Sunteți pe pagina 1din 12

TEMATICA EX PRACTIC:

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.

Asfixianti, CO, aer, carboxiHb


Poluanti iritanti particule resp + infectanti gazosi
Toxice Pb, aer, apa, sol, indicatori de efecte biologice acid delta aminolevulinic, dehidraza, coproporfirina
Contaminarea biologica a aerului ind sanitari NTG la 37 gr, staph, strepto
Analiza bact apa indic bacteriologici
Dezinfectia apei
Ind chimici de potabilitate
Duritatea apei
Toxice apa fluor
Radiatii ionizante

FACTORII DE MEDIU SI IMPACTUL LOR ASPURA SA


ROLUL AERULUI IN SCHIMBUL GAZOS LA NIVEL ALVEOLAR SI PREZENTA UNOR COMPUS SUPRAADAUGATI.
In functie de efectele pe care le au asupra organismului, poluantii se clasifica astfel :
-

Poluanti cu efecte asfixiante

Cu efecte iritante particule respirabile, compusi in stare gazoasa irita mucoasa traheo-bronsica ( oxizi de s,
de N, Cl , ammoniac )

Efecte toxice Pb si compusi pe baza de Pb, Hg, Fluor, nitrati

Efecte fibrozante azbest , oxizi de siliciu, de Fe ( induc pneumocicoze in cazul expunerii indelungate )

Efecte alergizante polen, puf, par, compusi org volatile, sintetici, praf de casa

Efecte cancerigene organici , anorganici - hidrocarburi policiclice aromatice, clorura de vinil, benzene

Poluanti asfixianti
= CO, CO2, cianuri, acid cianhidric
Expunerea la CO :
-

CO este un gaz fara propr organoleptice

Rezulta in urma arderilor incomplete

Surse de poluare cu CO arderi de combustibili incomplete, in surse fixe ( ind termo-energetica) , surse mobile (
traffic, gaze de esapament ), sisteme de incalzire locale ( central), fumatul in spatii inchise

Metode de determinare
-

Conc CO din aerul interior ( incaperi) risc de intoxicatii acute

Det CO din aer : se foloseste o pompa de vid , racordata la un tonometru ( balon de sticla cu volum cunoscut ), se
videaza continutul si aerul din balon iese, intrand aerul din incapere ( pe o alta cale) . pt det conc unui compus
present in aer trebuie sa stim volumul de aer recoltat

Principiul react. De det =


1. Calitativ tb stabilit daca este CO si daca da in ce conc . CO reduce clorura de paladiu la paladiu metallic ,
care in prezenta reactivului Folin Ciocalteu se coloreaza galben verzui .
o

In laborator , in tonometru adugam 1,5 ml paladiu, o,5 ml reactive si 8 ml apa distilata . se lasa reactivii
in contact cu proba 4-6 ore

2. Cantitativ se face o scala calorimetrica ( de etalonare ) ; sol etalon are o conc cunoscuta ( 1 ml sol etalon
corespunde la 30 microg CO) ; Eprubeta martor , apoi altele in scala ( 0,5 ; 1,5 ) . in fiecare eprubeta
punem paladiu 1,5 ml , apoi F-C 0,5 ml, si completam cu apa distilata sa avem acelasi volum ca in proba = 10
ml
Norma sanitara = conc max admisa a CO din aerul interior este de 6 mg / m3 aer pt o proba de scurta durata
Alta norma sanitara= conc medie pe 24h =2mg / m3 aer
DETERMINARE CARBOXIHB
Metoda directa = recoltare proba sange
-

Carboxi hb e marker biologic al expunerii org la CO

Principiul react asem cu det CO din aer ( tot cu paladiu )

Metoda indirecta = nu direct din sange


-

Se foloseste in studii epidemiologice , e rapida , se determina carboxi hb la un nr mare de pers = met Drager = se
det carboxi hb fctie de conc CO din aerul expirat

Leg Hb-CO este labila cand scade conc de CO din aerul inhalat se rupe legatura si CO se elimina in aerul expirat

