nu se va utiliza tratamentul termic pentru intarirea betonului. Daca tecile din

material plastic prezinta ondulatii tranversale in interior si exterior. se poate renunta la restrictia
privind e/ementele calculate la oboseala
Inlocuirea tipului de canal/teaca prevazut in proiect se va putea face numai cu avizul
proiectantului.
Se vor utiliza teci cu rigiditaie transversala sporita in cazul unor conditii mai grele de
executie in ceea ce priveste pozarea acestora, introducerea fasciculelor, turnarea si compactarea

betonului etc

De asemenea, se vor utiliza teci mai rigide si cu un numar cat mai rcdus de imbinari cand
grosimea stratului de acoperire cu beton sau alte conditii nu permit interventia ulterioara pentru
deblocarea zonelor de teaca obturate la betonare.
Racordarile (teurile) pentru injectore si aerisire, amplasate in conformitate cu prevederile
din capitolul 8 al Coduiui de practica NE 0 I 2/()9 Partea B si a detaliilor din planurile de executie,
vor fi racordate la tecile ce captusesc canalul astfel incat sa nu reduca din diarnetrul interior al
acestora. 0 solutie posibile este utilizarea unui manson sau sernimanson, prevazut cu teava pentru
injectoare/aerisire, aplicat spre teaca; gaurirea acestuia se va face inainte de injectare cu o unealta
adecvata introdusa prin teava
In elementele realizate din tronsoane, racordarile pentru injectoareiaerisire pot ti arnplasate
in rosturile dintre tronsoane.
Toate imbinarile inrre teci trebuie asigurate impotriva deplasarilor relative in timpul
diverselor operatii tehnologice (introducerea fasciculelor, betonare), In acest scop se pot utiliza
mansoane exterioare similare tecilor, mansoane fixate cu banda adeziva sau alte sisteme sigure

Asarnblarea cu mufa (mama - tata) a reciior din material plastic se va face in aceiasi sens
pe toata lungimea canalului, pentru a usura introducerea fasciculelor (dinsprc partea tata).
In lipsa datelor de proiect abaterile la pozitionarea tecilor fata de traseul din proiect, se vor
incadra in urmatoarele limite:
a) pe directia inaltimii elementului (h):
pentru inaltimi pana Ia 200 mm")
0.02h
pentru inaltimi cuprinse intre 200 si 1000 mm
5mm
pentru inaltirni mai mari ca 1000 mm
I Omm

b) pe directia latimii elementului:


pentru latimi pana la 200 mm*)
pentru Iatimi cuprinse inrre 200 si l 000 mm
pentru latimi rnai mari ca I 000 mm

5mm
l Omm

20mm

*) Pentru tecile aflate la marginea sectiunii elcmentului. aceste abaten vor fi considerate pe directia

respectiva, fara valorile negative.

In cazul mai multor fascicule, depasirea abaterilor individuale cu exceptia celor de la


marginea sectiunii, pot fi admise daca rezultanta centrlor de greutate ale canalelor se incadreaza in
aceste limite.
In cazul canalelor din tronsoane, ce se vor asambla, abaterile la capetele aferente unui rost.
nu vor depasi + 3mm pentru traseul aceluiasi canal. Pentru diferente intre diarnetrul fasciculului si
eel al canalului mai mari de 15 mm sau rosturi mai late de 100 mm, abaterile nu vor depasi Smm
Dispozitivele de pozitionare a tecilor vor fi realizate si amplsate conform prevederilor
proiectului sau detaliilor intocmite de executant si avizate de proiectant.
Dispozitivele pot fi independente sau combinate cu elementele componente ale armaturii
nepretensionate, cu conditia ca abaterile de montaj ale acestora sa nu influenteze defavorabil
precizia de pozitionare a tecilor.

.Specificalii fehnice pentru lucran de poduri pasaje s vraducle

Distantele intre punctele de rezemare vor ti cuprinse intre .;;no si 1.;;00 mm. in fimctie de
rigidirntell longitudinala a recilor l .a recile extrase drstanta poate ti sporita nana ht ?nno111m
Distante mai mari se pot utiliza pe baza de experimente
Este obligatorie amplasarca de dispozitive de pozitionare in sectiunile de schirnhare a
curburii traseului.
Elementele orizontale pe care reazerna tecile vor f realizate din bare OB 37, platbande.
profile. alese in functie de rigiditatea transversala a tecilor In mod curent, folosirca barelor OB 37
cu diametrul I 0 - 14 mm este satisfacatoare. La tecile din tabla cu falt sau din polietilena, fara
fascicule in timpul betonarii, suprafata de rezemare a lecii pe distantier va fi mai mare, pentru a se
evita deformarea trunsversala.
Dispozitivele de pozitionare trebuie sa impiedice si deplasarea ascendenta a ansamblului
teaca - fascicul. datorita efectului de fiotare a acestuia la betonare si vibrare,
Nu se admit dispozitive de pozitionare a tecilor la care piesele metalice ajung la fata
betonului
In zonelc de capat, axa canalclor (captusite sau nccaptusitc) va fi pcrpendiculara pr
suprafata de rezernare a ancorajelor, pe lungimea prevazuta in proiect sau in specificatiile
procedeelor de precomrimare. Pearru procedeele din anesa 4 lung,imea resoectiva este de 400
mm.

11.3.25 MONTAREA ARMATURILOR POSTINTINSE

In cazul canalelor cantusiie CJ.i teci din tabla, conform tahelelor 6. l si 6. 2 din anexa 6 ale
Codului de practica NE 012-99 Partea B, sau din material plastic, se recomanda ca fasciculele sa
fie montate inainte de betonare. sporind astfel rigiditatea transversala si longitudinala a tecilor.
De asemenea, in anotimpurife reef si cu umiditare ridicata se vor adopts (in cazul in care
este neccsar) alte procedee de sporire a rigiditatii tecilor (bare sau tevi din otel, tevi din material
plastic de diametru mai mic s.a.), fasciculele imroducandu-sculterior.
Introducerea ulterioara a fasciculelor se poate face prin irnpigere sau tragere.
Capatul de avans al fa.sciculului va ti prevazut cu o piesa de forma conica ancorata de

sarrnele fasciculului.

Varianta de montare a fasciculelor prin impingerea in canal, in mod succesiv, a elemcntelor


componente derulate direct din colac, se va anlica in caznl toroanelor,capatul de avans
protejandu-se cu o piesa conica. Acest procedeu impune ca toronul sa poata ti derulat de la
interiorul colacului.
Inainte de inchiderea coftajului esre necesar sa se verifice starea si pozitia tecilor, acesta
continand un punct de stationare pentru care se va incheia un proces - verbal pentru lucrari
ascunse, in ceea ce priveste:
incadrarea in abateri a traseului realizat fata de prevederile priectului;
deformatiile parazitare (serpuirea) in plan orizontal sau vertical, intre punctele de
sustinere, aceste deformatii putand introduce frecari sup/imentare de care nu s-a tinut seama fa

proiectare;
deteriorari (strapungeri,crapaturi, desirari) nereparate ale tecii;
puncte insuficient etansate la imbinari intre teci;
montarea racordarilor pentru injectoare si pentru aerisire.
fn cazul in care se constata neconformitati, se vor face rernedierife necesare
In perioada dintre montarea armaturii in canale si pana la inceperea operatiunilor de
pretensionare si injectare, in scopul prevenirii patrunderii apei in canale si a coroziunii .. este
obligatoriu sa se protejeze extremitatile aparente ale fasciculului (cu carton bitumat, teci din
material plastic s.a.) si sa se etanseze zona de iesire a fasciculului din canal.
Pregatirea penrru confectionarea armaturilor pretensionate, conrecnonarea armaturii
jntinse, realizarea canalelor pentru armatura postintinsa si montarea armaturilor postintinse se vor
realiza in confonnitate cu cap.3 din Ne 012-99 Parte'a B.. beton precomprimat.
.p

SpP.Cifa;alii tehnice pentru lucrari de podun psseje si viaducte

lt.4. ANCORA.n~.BLOf'A.lE

Ancorajele si sistemele de blocare pentru precomprimare sunt de regula considerate ca


parte componenta a procedeului de precornprimare, impreuna cu arrnatura pretensionata utilizara
Ancorajele pentru armaturi postintinse si blocajele pentru armaturi preintinse vor avea
capacitate de rezistenta eel putin egala cu forta caracteristica de rupere a armaturii pretensionate,
fara deformatii semnificative ale pieselor componente
Ancorarea fasciculelor cuprinse in anexa 4 se face cu ancoraiele indicate in anexa 7 ale
Codului de practica NE 012-99 Partea B.
Alte tipuri de ancoraie si sisteme de blocare se utilizeaza pe baza de agrement tehnic.
Ancorajele cu bucla si dom (anexa 7 - fig 7.b. din Codul de practica NE 012-99 Parrea
B) nu vor fi utilizate la elementele supuse fenomenului de oboseala.
Se recomanda ca ancorajele cu bucla si dom sa fie introduse in locasuri speciale, umplute
cu beton sau mortar pentru protectie, peste care se aplica beton de monolitizare, care trebuie sa
fie bine ancorat de capatul elementului si armat corespunzator.
Ancorarea armaturilor preintinse se va realiza cu blocaje ornologate san avand agrement
tehnic, corespunzator diverselor tipuri de arrnaturi.
In cazul utilizarii toroanelor individuale ca armaturi postintinse se vor folosi ancoraje
(blocaje) fara sensibilitate la coroziune.
Ancorajele pentru fascicule alcatuite din SBP 0 7mm, bazate pe formarea de bulbi Ia
caperele sarmelor, vor trebui sa indeplineasca urmaroarele conditii de acceptare in ceea ce priveste
bulbii:
diametrul
10.6 0.3 mm
inaltimea
7 O 3 mm
excentricitatea
max. 0. 3 mm

sumadeschideriifisnrilor

max. I .5 mm

eel mult doua fisuri inclinate cu mai mult de 30s fata de ax


nici o fisura inclinata cu rnai mult de 60 fata de ax.
Se acepta fascicule la care ceJ mult 5% din numaruJ de bulbi nu indeplinesc conditiile
Sistemele de ancorare a fasciculelor, prin inglobarea uneia din capete in beton, se vor
putea utiliza si fara omotogare. pe baza de experimeaiari executaie de un institut de specialitate
sau laborator autorizat/acreditat pentru incercari in acest domeniu si avizul expertului (specialist
in dorneniu).
Partile componente ale ancorajelor si hlocajelor vor fi manipulate si pastrate in conditii
care sa evite deteriorarea sau coroziunea.
Pe baz.a. unor verificari periodice se vor indeparta blocajele care nu mai corespund in ceea
ce priveste siguranta ancorarii armaturilor preintinse si incadrarea in valorile lirnita ale lunecarilor
la blocare.

11.5 CERINTE SI CRITERII DE PERFORMANTA


PRIVIND BETONUL PENTRU ELEMENTE/
STRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMA T
Betonul folosit la realizarea elementelor/structurilor din beton precomprimat trebuie sa
indeplineasca urmatoarele cerinte specifice:
asigurarea unei clase minime:
.. C 20/25 in cazul elementelor cu armaturi pretensionate alcatuite din bare avand
Rp0.2 e'' 590 Nimmz si Rm e'' 890 N/mmz;
C 25/30 in cazul elementelor cu armaturi pretensionate trefilate (sarme, toroane,
lite);
asigurarea unor caracteristici de contractie si curgere Ienta cat mai reduse, pentru ca
.\.i

Spec11ical'li lehnice pentru lucrari de poduri. pasaje si viaducte

pierderile de tensiune in armaturile pretensionaie sa fie cat mai reduse.


