Sunteți pe pagina 1din 6

CLILTTIRA POLTTICA

t. coNcPPtur PP

curtuRa PoLrttcA

Termenul de,,cultur[

politic[" a fost folosit pentru prima oard, in 1956, de c6tre

politologul nord-american Gabriel Almond, in lucrarea Comparative Political System'


Definitii ale culturii politice. Exist[ o multitudine de definilii ale culturii politice.

(Gabriel Almond, G'


Una dintre cele mai relevante este cea datd de Gabriel Almond
1972): cultura politica
Binghman Powell jr., Analyse comparde des sistemes politiques,
individul se
releaua orientdrilor, atitudinilor, valorilor, convingerilor prin care
reprezintd

raporteazd la sistemul Politic.

politic'
Cultura politic6 reprezintd dimensiunea psihologicd, subiectivd a sistemului
politica a unei naliuni derivr din modul 5n care se reflecti sisternul politic in

cultura

membrilor societalii, din experienlele pe care indivizii le au cu


lor
privire la viala politicd, din modalitalile in care ei o apreciazd'. din pasiunile Ei afectele
aceasta este
politice. Creatorii termenului de culturd politica se referd explicit la faptul c[
gdndirea,

in

cunoaEterea

ale politicului'
manifestarea in formd agregatd,a dimensiunilor psihologice qi subiective

Iturii
Cultura politicd presupune dimensiuni cognitive, afective qi evaluative:
politic qi faptelor
a) dimensiunea cognitivd se referd la cunoqtinlele asupra sistemului

politice;
sau de refvz'
b) dimensiunea afectlvd include sentimentele de ataqament, de angaiate
politice;
fald d,einstituliile qi evenimentele politice, deci patteaemolionala a atitudinilor
c) dimensiunea evaluativd se referd la judecdlile de valoate, la opiniile exprimate
asupra sistemului

politic qi fenomenelor politice'

intre aceste dimensiuni existd interdependenle' Pentru a avea loc o evaluare a


sistemul politic
sistemului politic, sunt necesare cunoqtinle asupra lui. Cunostinlele despre
acesta- Dimensiunile
modeleazd ;i, la r6ndul lor, sunt modelate de sentimentele nutrite fala de
este
afectivd sunt influenlate de atitudinea evaluativa. Dimensiunea cognitivd
cognitiva

;i

important[ deoarece fvrnizeazd materia primd a judecdlilor de valoare qi sentimentelor


cunoa;tere
politice. De reguld, capacitatea de a aprecia qi judeca sistemul politic presupune o
chiar intrmai mult sau mai pu{in intins[ a acestuia. Totuqi, evaludri Ei afecte pot fi exprimate
qi
un context in care cunoaqterea sistemului politic este foarte slab[ difuzd''

2. TIPOLOGIA CULTURILOR POLITICE

Din combinarea celor trei dimensiuni/atitudini de mai sus rezultd trei tipuri de culturi

politice: a) cultura politicd provinciald Aocald sau parohiala); b) cultura politicd

de

supunere (de subordonare); c) cultura politicd de participare:


a) culturo politicd provinciald Qocald sau

in care nu se poate vorbi, in

parohiald)

sens propriu, de

este caracteristicd

unor societdli

o culturd politicd nafional[, nu existd o

conqtientizare a politicii nalionale Ei nici interes pentru sistemul politic. Are loc

o simpl[

juxtapunere de culturi politice locale ale satului, etniei, regiunii. Cuno;tinlele, sentimentele,
judecdlile de valoare sunt orientate spre aceste entitAli locale;

b) cultura politicd de supunere (de subordonare) este o culturd la nivel na1ional. in


cadrul societdlii respective, oamenii sunt conqtienli de existenfa sistemului politic, dar rdman
pasivi, deoarece ei nu cred cd au vreun rol de jucat, c5 pot sau ar trebui sd influenleze
deciziile;
c) cultura politicd de participare este cea in care cetdlenii cred cd pot influenla mersul

sistemului politic prin diversele mijloace de care dispun. Cultuirle politice orientate spre
participare sunt rezultatul gradului inalt de organizare Ei educafie din ldrile respective qi
reflectd experien'fele 1or politico-istorice respective.
Cele trei

tipuri de culturd politicd nu

se gdsesc

alte trei tipuri de cultur[ politicd: parohiald

in form6 pur[. Din combinarea lor apar

- de supunere; de supunere - participativi;

parohiald - participativa. Cultura politicd a unei [6ri poate

fi o mixturd a celor trei tipuri de

culturi politice abstracte, aflate in propo(ii variabile, in funclie de natura regimului politic

qi

de gradul de culturd generald al membrilor societifii.