Poluanti cu efecte iritante


-

Pentru conjunctiva, mucoasa traheobronsica, alveole


Poluanti iritanti particule/aerosoli sau in stare gazoasa
o Bioxid de sulf, oxizi de azot, ozon, clor, amoniac
In urma expunerii
o efecte de tip acut (concentratie foarte mare, dar timp de expunere redus ore/zile):
Intoxicatii acute; cresterea mortalitatii si morbiditatii prin boli cronice cardio-respiratorii, care se
pot decompensa in conditiile accidentelor de poluare severa
o Efecte de tip cronic
Expunere la factori nocivi din mediu; majoritare; concentratii moderat crescute fata de normele
sanitare (concentratie max admisa), timp de expunere indelungat, cel putin 3 luni => BPCO, AB
Metode de determinare
o Determinarea concentratiei particulelor din aer (efectele iritante ale acestor particule sunt determinate
de conc, timp de expunere, particularitati fizico-chimice ale particulelor dimensiune, diametru)
o In functie de diametru
Particule masurabile dimensiune neta:
Mai mare de 10-100 microni => particule sedimentabile (dimensiuni mari, stabilitate
redusa in aer , deci se depun; au impact redus la nivel respirator)

Mai mica de 10 microni => particule cu stabilitate/remanenta mai mare in aer ->
particule respirabile (usoare) particulele mai mici de 2,5 microni au efect iritant
puternic
Determinare prin sedimentare
Se amplaseaza la inaltime de 2,5 mm un cilindru de sticla cu suprafata cunoscuta timp de 1 luna
In laborator se antreneaza continutul particulelor sedimentate cu apa distilata; se goleste, se
decanteaza continutul cilindrului; se evapora proba prin fierbere; se cantareste si inainte si dupa
evaporare, prin diferenta se stabileste cantitatea de particule sedimentate timp de 1 luna
Determinare prin aspirare
Se aspira cu o pompa un volum de aer
Se noteaza vol de aer recoltat
Retinerea particulelor respirabile PM < 10 microni pe un filtru
Cantitate de particule se stabileste prin cantarire gravimetrie
Timpul de recoltare: 24 h (1 pct permanent de monitorizare a calitatii aerului); 30 minute-1 ora
(proba de scurta durata) -> mai multe probe pe 24 h si se face medie
Determinare prin metoda reflectometrica
Determina conc particulelor arse de carbon -> acestea, la o expunere de lunga durata, au risc de
efecte tardive cancerigene, pt ca in compozitia lor chimica intra hidrocarburile policiclice
aromatice
Aparat prevazut cu o sursa de lumina proiecteaza un fascicul luminos pe suprafata filtrului
(cantarit, recoltat cu 24 h inainte) si expunem apoi acest filtru in reflectometru principiu de
determinare pt particule arse: suspensiile nearse de carbon (respirabile) au propr de a reflecta
lumina si se masoara indicele de reflexie a luminii si echivalent este o concentratie a particulelor
respirabile
Determinare prin metoda coniometrica
Coniometru Zeiss
Se masoara diametrul particulelor agresivitatea particulelor e determinata de marimea lor
Cea mai mare parte din particule este retinuta pe filtru particulele fine , PM <2,5 efect mult
mai puternic iritant in caile resp mari (decat de ex PM 10)

Iritanti sub forma gazoasa


Oxidul de sulf
-

Rezulta in urma arderii combustibililor fosili


Cea mai mare cantitate de impuritati din combustibilii fosili sunt de sulf se degaja in functie de tipul
combustibilului
Gaz metan -> ardere -> oxid de sulf
Carbune -> conc mare SO2
Petrol -> conc mai mica SO2

Aspirare
-

Se noteaza un volum de aer respirabil


Aerul se barboteaza (trece printr-un recipient cu o solutie absorbanta) pt a det un poluant in stare gazoasa
Principiul reactiei de determinare a SO2:
o Metoda colorimetrica
SO2 se combina cu tetraiod mercurat de potasiu