un continut de clor sub 0 2'\'n ~ raportat la masa cimentului) datorita N~tiunii corozive a
clorului asupra annaturii pretensionate; de asernenea, trebuie evitata folosirea aditivilor in solutie
ce contin cloruri in cantitate mai mare decal apa potabila.
asigurarea unei capacitati corespunzatoare si continue in tot eiementul (structura);
Pentru punerea in orera si tratarea betonului se vor avea in vedere si urmatoarele prevederi
specifice:
a) In cazul in care compactarea betonului se utilizeaza pervibratoare, se vor lua
urmatoarele masuri pentru evitarea contactului dintre pervibrator si armaturile pretensionate sau
tecile pentru formarea canalelor,
Punctele de introducere a pervibratoarelor se vor marca prin repere vizibile;
In punctele in care se introduce pervibratorul. se recomanda a se prevedea dispozitive
constructive speciale (de exernplu: carcase rnetalice, etrieri si bare) care se impiedice contactul
pervibratorului cu tecile pentru armaturile postintinse.
b) Se va acorda o deosebita aientie la cornpactarea betunului in zonele de ancorare a
armaturilor pretensionate pentru a se obtine o umplere cat mai buna, fara deteriorarea si
deplasarea armaturilor ~i pieselor inglobate in beton: in acelasi scop se recornanda urilizarea in
aceste zone atat a vibrarii de interior, cat si de exterior;
c) La elementele cu armatura preintinsa, executate in tehnologia de stend, betonarea se
va face continuu astfel ca intre inceperea tumarii primului element si terminarea cornpactarii
ultimului element din stand sa nu se depaseasca intervalul de 45 de minute, la temperaturi de lucru
sub 30C, pentru a nu se perturua aderenra armaturii in elementete turnare anterior ' .a
temperaturi de lucru mai mari de 30C se vor adopta masuri corespunzatoare prin proiect si fise
tehnologice;
d) Se va evita ca - prin scoaterea din betonul proaspat a unor piese de formare a
diverselor goluri sau prin tratamentuJ terrnic - sa se produca fisuri in lungul armaturilor
pretensionate, care au efecte defavorab.1\e asupra aderentei s1 protectiei amicorozive:
e) Se recomanda ca dupa terminarea betonarii fasciculele de armaturi introduse in teci sa
fie miscate pentru reducerea efectului de blocare in unna eventualelor defonnati ale tecilor sau
patrunderii de lapte de ciment, dar in asa fel incat sa nu se preoduca deplasarea sau dislocarea
tecilor. De asemenea se vor deschide racordurile din punctele de nivel minim (unde este cazul) si
se va sufla aer pentru indepartarea apei si a irnpurrtatiior;
t) Masurile de protectie a armaturilor cu protectii permanente, in timpul betonarii si a
tratamentului de intarire, vor fi stabilite pe baza recomandarii furnizorului;
g) Tecile Iara fascicule in timpul betonarii vor Ii verificate prin plasarea, in acestea, a unei
piese conice cu un diarnetru ega] cu eel al dispozitivului ce se va monta in capatul de avans al
fasciculelor, la montarea acestora.
In cazul constructiilor realizate prin glisare, aceasta verificare se va face imediat la iesirea
din cofrajul glisant pentm a se putea intervenii in timp util, de pe platforma inferioara a cofrajului.
h) Deschiderea elementelor si a constructiilor din beton precomprimat se va face numai
dupa precomprimarea acestora (partiala sau totala, conform prevederilor proiectului);
i) Nuse vor apiica tratamerne de accelerate \a eiemerneie cu canaie captusne cu
materiale plastice;
j) La elementele cu armatura preintinsa nu se va depasi tempcratura de +60C, iar
perioada de racire va trebui sa permita coborarea temperaturii elernentului sub i 20C inainte de a
se realiza transferul efortului de precomprimare;
k) Arrnaurra va fl. proteiaia de cana\u\ cu aburu\ sau materiaieie urnede fo\osite la tratarea
betonului.
La intocmirea pregramului de desfasurare a lucrerilor aferente betonarii se vor avea in
vedere si urmatoarele prevederi referitoare Ia limitele intervalului de timp din momentul aducerii
armaturii din depozit, la punctu de lucm si pana Ia excutarea protectiei finale a acestuia.

Spec~fic:;i!jj !ehnu::p psntru lucran dP podun pasaie Si viaducte

In zona fara agresivitate sau cu agresivitare foarte slaha, armatura se va pnzitiona,


pretensiona "i protcie in maximum ()( 1 de 7'11e. cu conditia ca de la nreten ..ionare "' pam1 l!'.1

realizarea protectiei sa nu treca un interval mai mare de l S zile Pentru armaturile preintinse
intervalul de la pretensionare la betoane se recornnda sa nu depaseasca 48 de ore
In cazunle deosebite in care prin solutia de proiectare, intervalele specificate mai sus nu
pot ti respectate (de exemplu la fasciculele introduse in canale inainte de betonare si tensionate in
diverse faze de executie a lucrarin, se vor adopta prin pnecr rnasuri de utilizare a armaturilor
pretensionate cu protectie permanents
11.6. F.XF.CUTIA LPCRA RTLOR
t L6~l Monoliti.zarea elemeatefoC"prefabricate

Prezentul paragraf tratcaza mcnolitizarea dintrc tronsoanele de grinzi sau dintre grinzi si
placi, in solutia grinzi prefabricate si placi prefabricate cu conlucrare.
Monolitizarea dintrc tronsoane se va executa cu beton C 32140 (Be 40), ca si-n elemcntele
prefabricate, cu asigurarea continuitatii dintre canalele cablelor si barele din otel moaie de pe
conturul sectiunii grinzii.
Antreprenorul va prezenta spre aprobare beneficiarului detaliile privind asigurarea
conrinuitatii canalelor cablelor s1 etanseitatea acestora
Monolitizarea dintre grinzi se va realiza cu beton C 32140 iar dintre placi se va realiza prin
betonarea golurilor pentru conectari cu beton C 25/30 (Be 30) si cu vibrarea atenta a acestora
pentru asigurarea conlucrarii dintre grinzi si placi in cazul suprastructurilor din grinzi cu placi
prefabricate.
Atat pentru zonefe de monofitizare dmtre grinzi cat si pentru golunle pentru conectori.
reteta betonului de monolitizare se va stabili experimental pe santier pe baza de incercari pe cuhuri
de proba.
La zonele de monolitizare dintre grinzi se va folosi acelasi tip de ciment ca si-n grinzi
astfel ca sa nu apara o diferenta de culoare a betonului.
Efementeie de mai sus privind calsa betonuhu si moduf de punere in opera fl acestuia
raman valabile si pentrn zonele de monolitizare dintre grinzi prin placa.

11.6.2 Tensionarea si bloearea ancorajelor


Forta de blocare va f cea prevazuta in priecr.
Conceptia de calcul si procedeul de precomprimare se vor preciza prin contract.
Antreprenorul va supune beneficiarului pentru acceptare urmatoarele:
proveninta si caracteristicile rnaterialelor;
referinte asupra calitatii materialelor de pus in opera;
programul de precomnrimare;
desemnarea unui resposabil insarcinat cu executia precomprimarii;
proveninta si calitarii profesionale ale cadrelor ce vor efectua precomprimarea si
practica in acest domeniu.
Programul de precornprirnare va face parte din programul general de executie a lucrarilor.
Aceasta comporta un memoriu amanuntit a operatiunilor si rniiloacelor de asigurare a
securitatii muncii.
Programul de precomprimare va preciza urmatoarele:
mijloacele si instrucfumile de folosire a materialului utitizat in operauuuile succesive;
modul de punere in opera a armaturilor de precomprimare;
nota privind masurile de protectia arrnaturilor de precomprimare;
consemnarile privind fiecare etapa de precomprimare si anume.
Inainte de punerea sub tensiune a cablelor:
50

Specificatii lehnice pentru lucrari de poduri pasaie sr viaducts

masurile de protectie provizorie a armaturilor si ancoraielor.


eventualele masuri de verificare a rezistentei in beton
ancorajelor,

m particular in vecmatatea

ln timpul punerii sub tensionare


ordinea de punere sub tensiune;
tahel cu relatiile dintre fortele de trau~ere si alung~ irile cahlelor si alung~irile cahlelor cat
si pentru coeficientul de frecare catcular ~i eel efectiv:
metoda de masurare a eforturilor si alungirilor;
dispozitiile asupra masurilor de luat in caz de accident, de alungire anormala sau
rupere de sarme,
Dupa precornprimare
masurile de reinoire a protectiei provizortr si anurne la locasurile ancorajelor:
masurile de protectie definitive si programul injectiei;
modul de verificare a canalelor ramase libere.

Rezultatele precornprimarii vor fi inscrise pentru fiecare cablu. intr-o fisa de pretensionare
de tipul celei din Anexa 12 a Codului de practica NE 01.2-Q9 Partea B.

l
I
I

I
l

1 t.6.3 Injeetarea cablelor


lnjectarea cablelor trebuie sa se faca pe baza unui program inrocmir de anrreprenor care va

cuprinde:
caracteristicile mortarului de injectie si durata de intalnire:

conditiile de a folosi materia1u1 de injectie cat si destinatia materialului ramas disponibil


in caz de accident;
ordinea deraliara a operariunilor de curarire en aer san spalare a canalelor cablelor;
ordinea detaliata a operatiunilor de injectie si incercarile corespunzatoare;
volumele de material de injectie pentru un cablu, pcntru o fami1ie de cable:

masurile ce trebuiesc repectate in caz de accident sau in condrtii clirnaterice


defavorabile.
La injectare se va tine cont de prevederile Codului de practica N'E 012-99, Partea B,
sectiunea 8, cu respectarea datelor din Anexele 13 si 14 privind amestecul de injectare si tisa de
injectare.

I
J

11.7. CONTROi.FL CALITATII SI RECEPTIA


LUCRA.RILOR DIN BETON PRECOMPRIMA T
Receptionarea elementelor prefabricate din beton precomprimat sau a elementelor care
urmeaza a fi asamblate prin precomprimare se va face de producator, in conformitate cu

prevederile din STAS 6657fl-&9 precum. si din. ?tGiectul sau norma interna de fabricare a
elementului. *
Producatorul va emite un certificat prin care atesta calitatea corespunzatoare a lotului de
elemente livrate. La baza certificatului vor sta datele inscrise in documentele interne de verificare

a calitatii.
Pentru a evita returnarea de la saatier a 1..1.u.oc elemente prefabricate, uzina va obtine
acordul antreprenorului inainte de expedierea acestora
Remedierea elementelor de beton precornprimat, care nu afecteaza capacitatea portanta
sau durabilitatea eiementuiui ca: stirbituri, segregari pe zone restranse se fac pe baza unui
program intocmit de antrprenor cc se supune aprobarii beneficiarului.
Nuse admit in Iucrare elemente cu. zone ~1it.e.roi<.: segregate. g,aluri. fisuri.

Soecifa;atii tehnice pentru lur.rari de podun, pasaje si ~1adude

CA.PITOLUL 14.
ECHIPAMENTE TABL\ERE
14.1. GENERALITATI
Acest capitol se refera la dispozitive, lucrari si elemente necesare conservarii podurilor si
asigurarii unui nivel de exploatare satisfacator pentrn toti cei ce folosesc drurnul pentm circulatie

Capitclul se refera la .!rm..atQarete.


dispozitive pentru asigurarea etanseitatii;
aparate de reazem;
rosturi de dilatatie;
dispozitive de colectare si evacuarc a apei (guri de scurgere );
parapete de siguranta directionali si arapete ptetcmale~
borduri pentru trotoare;
dispozitive antiseismice.
14.2. CONDITll PENTRU MATF.RIALF.l.F.

COMPONENTE
Materialele care intra in cornpunerea echipamentelor vor corespunde din punct de vedere

I
I
J

calitativ conditiilor precizate din proiect si anume:


orelurile VDT corespuiuie celor prevazurc in psosec: sau vor f calirari apropiare si-n
orice caz vor f sudabil;
betoanele prefabricate var avea clasa precizata prin proiect sau minimum C 16/20 (Be

20);
- vopselele utilizate pentru protectia parapetelor vor avea aprobarea beneficiarului.
14.3.DISPOZITIVE PF.NTRU ASIGURARF.A
ETAN SEIT A TII, HID RO IZOLA TIA
Etanseitatea se poate asigura prin urmatoarele elemnte:

hidroizolatia;
protejare.a hidroizolatiei;
irnbracamintea asfaltica din doua straturi.
Acestea vor avea dimensiunile si calitatile precizate prin proiect si vor trebui sa asigure

impermeabilitatea
Antreprenorul va da o atentie deosebita hidroizolatiei:
srrarul suport al hidrnizelariei rrebuie sa JID pre.:rinte pmeminente mai mari de 2 mm;
la planeitate se admit abateri de max.+ 5 mm verificata cu un dreptar de 3.00 m
metalic pe orice directie;
este interzisa circulatia personalului de santier pe suprafetele pregatite pentru aplicarea
sapei;
nu este permisa aplicarea sapei propriu-zise Ia temperaturi de +5C;
este interzisa circulatia personalului de santier peste straturile sapei.
Antreprenorul poate propune beneficiarului si alte solutii decat cele din priect, in care caz,
va intocrni o documentatie tehnica, cuprinzand planse de detalii, tehnologia de executie si calitatile
materialelor componente, cat si ale imbracarnintii in ansamblu, ce se va supune aprobarii
beneficiarului
si care vor respecta
cerinrele caierului de sarcini pentru hidroizolatii.

14...t. Aparate de reazem


1

\par~1tel~ de reazem sunt dispozitivele de legaruro dintre pile si culei

pe de c parte

s!

tablier, pe de alta parte (sau traveele tablierului) destinate transmiterii sarcinilor si care sa permita
deformariile din remperamra, corracrie si curgere lcnrs ale bL~tonuJui Jin rablier.
Materialele care intra in cornpunerea aparatelor de reazem rnetalice vor satisface conditiile
de calitate minime prevazute in STAS 4031-77 si STAS 4031/2-75.
Materialele care intra in cornpunerea aparatelor de reazem din elastomeri, fretate, vor
satisface coditiile prevazute in STAS 10167-83.
Antreprenorul poare pmpLJnP si ahc lipuri de- aparare de reazem decat cele prevazure in
proiect, in care caz va obtine aprobarea beneficiarului si proiectantului.
14.5. DISPOZITIVELE DE ACOPERIRE A ROSTflRILOR
DE DILA TA TIE

Rosturile de dilatatie sunt dispozitivc care asigura continuitatea suprafetci de rularc - in


bune conditii de confort - intre tablier si culei sau intre diverse travei ale tablierului
Tipul de rost ce urmeaza a fi utilizat cat si teh.uologi.a de tnontare a acestuia, trebuie sa fie
precizate prin proiect.
Antreprenorul, respectand caracteristicile nccesare ale rostului si tolerantele lui de pozare,
poate propune si alte tipuri de rest, in care caz va trebui sa obtina aprobarea beneficiarului si care
vor respecta cerintele caietului de sarcini.
Sunt de preferar alcanurile constructive ce conduc la reducerea nurnarului. de rosturi sau la
eliminarea lor totala.
14.6. DfSPOZITIVF.

