Sunteți pe pagina 1din 13

Ministerul Educaiei si al stiintei al Republicii Moldova

UNIVERSITATEA TEHNIC A MOLDOVEI


Facultatea: TEHNOLOGIE I MANAGEMENT N INDUSTRIE ALIMENTAR
Catedra: Economie i Management Industrial

LUCRAREA DE VERIFICARE NR.1


La disciplina : Economia Intrprinderii.
Varianta 10

A efectuat:
Studentul (a) grupei IMIA-111

Gheorghita Tatiana

A verificat:
Dr. Confirentiar universitar
al catedrei EMI

Gheorghita Maria

Chisinau 2014

I.

Reproducerea mijloacelor fixe in intreprindere: constructia capitala si investitiile

capitale. Sursele de finantare a lucrarilor de constructie capitala.


Mijloacele fize reprezinta mijloacele de productie care participa de nenumarate ori la
procesul de productie,isi transpun valoarea initiala asupra costului productiei fabricate
treptat, pe masura uzurii si nusi schimba forma initiala natural-materiala.
Mijloacele fixe participa nemijlocit la procesul de productie : masini si utilaje de lucru
si de putere; sau creeaza conditii pentru efectuarea lui: cladiri, depozite, treansport.
Mijloacele fize pot fi grupare dupa mai multe criterii:
1.

In functie de participarea la procesul de productie:


Productive
Neproductive.

Sursele de finantare a intreprinderii.


Politica de finantare a ntreprinderii trebuie sa selecteze sursele de finantare a
intreprinderii pentru a asigura buna sa functionare, performantele acesteia prezente si
viitoare.
Din punct de vedere al apartenentei fondurilor, sursele de finantare pot fi:
finantari din fonduri proprii (autofinantarea, cresteri de capital);
finantari prin angajamente la termen (mprumuturi obligatare, credite bancare).
Din punct de vedere al efortului depus pentru obtinerea lor, sursele de finantare pe
termen lung cuprind:
finantari interne (autofinantarea);
finantari externe (cresteri de capital si mprumuturi diverse)
Autofinantarea este cea mai raspndita forma de finantare si presupune ca
ntreprinderea sa si asigure dezvoltarea prin forte proprii, folosind drept surse o parte a
profitului obtinut n exercitiul expirat si fondul de amortizare, urmarind att acoperirea
necesarului de nlocuire a activelor imobilizate ct si cresterea activelor de exploatare.
Autofinantarea este determinata de cresterea resurselor obtinute din propria activitate
care vor ramne n mod permanent la dispozitia ntreprinderii pentru finantarea
activitatii viitoare.Autofinantarea de mentinere include sursele din care urmeaza sa se
realizeze n viitor cheltuielile pentru mentinerea potentialului productiv, respectiv
pentru rennoirea mijloacelor de productie si acoperirea riscurilor de exploatare.
Principalele surse de formare a autofinantarii de mentinere sunt amortizarile normale
(ce corespund pierderii reale din valoarea imobilizarilor) si
provizioanele.Autofinantarea neta este partea din autofinantarea bruta din care se
formeaza sursele proprii ale ntreprinderii peste necesarul cerut de refacerea

capitalurilor investite avnd ca efect o crestere a patrimoniului.Autofinantarea neta se


