Definitie: Apa este un lichid inodor, insipid i incolor, de cele mai multe ori, sau uor albstrui

sau chiar verzui n straturi groase. Apa este o substan absolut indispensabil vieii, indiferent
de forma acesteia, fiind unul dintre cei mai universali solveni. Apa este un compus chimic
al hidrogenului i al oxigenului, avnd formula chimic brut H2O (vedei Ap (molecul)). Apa
este una din substanele cele mai rspndite pe planeta Pmnt, formnd unul din nveliurile
acesteia,hidrosfera.
Pe Pmnt, apa exist n multe forme, n cele mai variate locuri. Sub form de ap srat exist
n oceane i mri. Sub form de ap dulce n stare solid, apa se gsete n calotele
polare, gheari, aisberguri, zpad, dar i ca precipitaii solide, sau ninsoare. Sub form de ap
dulce lichid, apa se gsete n ape curgtoare, stttoare, precipitaii lichide, ploi, i ape
freatice sau subterane. n atmosfer, apa se gsete sub form gazoas alctuind norii sau fin
difuzat n aer determinnd umiditatea acesteia. Considernd ntreaga planet, apa se gsete
continuu n micare i transformare, evaporarea i condensarea, respective
solidificarea i topirea alternnd mereu. Aceast perpetu micare a apei se numete ciclul
apei i constituie obiectul de studiu al meteorologiei i al hidrologiei.

Apa care este potrivit consumului uman se numete ap potabil. Conform standardului
din Romnia, pentru ca apa s fie potabil sestonul nu trebuie s depeasc 1ml/m. Pe
msura creterii populaiei umane, de-a lungul timpului, i a folosirii intensive i extensive a
resurselor de ap susceptibile de a furniza ap potabil, problema apei utilizabile a devenit o
problem vital a omenirii.
Apa se gsesete sub diverse forme n natur: vapori de ap i nori n atmosfera, valuri
i aisberguri n oceane, gheari la latitudini mici sau altitudini mari,acvifere sub

pmnt, ruri sau lacuri. Circuitul apei n natur este fenomenul prin care apa este transferat
dintr-o forma ntr-alta, prin evaporare,precipitaii i scurgeri de suprafa.
Datorit importanei pe care o are (n agricultur, dar i pentru omenire n general), apei i
s-au dat diverse nume n funcie de formele pe care le ia.Ploaia e cunoscut n majoritatea
rilor, pe cnd alte forme sunt mai puin ntlnite, i pot fi surprinztoare cnd sunt vzute
prima dat. Exemple sunt: grindina, zpada, ceaa, roua sau chiciura. Un fenomen conex
este curcubeul, ntlnit atunci cand lumina se refract prin particulele de ap din atmosfer.
Apa de la suprafaa globului joac roluri importante n evoluia uman; rurile i irigaiile
asigur aportul de ap pentru agricultur, sunt suport pentru transportul maritim sau fluvial, fie
comercial sau de agrement. O ap cu insuficieni nutrieni se numete oligotrof. Scurgerea
apei pe suprafaa terestr este mecanismul prin care eroziunea sculpteaz mediul natural, duce
la crearea vilor i deltelor cu suprafee fertile favorabile dezvoltrii de centre umane. De
asemenea, apa se infiltreaz n sol, ajungnd n pnza de ap freatic. Aceast ap
freatic ajunge din nou la suprafa sub formaizvoarelor, sau a izvoarelor termale i gheizerilor.
Apa freatic este de asemenea extras artificial prin puuri i fntni.
Deoarece apa poate conine numeroase substane diferite, poate avea gusturi sau
mirosuri foarte diferite. De fapt, oamenii i alte animale i-au format simurile pentru a putea
evalua calitatea apei: de obicei, animalele evit apa cu gust srat (ap de mare) sau putred de
mlatin prefernd apa unui izvor montan sau apa freatic.