DE EVACUARF. A APF.LOR

Dispozitivele de evacuare a apelor sunt alcaniite din guri de scurgere destinate evacuarii
apelor pluviale ce cad pe suprafata podului.
Numarul si pozitia lor sunt precizate prin prioiect.
Dispozitivele de evacuare a apelor de pe suprafata suprastructurii sunt, in general,
prefabricate, conform ST AS 4834-86 si se rnonteaza pe suprastructura, astfel incat sa permita
evacuarea apelor fara infiltratii in corpul structurii.
Antreprenorul poate propune si alte solutii decat cele din proiect, privind evacuarea
apelor, dar numai cu aprobarea beneficiarului.
14.7. PARAPETE

Paraletele pot fi pi.etonale, de siguranta circulatiei sau cu rol dublu.


Realizarea tor se va face in coformatitate cu proiectul, STAS 1948/1-91 si SR 1948/2:95.
Parapetele din otel se vor proteja prin vopsire, calitatea si culoarca vopselei fiind aprobatc
de beneficiar.

14~8~ BOROURlLE OE TROTOAR


Bordurile pentru trotoar vor f e1emente prefabricate de beton sau din piatra conform
STAS I I 39-87.
Calitatea betonului sau a pietrei, modul de tratare a suprafetei si dimcnsiunile se vor
preciza prin proiect. Montarea bordurilor se va face cu respectarea profilului in lung si tranversal
al
caii.

Bordurile prefabricate de bet on se vor realiza cu beion de clasa minim C 3 ~ '4!l (He 40)
realizat

cu crment l 4? c;, avanrt grnct <le unpermealulitate minim ._-, va rezista \f'1 p11tin 1

c;,o rif'

cicluri ck inget - dezget Pentru bordurile din heron simplu. clasa minima de beton este C 2012~
14.9. DISPOZITIVELE ANTISEIS!VIJCE
Podurile si pasajele cu deschideri mari situate in zone seismice conform SR l l UJ!Jil-93 cu
gradul 7 de seismicitate (scara mks) sau mai mare var ti prevazute cu dispozitive de asrgurare
impotriva deplasarilor din seism.
Modu! de alcaruire 5i locul de arnplasare al acestora se vor preciza din protect

CAPITOLl]L 15.
HIDROJZOLA Tll SJ DlSPOZJTlVE DE
ACOPERIRE A ROSTURILOR DE DILA TA TIE
15.1. HIDROIZOL\ TH

Acest capitolul trateaza conditiile tehnicc generale ce trebuie indeplinitc la reaiizarea

hidroizolatiilor pentru lucrarile de poduri

l
i
)

Hidroizolatiile au ca scop:
impiedicarea parrunderii apci la srrucrura de rezisrenra,
colectarea apelor ce se infiltreaza prin imbracaminte si dirijarea ]or spre gurile de
scurgere,
La lucrarile de arta, hidroizolatiile sunt alcatuite in general din sapa hidroizolatoare
Termenul de .sapa hidroizolatoare" utilizat in continuare include toate straturile
componente si anurne: stratul suport, stratu1 de amorsa, stratul de lipire, stratul hidroizolator de
baza, stratul de protectie.
Sapa se executa in camp continuu si se racordeaza acesteia in marginea elementului care
este hidroizolat
Racordarea se face si la gurile de scurgere si la dispozitivele etanse de acoperire a
rosturilor de dilatatie
Functionalitatile unor straturi pot fi comasate in diterite solutn ale rirmelor specializate in

hidroizolatii.

Hidroizolatiile pot ti alcaruite din:


folie lichida cu intarire rapida;
membrana hidroizolatoare.
Tehno!ogia de aplicare poate fi

prin pulverizare;
prin lipire la cald a memhranelor cu. soluui e haza de bitum;
prin lipire la rece cu solutii pe baza de rasini sintetice;
prin aplicarea de membrane autoaderente;
prin Iipirea cu supraincalzirea membranelor.
In toate variantele tehnologice trebuie sa se asigure conditiilc fizico - mccanice.
15.1.2 Caracteristici tehnice
Sapa hidroizolatnare rrebuic sa aiba rermcnul de garanrie de minimum 8 ani de exploatare
normaJa a podului.

Pc durata acestei perioade. firma care garanieaza sapa hidroizolatonre trebuie sa asigure
din efort propiu repararea <au mlocuirea acestera "' remedierea degradanlor rm17::ite de mfiltnit111e
de apa la structura de rezistenta

Materialele incluse in elementele sapei hidroizolatoare trebuie sa tie imputrescibilc si sa lie


pasive chimic.
Sapa hidroizolatoare trebuie sa poata fi aplicata la poduri in exploatare, la care Iucrarile se
executa pe o jumatate de cale, iar pe ceatalta jurnatate se desfasoara circulatia normala
asigurandu-se continuizarea sapei, cu pastrarea caracteristicilor tehnice.
Sapa hidroizolatoare trebuie sa reziste la circulatia de mica viteza a utilajelor de transport
si asternare a straturilor imbracamintiJor asfaltice pe pod.
Sapa hidroizolatoare trebuie sa asigure adezivitatea imbracarnintii din asfalt la stratul sau

sup en or
Stratul hidroizolator de baza trebuie sa satisfaca urmatoarele caracteristici

fizico -

mecamce:

800 N/5 cm
- forta de rnpcrc;
min. 20
- alungirea la rupere: %
- rezistenta la perforare statica
la 250 N pe bila 0 JU mm
- clasa de rezistenta L 4 neperforata
min. 0.5
- adczivitatea la tractiune: N/mmp
fara fisuri la ~ 10C
- flexihilitatea pe un dorn: .- 50 mm
max 0.5
- absortie de apa in 24 de ore: %
- temperatum minima ta care memhrana este
120"C
stabila
-latemperatura
asfaltului
in imbracaminte,
care membrane
trebuieturnat
sa reziste
fara
1so0c
diminuarea caracteristicilor fizico-mecanice
- domeniul de temperatura de exaloatare
curenta este
-20"C, 70"'C
Intervalul de temperatura a mediului in care se aplica sapa hidroizolatoarc este +5

-i-

30C.

Stratul superior al sapei hidroizolatoare va f cornpatibil cimic cu componentcle din


alcatuirea asfaltului imhracamintii rutiere pentru a evita agresarea sapei.
Membranele hidroizolatoare vor ti agrementate in Romania. conform Legii nr. I 0/ l 995.
15.1.3

Prescrlptii

Stratul suport al hidroizolatiei se rcalizeaza din mortar de ciment marca M 100. Suparafata
sa nu trebuie sa prezinte proeminente mai mari de 2 mm si trebuie reafizata prin driscuire.
Mortarul de ciment marca M 100 se va realiza cu ciment n B - S 32.5 conform SR 1500
iar agregatele vor avea dimensiunea maxima 4 mm.
Verificarea planeitatii suprafetei se face cu dreptarul de 3 m lungime pe orice directie. Se
admite o singura denivelare de+ 5 mm la o verificare.
Pregatirea suprafetei suport se face astfel:
se indeparteaza toate muchiile vii, denivelarile, agregatele incomplet inglobate in
beton, petele de grasirne si orice alte corpuri straine;
se aplica stratul egalizator,
stratul suport intarit se curata cu jeturi de apa si aer comprimat in vederea aplicarii
straturilor aplicarii straturilor urmatoare, pe o suprafata curata si uscata

Spec1ficati1

tennu::e pentru lucran de poduri !)(1S<IJ' $ vi;:irl11r.h'!

I 5. l.3.2 Stratul de amorsaj


Amorsa are rolul de a falicita aderenta membranei hidroizolatoare la beton
Solutia cu care si executa arnorsa poate fi pe baza de bitum sau pe baza de rasini sinteticc
Componentele solutiei nu. trehuie sa contina rnd.l~e. care ataca chimic betonul.
Amorsa se aplica prin inundarea suprafetei si repartizarea manuala a solutiei sau prin
pulverizarea cu mijloace mecanice
Amorsa se aplica pe suprafata uscata a stratului suport, la temperatura rnediului arnbiant
de peste + 5C
Se va urmari ca suprafata ce urmeaza a se izola sa fie amorsata in totalitaie.
Pe suprafata amorsata nu se permite circulatia pietonala sau cu utilaje de orice fel.
15. l.3.3 Stratul hidroizolator

l
1
J

Stratul hidrizolatcr se anlica -pe stratul Sl1.90rt amorsai, prin procedeul specific tipului de
membrana utilizata.
Hidroizolatia se aplica in camp continuu, asigurandu-se aderenta pe toata suprafata pe
care se aplica. Nu se admit umtlaturi sau margini desprinse Se va asigura petrecerea SI
continuizarea prin lipire in camp continuu a membranelor Iivrate in fasii.
Se vor trata special racordarile la gurile de scurgere, asigorandu-se etanseitatea SI
scurgerea apelor colectate.
La rosturile de dilatatie, tratarea hidroizolatiei se va face conform proiectului, functie de
tipul dispozitivuiui de acoperire a rostului de diiatatie.
Lateral, marginile stratului hidroizolator se vor racorda cu cordoanc de etansare.
In cazul memhranelor linite prin supraincalzire, temperarura sursei de caldura nu trebuie sa
fie mai mare de 250"C sau mai mare decat temperatura la care tipul respectiv de membrana isi
modifica caracteristicile fizico - mecanice sau chimice.
Membranefe hidroizolatoare se aplica ra temperatura mediufui arnbiant de eel putin +-) C'_
dupa minimum 28 zile de la data turnarii betonului de ciment sau mortarului (indicativ AND 5772002).
0

15.1.3.4 Stratul de protectie


Stratul de protectie poate fi:
sapa de beton de 4 -=- 5 cm grosime, realizat din beton clasa C 20/25 (Be 25), armat cu
impletituri din sarma zincara IE I .8 - 2:5 mm. cu ochiuri de 3 - .& cm, sau plase sudate
tip Buzau iE 4 - 5 mm, cu ochiuti l 0 x 10 cm.
Betonul pentru stratul de protectie se realizeaza cu ciment II A - S 32.5 si agregate cu
dimensiunea maxima de 7 mm;
mastic bituminos cu grosirnea de I - 2 cm.
membrane de protectie aderente la membranele hidroizotatoare.
Verificarea si receptia lucrarilor de hidroizolatie se face pe etape, dupa cum urmeaza:
pe parcursul executarii diferitelor straturi ale sapei hidroizolatoare, incheindu-se
procese verbale de Iucrari ascunse;
la terminarea lucrarilor de hidroizolatie, prin inceheierea unui proces verbal.
Verificarea la terminarea Iucrarilor de; bidroizolatie se face asunra aspectului, iar in cazul
unor constatari nefa.vorabile din procesele verbale de 1ucrari ascunse se poate face si asupra
etanseitatii prin inundarea pe o inaltime de min. 5 cm pe suprafetele limitate, pe durate de 24 ore.
Defectele constatate pe parcursuI executiei si Ia terminarea Iucrarilor de hidroizolatii se
var remedia pe baza unor solutii propuse de antreprenor si pot fi acceptate sau nu de catre
beneficiar.

Spec1ficat11 tehn1r.e pentru

lucran

de podnn

pasaja

si vraducle

ln cazul cand beneficiarul nu accepta rernedierile propuse de antreprenor, . ;e poate dispune


reracerea intregii (ucrari de hidrni70fatii
Verificarea caracteristicilor fizico - mecanice si chimice specifice se efectueaza in
conformitate cu urmatoarele standarde:
- SREN I SO 5'27 1-00
,,!\1ateriale plastice. Deterrninarea caracteristicilor
de
tractiune. Partea I principii generale"
Rezistenta si aJungfrea fa tupese
- SR 137-95
,,Materiale hidroizolatoare bitumate. Reguli si metode de
verificare."
.Materiale plastice. Determinarea absorbtiei de apa"
- STAS 5690-80
,.Nonnativul pentru caracteristicile bitumului neparafinos
- Ordin MT 497/9&
pemru drumuri"
.Lacuri si vopsele. Incercarea la caroiaj"
- SR-ISO 2409:94
.. Adezivi pe baza de elastomeri. Determinarea vascozitatii"
- STAS 6615/1 - 74
,,Masticuri bituminoase pentru izolatii. Metode de analize si
- STAS ())99-73
incercari".

