Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
_____________________________
CUPRINS
I.
Este evident c modificrile climatice din ultimii ani, caracetrizai printr-un nivel
crescut
al emisiilor de CO2, au produs mult mai multe pagube dect n perioadele caracterizate
de un
nivel mult mai redus al polurii.
Chiar daca nu demonstreaz c emisiile de CO2 sunt responsabile de nivelul ridicat al
pagubelor datorate modificrilor climatice, cele dou grafice sugereaz c este foarte
posibil s
existe o corelaie ntre nivelul ridicat al emisiilor de CO2 i modificrile climatice, cu
impact
negativ asupra mediului.
Una din cele mai eficiente soluii pentru reducerea nivelului emisiilor de CO2, l
Tipuri de energii
regenerabile
reprezint
utilizarea
energiilor regenerabile, caracterizate printr-un nivel extrem de redus
al Cele mai utilizate forme de energie regenerabil sunt prezentate n
continuare:
acestor
emisii.
Energia solara
Energia geotermala
Energia apei
Energia eoliana
industriale. SUA se numr printre primele ri care au fcut studii privind utilizarea
energiei
solare pentru nclzire, climatizare i prepararea apei calde de consum, precum i a
energiei
vntului pentru producerea de energie electric. Dup anii 70, toate rile industrializate
au
trecut la cercetri legate de utilizarea altor surse de energie n afara celor clasice.
Referitor la
ara noastr, este de artat c, dintre sursele de energie regenerabile, energia solar ar
putea fi
studiat cu scopul producerii de energie termic pentru prepararea apei calde de consum
n
perioada cald. La Cmpina, exist, de exemplu, case solare.
De aceea, este deosebit de atractiv ideea utilizrii energiei solare n scopul nclzirii
locuinelor
i solar.
se pare Dispozitive
c acesta vadefi captare
unul dintre
cele maisolare
largi domenii de aplicaie a
Energia
a energiei
II.
energiei
solare n urmtorul secol. Tehnologia echipamentului pentru instalaiile solare de nclzire
Energia solar const n radiaii calorice, luminoase, radio sau de alt natur emise
a
soare.de este deja destul de bine pus la punct ntr-o serie de ri ca Japonia, S.U.A.,
cldirilor
Este practic inepuizabil i reprezint cea mai curat form de energie de pe
Australia,
pmnt;
Israel, Rusia, Frana, Canada i Germania.
cantitile uriae disponibile stau la baza a aproape tuturor proceselor naturale de pe
planet.
Energia total capat de scoara terestr este de 720 x 106 TWh/an, disponibilitatea
acestei
energii depinznd de cilclul zi/ noapte, de latitudinea zonei unde este captat,
anotimpuri,
nebulozitate.
a) Energia solar termic presupune producerea de ap cald menajer i agent pentru
nclzire. Producerea energiei electrice prin conversia energiei solare termice prezint
randamente sub 15%. Apele de suprafa ale oceanelor n zonele tropicale, natural
nclzite de
soare reprezint un imens rezervor de energie. Proiectele de extracie a acestei energii
termice
a mrilor au la baz acionarea unor instalaii termotehnice, care genereaz lucru
mecanic ca
urmare a diferenei de temperatur dintre cele dou straturi de ap (de suprafa 25 30
C i
de adncime 5C).
b) Energia solar fotovoltaic se bazeaz pe producerea direct de electricitate prin
intermediul celulelor de siliciu. Soarele furnizeaz n medie o putere de 1kW/m2 .
Panourile
fotovoltaice permit convesia doar a 10 15% din aceast putere, producia de energie
electric
a unui panou de suprafa unitar variind cu creterea sau scderea intensitii solare:
100kW/m2 i an n Europa de Nord iar n zona mediteranean este mult mai mare.
