Sunteți pe pagina 1din 2

obiectul de studiu i problema fundamental a filosofiei.

Avind ca obiect cunoaterea formelor i proceselor gindirii; de alungul istoriei obiectul de


studiu se schimba dupa cum urmeaza: cosmologice, antropologie, religie, natura, lumea,
societatea, siinta; problema fundamentala ale filosofiei este raportul dintre existententa
subiectiva si obiectiva conform careia filozofii s-au divizat in orientarile: a) ontologic /
existential (consta in raspunsul la intrebarea: ce este primar materia sau spiritul?):
materialisti, idealisti, dualisti; b) gnoseologic (este oare posibila cunoasterea?): optimisti,
agnostici, sceptici; c) axiologic: valori materiala.
3. Domeniile principale ale refleciei filosofice. Funciile i metodele de cunoatere ale
filosofiei. Ontologia (teoria existenei): studiul fiinei in sine; Gnoseologia (teoria cunoaterii):
studiul fundamentelor cunoaterii. Logica: studiul raionrii n sine, abstracie fcnd de
materia la care se aplic i de procesele psihologice. Axiologia (teoria general a valorii):
studiul esenei valorilor, al genezei, ierarhizrii i relaiilor dintre ele. Epistemologia: studiul
naturii i condiiilor cunoaterii umane, ale raiunii i intelectului. Etica: studiul fundamentelor
i principiilor morale. Estetica: studiul principiilor i expresiilor frumosului. Antropologia se
ocup cu studiul tiinific al omului; Functii: Conceptuala (conceptie despre lume);
Metodologica (metode de cercetare stiintifica): dialectica (toate fenomenele trebuie cercetate
permanent in raport cu altele si in dinamica ascendenta), metafizica ( cercetare dincolo de
fizic, de fizicalitatea lumii nconjurtoare i, deci, dincolo de real sau de experimental),
hermeneutica (interpretarea textelor), maieutica (gasirea raspunsurilor prin intrebari
socrate), fenomenologie (descrie structura experienei, aa cum este reprezentat n
contiin, nu ca fapte ci ca esen a lucrurilor (eidos), fr s apeleze la teorii sau la
metodele altor discipline), euristica (metoda de abordare si rezolvare a problemelor bazata pe
intuitie si starea temporara a circumstanelor, n scopul de a genera noi cunotine), analitica
(analiza conceptelor i la clarificarea ideilor.), gnoseologica (analiza, sinteza, inductie,
deductie, eroare, constructiv critica).

4. Filosofia antica orientala: scolile,reprezentantii,problematica.


Gindirea orientala filosofica isi are specificul sau si ea este in primul rind conditionata de
gindireareligioasa,de influenta religiei asupra spiritului oriental si de specificul vietii sociale:
societatea orientala antica estedivizata in caste si se caracterizeaza prin autoritatea
nelimitata a imparatului. Acesti factori si-au gasit reflexienemijlocita in gindirea
filosofica.Una dintre cele mai vechi culturi este cultura indusa,ce caracter mai religios, si
esenta ei,valoarea ei estereflectata in asa-numitele vede (din sanscrita veche
=cunostiinte). Ele sunt considerate sistem de cunostiintesacre,sfinte si absolut adevarate.
Existau 4 carti ale vedelor:
Athorveda
-a descintecelor;
Iajurveda
-a rugaciunilor;
Rigvedacunoasterea cintecelor;
Samaveda

- a imnurilor. Vedele constituiau cartea de capatii a nobilimii,intelepciunea nobila necesara


de a fi cunoscuta,insa cunostiintele date de catre nobili catre sec. VI i.Hr.,atitudinealor fata
de aceste vede scade si ca rezultat apar 2 directii in interpretarea lor:
a).directia ortodoxa
(veche,traditionala). Scoli: Vedanta,Vaisesica,Nyaya,Yoga;
b).directia heterodoxa
(criticista,insuseste critic ideileexpuse in vede). Scoli: Budista- denumirea vine de la numele
fondatorului Buddha,ce inseamna iluminatul.Problematica acestei scoli consta in a
raspunde la intrebarea fundamentala a budismului ce este viata?. La baza budismului stau
4 raspunsuri/principii: 1).Viata este suferinta. 2).Daca viata este suferinta,exista si anumite
cauzecare o fac sa fie astfel. 3).Daca exista cauze,trebuie sa existe si mijloace de depasire a
suferintelor. 4).Exista maimulte cai de depasire a suferintelor precum: folosirea corecta a
cuvintelor,excluderea erorilor constiente dinvorbirea si conduita individului, dar exista o cale
suprema care presupune inabusirea absoluta a tuturor sentimentelor,pasiunilor,obtinerea
unei linisti totale a sufletului,care se numeste NIRVANA (este scopul vietii siidealul existentei
umane).Gindirea filosofica in China Antica este influentata de specifivul vietii sociale.
Problema principala dezbatutain filosofie este problema functionarii statului,a raportului
dintre cetateni si imparat,dintre diferite grupuri sociale.Scoli:

Confucionista (Confucius,551-470 i.Hr.)-sec.VI i.Hr.-statul este identificat cu familia


si,respectiv statultrebuie sa functioneze dupa aceleasi principii morale,traditii,obiceiuri,adica
pe principii nescrise,care tin deconstiinta individului,si nu pe legi juridice,considerate
expresii ale regresului social. Omul este fiinta buna de lanatura.Legista (Han Fei,289-233
i.Hr.)-opusa confucianismului-statul nu trebuie sa se bazeze pe norme morale,ci pe legicare
presupun pedepsiri dintre cele mai aspre pentru cele mai mici abateri. Altfel,statul se
destrama,pentru ca omuleste fiinta rea de la natura si bine el nu poate face nicicind;nu
poate fi nici educat,nici reeducat.Moista(conducatorul Mo-Di)-problema principala este
etica sociala. Mo-Di puune la baza conceptiei filosoficeideea despre iubirea generala. Fiecare
cetatean nu trebuie sa se conduca de profitul personal,ci sa se gindeasca si lasemenii
sai.Daoista (Lao Zi,sec.VI-V i.Hr.)-in centrul invataturii daoiste este natura,cosmosul care
pot fi intelese nu pe calerationala,ci prin patrunderea directa cu ajutorul notiunilor in natura
existentei