15.1.3.5 Controlul calitatii Iucrarilor de executie

Se vor face conform ind. AND 577-2002, prin mas.uratori .in situ".
In situ se verifica aderenta stratului hidroizolator de stratul suport. Masuratorile vor fi
efectuate de catre institutii abilitate, prin procedee agrementatc in Romania. Pentru vcrificarca
calitatii Iipirii membranei de stratul suport se face eel putin o incercare la 20 de ml care de pod de
sens. Rezultatele obtinute vor fi consemnate intr-un proces verbal ce va insotii receptia de baza
Nu se va trece la faza urmatoare in situatia in care rezuhatele obtinute nu corespund
vaJorilor din caietul de sarcini sau ale proiectului de executie ale hidroizolatiei.

!5.2. DISPOZJTIVF. OF. ACOPERrRF. A ROSTURTLOR


DE DILATATIE
15.2.1 Generalitati

Dispozitivele de acoper.ire a rosrurilor de dilararie urilizare Ia noduri rutiere asigura:


deplasarea libera a capetelor tablierelor de poduri in rosturile lasate in acest scop;
continuitatea suprafetei de rulare a caii in zona rosturilor;
etanseitatea la scurgeri si infiltratli de apa.
Pentru satisfacerea acestor exigente se utilizeaza dispozitive etanse.
In general, componente1e disnozitivelor de aconerire a rosrurilor de dilaratie sunt:
elernente elastomerice care asigura deplasarea;
elemente metalice suport, fixate pe structuri:
hetoane speciale in zona prinderii pieselor metalice;
mortare speciale de etanseizare;
benzi de cauciuc pentru colecrarea si evacuarea apelor de infiltratie.
Functie de tipul dispozitivelor, pot fi cumulate functionalitatile unor elemente ce intra in
alcatuirea Ior.
Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatatie se aplica la poduri noi sau la poduri in
exploatare, avand rezolvari specifice de prindere pentru fiecare caz.

Daca se aplica la poduri in exploatare, dispozitivele trebuie sa permita executarea


Iucrarilor pe o jumatate a partii carosabile, circulatia urrnand a se desfasura pe cealalta jumatate a
podului fara ca aceasta tehnologie de executie sa afecteze caracteristicile tehnice ale
dispozitivului.

Specificahr tP.hn1ce pentnr lucrari dP. nodun pasaie si v1ildur:te

Terrnenul de ,,dispozitiv de acoperire a rostului de dilatatie", prescurtat ,,dispozitiv"


utilizar in continuare, include toate etementelc componente ,, anurne
betonul in care sunt fixate elementele metalice,
elementele metalice de prindere.
elementul elastomeric;
elementul de etanseizare din caucic;
mortarul special pentru etanseizarea elementulut elastorneric
15.2.2 Caraeteristie! tehniee

Termenul de garanrie a dispozituvului este de minimum I 0 ani de exploatare norrnala a


podului.

Elementul elastomer treouic sa fie !.n.te.rsa{l~abil.. Terro..enul de garantie a elastomerului cste


minimum 5 ani.

Pe durata garantiei, firma care garanteaza dispozitivul trebuie sa asigure din efort propiu
repararea sau inlocuirea acestuia si remedierea efectelor deteriorarilor structurii ca urrnare a
defectiunilor dispozitivului apamte in perioada de garantie.
Firma care livreaza dispozitivul trebuie sa asigure.
livrarea elementelor intersanjabile, la cerere, pe durata de 30 ani de la punerea in opera
a dispozitivului;
asigurarea sculel or si confectiil or de mica mecanizare specifice, necesare Ia punerea in
opera a dispozitivului si la schimbarea elementului elastomer;
asigurarea supravegherii tehnice la puuerea in opera a dispozitivului;
instructiuni tehnice de executie si de exploatare.
Dispozitivul trebuie sa satisfaca urmatoarele caracteristici fizico - mecanice in domeniul
de ternperaruri -15C +R0C:
asigurarea deplasarii libere a structurii la valoarea prescrisa;
elementele meta.lice de fixare trebuie sa reziste la agentii corozivi;
sa fie etans;
sa fie fixat de structura de rezistenta a podului preluand actiunile verticale si
orizontale.
Pentru 1 ml de pod aceste actiuni sunt:
l L2 tf
- forta verticala
7.8 tf
- forta orizontala
Elementul elastomeric trebuie sa aiba caracteristicile:
- Duritate, grade Shore A
60 + 5
12N/mrn2
- Rezistenta la rupere prin intindere
75
N/mm2
- Rezistenta la ruere prin conpresiune
- Tasarea sub sarcina verticala maxima
max. 15~'o
350 %
- Alungirea minima la rupere
- Rezistenta fa ulei;
- variatia caracteristicilor fizice si rnecanice:
-5
- duritate grade Shore A max.
-15
- pierdere de rezistenta la rupere max. %
-15
- alungirea la rupere max. %
- Nefragibifitatea la temperaturi scazute
-35C
- temperatura minima
- rezistenta la imbatranire accelerata
- Vi
- pierdere din rezistenta la rupere ~'O max.
-30
- scaderea alungirii la mpere % max.
JO
- cresterea duriratii grade Shore A max.
sa nu prezinte fisuri
- Rezistenta la ozon dupa 100 de ore

Dispozitivele

r egii nr f n/r

de acoperire a rosturilor

de dilatatie vor

ti agrementate in Romania. conform

l}(}'.)

15.2.3 Prescriptii
15.2.3.1 Betoane speciale

Agregatele folosite la realizarea betonului vor f in mod obligatoriu de concasare. iar


cimentul folosit va fi I 42.5 R conform SR 388:95.
Betonul va avea gradul de g,eltvi.tate G l5Q.
Circulatia rutiera pe acest beton se poate deschide la varsta de 28 zile a betonului.
Se recomanda utilizarea de betoane speciale cu intarire rapida, peste care se poate
deschide circulatia la varsta de I 0 zile.
In varianta in care prinderea se face cu huloane de scelment, betonul in care se ancoreaza
aceste buloane trebuie sa tie eel pt.tttrr de clasa C 20!25 (Be 25 }.
Agregatele folosite la realizarea acestui beton sunt agregate de rau spalate.
Cimentul folosit la realizarea betoanelor va fi I 32.5 conform SR 388:95
In cazuI in care betonuI existent in suprastructura nu are clasa minima C 20/25 (Be 25)
zona de ancorare a dispozitivelor de acoperire a roturilor va fi demolata si rebetonata cu beton de
clasa minima C 20/25 (Be 25).
Se recornanda ca betonul din grinda de incastrare sa fie tratat cu un material corespunzator
pe fata care vine in contact cu pneurile astfel incat sa se realizeze aceeasi culoare cu
imbracarnintea asfaltica.
15~2..3~2 l\1.ortare speciale

'

Pentru egalizare, sub unele tipuri de dispozitive de acoperire a rostului de dilatatie sau
pentru etanseizarea Iaterafa a efementului din elastomer, se utilizeaza mortare special e, pe baza de
rasini sintetice.
Tolerantelc dimensionatc la montaj sunt cele prescrise pentru tipul corespunzator de
disopozitive.
Mortarele utilizate trebuie testate in prealabil conform prescriptiilor fabricantului si tipului
de dispozitiv
15.2.3.3 Elementele elastomerice
Elementele elastomerice pot fi:
panouri din neopren armat;
profile Speciale, deschise sau inchise, din neopren;
benzi late din neopren;
Aceste confectii se livreaza la cerere avand caracteristicile (tip, dirnensiuni) specificate in
proiect. La primire se efectueaza receptia cantitativa si ca1itativa a confectiilor.
15.2.3.4 Elemente metalice de fixare

Elementele metalice au profile special adantate elementelor elastomerice. Ele se


incastreaza in structura si de ele se fixeaza elementele elastomerice intersanjabile.
La livrare se efectueaza receptia cantitativa si calitativa, urmarindu-se concordanta cu
prevederile proiectului si caietului de sarcini.
Pozarea elementelor metalice, inainte de tumarea betonului special de monolitizare, se
face prin fixarea la nozitie cu dispozitive soecial adaptare, care asigura si mentinerea lor in accsta
pozitie pana la intarirea betonului.

--~

--- -

---~

---~-----

----~-----

Banda de etansare din cauciuc neopremc trebuie sa fit> continua pe toata lungimea si
[Mi mca dispozitivu f11i de acopenre ~e 8dmite pe toata f1 mgimf'(! o o;;ingurn iq:icfire vulcanizata in
proiect. Pe zona vulcanizata se admite o toleranta la grosime de + 10% din grosirnea norninala a
benzii
In zona de racordare dintre dispozitivul de acoperire a rostului si imbracamintea <le asfalt,
se va urman ca:
geornerria sa fie cea prevazura jn project,

asfaltul sa nu prezinte denivelari,


sa nu aiba fisuri, segregari sau ciobiri;
sa nu indeplineasca conditiile specifice irnbracamintii din beton de ciment sau
imbracamintii din asfalt turnat.
t 5.2.3.5 Alte recnmnndari
La podurile avand deschideri mici cu suflu suh sau cgal cu 20 mm ( ~ l 0 mm, considerand
temperatura de montaj de +-5'-'C) se recomanda solutiile simple necostisitoare.
Se var cfectua:
receptii pe faze de executie care au in vedere constatarea executari corecte a

elementclor suport sau de prindere a elemcntului elastomeric;


receptia finala.
La receptia finala se poate efectua si proba prin inundare a zonei rostului de dilatatie, cu
inaltimea lamei de apa de min 5 cm, pe durata de 24 ore.

Verificare caracteristicitor fizico - rnecanice si chimice specifice se efectueaza in

conformitate cu urmatoarele standarde:


- SR ISO 7619:01
- SR ISO 37 97

.Elastomeri
vulcanizati.
Deterrninarca
duritatii in grade de duritate Shore A .,
,,Cauciuc
vulcanizat
si
termoplastic

- SR ISO 1817:00

deformatii la tractiune"
.,.,Cauciuc vulcanizat. Deterrninarea actiunii

Determinarea caracteristicilor

- SR ISO 1880\
- SR ISO 812:01
- STAS R 9449:74

- SR ISO 815+ A I :95

- SR EN I 0002- I :95

- SR 13170:93

- SR EN 10045-1 93

de efort -

Iichidelor"
Incercarea la
.Elastomeri accelerata"
vulcanizati
imbatrarnrea
.Cauciuc
vulcanizat.
Detenninarea
temneraturii limita de nefragibilitate"
.Elastomeri
vulcanizati.
Determinarea
rezistentei la fisurare datorita ozonului, in
conditii stance"
,.Caucic
vulcanizat
sau
termoplastic.
Determinarea deformarii remanente dupa
compresiune la
tempereturi ambiante,
ridicate sau scazute"
.,Materiafe meta/ice Incercarea la tracrinne.
Partea I Metoda de incercare (la temperatura
ambianta)"
Jvlateriale rnetalice. Incercarea la incovoierc
prin soc. Epruvete speciale si metode de
evaluare"
.Materiale metalice Incercarea la incovoiere

prin soc pe epruvete Charpy.


Metode de incercare...

Partea

CAPITOLl~L 16.
IMBRACAM.lN'Tl RU'T\RE LA PODUR\
16.1.1 PREVEDF.RI Gt:NERAl.E
Prczentul capitol trateaza conditiilc tchnicc gcneralc cc trcbuicsc indcplinitc la realizarca
imbracamintilor de tip bituminos turnate, aplicate pe partea carosabila a podurilor si pe trotoare.

Acest tip de \mbrac.an.iiute ~e. e.ecuta la c. .al<l.din R\;.'!'JJ.1..j. ~re?atate.cu agrecare naturale,
tiler si bitum neparafinos pentru drumuri si vor respecta prevederile din urmatoarele standarde:
ST AS 11348-87 .. Lucrari de drumuri. lmbracaminti bituminoase pentru calea pe pod.
Conditii tehnice de calitare".
STAS 175-87 .Lucrari de dmmuri Imbracaminti turnate, executate la cald Conditii
tehnicc generate de calitate".
Indicativ ANTI 546-99 - Normativ privind executia la cald a imbracamintilor
bituminoase pentru calea pe pod, publicat in Buletinul Tehnic Rutier nr, 15 din 2002.
Utilizarea altor tipuri de imbracaminti pe poduri, precum imbracamintii din beton de
ciment nu se vor aplica decaf pe baza unor studii si cercetari efectuate de institutii de specialitate
si numai cu acordul proiectantului si beneficiarului.
lmbracamintile bituminoase se utilizeaza in functie de clasa tehnica a drumului sau
categoria strazii, in conformitate cu precizarile din ST AS 11348-87 tabel 1 Ind. AND 546-99 si
AND 546-2002 si cu prevederile din caietul de sarcini, putand fi imbracaminti bituminoase turnate
realizate cu asfalt tumat dur, sau imbracaminti bituminoase cilindrate realizate din beton asfaltic
cu bitum. Tipurile de mixtura sunt cele din tabel.

I
r

I
1

It
l

Nr. 1
Crt.

I.

Tipul mixrurii asfaltice

I Belon asfaltic cilindrat, cu

Simflof

max. a

BAP

granulei
16

BAmP

l(>

! bitum pur
2.

