1.

Fazele la punerea in fabricatie a uni produs sunt:-Proiectarea produsului

-proiectarea tehnologiei de executie

-proiectarea sculelor, dispozitivelor, verificatoarelor

-realizarea, experimentarea, omologarea prototipului;

2. Prin proiectul tehnic de executie si prin proiectul tehnologic de fabricatie. Numai dupa ce proiectul
si tehnologia au fost verificate reusind sa obtinem parameri prevazuti se poate spune ca pregatirea
tehnologica este terminata si este posibila lansarea fabricatiei.
3.-Productia de unicat
-productia de serie presupune executia unor loturi de produse. Operatiilr=e fiind repetate periodic se
pot folosi masini specializate si scule adecvate(SDV) care determina cresterea productivitatii si
reducerea costurilor. Este cel mai raspandit tip de productie in in industrie.
-Productia de masa presupune executia unor cantitati mari de produse in mod continuu, pe o
perioada lunga de timp. In acest caz productivitatea este foarte mare si costurile de productie sunt
minime.
4.Procesult tehnologic reprezinta cea mai importanta parte a procesuli de prodctie si cuprinde
totalitatea transformarilor de natura fizico-chimica in scopul mosificarlor proprietazilor, a
dimensiunilor si a formei materiei prime, a materialelor in vederea obtinerii produsului finit.
Operatia tehnologica reprezinta acea parte a procesului tehnologic care se executa neintrerupr la un
singur loc de munca, asupra unui obiect sau a mai multor obiecte, de catre un operator uman sau
automat, sau de catre o echipa de lucru.
Faza este acea parte a operatiei tehnologice ce se caracterizeaza prin utilizarea acelorasi unelte de
munca si a aceluiasi regim tehnologic, obiectul muncii suferind o singura transformate tehnologica,
ramanand neschimbate asezarea si pozitia obiectului muncii, suprafata prelucrata, unealta folosita.
Trecera reprezinta acea parte a procesului tehnologic care se repeta identic si se executa la o singura
deplasare a sculei pe suprafata de prelucrat.
5. Tehnologicitatea este princpiul de baza caruia se alege o astfel de forma piesei si astfel de
materiale incat procesul tehnologic sa fie cat mai simplu
Interschimbabilitatea este pricipiul conform caruia o piesa sa permita oricand inlocuirea cu alta de
acelasi fel, astfel incat performantele echipamentului sa nu se schimbe
Optimul tehnico-economic este un principiu potrivit caruia un proces tehnologic trebie sa conduca la
obrinerea caracteristicilor tehnice impuse produselor cu cheltuieli minime.
6. SR- Standard Roman
STAS- Standard De Stat
9.Fluxul tehnologic este drumul, traseul pe care trebuie sa-l urmeze fiecare piesa sau subansamblu
de la intrare, ca material sau semi fabricat, pana la iesire, ca piesa finita.

10. Flux tehnologic in banda reprezinta aansamblul de masini in lucru, instalatii si mijloace de
transport dintr-o sectie de fabricatie dispuse in ordinea de succesiune a operatiilor procesului
tehnologic.
11.CTC se caompune din totalitatea verificarilor efectruate asupra pieselor, subansamblurilor si
produselor finite prin care se stabileste cooncordanta parametrilor obtinuti in procesul de fabricatie
cu caracteristicile tehnice impuse prin proiect.
12. Varianta optima- un tehnolog are mai multe varinate in alegerea procesului tehnologic, dintre
acestea se alege cel mai economic, care are minim de cheltuieli si care asigura o durata mare de viata
a produselor, cu retributia fortei de munca.
13.Norma tehnica de timp reprezinta durata de timp necesara pentru executarea unui produs,
aceasta fiind alcatuita din:
Timpul de pregatire-incheierereprezentand timpul in care executantul studiaza documentatia de
exectie, montarea SDV, reglarea masinii, montarea sculelor.
Timpul operativ timpul in care operatorul executa piesa, modifica calitativ sau cantitativ obiectul
muncii.
Timpul de deservice a locului de munca este timpul in care operatorul curata masina si asigura
mentinerea in stare de functionare a ustensilelor.
Timpul de intreruperi regulamentare respectiv timpul in care procesul de productie este intrerupt din
considerente tehnologice.
15. Dimensiunea nominala este determinata de proiectant prin calcule sau aleasa din considerente
constructive. Este o valoare de baza in caracterizarea unei anumite dimensiuni si este o valoare
independenta de abaterile premise si de conditiile tehnice.
Dimensiunea efectiva este dimensiunea realizata prin executie valoara ei obtinunandu-se prin
masurare.
Abaterea este diferenta dintre o dimensiune efectiva si dimensiunea nominala corespunzatoare.
A = E N
Abaterea superioara AS este diferenta dintre dimesiunea maxima dimesiunea nominala.
As = dmax N.
Ai = dmin N.
Toleranta este valoarea dinainte stabilita a intervalului de variatie a dimensunilor limita. T = dmaxdmin. T = Dmax Dmin.
Jocul este diferenta dintre diametrul efectiv al alezajului si diamentrul efectiv al arborelui, cand
primul este mai mare decat al doilea.