VALOzu $I NORME POLITICE


Valoarea politicd. Componentd importantd a culturii politice, valoarea politicd
3.

e,;te o

relalie sociald fn care se exprimd preluirea acordatd unor.fapte sociale (politice) in virtutea
coresponden{ei insu;irilor

lor cu

trebuinlele sociale ale unei comunita{i umane ;i

cu

idealurile acesreia. Ea reprezintf, o corelalie a realului qi idealului. Ca elemente ale realitd{ii


social-politice, vaTorrle sunt componente ale contextului situalional al acliunii politice. Ca
idealuri, ele joacd rolul de etalon, de cadru de realizare a activitdlii politice, al con{inutului qi
sensului activit6tii politice, orientdnd activitatea Ei comportamentul politic al grupurilor
sociale qi indivizilor. Interiorizate, tdite. valorile se transformd in orient[ri valorice prin care

individul se raporteazd. la multitudinea aspectelor politicului gi 1a propria sa activitate,


valoriz6ndu-le.

Norma politicd. Normele politice asigurd cadrul general de reglementare a rela{iilor


politice dintre grupurile sociale, dintre instituliile politice, dintre indivizi. Ele au rolul de a

asigura elementele funclionale ale sistemului politic. ln acelaqi timp, ele orienteazd
atitudinile individuale ;i de grup fald de evenimentele politice, orienteazd comportamentul

politic. Convertind necesitatea in prescriplii, indreptare, reguli, principii, modele, normele


politice asigurd condilii pentru desfrqurarea fireascd

acliunii politice'

4. FLINCTIILE CULTURII POLITICE

Rolul culturii politice serealizeazd,prin funcliile

sale'.

comunicalionald, axiologicd

Ei

normativd.

Func{ia comunica{ionali. Prin funclia comunica{ionald, cultura politicd transmite


actorilor sociali informa{ii cu privire la sistemul politic, valori ;i norme politice, criterii de
apreciere a ocfiunilor. Aceast[ funclie contribuie la cunoaqterea legSturilor complexe dintre
prin care
conduc6tori qi conduEi, dintre putere gi indivizi, dintre stat qi societate, a criteriilor

de direcliile
societatea apreciazd, politica statului, solidarizdndu-se sau impotrivindu-se fafd
acliunilor politice.
intr-un sistem politic democratic, comunicalia politicd se realizeazd in ambele sensuri,
de la guvemanli la guvernali ;i invers. Prin comunicalie politic[, guvernanlii informeaz[
guvemafii iqi
asupra deciziilor, dau sugestii sau orienteazd anumite acliuni. La rAndul 1or,
exprim6 opiniile asupra legitimitdlii sau ilegitimitAlii autoritAlii guvernanfilor, i;i manifest[
emoliile, st6rile afective, iEi modificd,pozilrain raport cu ierarhia grupului social.

Funcfia axiologic1 Prin funclia axiologicd, se realizeazd aprecierea, valorizarea


politice sunt material de construclie pentru
fenomenelor politice. Rezultatele acliunilor
cultura politic6. Dob6ndind semnificalii corespunzdtoare din punct de vedere politic, acestea
se constituie

in anumite sisteme de valori,

contureazd pentru fiecare actor social limitele

realitdlii lui politice , penetreaza in funclionarea instutu{iilor politice qi in activitatea claselor,


grupurilor. indivizilor. Aceste semnificalii ale culturii politice influenleazd practica politica.
Func{ia normativ5. Cultura politicii este ceo care creeuzd normele, regulile sociale
generale func!ie de care membrii societd{ii cad de acord/convin asupra valorilor, credinlelor
qi tleprinclerilor de viald exi,stente. Chrar dacd unii membri ai colectivit[lii resping o parte a
normelor Ei valorilor generale, este necesard acceptarea de cdtre toli a unui nurndr suficient
mare de de astfel de elemente indispensabile pentru menlinerea societ[]ii. Individul
integreazd

atit in lumea tradiliilor politice,

cAt Ei

in

de
se

cea a dependenlelor sociale actuale qi a

raporturilor din sfera vielii politice. Uneori, normele comport[ mai multe alternative, mai

multe alegeri posibile. oferd un evantai de modele de comportament politic pentru aceeaqi
situalie. Toate culturile politice admit, intr-o mdsur[ mai mare sau mai micd, un anumit grad

de deviere, de la norne, un comportament politic cu puline variante. Culturile politice


pluraliste admit chiar o anumitd contestalie a valorilor politice generale.