Se formeaza un compus stabil care in prezenta aldehidei formice si pararozanilina se coloreaza


in violet
Solutia etalon 10 micrograme/mililitru in proba de analizat
3 eprubete + eprubeta proba cu: solutie etalon, solutie absorbanta, aldehida formica,
pararozanilina

Poluanti cu efecte toxice


-

Pb, compusi de Pb
Compusi pe baza de fluor, mercur, pesticide

Toxic ubiquitar
In cea mai mare concentratie in solutie
In aer, Pb se gaseste sub forma unor particule respirabile f fine si in cantitate scazuta sub forma de vapori
Surse de poluare cu Pb: ardere combustibili cu adaos de compusi de tipul tetraetil/tetrametil pe baza de Pb, pt
cresterea cifrei octanice; industria de extractie si prelucrare a metalelor neferoase; industria vopselurilor si
emailurilor; industria sticlei; industria de acumulatori
Cai de patrundere in organism:
o Cale respiratorie
Cantitativ mai putin (se foloseste mai putin benzina cu Pb)
Rata abs la nivel resp este mult mai mare, peste 50% din part respirabile ajung in sg (f fine)
o Cale digestiva
Apa, alimente
Provenienta Pb din apa din particulele care sedimenteaza si se acumuleaza in sol; inca mai
sunt conducte in care se transporta apa confectionate din aliaje pe baza de Pb au rezistenta
la presiune se transfera oxizi de Pb
Alimente concentratie mai crescuta in vegetale se conc de cateva ori mai mult Pb decat cel
din sol; vegetalele intra in lantul trofic al animalelor => consum vegetale si carne aport Pb in
organism
Vegetale radacionoase, plante foliate
Rata abs la niv intestinal e mult mai mica, cantitativ
Aport mai mare , dar rata abs mai mica (15-20%)
o Alte cai: transcutanat, intoxicatie dat depozitarii bauturilor/alim in recipiente cu email;
Intoxicatia cu Pb = cronica = saturnism = majoritar boli ocupationale ; copiii = risc major
Mult Pb in praf, suprafete metalice , de lemn (vopsele cu Pb) copii saturnism non-ocupational
Markeri de expunere a organismului la conc crescute de Pb
o Cei mai buni indicatori sunt cei biologici
Plumbemia, plumburia, plumbul din oase si din dinti, plumbul din fanere
Acesti indicatori pe baza lor putem aprecia cant de Pb din organism calcule sau dozare
o Indicatori de efecte toxice
Toxicitatea Pb e data de efectul antienzimatic inhiba enz care intervin in sinteza Hb
Det acidului delta-amino-levulinic in urina (mare in saturnism)
Dozarea dehidrazei ac.deltaaminolevulinic (Pb scade activitatea acestei enz)
Det conc coproporfirinelor urinare (creste elim lor urinara dat inhibarii actiunii
coproporfirinogen-oxidazei)

Pb:

Det protoporfirinelor libere eritrocitare (creste conc lor dat inhibarii


ferochelatazei/hemsintetazei) => protoporfirinele nu pot fixa Fe si raman libere =>
secundar, anemie hipocromo normosideremica sau hipercroma

Metode de det
o Det conc Pb in aer
Se recolteaza o proba de aer prin aspirare cu o pompa si retinerea particulelor din aer se face pe
un filtru special, timpul de recoltare 24 h
Conc max admisa = 0,5 micrograme/m cub aer / 24 h
Principiul reactiei
Metoda colorimetrica
o Pb reactioneaza cu ditizona si se form ditizonat de Pb, care se extrage intr-o
palnie de separare, folosind cloroform
Spectofotometria cu absorbtie atomica
o Proba de analizat se atomizeaza in flacara de acetona; e prevazut cu un set de
lampi cu filament de Pb care emit radiatii de o anumita lung de unda => se prod
abs atomica intre atomii din proba si radiatiile emise de lampa

Contaminarea biologica a aerului, suprafetelor, obiectelor cu care venim in contact si pot fi o cale de patrundere a
germenilor in organism