Intensitatea energiei solare n orice punct de pe Pmnt depinde ntr-un mod
complicat,
dar previzibil, de ziua anului, de or, de latitudinea punctului. Chiar mai mult, cantitatea
de
energie solar care poate fi absorbit depinde de orientarea obiectului ce o absoarbe.
Potenialul energetic al Romniei, care rezult din cantitatea de energie solar, este
evaluat
la 1000 kW/m2 i an, distribuia geografic a cestui potenial este realizat pe 5 zone, din
care
zona zero cu potenial de peste 1250 kW/m2 i an, iar zona 4 cu potenial sub 950 kW/m2
i an.
Radiaia solar cu valori mai mari de 1200 kW/m2 i an se nregistraz pe o suprafa mai
mare
de 50% din sprafaa total a rii.
Utilizarea potenialului energetic solar se realizez prin sisteme solare termice pentru
cldur i ap cald menajer pentru locuinele individuale sau instalaii centralizate de
mic
anvergur. Pentru a fi utilizate cu eficien ridicat, aceste sisteme trebuie s funcioneze
n
regim hibrid cu alte sisteme termice convenionale sau neconvenionale. Potenialul
utilizabil
n sistemele solare ternice este apreciat la 1,434 milioane tep.
Indiferent de mrime, o bucat de celul fotovoltaic de silicon produce n jur de 0.5 0.6
volti n conformitate cu un circuit deschis, fr condiii de ncrcare. Curentul (i puterea )
de
ieire a unei celule fotovoltaice depinde de eficiena i mrimea suprafeei, i este
proporional
cu intensitatea soarelui care ajunge la suprafaa celulei. De exemplu, n condiiile n care
lumina solar este foarte puternic, o celul fotovoltaic comercial cu o suprafa de 160
cm
2.3.2.
Fabricarea
celulelor
fotovoltaice
va produce n jur de 2 wai,
la putere
maxim.
Dac
intensitatea razelor solare au fost la
40%
din putere,
acea celul
va produce
n jur de singular
0.8 wai.i policristalin al
Procesul
de fabricare
convenional
celulelor de silicon fotovoltaic ncepe foarte cu aplicarea
semiconductorului n polisilicon un material produs din quar i
folosit mult n industria electronic. Polisiliconul este pe urm
nclzit pn la temperatura de topire , i sunt adugate n
polisiliconul topic buci mici de bor pentru a creea un material
semiconductor de tip P. Pe urm blocuri de silicon sunt formate,
de
obicei folosind una din cele doua metode:
10
1) Formnd un bloc pur de silicon cristalizat din semine de cristal fcute din polisiliconul
topit;
2) Turnnd polisiliconul topit ntr-un cazan, formnd un material de silicon policristalin.
Bucti individuale de wafere sunt feliate din blocurile de silicon folosind un fierstru de
srm
i pe urm sunt supuse gravurrii suprafeei. Dup ce waferele sunt curate, ele sunt
aezate
ntr-un cuptor de difuzie de fosfor, crend un strat subire de semiconductor de tip N n
jurul
ntregii suprafee exterioare a celulei. Pe urm, un nveli antireflexiv este aplicat
deasupra
suprafeei celulei, i contactele electrice sunt imprimate deasupra suprafeei celulei
(negativ).
Un material conductor de aluminiu este aezat dedesubtul suprafeei fiecrei celule
(pozitiv),
reatribuindui proprietile de tip P a prii de jos, deplasnd stratul difuz de fosfor. Fiecare
celula este pe urm verificat electric, sortata dup curentul electric de ieire, i electric
conectate la celelalte celule pentru a creea circuite de celule pentru asamblare n module
fotovoltaice.
Factor de umplere
Coeficient de modificare a puterii cu temperatura
celulei
Randamentul celulei solare
luminoas Popt
Celulele solare deci pot ceda o putere de 160 W/ m. Incluse n module puterea pe
suprafa va fi mai sczut pentru c ntre celule i marginea modulului este o distan.
