Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
t. coNcPPtur PP
curtuRa PoLrttcA
Termenul de,,cultur[
politic'
Cultura politic6 reprezintd dimensiunea psihologicd, subiectivd a sistemului
politica a unei naliuni derivr din modul 5n care se reflecti sisternul politic in
cultura
in
cunoaEterea
ale politicului'
manifestarea in formd agregatd,a dimensiunilor psihologice qi subiective
Iturii
Cultura politicd presupune dimensiuni cognitive, afective qi evaluative:
politic qi faptelor
a) dimensiunea cognitivd se referd la cunoqtinlele asupra sistemului
politice;
sau de refvz'
b) dimensiunea afectlvd include sentimentele de ataqament, de angaiate
politice;
fald d,einstituliile qi evenimentele politice, deci patteaemolionala a atitudinilor
c) dimensiunea evaluativd se referd la judecdlile de valoate, la opiniile exprimate
asupra sistemului
;i
Din combinarea celor trei dimensiuni/atitudini de mai sus rezultd trei tipuri de culturi
de
parohiald)
sens propriu, de
este caracteristicd
unor societdli
conqtientizare a politicii nalionale Ei nici interes pentru sistemul politic. Are loc
o simpl[
juxtapunere de culturi politice locale ale satului, etniei, regiunii. Cuno;tinlele, sentimentele,
judecdlile de valoare sunt orientate spre aceste entitAli locale;
sistemului politic prin diversele mijloace de care dispun. Cultuirle politice orientate spre
participare sunt rezultatul gradului inalt de organizare Ei educafie din ldrile respective qi
reflectd experien'fele 1or politico-istorice respective.
Cele trei
se gdsesc
culturi politice abstracte, aflate in propo(ii variabile, in funclie de natura regimului politic
qi
e,;te o
relalie sociald fn care se exprimd preluirea acordatd unor.fapte sociale (politice) in virtutea
coresponden{ei insu;irilor
lor cu
cu
asigura elementele funclionale ale sistemului politic. ln acelaqi timp, ele orienteazd
atitudinile individuale ;i de grup fald de evenimentele politice, orienteazd comportamentul
acliunii politice'
sale'.
comunicalionald, axiologicd
Ei
normativd.
de direcliile
societatea apreciazd, politica statului, solidarizdndu-se sau impotrivindu-se fafd
acliunilor politice.
intr-un sistem politic democratic, comunicalia politicd se realizeazd in ambele sensuri,
de la guvemanli la guvernali ;i invers. Prin comunicalie politic[, guvernanlii informeaz[
guvemafii iqi
asupra deciziilor, dau sugestii sau orienteazd anumite acliuni. La rAndul 1or,
exprim6 opiniile asupra legitimitdlii sau ilegitimitAlii autoritAlii guvernanfilor, i;i manifest[
emoliile, st6rile afective, iEi modificd,pozilrain raport cu ierarhia grupului social.
cAt Ei
in
de
se
raporturilor din sfera vielii politice. Uneori, normele comport[ mai multe alternative, mai
multe alegeri posibile. oferd un evantai de modele de comportament politic pentru aceeaqi
situalie. Toate culturile politice admit, intr-o mdsur[ mai mare sau mai micd, un anumit grad
5. SOCI
REA CULTU
TICE Si
TTJRA'IIA POLI
Ei de
procesul prin care indivizii Ei grupurile sociale preiau selectiv Ei asimileazd cultura politic[,
acceptd
;i
Ei de ,,aculturalie a
adul1ilor".
Socializarea politicd a copiilor este procesul prin care se intipdresc in mintea acestora
cunoqtinle, valori, nonne, atitudini, convingeri cu privire la sistemul politic, putere, autoritate,
deoarece
fi:
4.
institu{ionalizarea (trecerea de
la
perceperea anumitor
gi
;i un proces de menlinere
perioadd mai
al indivizilor
Ei
personalitate.
I uclorii
politice este conditionatd de:
diul
s o c io -g eo
gr
c)factorii culturali;
d) predispozilii individuale (sistemul perceptiv, sistemul credinfelor qi convingerilor,
de
;i
sau social.
se
unui individ sau grup social depind de relaliile lor dinamice cu diverse aspecte
de raporturile lor de solidaritate sau ostilitate fald de alte grupuri, de
a1e situaliei,
modific[rile culturale
ale
politice. Poate avea loc rdsturnarea direcliei atitudinii politice, prin adoptarea unei noi
atitudini politice, total diferitd de cea anterioard. Asupra intensitdlii qi reliefului unei atituduni
politice, timpul are o influenld considerabild, el putAnd duce la moderarea sau exacerbarea
acesteia,
atitudinilor
politice;
b) mutalia presupune o modificare radicald a perspectivei tradilionale, a unghiului de
vedere al subiectului asupra obiectului atitudinii politice. Ea este produsd fie de o rupturd in
si
;i
social), fie de
se integreze;
il
este
int6lneqte individul. Influenlele latente Ei manifeste care prevaleazd in cursul primilor ani
fa![ de autoritate.
Dacdlaluarea unor decizii care privesc viala familiei este permis[ qi incurajatd participarea
copilului, atunci acesta iqi dezvoltd calit[1ile participative Ei sim]ul competenlei, cu
repercusiuni pozitive asupra deprinderii de a participa activ, in viitor, la viala politic[ qi de a
face fa!d. dezbaterilor democratice.
politic6. in instituliile
$coala. Structura Ecolard este un puternic factor de socializare
qcolare se pun bazele cunoaEterii politice, ale dezvoltdrii unei cunoaqteri generale a mediului
social qi participarii la acesta. $coala oferd un model particular de de formare autoritard a
deciziei, cdreia i se supun toli elevii. Ea oferd qi modele de participare care, uneori, pot
in
in
si nu propage ideologia
vreunui partid,
s[ nu formeze atitudini ;i
Viata
create in
jurul
profesional5 qi organiza{iile
sdu (sindicate, asocia{ii, cluburi etc.) sunt. la rdndul lor, mijloace de socializare
de
patroni qi dobdndesc cunoa$tinfe referitoare la tactici speciale de acliune pe care le vor putea