Apa n biologie i civilizaia uman

Din punct de vedere biologic, apa are numeroase proprieti indispensabile
proliferrii vieii, care o deosebesc de celelalte substane. Apa i ndeplinete acest rol,
permind compuilor organici s reacioneze n moduri care s permit n cele din urm
replicarea. Este un bun solvent i are o tensiune superficial ridicat, permind astfel micarea
compuilor organici i a organismelor vii. Apa proaspt are densitatea maxim la 4C, aceast
densitate scznd pe msur ce apa se rcete, se nclzete sau nghea. Fiind o molecul
polar stabil dominant n atmosfer, joac un rol important n absorbia radiaiei infraroii,

crucial n cadrul efectului de ser, fr de care temperatura medie la suprafaa Terrei ar fi de 18 Celsius. Apa are de asemenea o cldur specific neobinuit de mare, care joac mai
multe roluri n reglarea climatului global i regional, precum Curentul Golfului, permind
existena vieii. Deoarece absoarbe foarte mult infraroiile, are o foarte uoar nuan albastr,
datorit eliminrii unei mici cantiti de lumin roie care o traverseaz. Culoarea albastr poate
fi observat numai cnd apa este n cantitate mare, de exemplu n lacuri, mri sau oceane.
Apa este un foarte bun solvent, similar din punct de vedere chimic cu amoniacul, i
dizolv multe tipuri de substane, precum diferite sruri i zahrul, i faciliteaz reaciile chimice
ale acestora, lucru care permite metabolismele complexe.
Unele substane ns nu se amestec cu apa, cum e de exemplu petrolul, i
alte substane hidrofobe. Membranele celulare, compuse din lipide i proteine, profit de
aceast proprietate, controlnd interaciunea dintre ele i mediul extern. Acest lucru este uurat
de tensiunea superficial a apei.
Picturile de ap sunt stabile datorit tensiunii superficiale mari datorat puternicelor fore
intermoleculare numite fore de coeziune. Acest lucru este evident atunci cnd mici cantiti de
ap ajung pe o suprafa insolubil, precum polietena: apa rmne sub form de picturi.
Totui, pe sticl extrem de curat apa formeaz o pelicul subire deoarece forele dintre
moleculele de ap i de sticl (forele de adeziune) sunt mai mari dect forele de coeziune.
Acest lucru este foarte important n cadrul transpiraiei plantelor.
n celulele i organismele biologice, apa se afl n contact cu suprafeele membranoase
proteice care sunt hidrofile, adic prezint o puternic atracie pentru ap. Langmuir a observat
o puternic for de respingere ntre suprafeele hidrofile. Pentru a deshidrata suprafeele
hidrofile este necesar un efort deosebit pentru nvingerea acestor fore, numite fore de hidraie.
Aceste fore sunt foarte puternice, dar valoarea lor scade rapid pe distane mai mici de un
nanometru. Importana lor n biologie a fost studiat de Parsegian. Prezint importan n
special atunci cnd celulele sunt
deshidratate prin expunerea la
atmosfer uscat sau la nghe
extracelular.
O proprietate simpl, dar unic i
extrem de important pentru mediu,
este c n forma sa solid, de ghea,
plutete pe lichid. Forma solid a apei
are o densitate mai mic dect a apei
lichide, datorit geometriei punilor de
hidrogen care se formeaz doar la
temperaturi mai joase. Pentru aproape
toate substanele i pentru toate
celelalte 11 stri neobinuite ale apei,
cu excepia gheii-XI, starea solid este
mai dens dect cea lichid. Apa
proaspt este cea mai dens la 4 C,
i se va scufunda prin convecie pe
msur ce se rcete la acea temperatur, iar dac se rcete n continuare se va ridica.
Datorit aceste proprieti, apa de adncime va fi mai cald dect apa ngheat, de suprafa,
astfel nct gheaa se va forma ncepnd de la suprafa i se va extinde n jos, iar cea mai
mare parte a apei de dedesubt va rmne constant la 4 C. Astfel, fundul unui lac, mare sau
ocean este practic izolat de frig, permind supravieuirea speciilor de animale. Aproape toate
celelalte substane chimice sunt mai dense n stare solid i nghea de la fund spre suprafa.
Viaa pe Pmnt a evoluat i s-a adaptat acestor proprieti ale apei. Existena formelor
solid, lichid i gazoas ale apei pe Pmnt a reprezentat un factor important pentru

