Sunteți pe pagina 1din 39

Recomandari generale

privind vaccinarile
Sef de lucrari Dr Daniela Pitigoi
Asist. Univ. Dr. Dorina Craciun

TEME

Definitii
Indicatiile vaccinarii
Vaccinare de rutina. Calendarul de vaccinari
Vaccinare selectiva
Vaccinare optionala

Tipuri de vaccinuri:
Vaccinuri virale
Vaccinuri bacteriene

Beneficii si riscuri
Administrare:
Mod, cale si loc de administrare
Intervalele dintre doze

Reactii adverse postvaccinale


Contraindicatii si precautii
Inregistrare si raportare (vaccinari, reactii adverse)

Vaccin
produs biologic care
conine suspensii
(antigene) de virusuri sau
bacterii vii atenuate,
inactivate (omorte) sau
fraciuni din acestea i
care se administreaz cu
scopul de a induce un
rspuns imun protector
specific.
Denumirea de vaccin
aminteste originea primului
profilactic (E. Jenner,
1798) utilizat in prevenia
variolei.

Definitii
Vaccinarea se defineste ca fiind manevra prin care se
administreaz un vaccin

Imunizarea este procesul prin care se induce imunitate


activa (adica rezisten fa de un agent infecios) prin
administrarea unor vaccinuri (antigene).

Vaccinuri - Importanta
Vaccinurile reprezint unele dintre cele
mai valoroase instrumente pe care le
avem la dispoziie pentru a asigura
protecia mpotriva bolilor infecioase
Orice vaccin trebuie s fie:
eficace, adic s induc un rspuns imun
protector, a crui memorie s se pstreze n
timp i
sigur, adic lipsit de efecte secundare (reactii
adverse) majore

Beneficiile vaccinrii
Beneficii la nivel de individ
protecie fa de infecie
protecie fa de boala manifest clinic
prevenirea complicaiilor
prevenirea decesului
Beneficii la nivel de societate
asigurarea imunitii de grup
prevenirea epidemiilor
scderea costurilor de ngrijire

Indicatiile vaccinarii
- Vaccinare de rutina
- vaccinurile din programele nationale de
vaccinari

- Vaccinare selectiva
- in anumite situatii epidemiologice
- la anumite categorii / grupuri populationale
cu risc crescut de imbolnavire

- Vaccinare optionala
- la indicatie / cerere, contracost

Indicatiile vaccinarii in Romania


Vaccinare de rutina
Prin PNI sunt vaccinati copiii fata de urmatoarele boli
infectioase, considerate prioritati pentru sanatatea
publica din Romania:
-

poliomielita
difterie
tetanos
tuse convulsiva
rujeola
rubeola
oreion
hepatita B
Haemophillus influenzae tip b
Infectii pneumococice
Tuberculoza

Vaccinare de rutina
Calendarul de vaccinari

Fiecare ar i alctuiete un calendar al vaccinrilor care este un program


oficial recomandat pentru administrarea vaccinurilor tuturor persoanelor
eligibile, n funcie de vrst.

Calendarul de vaccinri se stabileste in functie de:


situatia epidemiologica a bolii prevenibile prin vaccinare
factorii care influeneaz rspunsul imun postvaccinal
disponibilitatea si eficacitatea vaccinului

Calendarul de vaccinri se revizuieste periodic in functie de :


evolutia epidemiologica a bolii
experienta acumulata in domeniu,
elaborarea unor vaccinuri noi
bugetul disponibil

Vaccinare selectiva
Recomandata unor anumite persoane / grupuri populationale sau
in anumite situatii epidemiologice cu risc crescut de imbolnavire
sau complicatii
persoanele considerate la risc crescut de imbolnavire sau
complicatii:
- Ex. Vaccin rubeolic - adolescente
- Vaccin gripal persoane cu boli cronice etc

persoanele din colectivitati si/sau in situatii speciale

Ex. Vaccin hepatita A - inundatii, deficiente in aprovizionarea cu apa


potabila etc

persoane care calatoresc in zone cu risc


Ex. Vaccin impotriva febrei galbene

persoane expuse ocupational:


Ex. Vaccin Hepatita B personal medico-sanitar

Vaccin rabic - veterinari, persoane care lucreaza cu virusul rabic in


laborator etc
Vaccin meningococic personal medico sanitar (laboratoare,
spitale de boli infectioase)

Vaccinare optionala
Sunt vaccinri pentru profilaxia bolilor pentru
care exist vaccin specific, dar care nu este
inclus n programele de imunizare.
Se efectueaz n completarea vaccinrilor
obligatorii, costul fiind suportat de cel vaccinat.
Exist variaii de la o ar la alta: unele vaccinri,
care sunt recomandate n unele ri, pot fi
opionale n alte ri.
Ex. Vaccinul rotavirus
Vaccinul varicelos

Vaccinurile utilizate n programele


de vaccinri trebuie
S ndeplineasc criteriile de calitate
S fie sigure i s aib un impact semnificativ asupra
bolii n populaiile int;
S se adapteze cu uurin la calendarele i intervalele
de timp din Programele Naionale de Imunizri;
S nu interfere semnificativ cu rspunsul imun fa de
alte vaccinuri administrate simultan;
S fie condiionate astfel nct s ndeplineasc
cerinele tehnice legate de refrigerare/stocare;
S aibe un pre accesibil

Compozitia vaccinurilor

Antigenul vaccinal (vezi tipuri de vaccinuri)


Adjuvani - sunt substane ncorporate n vaccin pentru a crete capacitatea
imunogen a antigenului vaccinal.
Cei mai folosii sunt compuii de aluminiu, care formeaz la locul de administrare
precipitate cu proteinele antigenice, asigurnd o eliberare lent a antigenului.
Prezervani - reduc riscul de contaminare, n special cnd vaccinul este condiionat
n flacoane multidoz.
Antibiotice - utilizate n procesul de producie al unor vaccinuri virale pentru a
mpiedica multiplicarea bacterian. Sunt recomandate antibiotice de tip kanamicin i
neomicin (de ex. neomicina pentru vaccinul rujeolic). Nu se utilizeaza penicilina i
alte beta lactamine.
Stabilizatori - mresc rezistena antigenului la temperaturi crescute (
Indicatori de culoare (de exemplu fenol, la vaccinul polio oral)
Diferite substane rezultate din procesul de producie
substane din mediul de cretere - drojdie de bere (ex. vaccin hep B), proteine de
ou - pentru vaccinurile preparate pe ou embrionate (ex. Vaccin gripal, vaccin
amaril), tiomersal (ex. vaccinurile hepatita B, gripale)

Coninutul unui vaccin poate diferi de la un productor la altul, de aceea este foarte
important a se citi prospectul care nsoete vaccinul i n care sunt precizate de
asemenea, i reaciile care pot apare dup administrarea vaccinului respectiv

Compozitia vaccinurilor
In ultimii ani au existat diferite opinii cu privire la toxicitatea si
actiunea tiomersalului (un compus pe baza de mercur folosit ca
prezervant in anumite vaccinuri) care ar putea fi implicat in aparitia
unor tulburari neurologice, tulburari de comportament si de crestere.
Pe baza studiillor efectuate in mai multe tari (SUA, Anglia), expertii
au aratat ca vaccinurile care contin tiomersal sunt sigure.
Tiomersalul este un compus pe baza de etilmercur, care este diferit
de metilmercur din punct de vedere farmacocinetic si anume:
Prezenta etilmercurului in sange este mai scurta (mai putin de o
saptamana) fata de metilmercur (o luna si jumatate)
Etilmercurul se elimina prin intestin in timp ce metilmercurul se
acumuleaza in organe.