Randamentul este raportul dintre puterea debitat de panou i putere coninut n lumina
incident
total. Semiconductoare cu zona interzis stabil utilizeaz doar o parte a luminii solare.
Randamentul teoretic maxim ce poate fi atins n acest caz este de 33 %, pe cnd
randamentul
theoretic maxim la sistemele cu mai multe benzi interzise care reacioneaz la toate
lungimile de
und a luminii solare este de 85 %.
Durat
de
Material
Randament(AM1,5)
Costuri
via
Siliciu amorf
5-10 %
< 20 J ani
Siliciu policristalin
10-15 %
25-30 ani
5 EUR/W
Siliciu monocristalin
15-20 %
25-30 ani
10 EUR/W
galiu
(doua
20 %
25 %
(30%
la
>20 ani
20-100 EUR/W
AM0)
Randamentul celulelor solare comerciale este de cca 20 %, iar modulele construite cu
acestea
ating un randament de cca 17 %. Recordul pentru celulele fabricate n condiii de laborator
este de
24,7 % (University of New South Wales, Australia), din care s-au confecionat panouri cu un
randament de 22 %. Preul acestor module fabricate prin procedeul de topire zonal este de
cca
200 Euro pe celul la o suprafa a celulei de 21,6 cm2, corespunznd unui cost de 5-10
Euro/W.
Sistemele GaAs au costuri de 5 pn la 10 ori mai mari.
mbtrnirea conduce la scderea randamentului cu cca 10 % n 25 ani. Fabricanii dau
garanii pe
cel puin 80 % din puterea maxim n 20 ani.
n spaiu constanta solar este mai mare dect iluminarea global pe pmnt, totodat
celulele
solare mbtrnesc mai repede. Panourile pentru satelii ating momentan (2005) un
randament de
12
25 % la o durat de via de 15 ani.
Arseniura de galiu (trei straturi)
Panou fotovoltaic
13
14
d. Reciclare
Cu toate c durata de via a panourilor solare este de 20-40 ani, n prezent se
acumuleaz
deja deeuri de ordinul a sutelor de tone annual (2004). Pe plan mondial singura instalaie
pilot
de reciclare a celulelor solar de siliciu cristalin se afl n Freiberg-Germania. Aici la o
temperatur de 600C se ard materialele sintetice incluse n panouri, rezultnd sticl,
metal,
material de umplere i celulele solare. Aceste celule pot fi reutilizate dup prelucrare cu
pierderi minime de material.
Panouri fotovoltaice functioneaza pe lumina, asta este diferenta intre un panou
fotovoltaic
si unul solar. Chiar daca afara este inorat, el tot produce curent electric, dar nu la acelasi
randamentcaintr-ozicusoare.
Un sistem de panouri fotovoltaice pentru energie electrica, trebuie sa aiba neaparat
unul
sau mai
multi acumulatori.
Energia produsa pe timp de zi, ce nu este consumata este
2.4.2.
Utilizarea
panourilor fotovoltaice
stocata in
acesti acumulatori pentru consumul de noapte.
16
DOMENIU
Colector plan
100C
-nclzire
-preparatap
cald
-uscare
-desalinizare
Colectorcu
concentrator
cilindricoparabolic
300 - 500C
-de producere a
apei fierbini i a
aburului
600 - 900C
-procese
tehnologice de
descompunere a
unor substane
pentru producere
delucru
mecanici
energie electric
3000 - 5000C
-pentru
determinarea
performanelor
diferitelor
materialela
temperaturi
nalte
Colectorcu
concentrator
de revoluie
Sistemede
concentrare
a radiaiei cu
heliostate
ireceptor
turn
Cel mai adesea sunt insa intalnite in producerea de energie pentru locuintele individuale.