colonizarea diferitelor medii ale planetei de ctre forme de via adaptate variatelor, i adesea
extremelor, condiii de via.
n istorie, civilizaiile s-au dezvoltat cu precdere pe malurile rurilor sau
mrilor: Mesopotamia, aa-numitul leagn al civilizaiei este situat ntre dou ruri, Egiptul
antic a nflorit pe malurile Nilului, iar marile metropole, precum Londra, Paris, New
York i Tokio i datoreaz succesul n parte accesibilitii oferite de situarea lng o ap, i
nflorirea comercial rezultat. Insulele cu porturi sigure, precum Singapore i Hong Kong, s-au
dezvoltat tocmai din acest motiv. n locuri precum Africa de Nord i Orientul Mijlociu, unde apa
nu se gsete n abunden, accesul la ap potabil a fost i este o mare problem n
dezvoltarea comunitilor umane.
O greeal des ntlnit este aceea c apa este un bun conductor de electricitate. Toate
proprietile electrice ale ape se datoreaz ionilor srurilor minerale dizolvate n ea i dioxidului
de carbon dizolvat n ea. Apa prezint auto-ionizare (dou molecule de ap se transform ntrun anion de hidroxid i un cation de hidroniu) ns doar la un nivel aproape imperceptibil.
Utilizarea apei de ctre oameni
Aproape 72% din masa
corpului uman fr grsimi este
ap. Pentru o bun funcionare,
corpul necesit ntre doi i
apte litri de ap pe zi pentru a
evita deshidratarea, cantitatea
exact depinznd de nivelul de
activitate, temperatur,
umiditate i ali factori. Nu este
cunoscut cu exactitate
cantitatea de ap necesar a fi
consumat de o persoan
sntoas. Oricum, pentru cei
care nu au probleme de rinichi
este dificil s bea prea mult
ap, dar periculos s bea prea
puin, mai ales ntr-un ambient cald i umed sau n timpul exerciiilor fizice. Se ntmpl totui
ca oamenii s consume mult mai mult ap n timpul exerciiilor fizice dect este necesar,
expunndu-se astfel riscului de intoxicaie cu ap, care de cele mai multe ori este fatal.
"Obligativitatea" consumrii a opt pahare de ap
pe zi de o persoan, nu este argumentat
tiinific.
Impactul apei asupra religiei i filozofiei
Apa este considerat purificatoare n
majoritatea religiilor,
incluznd hinduismul, cretinismul, islamul, iudais
mul i intoismul. Spre
exemplu, botezul nbisericile cretine este fcut
cu ap. n plus, o baie ritual n ap pur este
fcut celor decedai n multe religii, incluznd
iudaismul i islamismul. n islamism, cele
cinci rugciuni zilnice, pot fi efectuate doar dup

splarea corpului cu ap curat (Wudu). Apa este geneza tuturor.

n intoism, apa este utilizat aproape n toate ritualurile pentru curirea unei persoane
sau a unui loc. Apa este menionat n biblie de 442 de ori, respectiv de 363 de ori, n versiunile
sale engleze internaionale sau, ca acronim, NIV) i n cea cunoscut sub numele de Versiunea
regelui James. n seciunea 2 Peter 3:5(b) se afirm textual: ... "i pmntul a fost format din
ap i de ctre ap." (NIV)
Se crede adesea despre ap c ar avea puteri spirituale. n mitologia celtic, de
pild, Sulis este zeia local a apelor termale; n hinduism, apa este personificat ca o zei sub
numele de Ganga. De asemenea, diferii zei pot patrona diferite izvoare, ruri sau lacuri. n
mitologiile roman i greac, Peneus a fost un zeu-fluviu, unul dintre cele 3.000 de oceanide.

Filozoful antic grec Empedocles a

elaborat o ntreag doctrin filozofic
(un fel de teorie pre-atomist a lumii)
bazat pe cele patru concepte
fundamentale aleUniversului care
erau reprezentate n lumea real,
conform teoriei sale, de patru
elemente fundamentale
, ap, aer, foc i pmnt.
n filozofia clasic
chinez, apa, ca element al filozofiei
clasice, era unul din
cele cinci elemente constituente ale
naturii, alturi
de pmnt, foc, lemn i metal.

Cea mai pura apa este in Finlanda.