constituie n principal din profitul net repartizat pentru fonduri proprii, adica din
profitul care ramne dupa participarea angajatilor la profit si remunerarea asociatilor
sau actionarilor. Partea din fondul de amortizare care depaseste deprecierea reala a
imobilizarilor poate constitui de asemenea o sursa a autofinantarii nete.
Finantarile pe termen lung prin ndatorare sunt, n toate cazurile, finantari externe. Ele
pot fi realizate:
direct cnd ntreprinderea se mprumuta pe piata financiara direct de la cei care
au lichiditati de plasat (mprumutul obligatar);
indirect cnd detinatorii de lichiditati si cei cu necesitati de finantat apeleaza la
intermedierea bancilor si a altor institutii financiare specializate (credite bancare,
leasing).
Leasingul (credit-bail)
Leasingul sau credit contract de nchiriere este o modalitate de finantare prin care
ntreprinderea utilizatoare a obiectivului de investitii ce se dobndesc nu are calitatea
de proprietar ci uzufructier, un fel de chirias n acest contract. Leasingul este o forma
speciala de nchiriere a bunurilor imobiliare sau mobiliare prin care chiriasul obtine
avantaje legate de posesiunea bunului nchiriat, n timp ce finantarea achizitiei acestuia
este facuta de societatea de leasing. Leasingul este o operatiune de finantare care
permite ntreprinderii sa dispuna de un bun dupa cum crede de cuviinta, fara a fi
necesar sa-si constituie fonduri de investitii ci platind o chirie.
Exista doua categorii principale de leasing:
1. Leasing financiar (leasing de capital) locatarul (utilizatorul) foloseste bunul pe
toata durata vietii sale econom ice, iar locatorul ofera numai servicii financiaer;
2. Leasing operational locatarul poate folosi bunul numai o fractiune din viata sa
economica. La expirarea termenului contractual exista urmatoarele posibilitati:
- utilizatorul returneaza proprietarului bunul;
- bunul este cumparat la o valoare reziduala prevazuta n contract;
- se rennoieste creditul-contract de nchiriere.
anuitatea;
valoarea mprumutului;
procentul de dobnda anuala.

II. O intreprindere dispune de doua sectii de producere.In prima sectie sunt 2 linii cu
productivitate de 20t/h la care se fabrica produsul finit . In sectia a doua se efectueaza
lucrari de ambalare care au o manopera de 1.2 t/ora.Sectia a doua dispune de 50 lacuri
de munca.Regimul de lucru al intreprinderii estede 1 schimb cu pierderi din pricina
oranizator tehnice pe parcursul schimbului de 8 minute. Zile lucratoare in an 252.
Coeficientul de utilizare a capacitati de producere este de 0.87.Sa se determine
cantitatea de productie finita fabricata de intreprindere.

Rezolvare:
1.Determinam capacitatea de productie in I sectie la inceput de an.
CPin an=N*Fef /m ;
CPin an-capacitatea de productie la inceput de an.
N-numarul locurilor de munca.
Fef- fondul efectiv de timp.
m- manopera unei unitati de produs.
Fef= Fr -Pot ;
Fr fond de regim
Pot pierderi din pricini organizator-tehnice pe parcursul schimbului
Fr=Fn-Pr ;
Fn fondul nominal
Pr pierderi de regim
Fn=Fc-Pem
Fc- fondul calendaristic
Pem- pierderi ale economiei nationale(zile de odihna si sarbatori)
Fn=365-116=249 zile
Fef = 249*(3-2)(8*20/80)=249*1*7.667=1909 ore
CPin an=N*Fef/m
CPin an = 50*1909/1.2= 79541.66 t

2. Determinam CPma in I sectie.


CPma=CPin an - ni=1 CPli*m1/12+kj=1CPnj*m2/12
CPin an- capacitatea de productie la inceput de an
CPli- capacitatea lichidata de felul i pe parcursul anului
m1- numaru de linii depline ale anului in decursul carora nu vor functiona
capacitatile licidate.
CPnj- capacitatile de productie noi introduse de felul j
k- felurile de capacitati noi introduse
m2- numarul de linii depline pe parcursul carora vor lucra capacitatile noi
introduse
CPma=79541.66-1*20*1909=41361.66 t
3. Determinam cantitatea de productie finita fabricata real la intreprindere.
Q= CPma *k
k- coeficientul de utilizare a capacitatii de productie
Q=41316.66*0.87=35945.49 t
Concluzie: Dupa analizarea datelor problemei si rezolvarea ei am ajuns la
concluzia ca cantitatea de priductie finita fabricata real este de 35945.49t
fiindca stim ca coeficientul de utilizare a capacitatii de productie este de
0.87.
III. In anul raportat volumul vinzarilor a aconstituit 34 mil.lei iar valoarea
medie anuala a mijloacelor circulante este 5.3 mil.lei dintre care 40% erau
creante. Pentru anul de planificare se prevede sporirea vinzarilor cu 20% si
reducerea duratei de colectare a creantelor in mediu de 5 zile. Durata de
rotatie pentru celelalte grupe de mijloace circulante va ramine neschimbata.
De determinat necesarul de mijloace circulante pentru anul de planificare.
Rezolvare:

Anul raportat

Anul de planificare:

VV=34 mil.lei

VV=34*1.20=40.8 mil.lei

MC=5.4mil.lei

MC=?