Tipuri de vaccinuri
Vaccinuri virale
Corpusculare
cu virusuri vii atenuate (vaccin polio oral, rotaviral, rujeolic, rubeolic,
urlian, varicelos, amaril)
cu virusuri inactivate sau omorte (vaccin polio inactivat, rabic, Hep
A)

Fraciuni antigenice sau subuniti virale (vaccin Hep B, gripal)

Vaccinuri bacteriene
Corpusculare (complete)
cu germeni vii atenuai (BCG)
cu germeni omori (vaccin holeric, pertussis)

Subunitare
Polizaharidice - vaccin meningococic, pneumococic, Hib, tifoidic
Proteice purificate pertussis acelular

Anatoxine difterica, tetanica

Tipuri de vaccinuri
Vaccinuri vii
- se obin prin cutivarea agentului microbian pe medii mai puin
favorabile, ceea ce duce la atenuarea virulenei, fr a se modifica
capacitatea imunogen.
- Aceste vaccinuri determin o imunitate asemntoare cu cea
natural, obinut dup boal sau infecie.
- Sunt mai uor de produs, dar este foarte important testarea i
meninerea atenurii virale.
Vaccinurile inactivate
- agentul bacterian sau viral este inactivat prin tratare cu formaldehid
sau propionolacton, n aa fel nct s-i pstreze proprietile
imunogene.
- Sunt mult mai sigure, lipsite practic de orice risc de a produce
infecie sau boal.
- Eficacitatea lor depinde n mare msura de cantitatea de antigen pe
care o conin, de aceea sunt necesare doze repetate pentru a se
obine un rspuns imun adecvat.

Tipuri de vaccinuri
Anatoxine (toxoizii)
Sunt preparate biologice derivate din toxine (difteric, tetanic) cu
proprieti imunogene,
Inactivarea toxinelor i transformarea lor n produse atoxice are loc n
condiii dirijate, sub aciunea cldurii si a diferitelor substane
chimice. Pentru a le creste capacitatea imunogena, anatoxinele sunt
adsorbite pe un suport mineral (sruri de aluminiu) care are rol de
adjuvant.
O anatoxin, pentru a fi utilizat ca vaccin, trebuie s ndeplineasc
urmtoarele condiii:
s fie imunogen i s induc sinteza anticorpilor la un titru suficient
pentru a neutraliza in vivo, toxina nativ;
s fie complet lipsit de toxicitate;
s nu aib proprieti alergizante.
Dupa administrare, anatoxinele induc apariia anticorpilor antitoxici
circulani specifici (antidifterici, antitetanici) al cror titru se poate
determina prin metode de laborator.

Beneficii vs Riscuri
Vaccinuri inactivate
Beneficii
Nu determina boala postvaccinala
Se pot administra la persoane imunocompromise si in sarcina
Au stabilitate crescuta la temperatura camerei
Nu se excreta in mediu
Antigenul vaccinal nu este afectat de prezenta anticorpilor
specifici circulanti, de aceea poate fi administrat in acelasi timp,
inainte sau dupa administrarea de imunoglobuline (ex. Hepatita
B, rabie, tetanos)

Limite
Durata limitata a protectiei; necesita doze repetate
Induc anticorpi de tip umoral (Ig G)
Nu induc imunitate mediata celular

Beneficii vs Riscuri
Vaccinuri virale vii

Beneficii:
Induc titruri ridicate de anticorpi
Tipuri diferite de anticorpi (Ig A, Ig G)
Imunitate de lunga durata
Activeaza limfocitele LTc care distrug celulele infectate de virusuri

Riscuri
Recastigarea virulentei si aparitia bolii postvaccinale - ex. poliomielia,
rujeola, rubeola postvaccinala)
Excretia virusului si posibilitatea transmiterii la contacti (ex. poliomielita
postvaccinala la contactii persoanei vaccinate cu vaccin polio oral)
Reactii alergice la proteine din substratul de crestere (ex. Proteina din
ou la vaccinul gripal)