Ele se
monteaza pe acoperisurile caselor sau pe niste stand-uri separate si asigura o parte din
necesarul
habitatului. De cele mai mutle ori ele sunt parte a unui sistem complex, ce contine baterii,
o
turbina eoliana dar si un generator de urgenta (diesel, pe gaz sau pur si simplu reteaua de
electricitate). Acesta din urma este obligatoriu pentru a asigura alimentarea cu energie a
locuintei 100% din timp, sistemele alternative fiind dependente de prea multi factori
externi.
III. Proiectare sisteme solare. Aplicatii ale sistemelor solare
3.1. Dimensionarea unei instalatii fotoelectrice- factori
a. Evaluarea necesitatilor
Este important de subliniat ca primordiala este economia de energie la nivelul
Randamentul modulelor fotoelectrice este influenat direct de poziia acestora fa
consumatorilor. Aceasta implica un pret de achizitie mai mare, dar costul global va fi mai
de
mic,
radiaia solar. Este foarte important s fie bine plasate pentru a beneficia la maxim de
deoarece va rezulta necesitatea unei instalatii mai mici.
posibilitile lor.
b. Orientarea
nclinarea
modulelor
Dac esteiposibil
de ales,
este foarte simplu de determinat orientarea ideal a
modulelor
fotoelectrice: se plaseaz pe direcia Ecuatorului. Dac site-ul este n emisfera nordic,
panoul
va fi orientat ctre Sud, iar n emisfera sudic, ctre Nord.
n ceea ce privete nclinarea, aceasta se determin mai special. S considerm mai
nti o
aplicaie autonom, care consum energie cvasi-constant pe toat durata anului. Pe
durata iernii
trebuie optimizat producia, fiind perioada mai puin nsorit. Panourile trebuie s
recupereze
energia Soarelui, a crui nlime este mic. n Europa, pentru o utilizare pe toat durata
anului,
nclinarea ideal este aproximativ egal cu latitudinea amplasamentului + 10. Aceasta
nseamn c n Romnia, vom avea un amplasament numit "55 Sud" (orientare Sud,
nclinare
55). Dac aplicaia nu funcioneaz dect vara, se prefer o nclinare de 20 - 30, cu
aceeai
orientare.
n cazul n care panourile sunt instalate pe acoperiul locuinei, nu totdeauna este
posibil
orientarea ctre Sud, datorit amplasamentului casei. n acest caz, trebuie tiut c trebuie
excluse orientrile ctre Nord, Nord-Est, Nord-Vest, care sunt foarte defavorabile. Din
contr,
pentru un site a crui amplasament ideal este de exemplu "30 Sud", nu vom pierde dect
cel
mult 15% din producia anual, dac panourile sunt orientate ctre Est, Vest, Sud-Est sau
SudVest, iar nclinarea panourilor nu depete 30 fa de orizontal.
Transformarea, sau conversia energiei solare n energie termic, este realizat n
captatori
solari, avnd funcionarea bazat pe diverse principii constructive. Indiferent de tipul
captatorilor solari, pentru ca randamentul conversiei energiei solare n energie termic s
fie
ridicat, este important ca orientarea captatorilor spre Soare, s fie ct mai corect.
Poziia captatorilor solari este definit prin dou unghiuri i anume, unghiul de
nclinare
fa de orizontal, prezentat n figura 3.1. a) i notat cu , respectiv unghiul azimutului,
18
reprezentnd orientarea fa de direcia sudului, prezentat n figura 3.1. b).
19
c. Date meteorologice
O suprafa expus la Soare, primete, la un moment dat, un flux de energie din
radiaia
solar ce se exprim n W/m (putere pe unitate de suprafa). Acest flux depinde de ora
zilei,
de trecerea norilor. La finalul unei zile, acest flux a produs o anumit cantitate de energie
zilnic, ce este proporional cu integrala radiaiei solare, fiind exprimat n Wh/m pe zi,
fiind
deci produsul dintre radiaie i timp. Cum radiaia solar instantanee este variabil,
energia
zilnic se obine calculnd integrala curbei radiaiei n funcie de timp.