Belon asfaltic cilindrat, cu

f Bitum

rn

ADT

--

Imbracaminte pc partea carosabila a I


!
podurilor rutiere

Imbracarruute pe partea carosabila

al
I

. Ltnbra~1~1i11tc~ri

!
cu placa de betou

turnat dur.

-----

~sfa\t
Asfalt turna\ ~
5. Mortar asfaluc turnat
.

Domeniuf de apficarc

podunlor nnierc

s:m

modjJkat

~ . j polimeri=)
,

Dimens.

- -~-

i\"f
MAT

pc \r\'.A.~<\t~ _

lmbn\~mimc

Strat de protectie a fudrotzolauei de pe


calea pc pod sau ca strat de egalizare a

caii oodrclui

Nota:*) Se executa pe poduri situate pe drumuri publice cu trafic foarte intens si greu in scopul cresterii
rezistentci la deformatii pcrmanente 111 temperaturi ridicate si a revistentei la fisurare la tempcraruri sca/nte

lmbracamintea bituminuasa pe partea carosabila a podului se aplica pe strat de protectie


executat conform STAS 5088-75 sau din mortar asfaltic tumat tip MAT. executat conform STAS
11348-87 si/sau coform prezentului caiet de sarcini.
Adaptarea tipului de strat de protectie al hidroizolatiei, se va face la fiecare lucrare, cu
aprobarea proiectantului si a beneficiaruuu Solutia de protectie cu mortar asfaltic turnat se va
adopta, in special, in cazul platelajelor de tip ortrotrop, pentru a reduce imbracamintea
permanenta.
lmbracamintea bituminoasa la trotoare se realizeaza din asfalt turnat confort STAS l l 34 861

87, ST AS 175-87 si prevederilor din prezentul caiet de sarcini, de tip AT.


lmbracamintea birurnmoasa cilindrata realizata din beton asfattic tip BAP se executa in
perioada mai - octombrie, cu conditia ca temperatura atmosferica sa fie de minimum +I 0C;

62

Specificalii tehnice pentru fucrari de podun oasais si vraducte

irnbracamintea bituminoasa cilindrata realizata din beton asfaltic cu bitum moditicat cu polimeri se
executa in perioada mai - septernbne cu condiria ca ternperatura arrnosferica s~ fie <le minimum
~ l 5C; ambracamintea biturninoasa turnata realizata cu asfalt turnat dur se executa in tot t impul
anului cu conditia ca stratul suport sa fie uscat. iar ternperatura atrnosferica sa fie de minimum
-:ST.
16.2. CONDlTll TJ!~HNlCE

16.2.1 Elemente geometrice


Grosimea straturilor realizate prin tumare (asfalt tumat dur, asfalt turnat si mortar asfaltic
se stahileste construcriv Ia fiecare tucrare in parte. dar vor avea eel putin grosimile
precizate in tabelul 2 din STAS 11348-87 si anume.
- asfalt tumat dur
- turnat mecanizat
grosime minima 5. 0 cm
- turnat manual, in doua straturi
grosime minima 2 x 2. 5 cm
- asfalt tumat
g,rosimeminima 2 cm
- mortar asfaltic turnat
grosime minima l ..:- 2 cm
Grosimea totala a imbracamintii din beton asfaltic cilindrat este de 7 cm si se executa din
doua straturi (3+4 cm).
Profilul transversal si longitudinal al drumului pe pod sc va realiza conform proiectului
Grosimea reala a imhracamintii buuminuase este indicara in documentatia tehnica.
turnat)

16.2.2 Abateri Iimita

J
J

Abaterile limita la grosirnea straturilor fata de valorile din proiect vor f de - 10%
Abaterile limita Ia panta profilului trasversal sunt de 2. 5 mm/m pentrn imbracaminti
turnate mecanizat si de 5 mm!m la i.mbracaminti.. turnate manual.
Denivelarile max.ime admise in lungul caii de poduri sub dreptarul de 3. 00 m sunt de 3 mm
in cazul executiei macanizate si de 5 mm in cazul asternerii manuale.
16.3 MATERIALE

Materialele folosite la prepararea mixturilor asfaltice (asfalt tumat dur, asfalt turnat si

mortar asfaltic) sunt precizate in tabelul 3 din STAS i 1348-87 si vor indeplini conditiile de
calitate prevazute in standardele respective de materiale si anume:
STAS 662-02 pentru nisip natural si SR 667:01 pentru nisip de concasare 0-3 si
criblura sorturile 3-8 si 8-16;
STAS 539-79 pentru filer;
Normativ Ord. MT 497/98 pentru biturn; se utilizeaza bitum tip D 60/80 pentru zona
cu clima calda si D 80/100 pentru zona cu clima rece.
Aite rnateriale:
ernulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida, conform ST AS 8877-72, pentru
amorsarea suprafetelor ta podurile cu placa de bcton armat;
cordon de etansare, pentru colmatarea rosturilor in zonele de contact ale sapei
hidrofuge si a imbracamintii bituminoase cu unele elemente de constmctie (borduri, rosturi de

dilatatie, guri de scurgere, etc.)


Compozitia
tumat var respecta
Compozitia
BamP vor respecta

si caracteristicile fizico - mecanice ale asfaltului tumat dur si ale asfaltului


prevederile din STAS 175-87_ (conform tabel).
si caracteristicile fizico - mecanice ale betoanelor asfaltice de tip BAP si
prevederile din Normativul ind. AND 546-99, publicat in BTR. 15-2002.

63

Specificatir tehnice oentru Jucrari de poduri, pasaje si viaducte

Compozitia si caracteristicile fizico - mecanice ale mortarului asfaltic turnat vor respecta
prevederile din STAS f U48-87
Mhturi asfaltii:e
Caracteristici fizicu - mecanice

Asfalt turnut dur

Asfalt turnat

2..J.00
1

2-HlO
0- I
l

A. Jnce1can.' pc l:uburj:

- Dcnsitatea aparerua.. kg/m'


- Absortia de 33_. % ''.QL_
- Umflarca dupa 2~ zile de past rare in apa . vol.
max. ------.
--. --~c.listenta !a compresiune ~~-~2.:_c;:-._ _Nfm~i.. 111in.
_-:_ Rcz.isl~lt_aJ,a_c~mpr~iunc:_ fa 50"C. Nfnu11.!. mm.
- Reducerea rezistcntei Ia compresiune dupa 28 zile
d_c Il_a_slrarc la ap_~...!~!C~<ltura de 22"~-- ''-~-~~1~x.
- Patrunderea la 41lC sub 0 fort a de 525 N.
aplicata limp de 10 minute cu ajutoml unui
---

----

poanson avand sectiuuea de 500

11111\7.

0 -

l
.

3. 5
f_ 7
10

---

3Jl

..

r.s

--

-~-

------

. -.

--

---

IO
--

--

I -7

1-7

nun

B. Incercare
pe elllndrl
marshall
----- .
- Stab~Iitate(S) la 60"C. N. min.
- Indice de curg(!~~-flu~{I). mif!~
- Raport S/L N. Mm, min

-~---

-----

---

L:'-t5
1500

--~-------

S500
- -

1000 --

1_5 - -t5

iOOO

----

Conditiile perttnr corrrpoziria si caracrerisricne oeroanelor asra/tice dlirrdrate cu bitum pur,


sunt ce]e din tabelele ce urrneaza:
i

Nr, !
1.

'

i
I

Comrozitia agregateJor narurale si filer


trece prin ciurul de 16 mm. 1}"0
trece prin ciurul de 8 mm. %
trccc prin ciuml de 3 . 15 mm,%
trece prin sita de 0,63 mm. %
trece prin sita de 0.20 mm. %
(~'C
prirr siu: de 0,09 mm. %
Continutul de bitum, % din masa mixturii

Comlitii de admisibilitate

Specialitat]

J
2.

Caractcris Li<;

Nr.
crt.

90 - 100

60-80
~5 -6{\
25-40
14- 25

Caracteristici pe probe Marshall


!_J?cp~t~_nta
KG/mmei,n.----~
Absortia de ape, % vol. max.
3.
Stabilitatca (S) la 6U0C. min.
...3_:
lnuicc ~ ..l!!S~~~ (0 la 60C, mi~1_ ~
i_~~-actelistici p~...Q!:_Obe intacte- . ~arote
\----..!..:_- L_!?cnsital~ aoarenta kg/me. min
'
2.
1 AQ_sorbtrn de apil.L2'o voL, max
. Grad de C'2_mEactarc~o,-o ~~--------
I-~ 3.
1

Lq.
L

'

10-12

6-7

r---

l
A.

Beton asfaltic ci~~ndratip B,~

--

Tipul bitumului
D 60/80

D 801100

.].
!

2350._

i
...L_~

~--

1.0
7.5
1.5 - ..i.5
_ . .
2250
2.~!_
70

2150
1.0
7.0

..

1._5 ..i .-5_-=_-_.


~-2~50
2.0
97

Abaterile limita privitoare la cornpozitie in procente din masa rnixturilor asfaltice turnate
sau cilindrate, vor respecta prevederile STAS 175-87 si SR I 74/2:97.

16.4.PRESCRIPTH DE EXECUTI

Specificatu tehruce pentru tucrari de podun pasate s1 viaducts

Pregatirea strarului suport se va executa in functre de tipul acestuia si ariurne


in cazul cand imharacamintea se aplica pe suprafata de beton de ciment se va asigura
planeitatea acestuia prin aplicarea unui strat de tencuiala din mortar de ciment. Suprafaia astfel
tratata, dupa uscare, se amorseaza cu emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida,
in cazul in care imbracamintea se aplica prin stratul din mortar asfaltic turnat. suprafata
acestuia st> curata si se amorseaza cu emulsie bitummoasa cationrca, cu rupere rapida atunci cand
turnarea imbracamintii se efectueaza la un interval de peste 24 ore de la tumarea rnortarului
Prepararea, transportul si punerea in opera a mixturilor asfaltice <le tip ATD se efectueaza
conform STAS 175-87 iar a celor de tip Bap conform SR 174-1.02, SR I 74-2:97 si Norrnativului
ind. AND 546-99, cu precizarea ca mixturile se aplica dupa amorsarea hidroizolatiei cu emulsie.
16_5_ VF.RIFICAREA SI RECEPTIA LUCRARILOR

Verificarea materialeior folosire la executia rnixrurilor asfaltice rurnare se va face conform


prevederilor din standardele respective de materale.
Verificarea rnixturilor asfaltice se va face cu respectarea prevederilor din STAS 11348-87,
cap. 4 si din Normativul ind. AND 546-99.
Verificare imbracamintii rezultate se va face prin metode nedistmctive sau pe carotc si
placi conform SR J 74/2:97. verificarea elemenrelor geomerrice se Ya fare pe parcnrsul executiei si
final conform SR 174i1 :2002, SR 174/2:97.
Receptia la tenninarca lucrarilor si rcceptia finala a lucrarilor se va face conform
prevederilor legale in viguare, tinand cont de precizanle din SR 174/~:97.

C'APITOLVL 17.
J

PLACA.JE SI ZIDARll DE PIA TRA

17.L GENERALITATI
PrezentuJ capitol se refera Ia condiriile ce rrebuiesc resoecrare la execuria lucrarilor din
zidarie de piatra naturala cat si a lucrarilor de placare a infrastructurii de poduri.
Atat Iucrarile din zidarie de piatra natura1a cat si de placare se executa nurnai pe baza de
proiecte.
Prevederile prezentului capitol nu se refera la imbracaminti din piatra, ornamente,
sculpturi, etc.
In regiunile seismice, cu un grad de seismicitate mai mare sau egal cu 7, lucrarile de
zidarie si de placare se vor executa pe baza de proiecte de executie ce vor cuprinde masuri

constructive speciale
La executarea pe timp friguros a lucrarilor din zidarie din piatra naturala si de placare, se
vor re.specta prevederile din documentariile rehnice si normativele in viguare
Pietrele naturale folosite in constructii se clasifica, in functie de caracteristicile fizico mecanice ce se impun la alegerea lor ca pietre de constructii, conform ST AS 5090-83.
La alegera naturii rocii si la stabilirea conditiilor pe care trebuie sale indeplmeasca pietrele
naturale se va tine seama de urmatoarele:
conditiile climatologice spccifice ale localitatiei unde se executa constructia;
rezistentele mecanice si rezistentele in timp la intemperii si agentii chimici.
Piatra pentru zidarie trebuie sa aiba rezistenta mai mare decat a mortarului sau a hetonului
de legatura Rezistentele de forfecare ale mortare1or, normal mtarite, vor fi aproximativ egale cu
rezistenta la intindere si 1110 din rezistenta la compresiune.