5. SOCI

REA CULTU

TICE Si

Conceptele de socializare qi acultura{ie

TTJRA'IIA POLI

politici. Politologii sunt preocupali

Ei de

procesul prin care indivizii Ei grupurile sociale preiau selectiv Ei asimileazd cultura politic[,
acceptd

;i

interioriz eazd normele Ei valorile politice, rolurile Ei modelele de comportament

politic. Maurice Duverger a propus termenele de ,,socializare a copiilor"

Ei de ,,aculturalie a

adul1ilor".
Socializarea politicd a copiilor este procesul prin care se intipdresc in mintea acestora
cunoqtinle, valori, nonne, atitudini, convingeri cu privire la sistemul politic, putere, autoritate,

legitimitate politicd. Socializarea politic[

a copiilor este foarte importantf,,

deoarece

atitudinile qi modelele de comportament dobAndite in colilSrie persistd qi se manifesta qi la


vdrsta adult6. Socializarea poate

fi:

a) deschisd, cfind ia forma unei transmisii manifeste evidente, a unei comunicdri


deschise a informafiilor, valorilor, sentimentelor cu privire la faptele politice;
b) latentd sau indirectd, cdnd constd in transmiterea unor atitudini nonpolitice, care
afecteazd. opiniile cu privire la roluri Ei tapte asemdndtoare in sistemul politic. Aceste
atitudini nonpolitice dobdndite vor avea un impact puternic asupra sferei politice.

David Easton a construit un model teoretic al socializ[rii politice a copilului,


socializare care s-ar realiza in patru timpilfaze 7. politizarea (sensibilizarea asupra
domeniului politic); 2. personalizarea (luarea contactului cu sistemul politic prin intermediul

unor figuri de autoritdti); 3. idealizarea (emiterea de judecali de valoare, autoritatea


personalizata fiind perceputf, ca bund sau rea, ceea ce determina dragostea sau ura fa![ de
acesta);

4.

institu{ionalizarea (trecerea de

la

perceperea anumitor

figuri izolate ale

autoritalilor politice la perceperea ansamblului autoritdlilor constituite in sistem).

Acultttralia adultilor. Aculturalia adullilor este un proces dinamic de desocializare ;i


resocializare, de renunlare la vechile nolrne. valori qi roluri politice 9i insugire a altora noi. cAt

a schemei de legitimitate existentS, a codurilor opera{ionaie,

atitudinilor anterioare. Se poate intdmpla ca noile elemente cognitive, aflective, evaiuative

gi

;i un proces de menlinere

atitudinale sd intre ?n contact cu cele vechi, iar socializarea sd dureze

perioadd mai

indelungatd. Procesul de resocializare se poate datora unor evenimente care marcheazd o

societate. modificdnd modul de gAndire

al indivizilor

asupra rolului politicului. Procesul

poate fi iniliat qi de schimbarea rolului social sau politic al individului.

Formarea atitudinilor politice. Formarea atitudinilor politice trebuie anahzatd in


termenii aculturaliei, ai raportului dintre cultura politica

Ei

personalitate.

atitutlinilor' rutlitice. Fomtarea atitudinilor

I uclorii
politice este conditionatd de:

a)factori sociali: apartenenla la o categorie social[, grup politic, grup primar;


b)

diul

s o c io -g eo

gr

afi c (utb an-rural, centru-periferie)

c)factorii culturali;
d) predispozilii individuale (sistemul perceptiv, sistemul credinfelor qi convingerilor,

structurile funclionale ale personalitalii, fundamentele biologice)

e) stereotipul politic. Procesul formirii atitudinii politice este influenfat, uneori,

de

apailia stereotipului politic. Acest fenomen se produce astfel: pe imaginea perceputi a


realitdlii se suprapune ideea preexistentd, preconceputd a clasei sau genului in care obiectul
politic respectiv trebuie inclus. Stereotipurile politice, ideile acceptate ale obiectelor politice
vor determina atitudinile politice stereotipe. Acestea se nasc dintr-o imagine legatd de un
cuvdnt, obiect, acliune politicS.
Stereotipul iqi propune apdrarea valorilor

;i

standardelor promovate de un grup politic

sau social.

