ANTIBIOGRAMA

PRINCIPUIUL METODEI

O cantitate de substanta antimicrobiana este depusa pe suprafata unui

mediu de cultura agarizat, preinsamantat cu bacteria testata.

Concomitent se produc doua fenomene: difuzarea substantei antimicrobiene

si cresterea bacteriei.

In zonele in care substanta antimicrobiana realizeaza concentratii mai mari

decat concentratia minima inhibitoare, bacteria nu creste.

INDICATII

Metoda este indicata pentru laboratoarele care testeaza un numar relativ mic
de tulpini bacteriene cu crestere rapida la 35 37 0C, fara diferente
semnificative, de la tulpina la tulpina, a ratei de crestere (Enterobacteriaceae,
Pseudomonas, Staphylococcus, Enterococcus).

SCOP, OPTIUNE, ORIENTARE, MONITORIZARE

Scopul terapiei antimicrobiene ramane acela de a distruge sau cel putin de a

stanjeni multiplicarea unui agent patogen intr-un organism care, la un
moment dat, nu poate realiza el insusi aceasta sau o face insuficient.

Optiunea, orientarea si controlul terapiei antimicrobiene sunt decizii bazate

pe triada formata de: subtilitatea rationamentului clinic; cunoasterea
farmacologiei substantelor antimicrobiene;rezultatul testelor de laborator;

Pentru necesitatile terapeutice curente definim o tulpina microbiana In raport

cu un medicament antimicrobian ca:- sensibila: in situatia in care
concentratia minima inhibitoare (CMI) este de minimum 2-4 ori mai mica
decat nivelul medicamentului in ser sau alte umori, in conditiile administrarii
unor doze mici sau repetate, normale. In aceste conditii, efectul terapeutic
este posibil. - rezistenta: daca CMI este mai mare decat nivelul
medicamentului in ser sau alte umori. In acest caz medicamentul este toxic
pentru pacient inainte de a fi toxic pentru germenul respectiv.- intermediara,
sau moderat sensibila: daca CMI este apropiata de nivelul medicamentului
din sange sau alte umori. in acest ultim caz, efectul terapeutic este
intermediar sau imprevizibil, cu exceptia situatiilor in care se pot administra
doze foarte mari si medicamentul se concentreaza in focarul de infectie, sau
poate fi administrat local.

Dintre multiplele metode, procedee si variante de antibiograme existente,

pentru Laboratorul Clinic se recomanda metoda difuzimetrica. Aceasta este
mai usor de executat, mai economica si asigura o reproductibilitate de
aproximativ 90% daca se respecta strict toate conditiile de lucru.

MODUL DE LUCRU

Insamantarea. Se imerseaza tamponul de vata steril in suspensia bacteriana

etalonata. Se scurge excesul de lichid prin rotirea tamponului pe peretii
eprubetei. Se descarca tamponul in striuri paralele pe toata suprafata
mediului, succesiv in trei directii, prin rotirea placii cu 600. Insamantarea se
poate realiza si prin inundare, urmata de eliminarea lichidului in exces.

Se lasa placile timp de 3 5 minute pentru absorbtia inoculului.

Placile Insamantate se lasa la uscat, prin mentinerea la temperatura camerei

5 15 minute pana la depunerea discurilor. Discurile se vor aseza in placa
numai atunci cand nu mai exista lichid pe suprafata mediului.

Se depun discurile cu substante antimicrobiene la distanta de minimum 15

mm de marginea placii si de 30 mm Intre centrele a doua discuri vecine.

Dupa repartizarea discurilor, placile se incubeaza imediat, la 370 C, timp de

16-18 ore.

CITIREA SI INTERPRETAREA REZULTATELOR

Dupa trecerea perioadei de incubatie se masoara cu rigla gradata in mm

diametrul zonelor de inhibitie completa in lumina reflectata pe fond negru
mat.

In caz de urgenta placile pot fi citite la 5-6 ore de incubare, cu conditia

verificarii diametrelor zonelor de inhibitie dupa 16-18 ore.

In cazul mediilor transparente, masurarea se face pe spatele placilor, iar in

cazul mediilor cu sange pe suprafata agarului din cauza opacitatii.

Se urmareste inhibitia completa a cresterii, facand abstractie de hemoliza pe

mediile cu sange si de coloniile fine, periferice, vizibile numai la scrutare
atenta prin transparenta.

Coloniile mari din zona de inhibitie trebuie identificate si retestate. Acestea

pot fi constituite din variante rezistente sau contaminanti (inocul mixt).

Se urmareste marginea cresterii masive facand abstractie de valul invaziv

format de Proteus si de cresterea pulverulenta (80% inhibitie) in zonele
sulfamidei si a trimethoprimului.

Se verifica daca diametrele zonelor de inhibitie a fiecarei substante

antimicrobiene se cuprind in limitele variatiei admise (conform tabelelor
universale, standardului NCCLS)