Boli aerogene aerul = cale de transmitere


Infectioase ale copilariei
Virale, gripa, inf respiratorii
Ornitoza (de la pasari de colivie)
Suprainf plagilor
Boli infectioase, secudnar polio, enteroviroze date de Echo, Coxsackie (transm princ dig)

Analiza bacteriologica a aerului se face in scop profilactic. Scopul acestor analize este de a caracteriza conditiile de igiena
din spatii in care este un risc crescut de transmitere a bolilor aerogene.
Indicatori sanitari pe baza carora apreciem conditiile de igiena:
-

Germeni cu rol de indicatori sanitari tb sa indepl cond:


o Sa fie saprofiti, sa se gaseasca in nr mare in organism uman, sa nu fie pusi in evid in mediul exogen, sa isi
pastreze propr specifice in factorii de mediu (fara varabilitate microbiana), sa poate fi evid rapid
Se det nr total de germeni (NTG) la 37 grade germeni mezofili
Se det nr total de streptococi saprof, dar si patogeni (beta-hemolitici)
Nr total de stafilococi
Germeni coli

Conditii de calitate ale apei potabile


Conditii organoleptice imp pt consumul individual (gust + miros = organoleptic).
Sanitar, nu se poate aprecia subiectiv. Prin metode obiective se poate stabili daca apa e potabila.
Conditii fizice temp, pH, turbiditatea apei (data de compusi insolubili).
Radioactivitatea apei izotopi radioactivi din solutii.

Conditii chimice subtante chimice cu rol de indicatori de poluare , subst chim indezirabile (peste o anumita conc
modifica propr organoleptice, dar nu au efecte nocive) se afla duritatea apei; subst chim toxice nitrati, fluor.
Conditii bacteriologice germeni sihrofili (se gasesc in mod normal , se dezv la 20 gr). Supraadaugat germeni mezofili
37 gr, germeni patogeni.
Indicatorii bacteriologici pe baza carora se stab potabilitatea:
-

NTG la 37 gr
Nu tb sa fie poz in mod natural in mediu exogen nu se poate stabili provenienta lor.
Prezenta germenilor Coli = g.saprofiti care 90% sunt in flora intest contaminare fecala.
o CT coliformi totali propr asemanatoare Coli ; ferm lactoza
o CF coliformi fecali indentif in apa doar a tulpinile intestinale de E.Coli
o Strepto fecali
Analize obligatorii, frecv in fct de consumatorii de apa din acea sursa
Analize complementare, in anumite situatii (epidemii hidrice, cand se alege o noua sursa de apa etc):
o Det germeni sihrofili NTG la 22 gr
o Det bacteriofagi centerici anti Ecoli, anti Salmo typhi
o Det clorstridiilor = anaerob sporulati cu o rezist f mare in apa
o Analiza virusologica a apei

Recoltarea probei de apa pt analiza bacteriana:


-

Flacoane din sticla sterilizate


Daca se recolteaza apa dezinf cu Cl, inainte de sterilizare se introd in flacon cativa ml de tiosulfat de Na
neutraliz Cl
Daca se recolt apa de la robinet se dezinf robinetul cu alcool, se flambeaza, curgere 5 min, recoltare proba
Transport in conditii izoterme (genti frigorifice 4 gr)
Analiza bact tb sa se faca in interval de timp cat mai mic fata de mom recoltarii 4-6 ore

Tehnica de lucru:
-

Pt det germ mezofili se fol geloza simpla cu mediu de cultura cu incubare la 37 gr, 24 h. Din proba de analizat se
fac inductii zecimale cate 1 ml de proba pe geloza simpla. Dupa 24 h se numara coloniile dezv
NTG / 1 ml apa = suma nd/ N
n = nr de colonii, d = inversul dilutiei; N= nr de placi

Identif germenilor Coli:


CT (coliformi totali):
-

metoda tuburilor multiple


o se insamanteaza un anumit volum de apa 100 ml pt apa de robinet, 55,5 ml pt apa de fantana/izvor
o mediu lichid bulion lauril sulfat se introd un tub de fermentatie ce capteaza gazul care se degaj prin
ferm lactozei se incubeaza probele la 37 gr 24 h pozitivare = mediu tulbure + gaz in tubul de
fermentatie = test de prezumtie
o test de confirmare:
prin insam cu ansa din tuburile poz pe un mediu solid mediu Levine (GEAM geloza eozina
albastru de metilen) se incub placile la 37 gr 24 h si daca apar colonii de culoare roz si mediul
se col in verde la supraf = element caracteristic pt Coli

nr de germeni se stabileste din tabele de calcul probabilistic

CF (coliformi fecali)
-

se identif in apa doar tulpinile de E coli care au ca propr termorezistenta se dezv la 45 gr pt identif acestora
se insam acelasi vol de apa
testul de prezumtie e identic ; testul de confirmare se insam din celelalte colonii mediu McConkey lichid
culaoare violet, se incubeaza la 45 gr, 24 h virare culoare la galben = test poz

SF (strepto fecali)
-

germeni intestinali , termorezistenti, care in apa suprav mai mult decat Coli, au dubla imp sanitara indica
contam fecala si indica risc de transmal bolilor inf virale
identif prin 2 teste
o de prezumtie mediu de cultura bulion cu azida de Na incubare 37 gr 24 h , poz = aparitie sediment de
cul alba, nu dispare la agitare
o de confirmare se insam cu ansa si se trece pe acelasi mediu de cult, dar se colonizeaza, se introd
indicator de pH brom crezol => se col violet , se incubeaza probele la peste 37 gr , NTG din tabele

Dezinfectia apei
-

se urm distrugerea germ patogeni si reducerea celor saprofiti la conditia de


o apa potabila tb sa fie sigura, fara subst toxice, fara g patogeni, sa asigure aport de subst min => are val
nutritiva , cond organoleptice fizice, chimice
dezinfectia e ultima etapa de tratare a apei in scop potabil
sursa apa de suprafata , apa de profunzime
apa de profunzime cond calitative mai bune, debit redus
apa de las sursa, la niv uzinei de apa, prima etapa de tratare e sedimentarea
dupa sedimentare, filtrare 1 bazin de filtrare filtru de nisip cu o anumita granulometrie; grosime de cel putin
1 m jum; filtrarea are eficienta f mare, peste 90% - daca nu e in apa se introd un coagulant ce react cu
particulele f fine => conglomerate retinute f usor la suprafata filtrului => eficienta 99%
apoi se face dezinfectia
o metode fizice
dezinf unor cant mici de apa
fierberea apei cel putin 5 min
fol unor filtre bacteriologice speciale
fol radiatiilor UV lung de unda 250nm efect bactericid, dar penetrare mica dezinfectie
superficiala tb sa fie apa limpede
o metode chimice
dezinf cant f mari
Cl + compusi pe baza de Cl, ozon, permanganat de potasiu, iod
Clorinarea apei
Cl introdus reactioneaza cu apa si form acid hipocloros HOCl patrunde in cel bact si
inactiv enz care prin oxidare enzime cu grupare tiolica sunt dezvelite de o leg disulfidica
e blocat sist enzimatic bacterian bacteria e distrusa
Eficienta dezinfectiei depinde de

Factori care tin de natura dezinfectantului folosit Cl in stare gazoasa, bioxid de


Cl f bune; subst cloringene hipocloriti, Cl vacloros, cloramine cea mai slaba
act o au cloraminele
Cantitati de Cl folosite in dezinfectie
Cant optima este de 1 mg pt 1 L de apa pt apa de la robinet
Pt apa de fantana 5-10 mg la L nu se dezinft in mod curent si
incarcatura de germeni e mai mare
Timpul optim pt dezinf apei Cl 20 min

Caracteristicile apei dezinfectate:


-

Temp apei e f imp, pt ca este o relatie direct prop intre eficienta dezinfectiei si temp (cu cat e mai mare temp, cu
atat creste dezinf)
Turbiditatea (conc sarurilor insolubile prezente sub forma de particule in suspensie) cu cat e mai mica
pHul
incarcatura de germeni din apa
tipul germenilor Gram neg care au sensib mai mare la Cl, comparativ cu gram poz
enterovirusurile au rezist mai mare la Cl fata de enterobacterii

Test de control al dezinfectiei dozarea Cl rezidual din apa


-

cant de Cl care tb sa raman in apa dupa dezinf, pt ca e marker al dezinf este un indicator al sistemului de
distributie (apa circula prin km de conducte pana sa ajunga la robinet)
Cl rezidual face o mica dezinfectie si dispare , este consumat oxideaza subst organice, anorganice, are efect
bactericid astfel incat produsul de apa este corect dezinfectat, dar la consumator, dat absentei Cl rezidual, arata
ca s-a intamplat ceva in sistemul de distributie
Cl rezidual indicator al potabilitatii conc max admisa 0,5 mg/L apa la intrarea apei in sist de distributie; apa
de robinet 0,25 mg/L apa conc max
Dpdv chimic
o Cl rezidual total din apa CRT = CRC + CRL
o CRC = clor rezidual combinat e vb de cloramine
o CRL = clor rezidual liber = acid hipocloros HOCl

A II-a faza a dezinfectiei


1. CRC
- Dezinfectia s-a terminat cand CRL = 90% din CRT
- Metode pt det Cl rezidual din apa
o Metoda colorimetrica
Ortotolidina form compus galben-verzui
Se iau 20 ml din proba de apa si se adauga 1 ml ortotolidina
2. CRL
- Det cu ortotolidina + metaarsenit
o 20 ml proba + 1 ml orto + 1 ml meta
o Meta netrualiz Cl rezidual combinat si ramane doar CRL, care cu orto => compus galben-verzui

Analiza chimica a apei indicatori chimici de potabilitate


-

Det conc subst org din apa


Det conc de NH3
Det conc nitritilor

Nu tb sa modifice propr ogranoleptici si nici sa fie toxice in organism.


Au o dubla provenienta nat din sol si din poluare
Subst org sedimenteaza global, total metoda: se oxideaza subst org din apa cu permanganat de potasiu in mediu acid si
la cald. Se ia o proba de apa adaugare 10 ml permanganat, 5 ml acid sulburit si se fierbe proba de apa 10 min.
Apoi se adauga 10 ml de acid oxalic se decoloreaza proba, devine incolora.
Se titreaza proba de analizat cu perm de K, pana apare cul roz. (2-3 ml perm).
Proba de apa = 100 ml.
Conc subt org din apa mg perm de K / L
Conc max admisa a subst org = 10 ml perm de K/L -> exceptional se admit 12 atunci cand apa are in mod natural
continut mai mare de subst org, dar analiza bact a apei este in limitele normelor sanitare.
Analizele chimice sunt obligatorii si se fac in orice lab acreditat.
Det NH3 din apa se face cu reactivul Nessler. 20 ml proba + 1 ml reactiv => compus roz-rosu. Conc max admisa 0-0,5
mg/L.
Det conc nitritilor metoda colorimetrica fol reactiv Griss => compusi rox conc max adm 0-0,5 mg/L.
Indicatori chimici de potabilitate
Sunt de prov naturala sol, nu au efecte nocive asupra org. Modifica propr organoleptice.
Ex saruri min in conc mari saruri de Ca, Mg = macroelemente si oligoelem crom, nikel, cupru, zinc.
Elementele minerale prezente in apa = bioelemente. Aport in conc f mici imp mare in organism rol de catalizatori
enzimatici.
Subst indezirabile = cationi , mai putin cei alcalini (Na, K). Form cu sapunul saruri insolubile. Cand sunt in conc mari, pot
precipita, se depun pe peretii conductelor, pe filtre de apa scade eficienta dezinf apei cu Cl.
Conc subst indez se mas prin masurarea duritatii apei.
Dpdv chimic, duritate
-

Data de bicarbonati, care prin cresterea temp apei se transf in carbonati = duritate temporara
Permanenta/necarbonantata data de cloruri, sulfati, fosfati

Unit de mas = gradul de duritate germana. 1 grad de duritate = 10 mg oxid de calciu.