Strangerea este diferenta dintre diamentrul efectiv a arborelui si dimanetrul efectiv al alezajului cand
primul este mai mare decat al doilea.
Ajustajul reprezinta ansamblul arbore alezaj din punct de vedere al raportului in care se gasesc cele
doua piese montate una in cealalta privitor la valoarea jocului sau a strungerii cand piesele sunt
asamblate.

16.Jocul este diferenta dintre diametrul efectiv al alezajului si diametrul efectiv al arborelui cand
primul este mai mare decat al doilea. Jocul maxim: Jmax=Dmax-dmin. Jocul minim: Jmin=dmin-Dmax
Strangerea este diferenta dintre diametrul efectiv al arborelui si diametrul efectic al alezajului cand
primul este mai mare decat al doilea. Strangerea maxima este valoarea absoluta a diferentei dintre
diametrul minim al alezajului si diametrul maxim al arborelui. Strangerea minima este valoarea
absoluta a diferentei dintre diametrul maxim al alezajului si diametrul minim al arborelui.
17. Rugozitatea este una dintre abaterile gometrice care caracterizeaza starea reala a unei suprafete
si reprezinta ansamblul neregularitatilor acelei suprafete.aceste abateri geometrice sunt striatiuni,
rizuri, smulgeri de material, urme de scula, goluri.
18.Prelucrarea prin aschiere presupune indepartarea de pe suprafata semifabricatului a adaosului de
material sub forma de aschii.
Strunjirea este operatia de prelucrare prin aschiere a suprafetei exterioare sau interioare a pieselor
ce reprezinta in general corpuri de rotatie, cu ajutorul cutitelor, pe masini unelte din categoria
strungurilor. Piesa de prelucrat executa miscarea principala, cutitul executa miscarea de avans. Prin
strunjire putem efectua degrosare, finisare, filetare, gaurire. Forma cutitelor de strung corespunde
operatiei care trebuie sa o realizeze. Pentru prelucrare, piesa de prelucrat se fixeaza in universal cu 34 bacuri de prins in papusa mobila. Intre varfuri de antrenare. Parametrii principali ai strungului sunt
diametrul maxm de prelucrare, lungimea maxima de prelucrare, viteza maxima de prelucrare.
Frezarea este procedeul de prelucrare prin aschiere a suprafetelor plane, cilindrice sau profilate, cu
ajutorul unor scule cu mai multe saisuri numite freze, pe masini unelte denumite masini de frezat.
Miscarea principala este executata de scula (rotatia frezei iar miscarea de avans este executata de
piesa.Sunt freze cu coada, cu alezaj, cilindrice, unghiulare, conice.Dupa forma dintilor avem freze cu
dinti triunghiulari, trapezoidali, rotunzi, freze dese.Rabotarea este procedeul de prelucrare prin
aschiere a suprafetelor plane pe masini unelte denumite masini de rabotat, in general prin rabotare
se prelucreaza suprafete plane precum si diferite forme de canale.
Mortezarea este procedeul de prelucrare prin aschiere, la care miscarea prencipala de aschiere se
executa pe verticala de scule aschietoare(cutite de mortezat), iar miscarea de avans efectuata de
semifabricat este o miscare rectilinie dau de rotatie intermitent.
Rectificarea este procedeul tehnologic de prelucrare prin aschiere a pieselor metalice in vederea
obtinerii unei precizii dimensionale superioare si a unui grad ridicat de netezire a suprafetelor.
Miscarea principala este executata de pieatra abraziva aceasta fiind de diferite duritati si granulatii
ele alegandu-se in functie de materialul prelucrat si de rugozitate.

19.-Simplitatea in procesul de lucru

-durata redusa de prelucrare
-calitatea superioara a suprafetelor prelucrate
-productivitate mare rezultand costul scazut
-pierderi reduse de material prin deseuri
-interschimbabilitatea pieselor obtinute
-durata mare de functionare a sculelor
Posibilitatea automatizarii proceselor de productie
20. Forfecarea este operatia de taiere la care suprafata de rupere se realizeaza cu ajutorul a doua
taisuri asociate. Utilajul folosit pentru aceasta operatie este foarfecele cu cutite paralele sau inclinate
si foarfece cu discuri.
21.Stantarea este operatia tehnologica de prelucrate mecanica la rece, prin care semifabricatul este
taiat in doua sau mai multe parti distincte cu ajutorul unei scule denumite stanta. Stanta are doua
parti componente principale placa taietoare si poansonul. Placa taietoare este fixa si se aseaza pe
masa piesei, iar poansonul este mobil si este prins in culisor, forta taietoare fiind dezvoltata de
masina unealta numita presa.
22. Ambutisarea este procedeul de deformare plastica la rece, prin care semifabricatele plane se
transforma in piese cave printr-una dau mai multe operatii succesive de presare.
23. Indoirea este procedeul de deformare plastica la rece a semifabricatelor plane, prin curbare a
unei parti a semifabricatului in jurul unei anumite axe, denumita axa de indoire. In timpl indoirii
straturile din interiorul materialului indoit sunt comprimate, iar cele sin exterior sunt intinse.
24. Trefilarea este procedeul de prelucrare prin deformare plastica la rece ce consta in trecerea
fortata a semifabricatului sub actiunea unei forte de tractiune printr-o scula denumita filiera, al carui
alezaj are sectiunea transversala mai mica decat cea a semifabricatului initial. La tragere, suprafata
sectiunii initiale a semifabricatului prelucrat se micsoreaza, iar lungimea lui creste, deoarece volumul
ramane constant.
25. Ecruisarea materialului
Prelucrarea prin deformare plastica este insotita, e o serie de fenomene care afecteaza materialul
supus prelucrarii, modificandu-i in mod substantial comportarea in timpul solicitarilor sau
prelucrarilor. In timpul prelucratii la rece, se constata o modificare a proprietatilor mecanice ale
materialului in sensul cresterii rezistentei la rupere, a duritatii si al scaderii proprietatilor plastice .De
asemenea apar si modificari in structura, modificari ale unor proprietati fizice si chimice.
26. Laminarea este procedeul de prelucrare la cald( sau la rece) a semifabricatelor cu ajutorul unor
utilaje numite laminoare. Principal prelucreare prin laminare consta in presarea semifabricatului la
trecerea printre 2 cilindri de laminare care se rotesc in sens invers. In procesul laminarii materialul