Kd=VV/MC

Kd=40.8=>MC=VV/Kd

Kd=34/5.4=6.2

MC=40.8/6.2=6.58 mil.lei
MC=6.58-5.4=1.18 mil.lei (surplus)

VV-volumul vinzarilor
MC-mijloace circulante
Kd-coeficientul direct (indicator de utilizare)
Concluzie:Dupa rezolvarea situatiei practice date am ajuns la concluzia ca
in anul de planificare mijloacele circulante vor creste cu 1.18 mil.lei iar
valoarea lor va fi de 6.58 mil.lei

Ministerul Educaiei si al stiintei al Republicii Moldova


UNIVERSITATEA TEHNIC A MOLDOVEI
Facultatea: TEHNOLOGIE I MANAGEMENT N INDUSTRIE ALIMENTAR
Catedra: Economie i Management Industrial

LUCRAREA DE VERIFICARE NR.2


La disciplina : Economia Intrprinderii.
Varianta 10

A efectuat:
Studentul (a) grupei IMIA-111

Gheorghita Tatiana

A verificat:
Dr. Confirentiar universitar
al catedrei EMI

Gheorghita Maria

Chisinau 2014

I.

Rentabilitatea esenta economica felurile si metodologia determinarii.


Factorii ce influenteaza asupra nivlului rentabilitatii in cadrul
intreprinderii.
Ratele de rentabilitate reprezinta indicatori sintetici, prin care se apreciaza,
sub forma relativa, situatia profitabilitatii sau a capacitatii intreprinderii de a
produce profit. Rata rentabilitatii, ca indicator de performanta, poate avea mai
multe forme de exprimare, in functie de modul de raportare a unui indicator de
efecte sau rezultate obtinute (profitul, EBE sau alti indicatori partiali ai
rentabilitatii) la un indicator de flux global al activitatii (cifra de afaceri, venituri
din exploatare, valoarea adaugata) sau la mijloacele economice avansate sau
consumate pentru obtinerea rezultatului respectiv (ca indicatori de efort). Cele mai
importante rate de rentabilitate sunt: rata rentabilitatii economice, rata rentabilitatii
financiare, rata rentabilitatii resurselor consumate, rata rentabilitatii veniturilor.
Rata rentabilitatii economice masoara performantele totale ale activitatii
unei firme, independent de modul de finantare si de sistemul fiscal. Aceasta rata se
poate exprima sub mai multe forme, in functie de modul de exprimare a
indicatorului de efort. Intalnim, astfel:
rata rentabilitatii economice a activelor, cand indicatorul de efort este
reprezentat de activele totale sau cele de exploatare;
rata rentabilitatii economice a capitalului investit, cand indicatorul de
efort este reprezentat de capitalul investit.
a) Rata rentabilitatii economice a activelor se calculeaza ca raport intre
rezultatul total al exercitiului sau profitul brut total (Pb) si activul total (At), format
din activele imobilizate (Ai) si activele circulante (Ac):

Ra=Pb/At*100=Pe+Pf+Pex/At+Ac*100
Nivelul sau prezinta interes, in primul rand, pentru managerii intreprinderii,
care apreciaza, astfel, eficienta cu care sunt utilizate activele disponibile.
b) Rata rentabilitatii economice a capitalului investit se determina ca raport
intre rezultatul total al exercitiului sau rezultatul din exploatare si capitalul investit:

Re=Pb;Pe/Kinv*100
De nivelul acestei rate sunt interesati, in primul rand, investitorii actuali si
cei potentiali (actionarii si bancile), care o compara cu rentabilitatea altor forme de
plasament (dobanzile la depozitele bancare, castigul din plasarea capitalului la alte
intreprinderi etc.), dar si managerii, pentru care un nivel ridicat al acestei rate
semnifica o gestiune eficienta a capitalurilor investite. In acest sens, ei compara

rata rentabilitatii economice cu rata medie a costului capitalului (Rci), putandu-se


intalni urmatoarele situatii:
- cand Re > Rci, inseamna ca activitatea desfasurata degaja o rentabilitate
economica superioara costului capitalului, inregistrandu-se o valoare adaugata
economica pozitiva, care va spori valoarea de piata a intreprinderii;
- cand Re < Rci, inseamna ca rentabilitatea obtinuta nu poate acoperii
solicitarile furnizorilor de capital, inregistrandu-se o valoare adaugata economica
negativa si o reducere a capitalurilor proprii.
Rata rentabilitatii financiare (Rf) exprima eficienta utilizarii capitalului
propriu al firmei. Din acest considerent, rata rentabilitatii financiare prezinta o
importanta deosebita, in primul rand, pentru actionari, care apreciaza, in functie de
nivelul acesteia, daca investitia lor este justificata si daca vor continua sa sprijine
dezvoltarea firmei prin aportul unor noi capitaluri sau prin renuntarea, pentru o
perioada limitata, la o parte din dividendele cuvenite.
Rata rentabilitatii financiare este influentata, in mod esential, de existenta a
doi factori:
folosirea in cadrul structurii de capital a intreprinderii a capitalului
imprumutat;
deductibilitatea cheltuielilor cu dobanzile, prin posibilitatea
introducerii acestora pe cheltuielile intreprinderii (drept cheltuieli
financiare) si existenta efectului de "scut de impozit".
In plus, este necesar ca rata rentabilitatii economice sa fie superioara costului
capitalului imprumutat, in caz contrar, folosirea capitalurilor imprumutate
devenind ineficienta.Rata rentabilitatii financiare se poate calcula prin raportarea
profitului net (Pn) la marimea capitalului propriu, astfel:

Rf=Pn/Kpr*100
Din relatia de calcul al acestei rate, rezulta ca, pentru cresterea nivelului sau,
este necesar ca profitul net sa creasca intr-un ritm superior cresterii capitalului
propriu.
Rata rentabilitatii resurselor consumate (Rc) se exprima ca raport intre un
anumit rezultat economic si cheltuielile efectuate pentru obtinerea acestuia.
Prezinta interes pentru managerii intreprinderii, care trebuie sa asigure o utilizare
eficienta a resurselor disponibile. Putem calcula, astfel, urmatoarele rate:
a) Rata rentabilitatii cheltuielilor de exploatare (Rce):

Rce=Pe/Ce*100
in care:

Ce - cheltuielile de exploatare;

b) Rata rentabilitatii cheltuielilor aferente cifrei de afaceri (Rc), calculata ca


raport intre profitul aferent cifrei de afaceri a intreprinderii (Pr) si costul productiei
vandute:

Rc=Pr/C*100
Modificarea ratei rentabilitatii resurselor consumate se explica, in mod
direct, prin modificarea structurii productiei vandute (s), a costurilor pe produse (c)
si a preturilor de vanzare fara TVA pe categorii de produse (p). Nivelul acestei rate
depinde de activitatea desfasurata de intreprindere, fiind mai ridicat in firmele cu
rotatie lenta a activelor si mai scazut in firmele cu rotatie rapida.
Rata rentabilitatii veniturilor (Rv) exprima profitul total ce revine la 100 lei
venituri. Nivelul sau se determina cu relatia:

Rv=Pt/Vt*100
Prin acest model, urmarim corelatia dintre dinamica profitului si dinamica
veniturilor.
O varianta a ratei rentabilitatii veniturilor, circumscrisa activitatii de
exploatare, este rata rentabilitatii comerciale (Rcom). Aceasta rata exprima
eficienta activitatii de comercializare a intreprinderii, ca rezultat al eforturilor de
promovare a produselor si al politicii de preturi adoptate de intreprindere. Daca ne
vom referi strict la activitatea de productie si comercializare, adica la profitul
aferent cifrei de afaceri, deoarece rezultatul de exploatare poate contine influenta
altor elemente, care nu au legatura directa cu cifra de afaceri, rata rentabilitatii
comerciale sau a vanzarilor poate fi exprimata astfel:

Rcom=Pr/CA*100
Aceste modele cuprind aceiasi factori de influenta ca si rata rentabilitatii
resurselor consumate, situati in aceeasi ordine de conditionare: structura productiei,
costul de productie si pretul de vanzare. Nivelul acestei rate depinde de activitatea
desfasurata de intreprindere, fiind mai ridicat in firmele cu rotatie lenta a activelor
si mai scazut in firmele cu rotatie rapida.