Datorit staiilor meteorologice, se dispune de multe date statistice. Acestea sunt
date
globale zilnice, care servesc la dimensionarea sistemelor fotoelectrice. Pentru o expunere
fr
umbre, se poate realiza o dimensionare destul de precis, utiliznd doar 12 valori ale
radiaiei
d.
Umbrirea
solare,
cte una pentru fiecare lun a anului.
Umbrirea
o caracteristic
foartese
dificil
deutiliza
determinat,
neexistnd
nici metode
Pentru o este
dimensionare
mai rapid,
poate
valoarea
cea mai mic
pe durata
simple,
de
nici
mcar grosiere
pentru
estimareade
ei.exemplu,
Umbrire este
determinat
de umbra
uneiutiliza
funcionare
a aplicaiei.
n Romnia,
pentru
o utilizare fie
anual,
se poate
cldiri
valoarea lunii decembrie, care este, n general, cea mai mic. Din contr, pentru o
(simplu
utilizarede determinat), dar i de trecerea norilor (aleatoare).
Pe plan
s-au
fcut
i se fac studii
i utiliza
cercetri
prin care
urmrete
estival,
deinternaional
exemplu ntre
mai
i septembrie,
se va
valoarea
luniisemai.
realizarea
unei armonii ntre construcie i mediul ambiant i, de asemenea, se urmrete realizarea
unor
construcii ecologice. Se pot da ca exemple n acest sens Programul casei verzi, n Marea
Britanie; Locuina n armonie cu mediul sau Ecocity, n Japonia; Planul verde, n Canada;
Ecologia i construcia, n Frana. Sectorul de construcii i n special cel de locuine
este un
mare consumator de energie, din care dou treimi sunt folosite pentru nclzire, ventilare,
climatizare i ap cald de consum i o treime este folosit pentru iluminat, rcire,
aparate
20
casnice, etc.
22
felinare solare. Daca doriti sa iluminati ceva si nu aveti energie electrica, solutia perfecta
o
reprezinta energia solara.
e. Perdele solare
Oricat de mult am iubi soarele, uneori avem nevoie de o pauza la umbra. Energia
solara
pasiva este o modalitate fantezista de a spune soare cald, umbra rece. Puneti in
functiune
acest principiu in casa dvs. controland cand si unde lasati soarele sa intre. Daca lasati
soarele sa
intre pe durata iernii, va tine de cald. Daca vara il lasati sa intre mai putin, va usura
munca
aparatului de aer conditionat, in special in zilele toride. Punerea energiei solare in
avantajul
vostru poate reduce facturile de energie electrica.
Puteti vedea din aceste lucruri faptul ca nu este neaparat nevoie sa cumparati panouri
solare
imense pentru a putea beneficia de energia soarelui. Unele tehnici, cum ar fi energia
solara
pasiva, nu necesita nici un ban. Solar inseamna mult mai mult decat plachete de siliciu
sau
f. Ceas de mn
gadget-uri de lux este orice aplicatie care pune la munca soarele. Multe din aceste
aplicatii va
Ceasurile produse de firma japonez Citizen sunt dotate cu o celul solar inclus n
pot ajuta sa economisiti bani si sa incurajati o tehnologie energetica puternica si practica.
cadran
Exist o varietate de aplicaii ce utilizeaz energia electric produs de ctre celulele
care ncarc un acumulator cu litiu avnd o independen de 150-240 zile i care dup o
solare
funcionare de 20 ani prezint o scdere de capacitate de maximum 20%.
pornind de la aparate de uz comun i ajungnd pn la tehnica spaial care este mult
g.
Aparat de taxare n parcri
mai
costisitoare.