6-t

Dupa forrna, dimensiunile, gradul de prelucrare ~i modul de asezare a pietrelor in zidarie.


pnt ti alcaruue urmatoarele fe)nri <le 7i<lari1
din piatra bruta;
din piatra prelucrata (cioplita. rnoloane, moloane poligonale, de talie).
mixte.
17.2. FXECllTARF.A 7,lDARlll,QR DlN
PL.\TRA BR UTA

Zidariile din piatra bruta se alcatuiesc din piatra de forma neregulata, asa cum se extrage

din cariera sau din albia raurilor. La punerea in opera, blocurile se cioplesc usor cu ciocanul,
pentru a indeparta pamantul, arti.le. mci. si .c.oltuti..le ascutitc.
Mortarul intrebuintat va ti din ciment - ST AS i030-85 tinandu-se seama de natura
lucrarii.
7idariile de piatra bruta se vor utiliza Ia ziduri de sprijin, pereuri, rigole
conform
prevederilor din proiect, - si vor respecta regulile din STAS 2917-q?

17.3. EXECUTAREA ZIDARIILOR DIN PIATRA

PRELUCRATA
Zidaria din piatra cioplita se va alcatui din pietre de cariera care in prealabil au fost
cioplite. Fata vazuta va fi cioplita din gros, avand muchiile vii cat mai paralele. Pe fetele laterale,
blocurile vor fi cioplite din ciocan conform ST AS 2917- 79.
Masa blocurilo de piatra va fide cca. 20 kg astfel ca sa poata fi pusa in opera de un singur

om.
Pentrn blocurile rnai grele se pot folosi si utilaje de mica rnecanizare
Mortarele folosite la executarea zidariilor trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice
prevazute in STAS 1030-85 si aite documeme tehnicc, normaiive in viguare, pentru stabilirca
cornpozitiei mortarelor de zidarie.
Lucrarile de zidarie se vor realiza in conformitate cu prevederile STAS 2917-79.
Zidaria de piatra ciopJita se poate utiliza Ia socluri, ziduri de sprijin, boiti.
Zidariile din moloane, moloane poligonale si pietre de talie sunt alcatuite din pietre de
cariera de fata regulata., obtinuta in urma unei preiucrari 9realahile. Pitrele nu var avea defecte ca:
gauri, crapatruri, vine, incluziuni de argila sau de oxizi de tier. etc. Prin prelucrare, pietrele trebuie
sa prezinte o fata vazuta curata.
Zidariile de moloane sunt afcatuite din moloane avand o fata dreptunghiulara, Iucrata
regulat (permanent). Dimensiunile moloanelor var respecta prevederile STAS 2917-79.
Fata vazuta se va prelucra 9rin snituire din gros, spituicc fina, buceardarc, raschetare.
Modul de prelucrare a fetei vazute se va preciza prin proiectul de executie al lucrarii.
Tot la plecarea infrastructurilor se poate folosi piatra de talie, blocuri de forma
paralelipipedica avand diferite grade de preiucrare impuse de destinatia constructiei si de
prevederile proiectului de executie.
Grosimea rosturilor va fi 2 - 5 mm, iar mortarul intrcbuin1at va fi mortar de ciment marca
MIOO STAS 1030-85.
Legarea pietrei de talie se va face cu legaturi metalice sau prin imhinarea pietrelor de
forrne speciale

17.4. CONDITII TEHNICE PENTRU CONTROLULSI RECEPTIA


ZIDARIILOR DIN PIATRA
La contro!uf si receptia rucrarifor de 7idarie din piatra se vor face urrnatoarele verificari
daca materialele si piesele intrebuintate corespound celor prescrise in proiecte si

standardelor in viguare,
darn dimensiumle elememelor de construcne exerutate C'nfe-.;p11nd ct'."l0r rlin prP1ect
daca rosturile de tasare si de dilatare sunt bine executate si in locurile prevazute in
proiect,
planeitatea tetelor zidariilor;
calitatea suprafetelor prelucrate,
Tolerantel e admise in conformitate cu Normanvuf C N, _ N . .Instructiuni tehnice pe11t ru
executarea zidariilor din piatra" sunt urrnatoarele:

abateri de la verticala a suprafeielor .:W mm ve 4,00 m inaltime si

30 mm pe

intreaga inaltirne;
abateri pe orizontala 20 mm pe o lungime de 10,00 m.

CAPITOLUL 18.

l
)

APLICAREA PRU~ TORCRE'I ARE A

MORTARELORSIBETOANELOR
Aplicarea prin torcretare a betonului pe diverse suporturi (beton, plase -, zidarie, cofraje,
teren, etc.) este folosita atat pentru executarea de lucrari noi cat si pentru repararea sau
consolidarea constructiilor existente.

18.1. PRINCIPIUL DE PUNERE IN OPERA

I
r

Aplicarea prin torcretare a betonului se realizeaza cu un echiparnent campus din:


o masina sau pornpa in care se introduce arnestecul;
o conducra de transport rin care beronul esie adus pana la Iocul de aplicare;
un ajutaj fixat la extremitatea conductei.
Exista doua metode de punere in opera;
uscata;
umeda.
18.2 APLICAREA

AMESTECULUI PRIN PROCEDEUL

USCAT DE TORCRETARE
Principiul metodei de aplicare a amestecului prin procedeul uscat de torcretare consta in
aceea ca amestecul realizat din agregate cu umiditatea naturala si cimentul este introdus in masina
si apoi transporter cu aer ccmnrimat ana la aji...tta.j uade se efectueaza dcrz.ajul de apa.
Principalele caracteristici sunt:
viteza mare de proiectare a amestecului (betonului) 80 ~ 100 mis:
posibilitate de transport orizontal la distanta mare (pana la 500 m) si vertical (pana la
150 m).

La prepararea amestecurilor pentru betoanele si mortarele anlicare prin torcretare se


folosesc in general cimenturi Portland fara adaosuri sau adaosuri specifice.
18.3. APLICAREA

AMESTECULFI PRIN PROCEOEUL

UMED DE TORCRETARE
Principiul metodei de aplicare a amestecului prin procedeul urned de torcretare consta in
aceea ca amestecul cu apa adaugata este varsat in masina de unde este impins prin pompare in
conducra pana la ajutaj unde se introduce aerul comprimar necesar prniectarii_
Metoda se caracterizeaza prin:
66

viteza de proiectare mai redusa ( l 0 - 40 mis),

posibilitatea de a proiecta un debit mare:


poate Ii necesara utilizarea de aditivi de adaosuri

Torcretarea netiind decat un mod deosebit de punere in opera a betonului, produsul


ubtinut art: proprietaiile betonului turnat sau pompat si vibrat.
Intrucat betonul aplicat prin procedeul uscat de torcretare prezinta o aderenta buna fata de
suprafata existenta la reparatia construrtiilor din beton se recomanda acest procedeu rare wt Ii
detaliat in continuare.

18.4. MATERIALELE FOLOSITE LA PREPARAREA


AMESTECULUI
18.4.t Cirnentul

la prepararea amesrecurilor pentru morrarele si beroanele aplicare prin rorcretare se vor


folosi cimenturi Portland fara adaosuri sau cu max. l S1Vi1 adaosuri, conform SR 388:95 si respectiv
SR 1500:96 si tinand cont de precizarile de la Capitolul ..Betoane".
Transportul, depozitarea si controlul calitatii cimentului se face conform prevederilor din

Codul de practica NE 012-99.


Cimentul se livreaza in vrac san ambalar in saci de harrie, insorir de un certificat de
calitate.
Cimentul livrat in vrac se transporta in vagoane cistema sau camioane acoperite.
Depozitarea cirnentului se va face numai dupa constatarea existentei certificatului de
calitate sau de garantie si de verificarea capacitatii libere de depozitare in silozuri destinate tipului
respectiv de cirnent sau in incanerile special amenaiate.
Depozitarea cimentului in vrac se va face in celule tip siloz, in care nu au fost depozitate
anterior alte materiale.
Pe intreaga perioada de depozitare in silozun se va tine evidenta Ioturilor de ciment
depozitate in fiecare siloz, prin inregistrarea zilnica a primirilor si livrarilor.
Depozitarea cimentului ambalat in saci se va face in incaneri inchise. Sacii vor ti asezati in
stive, lasandu-se o distanta libera de 50 cm de la peretii exteriori si pastrand imprejurul !or un
spatiu suficient pentru circulatie. Stivele vor avea eel mult 10 randuri de saci suprapusi.
Pe fiecare stiva se va afrsa data sosirii cimentului. sortirnentul sr data fabricatiei.
Cimentul se va utiliza in ordinea datelor de fabricatiei
Durata de depozitarenu nu va depasi 60 de zile de la data expedierii de catre producator
pentru cimenturile cu adaosuri si respectiv JO de zile in cazul cimenturilor fara adaosuri.
Cimentul ramas in depozit un timp mai indelungat nu se va intrebuinta in elemente de

heton si de beton arrnat decat dupa verificarea staru de conversare si. a rezistentelor mecanice,
Verificarea calitatii cimentului se va face:
la aprovizionare, conform anexei VI. I. pct. A. L din Codul de practica NE
012-99;
inainte de utilizare, conform anexei VL I pct. B. I din Codul de practica NE

012-99
Metodele de incercare sunt reglementate prin standardele SR EN 196/1: 1995, SR EN
196/3:95, SR EN 196/7:95, SR 227/2:94.

18.4.2 Agregatele

IJ

La prepararea amestecurilor pentru mortarele si betoanle grele (cu densitatea aparenta,


intre 2000 si 2500 kg/me) aplicate prin torcretare, se utilizeaza de regula agregatele naturale
provenite din sfarmarea naturala a rocilor, oporrunirarea fo}osjrjj agregateJor concasare se va
stabili de la caz la caz, in functie de caracteristicile Iucrarii.
67

Specificalii

tehmc:e pentru

lucran

de podun

pasaJ!! s1 viaducle

l .a prepararea amestecului pentru mortarele aplicate prin torcretare se va folosi numai

nrsrp cu sort granular pana

(a '.'\

mm; fa prepararea amestecufui pentru betoane aplicare prin

torcretare se va folosi nisip cu sort granular 0 ~ 3 mm si agregate cu granula maxima 7. IO sau 16

mm, in functie de conditiile impuse torcretului si posibilitatile tehnologice ale aparatului folosit
Agregatele folosite trebuie sa indeplineasca conditiile din SIAS Joo7-76 anexa iV.3.
Agregatele folosite Ia confectionarea mortarului aplicat prin torcretare trebuie sa

indeplineasca urmatoarele conditii de granufozitate


Granula maxima a

0.2

inferioara
supcrioar<~~
infcrioara
su crioara

111111

treeeri in masa prin sita


1
1
3
60
100

Lanita

3 mm
5

lO
20
S
l8

-75 ~
-l5

fl

100
---

iOO
100

70

60

85

Agregatele folosite la confectionarea betoanelor aplicate pnn torcretare trebuie sa


indeplineasca urmatoarcle conditii de granulozitate:

Granola maxima a
agregatelor (mm)
7mm

lO

16mm

1-- ~--

mm
---

Limita

0.2
infori(.)ara \

% treceri in masa "';'irl sita


7
3
5

supcrioara .,

6
1h

iuferioaru

~~lDi_lfl_d_,,.

1_5

I
I
I _.U_>~L

' infcrioara t

5
15

20
35

su xrioara

1
'

'.{(.I

45

25

(\5

80

50
b5 .
40
55

I
I

65
- 80

I
t-

I
I

16

IO

ioo
100

,.

100
-_ ~l-_)00

65
80

-i--- .
I

100
100 I

Umiditatea agregatelor folosite la prepararea mortarelor si betoanelor torcretate va fide 6

-8%.
18.4.3.41)3

Apa utilizata la executarea mortarelor si betoanelor aplicate prin torcretare trebuie sa


indeplineasca conditiile tehnice din STAS 790-84

18.4A .Aditivi
La prepararea mortarelor si betoanelor aplicate prin torcretare se pot folosi aditivi,
Aditivii care se prezinta sub forma de pulbere se adauga in mornentul amestecarii
Aditivii care se prezinta sub forma lichida se amesteca cu apa ( deci sunt introduse la
ajutaj).
Pentru torcretarea suprafetelor se pot folosi si alte materiale, cu proprietati asemanatoare
celor prevazute mai sus, in functie de natura si aspcctul zonelor cu defecte.
18.5. CONDITll TEHNICE IMPUSE INSTALATIILOR
FOLOSITE L.\ TORCRETAREA MORTARELOR

SJBETOANELOR
Se vor folosi numai aparate de torcretare omologate, respectandu-se intocmai prevederile
din cartea tehnica a utilajului respectiv.
Pentru asigurarea unui jet uniform de torcret este necesar un debit de aer comprimat
corespunzator tipului de uriJaj conform carrii rehnice, la presume consranra, fara pulsarii.
In cazul in care compresorul nu poate asigura aceste conditii, se recomanda folosirea unui
rezervor tampon. intre cornpresor si aparatul de torcretat.
68

Specificatri tehnice pentru lucrari de poduri. pasaie si viaducte

Aparatul de torcretare trebuie sa fie prevazut cu un separator de ulei care sa retina uleiul "i
impuritatile continuie de aerul cornprimat produs de cornpresor
Dupa terminarea lucrului aparatul de torcretare se va goli si curata. de asernenea se va
curata conducata de cauciuc si duza prin S\)alarc cu ana si suflare cu aer Se va <la o atentie
deosebita curatarii duzei, desrundandu-se toate oficiile acestuia, fora a ie detorma.
Pentru asigurarea unei cosistente unforme a torcretului este necesar ca sursa de alimentare
cu apa sa aihe dehitu! si presiunea indicata in cartea tennica a utilajufui
Pentru prepararea amestecului uscat de torcretare se vor folosi mijloace mecanice. Tipul
de amestecare se va stabili astfel incat sa rezulte un amestec omogen .
Transportul amestecului uscat de la locul de preparare la aparatul tie torcretare trebuie
facut in timp minim, cu mijloace adecvate, astfel incat sa nu apara modificari in cornpozitia
amestecului

' I

. I

18.6.CONDITll TEHNICE PENTRU MORTARE SI


BETOANE APLIC.ATE PRIN TORCRETARE
Cornpozitia mortarelor si beroanelor aplicare nrin rorcrerare se va srabili rinand seama de :
clasa betonului sau mortarului prescrisa prin proiect;
destinatia torcretului (protectia: armaturilor, suprafetelor de beton, rocilor, etc.);
clasa de rezistenta a cimentului;
granulozitatea agregatelor.
Prelucrarea arnestecului se va face Ia srarii cenrralizare san la fara locului, in funcrie de
volumul Iucrarilor.
Determinarea compozitiei mortarelor si betoanelor aplicate prin torcretare consta in
stabilirea granulozitatii agregatu1ui si a dozajului de ciment.
Cantitatea de apa nu se stabileste initial. ea adaugandu-se in mortar sau beton la iesirea
amestecului uscat din duza astfe1 incat sa rezulte un amesrec ornogen, aderent si stabi1 pe
suparafatele suport.
Dozarea componentilor se va face gravimetric.