este prins si antrenat intre cilindri laminoruluidatorita fortelor de frecare care iau nastere intre
suprafata metalului si suprafata cilindrului. In zona de material cuprinsa intre cei doi cilindrii are loc o
reducere a sectiunii materialului initial si cresterea lungimii si latimii acestuia.
27. Extruderea este operatia de deformare plastica la cald prin care materialul este obligat sub
actiunea presiunii sa curga printr-o matrita, astfel incat aria sectiuni lui transversala sa fie micsorata.
Se deosebeste de matritare pprin conditiile de lucru specifice: viteza mare de deformare(peste
10m/s) si presiune specifica mare(200 4000 daN/mm2)
Extrudarea este caracterizata prin:-Precizie dimensionala sporita a pieselor obtinute. Calitate
superioara a suprafetelor. Productivitate ridicata. Prin acest procedeu de obtin tevi,bar,profile
28.La turnarea in cochila forma este metalica si se numeste cochila. Aceasta se confectioneaza din
fonta sau otel. Umplerea cochilei se face sub actiunea greutatii proprii a metalului. Metoda se
foloseste de regula la aliaje neferoase, dar se pot turna si fonte sau oteluri. Configuratiile pieselor ce
pot fi turnate prin acest procedeu se recomanda a fi simple, fara proeminente, cu pereti relativi grosi,
de grosime uniforma. Pentru a micsora socul termic la care sunt supuse cochilele la diecare turnare,
acestea se preincalzesc.
29. Electroziunea este un procedeou de prelucrare in care materialul trebuie prelevat de pe obiectul
de prelucrat este indepartata prin actiunea repetata a descarcarilor electrice.
31. Descarcarile electrice apar intre electrodul filiform si piesa de prelucrare. Pentru a nu se produce
eroziunea firului acesta este antrenat pe verticala de un sistem de siguranta. Pentru a asigura
realizarea conturului dorit piesa va fi dirijata dupa axele x,y.Electrodul filiform este de obicei din
cupru cu grosimea de la 0.02 pana la 0.3 mm. Deoarece in interstitiu de lucru taietura este foarte fina
este absolute necesar a se evacua materialul prelevat ca urmare lichidul dielectric este introdus in
interstitiu de lucru cu ajutorul unor ajustaje sub forma unui jet de presiune.Din punct de vedere
constructiv un echipament de prelucrare prin electroeroziune cu electrod filiform are aceleasi
componente ca si masina de prelucrare prin electroeroziune cu electrod maxim.
32. Dezvoltarea larga a tehnologiei de prelucrare prin electroziune, realizarea de echipamente din ce
in ce mai performante a determinat aplicarea acestei tehnologii in multe domenii. Prin electroziune
pot fi realizate f multe din prelucrarile ce se pot executa prin procedeele urmatoare: debitare,
gaurire, filetarea, rectificarea. Principalele aplicatii in care prelucrarea prin electroeroziune este
recomandata sunt: fabricarea sculelor, matritelor, stantelor; realizarea de alezaje de forma si profile
diferite; realizarea de suprafete de forme complicate;
33. Principiul prelucrarii electrochimice se bazeaza pe fenomenul de electroliza pus in evidenta de
Faraday ce apare la trecerea curentului electric printr-o solutie apoasa de saruri intre 2 electrozi.
Anodul si catodul conectati la o sursa de tensiune electrica. Prin trecerea c. el. are loc fenomenul de
eroziune electrochimica asupra anodului si depunerea de metal la catod. Deci prelucrare el ch se
bazeaza pe fen de dizolvare anodica adica indepartarea de metal prin actiunea c. el, piesa de
prelucrat constituind anodul. Eroziunea el ch se fol pt prelucarea el ch, iar electro-depunerea se
foiloseste pt acoperiri galvanice.