Beneficii vs Riscuri
Vaccinuri virale vii

Limite
Nu se administreaza la persoane imunocompromise si in sarcina
Stabilitate scazuta la temperatura camerei
Anticorpii specifici pot interfera cu replicarea virusului vaccinal, de
aceea trebuie pastrat un interval intre administrarea unui vaccin viu si a
imunoglobulinelor sau a transfuziilor de sange / produse de sange:
Daca se administreaza intai ROR sau vaccin varicelos trebuie pastrat un
interval de 2 saptamani pana la administrarea de imunoglobuline sau sange
/ produse de sange
Daca se administreaza sange / produse de sange / imunoglobuline trebuie
pastrat un interval de cel putin 3 luni pana la administrarea ROR sau a
vaccinului varicelos (CDC, 2011)

Tipuri de vaccinuri
Monovaccinuri (monovalente/polivalente) - antigenul provine de la o
singur specie microbian
monovalente - conin o singur component (ex. vaccin rujeolic,
vaccin hepatita B)
polivalente - conin mai multe componente (tipuri) ale aceleiai
specii ex. vaccin polio (conine toate cele trei serotipuri ale
virusului polio), vaccin gripal, vaccin pneumococic
Vaccinuri asociate sau combinate - conin amestecuri antigenice.
bivaccinuri - DT, dT, Hep A - Hep B
trivaccinuri - DTP, DTPa, ROR, dT-VPI
tetravaccinuri - DTP-VPI, DTP-Hep B, RORV
pentavaccinuri - DTP-VPI -Hib
hexavaccinuri: DTP- Hib -VPI -HepB

Avantajele utilizarii vaccinurilor


combinate
La nivel de individ:
protectie simultana pentru mai multe boli
mai putine injectii = reducerea disconfortului si
creste acceptabilitatii
mai putine vizite la medic

Pentru Sistemul de Sanatate


scderea numarului de acte medicale
simplifica stocajul si sistemele logistice

Administrare
Pentru obinerea unui rspuns optim vaccinurile trebuie s
fie administrate la vrsta i la intervalele recomandate.
Atunci cnd acestea nu pot fi respectate se va ine seama
de urmtoarele aspecte:
- Un vaccin inactivat poate fi administrat simultan sau
n orice moment, nainte sau dup administrarea unui
alt vaccin inactivat sau viu
ntre dozele succesive ale aceluiai vaccin sau ntre
vaccinuri diferite se vor respecta intervalele minime
recomandate

Administrare
Antigen

Interval minim recomandat ntre doze

2 sau mai multe vacc inactivate

nici unul, pot fi administrate simultan sau la


orice interval ntre doze

un vaccin viu i inactivat

nici unul, pot fi administrate simultan sau la


orice interval ntre doze*

2 sau mai multe vacc vii

4 sptmni, dac nu sunt administrate


simultan

Administrare
ntreruperea schemei de vaccinare, nu impune
reluarea ntregii serii de administrri sau
administrarea unor doze suplimentare.
Un interval mai lung ntre doze nu reduce
concentraia final de anticorpi, dar protecia
optim se obine dup ce se administreaz
numrul total de doze recomandate
Un interval mai scurt intre dozele de vaccin
poate influenta raspunsul imun cu scaderea
nivelului de protectie.

Administrare
Vaccinurile nu trebuie administrate:
la intervale mai mici decat cele recomandate
Exceptie: se admite pentru situatii exceptionale
(calatorie etc) scurtarea intervalului minim cu maxim 4
zile (CDC, 2011)
inaintea varstei minime recomandate
Exceptie: in epidemiile de rujeola vaccinul rujeolic sau
ROR se adminstreaza incepand cu varsta de 7 luni
(dar aceasta doza nu este considerata ca o prima
doza si se va repeta administrarea la varsta
recomandata 12 luni) (Plotkin and Orenstein, 2008)

Varsta recomandata, varsta minima si


intervalele intre dozele de vaccin (adaptat dupa S.Plotkin, 2008)
Vaccinul si
numarul
dozelor