I '

Dozajele de ciment folosite la prepararea mortarelor aplicate prin torcretare se va stabili


pe baza datelor indicate mai jos.
Clasa de rezistenta a cimentului

ca gnu~!!Iclo. r agrcga~Ior~n~n-

--

Marca ffi()rt.arnll!L

t.

--=- o -

3 _ ---

:n.s
l_ _ .. o - 5

- _ _ _ _

-i---

.J.2,;)

Dozaje medii de ciment kg.lmc

t .- -

300

450
500

425_47:'

400

WU

575

~(J

l -_

(l - 3
-t----_l32}_~
j

450

.515

+.
i

0-5
400~
42?
500

Determinarea cantitatii de agregate necesara pcntru un metru cub de mortar se va face in


functie de dozajul de ciment adoptat, considerand o densitate aparcnta de cca. 2100 kg/me si o

cantitate de apa de cca. 200 litri.


DozajeJe folosire la confecrionarea beroanelor apJk.ate prin torcretsre se va folosj pe baza
datelor indicate mai jos.
I

Clnsa de rezi;1en1a a cirnentulni


Marlmea gr:~.n-~1Iclofagieg~tel2r.
/
Clasa betonului

r-

ti

12 5

12/l 5 (De 15)

C 18/I2j(Bc2i.S>_ ~e45(}
C 25/30 (Be 30)

~()()

J80

~ f----t3o_:-_i

500

525

r-

,
I6 0 - 7 _ _I
Dozaje medii de cimcnt kg/me

mm - <> --7 l ~ O :-J_Q _~_I_


J

~> -

}(,()

~l0~
500

---r-

-!2.5
O - 10

O -~_!fl .

525

J50

415-~

_.tOO -

[.

4&0

..J60

J75

~-85 -

.t40

apropie sau indeparteaza duza de supratata suport pana se ohtine calitatea corespunzatoare a
t orcret uh 1 i
Aplicarea stratului de. torcret se va face prin rniscarea circulara a duzei in jurul unui ax
perpendicular pe suprafata suport Muncitorul trebuie ~a aiba gr!ja ca rnaterialul sa fie omogen si
repartizat uniform. In cazul in care se constata ca materialul nu estc omogen muncitorul trebuie sa
indeparteze duza de pe suprafata ce se torcreteaza, sa regleze consistenta jetului de torcrer
corespunzator cerintelor si numai dupa aceasta sa revma pe suprafata ce se torcreteaza
La executarea torcretarii pe suprafetele verticale sensul de torcretare poate fi ales de la caz
la caz in functie de conditiile locale: se recomanda aplicarea de jos in sus.
lndiferent de sensul adoptat, se vor lua masuri pentru evitarea murdaririi suprafetelor inca
netorcretate

Armarea srratului de torcrer se poare face cu plase flotantr

(Cf'

<;e aplica in timpu]

torcretarii, pe masura executarii lucrarilor) Se recomanda ca armarea stratului de torcret sa se


faca cu plase fixate intr-un nurnar suficient de puncte (minim 4 puncte pe mp) de stratul suport. In
cazul in care sunt prevazute mai multe plase de armatura se recomanda ca stratul de torcret sa
acopere in intragime plasa de armatura cea mai aproape de stratul suport si apoi sa se aplice
urmatorul rand de armarura
Torcretarea se executa in eel putin 2 straturi Primul strat reprezinta o amorsa, cu rol de a
asigura o aderenta mai buna si o reducere a cantitatii de material ricosat
Amorsa este constituita din ciment si nisip O - I mm sau 0 - 3 mm in parti egaie, in
greutate (0 - I mm cand se torcreteaza beton)
Stratul urmator se aplica imediat dupa termmarea executaru amorsei
Grosimea straturilor de mortar variaza intre 1 - 3 cm, iar a celor de beton intre 2 - 5 cm in
functie de indemanarea celui care aplica torcretul si conditiile tehnologice locale ( existenta
plaselor de armatura, numarul barelor, diametrul barelor).
In cazul in care nu se poate realiza grosimea din proiect din al doilea strat. se aplica mai
rnulte straturi de grosimi mai recuse, astfel meat torcretui sa nu se deprmda de pe suprafata

suport.

I
I

Stratul urmator se aplica inainte de sfarsitul prizei cimentului din stratul anterior.
In caz in care s-a depasit acest timp, inainte de aplicarea stratului nou se va pregati
suprafata conform prevederilor de la punctul ,,Conditii tehnice impuse suprafetei suport".
Pentru reaiizarea grosirniior prescrise in protect treouie prevazute dispozitive care sa
permita torcretarea pana la nivelul respectiv; se recomanda folosirea unor martori rigizi.
La intreruperea lucrului nu este admisa prelucararea cu rnistria a suprafetei torcretului in
stare proaspata; reluarea lucrului dupa intarirea torcretului se va face dupa indepartarea
materialului ricosat si curatirea suprafetei suport prin spalare cu apa si sutlarea cu aer comprimat.
Operatia de torcretare se va re\ua numai dupa svarnarea supraietei, aplicandu-se un strat de
arnorsare, conform prevederilor de mai sus.
Materialul rezultat din ricosare se va inlatura, nu este permisa utilizarea lui la prepararea
unui nou amestec uscat pentru torcretare.
18.9.PRELUCRAREA SUPRAFETE\ TORCRE'l'ULUl
TRATAREA ULTERIOARA

Pentru a evita dcranjarca structurii si a aderentei de stratul suport, la rnortarclc sau


betoanele aplicate prin torcretare nu se face, de regula, o finisare ulterioara
In cazul in care suprafata rugoasa rezultata la torcretare uu e~te acce'ii.ibila,ftind necesara o
suprafata mai ingrijita, se poate face o prelucrare a suprafetei, cu luarea in consideratie a
urmatoare\or masuri:
dupa terminarea torcretarii, se aplica un strat de mortar fin si de consistenta fluida,
duza de torcretare fond tinuta la o distanta mai mare (cca. 1.5 m);
dupa cca 30 minute de la apli.carca a_~e$tui ._trat de torcrctarc fin in functi.e de gradul
71

de finisare cerut se va face nivelarea suprateiei cu un dreptar de lemn sau metalic


ln vederea protejarii mortarelor si fl(."'tnanernr torcretate. pentru realizarea unor ronditii

favorabile de intarire. reducerea contractiei si evitarea fisurii trehuie Iuate rnasuri pentru
mentinerea torcretului in conditii de umidiiate corespunzatoare La tcrnueraturi sub '5-~c nu se
mai face stropirea torcretului. Apa folosita pentru stropire trebuie sa corespunda conditiilor S I AS
790-84.
In cazul in care dupa terminarea torcretam. temperatura mediufui ambiant scade sub +'.'l"'C
trebuie luate masuri de protejare a torcretului, prin acoperirea. cu prelate si incalzirea spatiului

astfel incat sa se mentina peste -+ 5' C limp de minimum 7 zile In cazul executarii lucrarilor de
torcretare pe Limp Iriguros, se vor respecta prevederile din Normativul C 16-84.
1

f 8.IO.CONTROLUL LUCRARrLOR DE TORCRETARE


Controlul executarii si receptionarea lucrarilor de torcretare se executa
prevederilor Capitolului 17 din Codul de practica NE U 12-99 cu urmatoarele precizari:

pe baza

a. Principalele obligatii ce revin conducatorului tehnic al lucrarii in ceea ce priveste


controlul calitatfi in rimpul executiei sum
sa verifice functionarea normala a instalatiilor de torcretare;
sa verifice calificarea echipei de torcretare,
sa asigure buna desfasurare a lucrarilor de torcretare in conformitate cu prevederile
prezentelor prevederi tehnice
b Verificarea caliratii morrareior si beroaneror rorcrerare si a aderenrei for fa suprarata
suport se va face prin ciocnirea suprafetei. Portiunile care la aceasta verificare prezinta un punct
dogit se vor indeparta si repeta prin retorcretare.
Pentru lucrari speciale prin proiect se poate prevedea controlul calitatii torcretului prin
carote extrase din lucrare.

CAPITOLUL 19.
REPARAREA BE'TON\JLl}\ l)EGRADA'f CU
BETOANE SI MORTARE SPECIALE

Acest capitol se refcra la prescriptiile tehnice privind repararea stratului de acopcrire al


armaturilor, degradat, prin aplicare de betoane si mortare speciale.

19.1. BETOANE

Betonul special esre un micro heron slab alcalin superfhiid, Materialul de baza este
cimentul Portland, agregate, aditivi din materiale sintetice, cu continut redus de apa la preparare.
Caracteristicile fizico - mecanice pentru temperatura de 200C sunt:
- rezistenta la compresiune
min. 30 N/mm2 la 3 zile
min. 60 N/mm2 la 28 zile
min. 60 KN!mm2 la 28 zile
- modulul de elasticirare
- rezistenta la aderenta
min. 60 N/mm2 la 28 zile
Betonul degradat se decapeaza iar suprafata de beton rezultata dupa decapare este
prelucrata prin spituire, fiecare cu peria de sarma, suflarea cu aer sub presume si tratata chimic.
Armaturile aparente se freaca cu peria de sanna pana la luciu metalic.
Betonul se aplica cu misrria.
Cofrajele pentru turnarea betonului special vor fi etansate cu cordoane de etansare.

72

Srecificalil

IPhn1CP. penlru lucran

dP podun

pil5aJP. 51 v1arl11ctP.

Estc de dorit ca arnestecul pentru realizarea betonului special sa fie livrat in saci sau cutii
metalice pe care sa se inscne crar termenur de garannc
Suprafetele reparate cu beton special vor fi tratate cu o solutie la culoarea elernentului din
care tac parte.
19.2. MORTARE

l
I
I

Mortarul special pcntru rcparatii ale suprafctclor de bcton dcgradatc arc ca matcriale
principale cimentul Poetland, agregate, filer si adidivi chimici si polimerici.
Caracteristicile fizico-mecanice pentru tempel:atut"a de 200 sunt:
- rezistenta la cornpresiune
min. IO Nzmm- la 3 zile
(dupa BS 6319 pct.2 ~ tretare uscata)
- absortia de apa
max. n.0015 la 10 min.
- difuzii de cloruri (metoda Taywood)
< 2 x 10-10 cmvsec.
Betonul degradat se decaneaza iar purafa..ta de beton rezulta d.upa decaparc se
prelucreaza prin spituire, frecare cu peria de sarma suflare cu aer sub presiune si tratare chimica.
Armaturile aparente se freaca cu peria de sarma pana la luciu metalic.
MortaruI se apiica cu mistria iar suprafata mortaruiui proaspat este prelucrata cu drisca.
Amestecul pentru prepararca mortarului special se livreaza in saci sau cutii mctalicc pe
care se va inscrie clar termenul de garantie. Amestecul nu poaie ft folcsit decat pana la expirarea
termenului de garantie.
Suprafetele reparate cu mortar special vor fi tratate cu o solutie la culoarea elementului
din care face parte

CAPITOLUL 20.
REMEDIEREA PRIN CAMASUIRE
l .ucrarile pregatitoare constau din
indepartarea betonului necorespunzator, din carnasuiala existenta;
executarea perfcrarii si curatirea pri.n suflarea 0..1. aer, udarea gaurilor, umplerea lor cu
mortar, introducerea si fixarea ancore1or conform norrnativ ST 042-01 ;
curatirea zonei cu jet de aer:
umezirea betonului pana la saturare.
Punerea in Jucru se face in urmatoarele etape:

amorsarea suprafetei de contact;


montarea armaturii si cofrajului care perrnite introducerea vibratorului in interior;
betonarea:
decofrarea se va face dupa 24 de ore si imediat se va indeparta betonul in exces prin
spituire usoara,
Compozitia si prepararea betonului se stahileste conform prevederilor Codului de practica
pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprirnat indicativ NE 012-99,
pentru clasa de beton stabilita de proiectant.
Verificarea caracteristicilor betonului se va face prin determinarea rezistentei conform
ST AS 1275-88.
Darea in exploatare a elementelor de beton remediate se face conform prevederilor din NE
012-99.