Aparatele automate de taxare n parcri aparin sitemelor cu alimentare autonom care
pe
lng un modul cu celule solare mai este nzestrat i cu un acumlator pentru a se asigura
alimentarea continu cu energie electric
h. Automobile solare
Automobilele solare sunt construite utiliznd rezultate din tehnica spaial, tehnologia
de
fabricaie a bicicletelor, industria de automobile i tehnologia energiei reinnoibile. Cadrul
este
realizat din materiale composite uoare (fibr de carbon, fibr de sticl, Kevlar) asamblate
prin
lipire cu rini sintetice (epoxidice) i este purttorul a sute de celule solare legate ntre
ele. Un
24
26
27
nfiintarea SunE.
2009 - Centrala de 22kWp conectata la retea. Electrica, statia Floresti. Girasolar
Romania
Satu Mare este primul jude din Romnia n care funcioneaz oficial, ncepnd din 2
iunie
2010 prima fabric n care se produc panouri solare, o alternativ eco care utilizeaz ca
surs de
energie energia solar, nlocuind astfel curentul. Investiia se ridic la 10 milioane de euro
i va
crea aproximativ 50 de locuri de munc. La inaugurare au participat reprezentanii firmei,
att
de la Bucureti Andre Fraga, ct i de la Satu Mare Andrei Dng, colaboratori locali i
regionali, autoriti locale i judeene, respectiv reprezentanii mass-media local i
regional.
Cei prezeni au vizitat fabrica timp de 20 de minute, prezentndu-li-se procesul tehnologic
de
realizare a panourilor solare. Reprezentanii firmei Renovatio Solar, care face parte dintr-o
companie naional, spun c investiia de la Satu Mare se ridic la 10 milioane de euro, iar
la
ora actual sunt angajai 17 muncitori dar pn la finele anului vor fi 50. Investitorii au
ales
judeul Satu Mare pentru aceast fabric datorit proximitii fa de pieele de care sunt
Totodat prin aceste elemente produse i puse n funciune aici se protejeaz mediul
interesai ei i datorit forei de munc specializat sau dispus s se specializeze n
nconjurtor, a declarat Csehi Arpad, preedintele Consiliului Judeean Satu Mare.
domeniu.
Compania
Autoritile locale i judeene spun c noua investiie este benefic pentru creterea
productoare de panouri foto-voltaice are linie de producie destinat numai pentru
economiei,
export.
crearea de noi locuri de munc i nu n ultimul rnd este o mndrie pentru Satu Mare.
Deocamdat, n fabrica de la Veti se testeaz prima producie de panouri care vor urma
Aceast
s
investiie duce la creterea economiei judeului, crearea de noi locuri de munc i, n plus,
ajung pe piaa de desfacere din Europa. Grupul internaional de companii din care face
este
parte i
o mndrie pentru Satu Mare deoarece este prima fabric din Romnia.
fabrica de la Veti are activiti n domeniul energiei regenerabile, att eolian ct i
fotovoltaic. Compania are birouri locale n Polonia, Italia, Bulgaria, Romnia i proiecte de
dezvoltare n SUA, Bahamas i Malta.
28
Pretul panourilor solare este in general ridicat. Insa sistemele ce le utilizeaza sunt
foarte
fiabile, astfel ca investitia initiala se va amortiza in timp. Scopul acestei pagini este de a
va
ajuta in a va face o idee generala asupra investitiilor intr-un astfel de sistem. In cazul in
care
veti dori sa va montati unul, vor fi necesare calcule mai amanuntite, preturile variind in
3.5.1. Sisteme solare de incalzire preturi
functie
de necesitati.
Acestea contin in mare urmatoarele componente:
panouri solare
un rezervor pentru stocare apei calde
sisteme de racord, de prindere, tevi
optional: pompa, boiler electric, sistem de comanda, etc
Preturile incep de la 1500 - 2000 RON pentru sistemele foarte simple ce pot fi utilizate
doar
vara. Ele pot urca pana spre 3000 - 8000 de euro, pentru cele mai complexe, care pot fi
utilizate
pe tot parcursul anului. Preturile variaza insa in fuctie de componente, de numarul de
panouri si
Amortizarea investitiei
de dimensiunea rezervorului de stocare.