II. In perioada raportata intreprinderea a atins un volum de productie de 21


mil.lei. Pentru perioada de planificare se prevede o sporire a
volumului de productie cu 7%. Numarul personalului mediu scriptic in
perioada raportata a constituit 2300 persoane,iar in perioada de
planificare se prevede o reducere cu 50 persoane. De determinat
modificarea productivitatii muncii in perioada planificata in
comparatie cu cea raportata.
Rezolvare:
qpp = qpp-qpr/qpr*100%
Anul raportat:

Anul planificat:

VV-21 mil.lei

VV-107/100=1.07*21=22.47mil.lei

Nms-2300 pers.

Nms=2300-50=2250 pers.

q= 21000mii lei/2300 pers=

q=22470/2250=9.98mii lei/pers.

=9.13mii lei/pers.
qpp=9.98-9.13/9.13*100=9.3%
qpp=productivitatea muncii in perioada planificata
qpr=productivitatea muncii in perioada raportata
VV-volumul vinzarilor
Nms=numarul mediu scriptic al angajatilor.
q=productivitatea muncii
Concluzie: Dupa rezolvarea situatiei practice date am ajuns la
concluzia ca productivitatea muncii sa modificat pozitiv cu 0.85 mii
lei/pers in anul planificat fata de anul cureant tinind cond de reducerea
numarului de angajati cu 50 persoane.

III. Intreprinderea produce trei feluri de produse: A,B,C


Indicatori

Produsul A

Produsul B

Produsul C

Volumul anual de productie, mii t

12

15

13

Norma de consum a materiei

1100

1200

890

20

22

15

prime,lei/t

Norma de rezerva, zile

In perioada de planificare se prevede reducerea normei de consum


pentru produsul A cu 10%, pentru produsul B cu 12% si pentru
produsul C cu 8%.De asemenea se prevede sporirea volumului de
productie cu 3,6 mii tone pentru produsul A, cu 4,6 mii tone pentru
produsul B si cu 3,1mii tone pentru produsul C. De determinat
modificarea normativului de mijloace circulante in perioada de
planificare fata de perioada raportata.
Rezolvare:
I.

Calculam Volumul de productie pentru anul planificat fata de


anul raportat.

In anul raportat

In anul planificat

VPA=12 mii t

VPA=12+3,6=15,6mii t

VPB=15 mii t

VPB=15+4,6=19,6 mii t

VPC=13 mii t

VPC =13+3,1=16,1 mii t

II. Calculam Norma de consum in anul planificat fata de anul


raportat.
In anul raportat:

In anul planificat:

NCA=1100lei/t

1100100%
X------10% X=110lei

NCB=1200lei/t

1200-----100%
X------12% X=144lei

NCC=890lei/t

890-------100%
X----------8%X=71,2lei
NCA=1100-110=990 lei/t
NCB=1200-144=1056 lei/t
NCC=890-71,2=818.8 lei/t

III. Calculam modificarea Mijloacelor circulante in anul planificat


fata de anul raportat.
In anul raportat:

In anul planificat:

MCA=12*1100*20=264000 lei

MCA=15,6*990*20=308880 lei

MCB=15*1200*22=396000 lei

MCB=19,6*1056*22=455347,2 lei

MCC=13*890*15=173550 lei

MCC=16,1*819,8*15=197981,7lei

Concluzie: Dupa rezolvarea situatie practice date am ajuns la


concluzia ca daca in anul planifitat vom majora volumul de productie
si vom reduce norma de consum a materiei prime fata de anul raportat
atunci mijloacele circulante vor creste.