73

Specificatii tehrnce oentru lucran de poduri. pasaie

s1

viaducte

CAPITOLUL21.

REFACF.RF.A LllCRARILOR CIT DF.FF.CTE


In cazul cand o partc a infrastructurii sau intreaga infrastructura nu corespunde
prevederilor proiecrului si prezenrului caier de sarcini, anrrenrenorul esre ohligar sa execute
remedierile necesare.
Dupa recunoastcrea si analiza dcfectelor, inaintea inccperii Jucrarilor de rcrnedierc,
antreprenorul propune beneficiarului programul de reparatii, spre aprobare
Reparatiile intra in sarcina antreprenorului.
Penrru rernedierea defectelor de narura sa afecreze calitarea srrucrurii, siguranta s1
durabilitatea in exploatare se va proceda astfel:
intocmirea releveului detaliat al defectelor:
cercetarea cauzelor. procedandu-se si la efectuarea de incercari. investigatii sau calcule
suplimentarc:
evaluarea consecinrelor posibile pe termen scurt sau mai lung;
intocrnirea unu dosar de reparatii insotit de toate justificarile necesare.
In funtie de constatarile si de studiile efectuate beneficiarul poate sa procedeze astfel:
sa acorde viza proiectantului de reparatii, cu eventuale observatii;
sa prevada demolarea unei parti sau a intregii lucrari:
In cazul defectelor privind geometria lucrarii, calitatea si culoarea suprafetelor, dar care nu
afecteaza si capacitatea portanta a lucrarii, remedierile se pot efectua astfel:
defectele minore pot fi corectate prin degresare, spalare, rabotare sau rostuire:
in cazul defectiunilor mai importante, antreprenorul va propune beneficiarului un
program de remediere, pe care-I va analiza si aproba ca atare sau cu completarile necesare
Pe suprafetele vazute, cu parament fin, este interzisa sclivisirea simpla.
Fisurile deschise care pot compromite durabilitatea lucrarii, cat si aspectul se colmateaza
prin injectie. Dupa injectie, fisurile sunt curatate cu aer comprimat.
ln cazul cand o parte sau intreaga 1ucrare nu corespunde prevederilor din proiect si din
caietul de sarcini, antreprenorul este obligat sa execute remedierile necesare. Dupa recunoasterea
si analiza defectelor inaintea inceperii lucrarilor spre aprobarea beneficiarului
Pentru remedierile defectelor de natura sa afecteze calitatea structurii, siguranta si
durabilitatea in exploatare se va proceda astfel:
montarea in lucrare a dispozitivelor necesare, eventual sa asigure personal de executie;
releveu detaliat al defectelor;
cercetarea cauzelor, procedandu-se si la efectuarea de incercari, investigatii sau calcule
suplimentare,
evaluarea consecintelor posibiie pe termen scurt sau mai lung;
intocrnirea unui dosar de reparatii insotit de roate jui;tificari1e necesare
In functie de constatarile si de studiile efectuate beneficiarul poate sa procedeze astfel:
sa acorde viza proiectului de reparatii, cu eventuate observatii;
sa prevada demolarea unor parti sau a intregii lucrari si refacerea lor pe cheltuiala
antreprenorului.
In cazul defectelor privind geometria Iucrarii, calitarea si culoarea suprafetelor, dar care nu
afecteaza siguranta si capacitatea portanta a lucrarii, reparatiile se pot efectua astfel:
defectele minore se pot corecta prin degresare, spalare, rabatare sau rostuire:
in cazul defectiunilor mai importante antreprenorul poate prupune beneficiarului un
program de remediere pentru a-I analiza si aproba ca atare cu completarile necesare.
La suprafeteie vazute cu parament fin este imerzisa sc\ivisirea simpla. Atunci cand totusi
se aplica, aceasta se va face decat cu aprobarea beneficiarului.

Fisurile deschise care pot compromite atat aspectul cat si durabilitatea structurii vor ti
respecrand prevederile Normati\11rui C r 4lJ-X 7, privind procedce de reparare a
elementelor din hetun si heton arrnat

tratare

I .a terminarea Iucrarilor. antreprenorul va etectua o verificare a intregii lucrari si va


asigura degajarea tuturor spatiilor ( sprijiniri, sustineri, depozite, etc.) pentru a perrnite lucrui lib er
al structurii.

CAPITOLUL 24.
SPRIJIN\R\ D\N GABIOANE

24.1 GENERALITATI
Sprijinirile din gabioane au urmatoarclc caracteristici:

'

I
1

-sunt structuri elastice, capabile sa reziste in bune conditii oricarui tip de solicitari si, in
particular, de a putea prelua si tensiuni importante;
-sunt structuri la care deformatia nu este un detect ci un factor functional, care confirma
conlucrarea tuturor elementelor constructiei fara sa se reduca rezistenta structurii;
-sunt structuri drenante, capahile sa preia si sa evacueze apele din versant;
-sunt structuri care pot fi considerate cu caracter permanent.
Lucrarea de sprijinire se mascara la m3 si cunrindc urmaroarele operatii:
-executia sapaturii;
-executia radierului din beton:
-confectionarea cosurilor (cutiilor) pentru gabioane;
-realizarea zidariei de piatra in cosurile (cutiile) confectionate

24.2 DESCRIEREA OPERA TIILOR


2. 1. Executia sapaturii
Sapatura se executa pe tronsoane altemante, la adapostul sprijinirilor cu cadre si
dulapi verticali, sau se executa taluzat.
In tirnpui executiei iucrarnor de sapaturi este necesar a se cerceta si verifica cu
atentie, prin observare directa, permanenta si martori, starea taluzurilor in zona lucrarilor in
vederea depistarii unor eventuale semne prevestitoare de pierdere a stahiliatii acestora sau a
peretilor sapaturii, caderi de blocuri, materiale, suprasarcini.
2.2.Confectionarea gabioanelor
Gabiloaneie se confectioneaza din piasa de sarma zincata Z 50x3.15xl000 sau
2000-ST AS 2543- 76, corespunzator cu latimea gabionului de 1000 sau 2000 mm si cadre din otel
beton <1>10-12 mm.
Pentru a asigura indeformabilitatea gabionului, cl se intarestc cu agrafe din otcl
bet on <!) 10 mm, dispuse in conformitate cu prevederile proiectului de executie. Piasa si cadrele se
leaga intre ele cu sarma zincata '1> l ,80 mm.
Umplerea gabioanelor se face cu piatra bruta negeliva cu dimensiuni de minim 8-12
cm, zidita, uscata, bine impanata, astfel ca la eventuale rniscari sa nu se deplaseze.
I Jmplerea gabioanelor este facuta, de regula, pe loc, prin aranjarea pietrei brute
astfel incat sa fie bine cornpletate toate spatiile, inclusiv co1turile cutiilor.
Cand gahioanele sunt ccnfectionate in afara amnlasameutuluilor definitiv,
antreprenorul trebuie, inainte de inceperea executiei lucrarilor si a lipsei unor prescriptii in caietul
de sarcini speciale, sa supuna aprobarii reprezentantului beneficiarului mijloacele de incarcare,
transport, de ridicare si asezare pe amplasament a gabioanelor gata confectionate.
2. 3 .Executarea radierului din beton

75

~~-

~~--

Soec1ficatri lehnrce oenlru luqpri de oodurr_p11_s;are s1 vc~ad_uf:te

-----

Primul rand de gabioane se aseaza pe un radier de beton simplu C6/7 5 tu mat in


doua straturi ast fel ca plasa de la fund sa fie mg1obata 'm neton
Patul de beton va avea panta pentru conducerea si evacuarea organizata a apelor

spre rigola
24.lvlontarea gabioanelor in elevatie
Gabioanele din plasa de sarma zincata din primul rand de elevatie se vor manta in

betonul proaspat al radierului


Asezarea zidariei uscate din piatra bruta din gabioanele de fundatie se face in
betonul proaspat.
Montarea celui de al doilea rand de gabioane peste rimul se face prin dispunerea
decalata a rosturilor dintre cutii si executia zidariei uscate din piatra bruta.
Asezarea gabioanelor in elevatie pana la ultimul rand se face concornirent cu
realizarea umpluturii din spatele tor, numai cu material granular
I .a araniarea pietrei in gabioane se va cauta, in masura posibilitatilor, ca paramentul

sa fie realizat din piatra cu dimensiunile mai mari si cu Ietele mai netede (plane) spre acesta.
24.3 MATERIALE UTILIZ.ATE - CONDITil DE CALITATE

J.1.Cutii pentru gabioane


Cosurile pentru gabioane se executa din plasa metalica din sarma zincata "Z" <1>3.. 15 mm
cu ochiuri patrate, conform ST AS 2543-76. Plasele, cadrele si gabioanele sc leaga intre elc cu
sarma moale zincata <l)l,& mm (Zn+ l,8), conform STAS 889-89 si proiectului de executie.
Cadrele care asigura nedeformabilitatea cosurilor sunt confectionate din otel beton <I> I 012 mm
Dimensiunile cutiilor precum si numarul for sunt stabilite prin proiect.
3.2.Piatra
La executia zidariei se va folosi piatra nrovenita din roci cu structura cmogena, compacta.
Nu se adrnite folosirea pietrei din roci sedimentare. Pentru executia zidariilor uscate se va folosi
numai piatra de cariera. Se recomanda ca piatra sa fie extrasa inaintea iemii care precede punerea
ei in lucru.
Forma pictrci brute este neregulata.apropiata de cea paralelipipedica.
Conditiile de calitate pe care trebuie sale satisfaca piatra sum urmatoarele: piatra trebuie
sa fie dura, avand marca minimum 100, negeliva, prezentand muchii vii la cioplire si dand un sunet
clar la lovire cu ciocanul; nu se admit crapaturi, zone alterate, strivite sau cuiburi de materii
mineraie rare se dezagrega usor.
Rezistenta pietrei la gelivitate trebuie sa indeplineasca conditia tehnica prevazuta de ST AS
1667-76, determinata conform metodei STAS 4660-80.
3 _J .Zidaria uscata din piatra bruta
La realizarea zidariei uscate se foloseste piatra bruta asezata manual. Pietrelc se aseaza pe
lat, in randuri cat mai orizontafe, asfel incat sa rezeme intre ele pe o suprafata cat mai mare, iar
volumul golurilor sa fie cat mai mic.
Pietrele mai rnari se impaneaza intre ele cu pietre mai rnici de forrna corespunzatoare care
se introduc in goluri.
Pietrele care se intrebuinteaza la executarea unui strat trebuie sa fie cat mai uniforme ca
rezistenta si densitate
0 atentie deosebita se va acorda asezarii pietrelor la pararnent, prin alternarea pietrelor cu
coada scurta si a celor cu coada lunga. Coada se aseaza spre interior, la parament fiind fata cea
mai
plana.
Pentru
fetele exterioare
se
folosesc
pietre
mai
mari.

76

Spei:trca!n tehnrr,e pentru iucran ce podun pasaje sr vraductP

24.4 CONTROLLJLCALITATll

LLICRARILOR

De la inceput este necesar sa se verifice trasarea de detuliu, platforrna de lucru ~;i


masurile luate pentru scurgerea apelor meteorice sau din izvoare precum si semnalizarea punctului
de Iucru.

In cazul unor lucrari in zone cu alunecari de teren, se va verifica daca evolutia in


timp a acestor fenornene de instabilitate impune modificari sau adaprari la situatia reala de pe
teren la data atacarii executiei lucrarilor de sprijinire

Verificarea terenului de fundare consta in verificarea naturii si starii de consistenta


a terenului de fundare, daca sunr sau nu infilrrarii purernice de apa, daca sum izvoare si daca
aceste ape pot si trebuie co1ectate si evacuate organizat in afara amplasamentului lucrarii.
Se vor verifica cutiile din plasa de sarma si cadre din otel beton astfel inca
dimensiunile acestora sa fie in confonnitate cu prevederile proiectului de executie.
Betonul in radier se va tuma aderent la peretii sapaturii.
Pentru asigurarea calirarii si fimctionalirarii lucrarilor de .sprijinirc cu gabioanc, pe
tot parcursul executiei se vor verifica dimensiuni1e in plan si sectiune, calitatea materialelor puse in
opera. drenul din spatele gabioanelor, colecrarea si evacuarea apelor.
Pentm tehnologii deosebite sau conditii de relief sau geotehnice grele, in proiect se
vor prevedea in plus masuri de verificare si control adecvate.
Spriiinirile din gabioane pot fi executare si pe fundarie din salrele de gahioane in
loc de fundatie din beton.Saltelele se aseaza direct pe fundul gropii de fundatie.