Panourile solare de acest tip au o perioada medie de amortizare a investitiei de 5-10
ani. Cu
toate acestea, sunt foarte multi factori care influenteaza acest fapt, asadar o apreciere
exacta nu
se poate face decat pentru o serie de parametri fixi: pozitia geografica, clima locala,
nivelul de
utilizare, capacitatea etc. Tinand cont insa de faptul ca durata de viata garantata a
3.5.2. Sisteme de producere a energiei electrice
acestor
preturi
sisteme este de 20 de ani, investitia intr-un astfel de sistem poate fi una de viitor.
De cele mai multe ori, sistemele fotovoltaice sunt integrate cu sisteme eoliene sau cu
sistemul electric general, pentru reducerea facturii la energie electrica. Functionarea unei
locuinte doar cu ajutorul energiei solare este posibila, insa in practica ea nu este tot
timpul
posibila. De aceea existenta unui sistem de back-up este necesara, fie ca e vorba de un
generator diesel sau reteaua de la Electrica.
Un sistem fotovoltaic simplu contine urmatoarele elemente:
panouri fotovoltaice
baterii pentru stocarea energiei + regulator de incarcare a bateriilor
invertor pentru trnasformarea curentului continuu din baterii in curent alternativ
Preturile pornesc de la 1000 - 2000 de euro (pentru sisteme de 150-200 W) si pot urca
foarte
mult, in functie de necesitatea energetica, de sistemele de back-up folosite, etc.
Amortizarea investitiei
In general, sistemele fotovoltaice moderne pot fi folosite pe tot parcursul anului si
chiar si
noaptea, cu un randament mai scazut insa. Durata de utilizare preconizata este de pana
la 25 de
ani, caz in care randamentul lor nu ar trebui sa scada sub 70% din cel initial.
In prezent recuperarea investitiilor facute intr-un sistem de panouri fotovoltaice se
face in
8-10 ani. Daca ne uitam la preturile resurselor energetice obisnuite, producatoare de
energie
electrica, observam ca pretul acestora tot creste, iar pretul obtinerii energiei electrice prin
energia solara, cu ajutorul panourilor fotovoltaice, devine tot mai mica.
29
30
- rezitenta la intemperii
- cheltuielile initiale de instalare;
- soarele nu ofera energie constanta in nici un
loc de pe pamant;
31
jurul axei sale, i deci a alternanei zi-noapte, lumina solar nu poate fi folosit la
generarea
electricitii
dect pentru un
timpun
limitat
n fiecare
zi.viitor._____________________________
O alt limitare a folosirii acestui tip
Energii
regenerabile.Energia
solara
beneficiu
pentru
de
energie o reprezint existena zilele noroase, cnd potenialul de captare al energiei
solare scade
sensibil datorit ecranrii Soarelui, limitnd aplicaiile acestei forme de energie
rennoibil.
Nu exist nici un dezavantaj deoarece instalaiile solare aduc beneficii din toate
punctele de
vedere.
Panourile solare produc energie electric 9h/zi (calculul se face pe minim; iarna ziua
are 9
ore) Ziua timp de 9 ore aceste panouri solare produc energie electric i n acelai timp
nmagazineaz energie n baterii pentru a fi folosit noaptea.
Instalaiile solare sunt de 2 tipuri: termice i fotovoltaice. Cele fotovoltaice produc
energie
electric gratis. Cele termice ajut la economisirea gazului n proporie de 75% pe an. O
cas
care are la dispoziie ambele instalaii solare (cu panouri fotovoltaice i termice n vid)
este
considerat "FARA FACTURI" deoarece energia acumulat ziua n baterii este trimis n
reea).