Se pare ca potrivit UNESCO, cea mai pura apa este in Finlanda. In total savantii au studiat apa
in 122 de tari. In timpul cercetarilor s-a dovedit ca circa 1 miliard de oameni nu au deloc acces
la apa pura.
Este mai usor sa luam gheata din apa calda.
Stiti care apa se transforma mai repede in gheata: calda sau rece? Daca sa ne gandim logic,
atunci desigur ca rece. Apa fierbinte ar trebui mai intai de toate sa se raceasca. Nu-i asa? Insa
cercetarile arata ca in gheata se transforma mai rapid apa fierbinte decat cea calda. Raspunsul
exact la intrebarea de ce apa fierbinte ingheata mai repede ca cea rece nu exista.
Supraracirea apei.
Desigur toti tinem minte din fizica ca apa ingheata la 0 grade celsius, iar temperatura de fierbere
este 100 grade celsius. Cu toate acestea exista asa un termen ca supraracirea apei. Aceasta
proprietate o poate avea doar apa pura, fara aditivi. Chiar si la racirea apei la 0 grade celsius ea
ramane in stare lichida, insa totusi temperatura de inghet exista, dar ea este mai mica decat in
cazul apei simple.
Apa are mai mult de trei stari de agregare.
De la scoala cunoastem ca apa poate avea trei stari de agregare: solida, lichida si gazoasa. Cu
toate acestea oamenii de stiinta deosebesc 5 stari diferite de apa in stare lichida si 14 in stare
solida.

Apa ca sticla.
Ce se va intimpla daca vom lua apa pura inghetata si vom continua sa o racim? Va avea loc o
transformare minunata. La minus 120 de grade celsius, apa va avea o stare vascoasa, dar la o
temperatura mai joasa decat minus 135 grade, ea se va transforma in apa de sticla. Apa de
sticla este o substanta solida, care nu are o structura cristalina, la fel ca si sticla.
Apa este viata. Pe bune!
Fiecare organism este compus in mare parte de apa: Animalele 75%, Pesti 75%, Meduze
pana la 99%, cartofi 76%, mere 85%, rosii 90%, castraveti 95%, pepeni 96%. Chiar si
omul consta din apa. Organismul unui nou-nascut consta din 86% de apa, unui om in varsta
50%.
Apa este un principal transportator de boli.
Aici este paradoxul pentrur ca apa nu numai ne da viata, dar ne priveaza de viata. 85% de boli
din toata lumea se transmit prin intermediul apei. In fiecare an, 25 milioane de oameni mor din
cauza bolilor transmise prin apa.

Omul moare fara apa.

Daca un om pierde 2% de apa din masa corpului, el sufera de sete. In cazul in care procentul
de apa pierdut va creste pana la 10, se incep halucinatii. Daca omul pierde 12% de apa, el nu
se poate restabili fara ajutorul medicului. La pierderea a 20% omul moare.

Cea mai mare parte de apa potabila se afla in ghetari.

Unde se afla cea mai mare cantate de apa? Raspunsul pare evident in oceane. Cu toate
acestea mantaua pamantului contine de 10-12 ori mai multa apa decat in oceanul planetar.
Aproape intreaga masa de apa pe pamant nu este potabila. Putem consuma doar 3% din
intreaga masa a apei, dar si cele 3% de apa nu sunt disponibile, deoarece cea mai mare parte
de apa potabila se contine in ghetari.

Apa ca dieta.
Daca vom consuma din bauturi doar apa, vom reduce drastic aportul caloric general. In primul
rand deoarece incetam sa consumam bauturi bogate in calorii, sucuri si bauturi gazoase dulci,
si in al doilea rand, dupa ce consumi apa nu ai asa o pofta de ducliuri, cum ai avea daca ai
consuma ceai sau cafea.

Apa pentru o inima sanatoasa.

Da, apa reduce riscul unui atac de cord. Savantii au descoperit ca probabilitatea de a suferi un
atac de cord este mult mai mica la persoane care consuma aproximativ sase pahare de apa
zilnic, decat la cei care consuma doar doua.

35 tone de apa pe parcursul vietii, destula, nu?

Fara apa o persoana poate trai un timp foarte scurt. Apa este al doilea element vital necesar
omului, dupa oxigen. Fara alimente o persoana poate trai aproximativ sase saptamani, fara apa
cinci, sapte zile. Pe parcursul vietii, un barbat consuma aproximativ 35 tone de apa.