Modificdrile atitudinilor politice. Atitudinile politice

se

modific6 funclie de dinamica

situaliei, de schimblrile de interpretare Ei de transformlrile provocate. Atitudinile politice ale

unui individ sau grup social depind de relaliile lor dinamice cu diverse aspecte
de raporturile lor de solidaritate sau ostilitate fald de alte grupuri, de

a1e situaliei,

modific[rile culturale

ale

mediului. Structurile percepliei politice nu sunt imuabile, ci se modifica qi reotganizeazd'


continuu, in funclie de factorii funclionali ai personalitAlii, experienla istoricd, experienla
personali, transformdrile in evaluarea fenomenelor politice. Modif,rcdrile atitudiniior politice
pot fi provocate in mod dirijat prin tehnicile de persuasiune, prin mijloacele de comunicare in
mas6, prin aplicaliile psihologiei sociale la viala politica.

Schimbarea se poate produce asupra direc{iei, intensitiilii qi reliefulul atitudinii

politice. Poate avea loc rdsturnarea direcliei atitudinii politice, prin adoptarea unei noi
atitudini politice, total diferitd de cea anterioard. Asupra intensitdlii qi reliefului unei atituduni
politice, timpul are o influenld considerabild, el putAnd duce la moderarea sau exacerbarea
acesteia,

Modifrcdrile atitudinii politice pot imbrdca formele: a) evolttliei progresive; b)


mutaliei sau c) oscilaliei:

a) evolulia depinde de modificarea situaliei, de transformarea general[ a punctelor


strategice. Ea marche az6

adaptare progresiv[ la problemele ridicate de obiectele

atitudinilor

politice;
b) mutalia presupune o modificare radicald a perspectivei tradilionale, a unghiului de
vedere al subiectului asupra obiectului atitudinii politice. Ea este produsd fie de o rupturd in

o distanfare a individului fa!6 de


a normelor unui nou mediu cultural qi sociai in care

situalie (schimbarea climatului politic


normele grupului sdu Ei o acceptare
doreqte

si

;i

social), fie de

se integreze;

c) oscilayia traduce o anumiti dezordine, o succesiune a unor speranle contradictorii.


pot exista oscilalii ale particip5rii, ale votului in favoarea unui partid (votul flotant), care pot
decide, adesea, rezultatul alegrilor intr-un sistem bipartidist.

Agenfii socializirii politice. Familia. Familia

il

este

primul agent al socializdrii pe care

int6lneqte individul. Influenlele latente Ei manifeste care prevaleazd in cursul primilor ani

de viald au un efect putemic qi durabill, contribuind la formarea atitudilor

fa![ de autoritate.

Dacdlaluarea unor decizii care privesc viala familiei este permis[ qi incurajatd participarea
copilului, atunci acesta iqi dezvoltd calit[1ile participative Ei sim]ul competenlei, cu
repercusiuni pozitive asupra deprinderii de a participa activ, in viitor, la viala politic[ qi de a
face fa!d. dezbaterilor democratice.

politic6. in instituliile
$coala. Structura Ecolard este un puternic factor de socializare
qcolare se pun bazele cunoaEterii politice, ale dezvoltdrii unei cunoaqteri generale a mediului
social qi participarii la acesta. $coala oferd un model particular de de formare autoritard a
deciziei, cdreia i se supun toli elevii. Ea oferd qi modele de participare care, uneori, pot

suplini lipsa de participare de acasd. Ea are un rol important


regulile jocului politic,
necesar ca qcoala

in

in

formarea atitudinilor fald de

evidenlierea valorii civismului Ei corectitudinii politice. Este

si nu propage ideologia

vreunui partid,

s[ nu formeze atitudini ;i

convingeri politice eare ar lezalibertatea de opliune a individului.

Viata
create in

jurul

si organizaliile prqfbsionale (nepolitice). Viala

profesional5 qi organiza{iile

sdu (sindicate, asocia{ii, cluburi etc.) sunt. la rdndul lor, mijloace de socializare

a indivizilor. De pilda, participarea la procesul negocierilor colective sau angajarea intr-o


grevd sindicald reprezintd. nu de puline ori, putemice experiente de socializare pentru
muncitori qi patroni. Greviqtii devin conqtienli cd pot modela deciziiie luate autoritar

de

patroni qi dobdndesc cunoa$tinfe referitoare la tactici speciale de acliune pe care le vor putea

S-ar putea să vă placă și