In ciuda pretului si a dependentei de factorii externi, panourile solare sunt o solutie
pentru
viitor. Acest lucru este dovedit si de cresterea de aproape 50% inregistrata in numarul de
astfel
de sisteme folosite pe glob, in fiecare an din 2002 incoace. Procentul utilizarii energiei
solare
este in continuare minuscul, estimand ca va ajunge la 0,40% in 2010. Insa pe viitor, odata
cu
dezvoltarea tehnologiei si micsorarea costurilor initiale, panourile fotovoltaice vor deveni
cu
siguranta din ce in ce mai utilizate.
In final, lucrurile sunt destul de simple. Carbunele se va termina, la fel si gazul si
petrolul.
In aceste conditii, ce va face omenirea? Nu este cazul sa luam atitudine? Ba da. Iar
instalarea
unui sistem de energie ecologic este un prim pas. Da, poate investitia initiala va fi mare,
insa nu
uita celebrul proverb: suntem prea saraci ca sa ne permitem lucruri ieftine.
La baza producerii energiei electrice sta celula fotovoltaica. Pe scurt, in contact cu
razele
soarelui, aceasta produce energie electrica. Pentru a intra in detaliu, ne-ar fi necesare insa
cunostinte de chimie destul de avansate: fotonii din razele solare bombardeaza atomii
materialelor din care este realizata celula fotovoltaica. Sub aceasta actiune, acestia tind
sa se
elibereze si astfel se formeaza energia electrica.
Majoritatea panourilor existente sunt rigide, dar in unele domenii se folosesc si
panouri
solare flexibile. In ambele cazuri, celulele fotovoltaice sunt protejate impotriva
interperiilor,
furtunilor sau razelor ultraviolete de un strat protector de sticla speciala. Astfel
producatorii pot
afirma ca panourile fotovoltaice actuale sunt destinate unei utilizari de lunga durata, ce
poate
depasi 20 de ani.
Electricitatea solar poate s-si aduc o important contributie la pstrarea rezervelor
de
energie ale pamntului si, n acelasi timp poate contribui la ncetinirea modificrilor
climatice
generale: reduce consecintele efectului de ser si ale gazelor poluante din atmosfer.
Costul
energiei produse de sistemele fotovoltaice continu s scad. Oricum, costul energiei
fotovoltaice este, n general, mai mare dect al energiei produse n mod conventional.
34 De
oglinzile sau geamurile colorate, asigur umbr si, n acelasi timp, pot genera
electricitate. n
interiorul acestor module de geam dublu, spatiul dintre celulele solare opace este
transparent.
Specialistii prevad un viitor stralucitor pentru energia solara. Considerat mult timp
neprofitabil, acest tip de energie incepe sa castige teren, datorita imbunatatirii
tehnologiilor si
costului tot mai ridicat al resurselor energetice traditionale. Chiar si fara subventii
guvernamentale, in maximum cinci ani, estimeaza specialistii McKinsey, energia solara ar
putea costa la fel ca electricitatea produsa din combustibili fosili pentru consumatorul
final din
multe zone, cum ar fi California sau Italia.
Pana in 2020, energia solara totala exploatata ar putea creste de 20-40 de ori fata de
nivelul actual. Cu toate acestea, sectorul este abia la inceput. Chiar daca luam in calcul
cele
mai optimiste previziuni pe termen lung, in 2020, doar 3-5% din electricitatea folosita la
nivel
global va proveni din energie solara.
35
BIBLIOGRAFIE
www.inmh.ro;
www.windenergy.com;
www.magnus.ro.
www.lpelectric.ro
www.wikipedia.org
www.naturenergy.ro
Kelemen G., Ursa D. Alternativa energetica. Partea I. Argumente in favoarea utilizarii
energiei solare, Rev. Tehnica instalatiilor nr. 5/2003.
Kelemen G., Ursa D. - Alternativa eneregtica. Partea II. Aplicatii ale sistemelor solare in
instalatiile pentru constructii, Rev. Tehnica instalatiilor nr. 6/2003
36