Ca met de det a duritatii apei metoda complexometrica. Reactiv: complexon = EDTA sodic. Principiul reactiei de det
EDTA sodic react cu subst min din apa si se form compusi stabili sfarsitul reactiei e dat de virarea culorii unui indicator

de pH = ediocrom pH neutru = rosu violet; dupa r dintre complexoni = albastru (r de titrare). Ml de complexoni se
introduc intr-o formula de calcul duritatea apei g de duritate la 1 L de apa.
Apa potabila cel putin 5 g/L. Max fara limita.
Limita sup e data de perceptia subiectiva a consumatoului sau e stab prin procese tehnologice (industrial).
Prin continut in exces de saruri min, in apa se dezv microorg acvatice. Sarurile de Fe favoriz dezv ferobacteriilor => gust
metalic, modif cul (roz). Sulf -> sulfobacterii -> miros neplacut.
Duritate peste 20 g/L pt a fi fol in scop potabil, tb deduritzata (elim saruri in exces). Metoda de dedurizare difera in
fct de tipul compusilor minerali in conc mare. Dupa ce se det duritatea apei, tb analizata compozitia chimica si conc
sarurilor minerale, care la val mari modifica propr organoleptice ale apei.
Daca bicarb de calciu si magneziu sunt in conc mare se det conc sarurilro de Ca se fol metoda compelximetrica cu EDTA
sodic dar are loc la o alta valoare de pH si se fol murexid alt indicator de pH. Principiul r e aceasi, titrare cu EDTA sodic.
Val admisa a sarurlor de Ca in apa potabila 150-180 mg Ca la 1 L apa.
Subst indezirabile nu sunt toxice. Au 2 conc max admise pt ca nu e risc de efecte nocive.
Subst toxice
-

Au dubla prov conc f mici pot sa fie de origine nat (sol) sau conc corelata cu poluarea
Subst limitate prin o singura conc max admisa
Rezulta in urma poluarii
Stabilirea conc max admise tine cont de nec de apa pe 1 zi + ac toxic poate aj in org prin alimente/aer resp
Pb, pesticide, nitrati, arseni, detergenti

Nitratii intox => efecte acute risc major sugari, n-n, metHbemie infantila (cianoza) cu Hb fetala mai multa, enzime
mai putine (metHb reductazA)
o
o
o
o

Repr sursa de nitriti sunt instabili chimici, indicatori de pol, toxicitatea lor apare doar endogen, in
prezenta germenilor reducatori se form metHb => hipoxie de transport (de tip anemic)
Nitratii din sol nu sunt toxici
Surse de pol intox croncie daca metHb e intre 5-10 % la adulti
Efecte cancerigene (nitrozamine = subst precancerigene ce necesita activare enz in organism se ajunge
la cancerigene finale de tip epoxid)

Fluor in conc mari in apa risc de efecte de tip toxic intox = fluoroza. Riscul de efecte toxice apare cand conc > 2 mg la
L apa. Sursa: apa. Nu se conc in vegetale. Conc min admisa in apa 0,7 mg/L altfel, apar carii. Efectul carioprofilactic e
dat de reactivitatea crescuta a fluorului. Metoda de det fluor in apa metoda colorimetrica cu azotat de toriu. Se form
tetraflorura de thoriu, care in prez unui indicator de culoare (alizalina) se col in portocaliu.
Metoda curenta: cromatografia ionica, in strat de lichid, prin care se separa compusii pe baza de fluor de alti compusi
chimici din apa. In unele tari fluorizarea apei potabile.