Varsta
recomand
ata pentru
prima
doza

Varsta
minima
pentru
aceasta
doza

Intervalul
minim
pana la
doza
urmatoare

Intervalul
recomandat
pana la doza
urmatoare

Hepatita B
(HepB)-1

La nastere

La nastere

14 luni

4 saptamani

Hep B-2

12 luni

4 saptamani

217 luni

8 saptamani

Hep B-3

618 luni

24 saptamani

DTPa-1

2 luni

6 saptamani

2 luni

4 saptamani

DTPa-2

4 luni

10 saptamani

2 luni

4 saptamani

DTPa-3

6 luni

14 saptamani

612 luni

6 luni

DTPa-4

1518 luni

12 luni

3 ani

6 luni

DTPa-5

46 ani

4 ani

Varsta recomandata, varsta minima si


intervalele intre dozele de vaccin (adaptat dupa S.Plotkin, 2008)
Varsta
recomand
ata pentru
prima
doza

Varsta
minima
pentru
aceasta
doza

Intervalul
recomandat
pana la doza
urmatoare

Intervalul
minim
pana la
doza
urmatoare

Haemophilus
influenzae
type b
(Hib)-1

2 luni

6 saptamani

2 luni

4 saptamani

Hib-2

4 luni

10 saptamani

2 luni

4 saptamani

Hib-3

6 luni

14 saptamani

69 luni

8 saptamani

Hib-4

1215 luni

12 luni

VPI-1

2 luni

6 saptamani

2 luni

4 saptamani

VPI-2

4 luni

10 saptamani

214 luni

4 saptamani

VPI-3

618 luni

14 saptamani

35 ani

4 saptamani

VPI-4

46 ani

18 saptamani

Vaccinul si
numarul
dozelor

Calea de administrare
Este recomandat de productor. Administrarea
n alt loc poate determina o scdere a eficacitii
vaccinului sau poate crete riscul de reacii
adverse.
Vaccinurile se pot administra:

oral (VPO, holeric, rotavirus etc),


Intranazal (gripal viu atenuat SUA)
intradermic (BCG),
subcutanat (rujeolic, ROR etc),
intramuscular (VPI, Hep B, Hep A, HPV, DTPa, dT
etc).

Vaccinurile nu se administreaz niciodat


intravenos

Tehnica de administrare a
vaccinurilor

Pentru a aborda calea parenteral este necesar respectarea unui anumit unghi ntre ac i suprafaa de vaccinat

Contraindicatii si precautii
Contraindicatia - este determinata de existenta unei afectiuni /
conditii pe care o are persoana care se prezinta la vaccinare si care
creste semnificativ sansa aparitiei unei reactii adverse postvaccinale
severe.
Vaccinul nu trebuie administrat cand exista o contraindicatie
de exemplu administrarea vaccinului gripal la o persoana cu alergie
cunoscuta la ou ar putea cauza o reactie alergica grava chiar deces.

Contraindicaiile absolute, permanente sunt rare si sunt


reprezentate de:
reacii alergice severe cunoscute la un vaccin sau la una dintre
componentele vaccinului (exemplu reactie alergica la ou, la neomicina)
encefalopatia aparuta in primele 7 zile de la vaccinarea cu pertussis
celular (DTP)

Contraindicaiile temporare sunt cele mai numeroase.


reprezinta o amanare a vaccinarii - vaccinul se poate administra ulterior,
cand conditia / afectiunea care a impus contraindicatia a fost rezolvata.
Ex. vaccinurile vii sunt contraindicate la gravide

Contraindicatii si precautii
Precautia - este determinata de o afectiune / conditie pe
care o are persoana care se prezinta la vaccinare si care
poate creste sansa aparitiei unei reactii adverse
postvaccinale sau a unui raspuns imun neprotector.
In general, daca o precautie este prezenta vaccinul
nu ar trebui administrat.
Daca exista risc de imbolnavire, vaccinul se poate
administra, dar numai dupa o evaluare atenta facuta
de medic si atunci cand beneficiile vaccinarii
depasesc riscurile de reactii adverse.
persoana vaccinata se supravegheaza pentru a putea
identifica din timp si trata o eventuala reactie adversa

Cele mai numeroase precautii sunt temporare


de ex. administrarea vaccinului rujeolic la o persoana care
tocmai a primit o transfuzie