Cea mai scumpa apa din lume

Apa poate fi gratuita dar poate si sa coaste bani buni. Cea mai scumpa apa din lume este
vanduta in Los Angeles. Lichidul pretios, cu un gust si valoarea pH-ului echilibrate, este ambalat
in sticle cu pietre Swarovschi. Pretul acestei ape este 90 $ pentru un litru.

Apa care arde.

Deasemenea exista si apa periculoasa. De exemplu, in Azerbaidjan exista apa care contine
cantitati mari de metan si poate lua foc daca apropiem un chibrit de ea. In Sicilia exista un lac la
fundul caruia se contin zacaminte de acizi care polueaza apa din acest lac.

Proteine in apa.
Intr-un cub de apa de mare se contine 1.5 grame de proteine si alte substante. Oamenii de
stiinta au socotit ca valoarea nutritiva a Oceanului Atlantic este estimata cu 20 000 de recolte
colectate de pe toata suprafata uscatului intr-un an intreg.

Apa vieo minune100% romneasc:salveazviei,ntrziembtrnirea

Apa srac n deuteriu a fost inventat de romni i premiat n strintate. Un doctor din
Timioara o folosete pe bolnavii de cancer, pentru a le dubla durata de via. NASA a studiat-o
ca s o ia pe Marte. O jumtate de litru cost 15 lei i nu e medicament. Se cumpr mai mult
online
Gianina M. din Lugoj ar fi trebuit s fie demult pe lumea cealalt. La 17 ani are un cancer
mai vechi. Au trecut deja trei ani, boala ei e perfect stabil i fata triete ca tot omul sntos.
S-a fcut bine bnd n fiecare zi "apa vie", produs la Rmnicu - Vlcea de gulerele albe ale
Institutului Naional de Cercetare pentru Tehnologii Criogenice i Izotopice. Ap srcit n
deuteriu, au numit-o cercettorii; lumea i-a zis direct "ap miraculoas".
Japonez ndrgostit de apa miraculoas: a luat 20 de tone
Exist, ns, un japonez care se i mbiaz n "ap vie" cumprat din Romnia. Avea un
cancer esofagian i doctorii i mai dduser cteva luni. Profesor universitar fiind, tia de ap. A
luat avionul din Tokyo, s-a dus la Rmnicu - Vlcea, s-a ntors acas cu promisiunea c i se
pun rapid 20 de tone pe vapor. Au trecut opt ani, omul se simte ca i cum n-ar fi fost bolnav
niciodat.
O substanta bizara
Apa constituie mediul universal al
tuturor activitatilor biologice. Aproape
doua treimi din corpul uman si circa o
jumatate din fiecare organ al omului,
ca volum, constau din apa.Apa este
extraordinar de sovaielnica atunci
cand trebuie sa se incalzeasca sau sa
se raceasca. Un defect care face
oceanele lumii foarte eficiente in
redresarea schimbarilor climatice
neasteptate, prin franarea
modificarilor de temperatura.
Expansiunea apei pe masura ce
ingheata permite bucatilor de gheata
sa pluteasca, impiedicand oceanele
sa inghete bocna de la fund in sus si
sa omoare intreaga viata marina.
Legaturile de hidrogen dintre
moleculele de apa sunt extraordinar de flexibile, permitand moleculelor sa calatoreasca la viteze
mari in interiorul si in afara celulelor prin canalele numite aquaporine.
Transformarea apei in vapori necesita foarte multa caldura, fapt ce serveste la protejarea
organismelor vii de deshidratare atunci cand vremea este foarte calda si sta la baza procesului
numit transpiratie.
Schimbarile electrostatice de la nivelul moleculelor de apa le permit acestora din urma sa
joace un rol-cheie in crearea de proteine din aminoacizi (acizi ce reprezinta fundamentul tuturor
organismelor vii).
Apa este aproape perfect transparenta la lumina vizibila, dar absoarbe puternic radiatii
infrarosii, facand Pamantul un loc plin de lumina si mai cald cu 30 de grade Celsius decat
spatiul interplanetar inconjurator.