RADIATII
Caracteristici generale
Factori fizici ai mediului, in functie de energia pe care o transporta au un efect de activare/ionizare asupra
materiei.
In functie de acest efect :
- radiatii neionizante energia determina o deplasare a electronilor pe orbita de pe stratul inferior pe superior.
- radiatii ionizante fenomenul de smulgere al electronilor de pe orbita datorita energiei foarte mari.
Radiatii ionizante
1. Radiatii electromagnetice formate din fotoni, nucleu, electroni, reprezentate de radiatii gama (emise de
nucleu) si X (emise de electroni).
Caracteristici : putere mare de penetrare (foarte periculoase in iradieri externe), gradul de ionizare pe care il produc
este cel mai redus (folosirea lor in scop explorator)
2. Radiatii corpusculare particule alfa, beta, flux de electroni, neutroni si protoni.
Surse
1. Naturale (fond radioactiv natural) determinat de prezenta in factorii de mediu (apa, aer, sol, vegetatie) a unor
izotopi radioactivi naturali avand ca provenienta radiatia cosmica (origine solara si galactica risc pt. personalul
navigant si calatorii) si radiatia terestra (izotopi primordiali U238, Toriu232).
Radioactivitatea naturala modificata tehnologic prousa datorita activitatii umane in urma folosirii unor tehnologii
care aduc din stratul subteran acesti izotopi radioactivi naturali (tehnologii de minerit, rocile fosfatice, apele geotermale)
Surse
2. Artificiale dau radioactivitate artificiala datorita folosirii izotopilor in aproape toate domeniile activitatii umane.
Rezulta si din : explozii nucleare, reactori nucleari. Risc : iradierea medicala (expuneri profesionale) si iradierea in scop
de diagnostic si tratament.
Mecanism de actiune
Teoria actiunii directe fenomen de excitare/ionizare la nivel molecular, molecula capata un exces de energie.
Teoria actiunii indirecte absorbtia energiei9 la nivelul tesuturilor, rezulta o serie de modificari biochimice
(majoritatea proceselor au loc in apa), radioloza apei (descompunerea apei cu formarea radicalilor HO-, HO2).
Efecte precoce
Cu prag deterministice
A. boala de iradiere acuta
a) faza prodomala in primele ore greturi, varsaturi, tahicardie, hTA
b)faza de latenta atenuarea/disparitia simptomelor (30 min-3 sapt)

c) faza de stare in functie se doza de expunere:


- forma hematologica dupa o expunere de la 1-5 Gy, dupa o latenta de cca 3 sapt., debut brusc : stare generala,
frisoane, manif. Hemoragipare (poate surveni deces).
Efecte
- forma gastro-intestinala dupa expunere de >5 Gy, perioada de latenta de 2-5 zile apoi : anorexia, greata, varsaturi,
febra, diaree sangvinolenta, deshidratare (mortalitate 50%)
- forma cerebrala - >20 Gy, se instaleaza brusc (30 min 3 h), cu faza prodromala violenta, apoi : somnolenta, apatie,
tremor, convulsii, dureri abdominale violente.
Efecte
B. iradierea unei anumite zone a corpului : leziuni cutanate, oculare, ale gonadelor.
C. efecte teratogene in urma iradierii in uter cel mai mare risc intre zilele 9-90. Mortalitatea intrauterina poate sa
apara la expunere de >0,2 Gy, iar la >0,5 Gy mortalitatea este de 50%. La 10-20 Gy avortul, ca si conduita medicala.
Efecte
Tardive :
a) radiocarcinogeneza modificari genetice la nivelul celulelor somatice
b) in urma unor expuneri repetate a unor zone la radiatii : radiodermita, cataracta, alterari permanente ale formulei
sangvine.
c) efecte genetice asupra celuleor de reproducere (la o doza de 1 Gy a cele germinale, nr. leziunilor induse este de cca
200 la 1 mil de descendenti.
Metode de masurare
Camera de ionizare un condensator bine izolat in care radiatiile ionizante produc un curent de ionizare care
este masurat cu ajutorul unui sistem electrometric.
Contorul Geiger-Muller
Detectorul de scintilatie
Pelicula fotografica transforma bromura de Ag in Ag developabil