False contraindicaii
Reacii locale uoare sau moderate dup o administrare
anterioar
Febr uoara dup o administrare anterioar
Tratament antimicrobian curent
Convalescena dup o boala infecioas
Nscut prematur
Expunere recent la o boal infecioas
Alimentaia natural (alptarea)
Antecedente familiale de sindrom de moarte subit
Antecedente familiale de convulsii

Reactii adverse
Administrarea unui vaccin poate fi urmat, la unii
recipieni, de apariia unor reacii postvaccinale.
Aceste reacii pot fi locale, sistemice si alergice i pot fi
determinate de vaccin, de reactivitatea individuala la
vaccin, de erori n modul de administrare sau de alte
cauze coincidente care nu au nici o legatur cu vaccinul
sau cu vaccinarea.
Orice reacie postvaccinal trebuie consemnat n
documentele medicale i n carnetul de vaccinri al
copilului.

Reactii adverse
Supravegherea reaciilor adverse postvaccinale
indezirabile (RAPI) este o activitate care face parte din
programul naional de imunizri i se deruleaza conform
metodologiei elaborate de INSP- CNSCBT. Este o
activitate deosebit de important care trebuie cunoscut
i respectat de ctre fiecare medic care efectueaz
vaccinri, deoarece furnizeaz informaii valoroase
despre:
reactogenitatea unui anumit tip de vaccin sau a unui
lot de vaccin,
calitatea seringilor i a acelor utilizate pentru
administrarea vaccinului,
cunotiinele cadrelor medicale privind tehnicile de
administrare, condiiile de pstrare i manipulare a
vaccinului.

Reactiile locale
Sunt cele mai frecvente, dar mai putin severe.
Exemplu: durere, edem, roseata la locul de
administrare.

In general, apar la cateva ore de la administare


si sunt de obicei autolimitate.
Pot apare pana la 80% din dozele de vaccin, in
functie de tipul vaccinului:
Sunt mai des intalnite la vaccinurile inactivate, mai
ales la cele care contin adjuvanti (ex. vaccinul difterotetano-pertussis).

Reactiile de tip sistemic


Sunt manifestari generalizate care includ febra,
mialgii, cefalee, artralgii, stare de rau etc.
Apar mai frecvent dupa administrarea
vaccinurilor vii atenuate. Sunt similare unei
forme usoare a bolii naturale.

Reactiile alergice
Sunt cele mai rare (< 1 caz la 1 milion de doze), dar cele
mai severe; pot pune in pericol viata.
Pot fi cauzate de antigenul vaccinal sau de o alta
componenta a vaccinului (antibiotic, conservant,
stabilizatori, substante din mediul de cultura celulara
etc).
ocul anafilactic este una dintre cele mai grave reacii
care pot apare dup o vaccinare, de aceea trebuie
recunoscut i intervenit imediat.
La fiecare punct de vaccinare trebuie sa existe protocolul
de management al socului anafilactic si trusa de urgenta.
Este obligatorie supravegherea persoanei vaccinate in primele
15 minute dupa administrarea vaccinului

nregistrarea i raportarea vaccinrilor


Efectuarea vaccinrii se nregistreaz n documentele medicale de
la nivelul cabinetului medicului de familie, ale maternitii pentru
vaccinurile efectuate imediat dup natere sau ale oricrei alte
uniti medicale/medic care a efectuat vaccinarea, n registrul
electronic de vaccinari si in carnetul de vaccinri care se
nmneaz mamei la externarea din maternitate.
Mama trebuie informat despre importana pstrrii carnetului de
vaccinare i despre faptul c trebuie s-l prezinte medicului la orice
vizit medical.
De asemenea vor fi consemnate n carnetul de vaccinri,
eventualele reacii adverse postvaccinale.
Medicul de familie are obligaia s raporteze lunar la Direcia de
Sntate Public judeean numrul de copii care au fost vaccinai,
pe tipuri de vaccinuri precum i reaciile adverse nregistrate (OG 53
aprobata prin Legea Nr. 649 din 20 noiembrie 2001).