Sunteți pe pagina 1din 292

CURS VOLUNTARIAT UPU-SMURD

29-30.11.2014
BRASOV

SUPORTUL VITAL DE BAZ


(BASIC LIFE SUPPORT)

N CONFORMITATE CU
RECOMANDRILE
CONSILIULUI EUROPEAN DE
RESUSCITARE

LANTUL SUPRAVIETUIRII LA ADULT

C3

Obiective
S nelegem:
Riscurile la care se expune salvatorul n
timpul resuscitrii
Cum se acord primul ajutor
Diferenele dintre primul ajutor acordat n
interiorul i n afara spitalului

Riscurile salvatorului
Eliminarea sau minimizarea riscului
Manipularea
Evitarea pericolelor exterioare:
trafic
electricitate
gaz
ap

Riscurile salvatorului:
otrvirea
Acidul cianhidric sau hidrogenul sulfurat
Se folosete masca i se prsete urgent zona
contaminat

Substanele corozive
se absorb prin piele i tractul respirator
se folosesc haine protectoare

Riscurile salvatorului
Infeciile

Tuberculoza
SARS
Nu se transmite hepatita B sau C, sau CMV
Nu au fost raportate cazuri de infectare cu HIV
dup aplicarea manevrelor de resuscitare

Riscurile salvatorului:
precauie n tratarea infeciilor
Folosirea mnuilor i
protejarea ochilor
Recipiente speciale
pentru materiale
neptoare
Masc pentru fa cu
valve unidirecionale
Manechine
splare repetat

Evaluare

Se va evalua i se va asigura
salvatorul i victima

Scuturai i strigai

Victima reacioneaz?
DA
Cutarea leziunilor
Stabilirea diagnosticului
Acordarea primului ajutor

Reacioneaz victima?
NU
Strigai dup ajutor
Aezai victima n decubit dorsal i
eliberai-i cile aeriene
Verificai respiraia

Eliberarea cilor aeriene


Hiperextensia
capului
Ridicarea mandibulei
Dac se
suspicioneaz
leziune de coloan
vertebral cervical:
Subluxaia
mandibulei

Verificarea respiraiei

Privii expansiunile toracelui


Ascultai sunetul respiraiei
Simii pe obraz aerul expirat
Toate acestea nu trebuie s
dureze mai mult de 10
secunde dup care hotri
dac pacientul respir sau nu

Respir victima?
DA
Dac situaia permite, aezai victima ntr-o
poziie lateral de siguran
Sunai dup ajutor ( 112 sau echipa de
resuscitare)
Reevaluai periodic starea pacientului

Poziia lateral de siguran


Faza I

Poziia lateral de siguran


Faza II

Poziia lateral de siguran


Faza III

Poziia lateral de siguran


Faza IV

Respir victima?
NU
Solicitai ajutor calificat ( 112 sau echipa de resuscitare
)
Aplicai podul palmei n zona central a toracelui i cealalt
mn deasupra
ncepei compresiunile toracice la o frecven de 100/minut
Dup efectuarea a 30 de compresiuni administrai 2 ventilaii

Apsai pe stern:
Astfel nct acesta s
coboare 4-5 cm
Ritm: 100 /minut

Compresiunile
toracice

Respiraia artificial

inei-i brbia ridicat


Inspirai adnc
Pensai nasul victimei
ncercai s aplicai ct
mai etan buzele pe
cele ale victimei

LAERDAL POCKET
MASK
Masca pentru
respiraie gur la
gur
Conine:
Masc din silicon
Valva unidirecional
Filtru hidrofobic tip 3M
O pereche mnui sterile
Un ervet dezinfectant
Cutie rigida de protecie i transport
Varianta 830011 are conector pentru administrare
O2 suplimentar
C 24

Respiraia artificial
Expirai continuu (1
sec) n gura victimei
Verificai dac i se
ridic pieptul
Pstrai-i brbia
ridicat
Verificai micrile
toracelui

Verificarea revenirii toracelui

Resuscitare cardiopulmonar
efectuat de o singur persoan

Ventilaia gur-la-nas

Dac ventilaia gur-la-gur este dificil


Dac gura este serios lezat
Victima este salvat de la nec
Resuscitarea este facut de un copil
Motive estetice

Raport
Compresiuni toracice: Frecven ventilaii

30 compresiuni : 2 ventilaii

Reevaluarea victimei
Resuscitarea de baz va fi ntrerupt pentru
reevaluarea victimei numai dac aceasta va
prezenta respiraii normale

Resuscitare numai prin compresiuni toracice

Cnd salvatorul nu dorete sau este n imposibilitate de a


administra ventilaii gur-la-gur
Compresiile vor fi aplicate fr ntrerupere cu o frecven
de 100/minut
Resuscitarea de baz va fi ntrerupt pentru reevaluarea
victimei numai dac aceasta va prezenta respiraii
normale

Se continu resuscitarea pn:


Sosete ajutorul calificat i preia manevrele
de resuscitare
Victima are semne vitale
Salvatorul se epuizeaz

Este lezat coloana vertebral cervical?


Dac este posibil, s se pstreze capul, gtul i
pieptul n acelai ax
Extensie minim a capului
Preferabil subluxaia mandibulei
Adesea este necesar asistena specializat

Curarea digital a
cavitii bucale

Se va efectua numai
pentru ndeprtarea
corpilor strini solizi,
vizibili

SUPORTUL VITAL DE BAZ


SVB
Recunoaterea stopului cardiorespirator
Manevre de baz de susinere a vieii
Ventilaii i compresii toracice
Scop: oxigenarea cerebral i cardiac

C35

SUPORTUL VITAL DE BAZA


SVB
Definiie: meninerea libertii cilor aeriene,
suportul ventilaiei i circulaiei fr ajutorul vreunui
echipament, cu excepia dispozitivelor de protecie.

Scopul SVB: oxigenarea cerebral i cardiac


Crete eficiena defibrilrii

C36

ALGORITM
SVB LA
ADULT

EVALUEAZ STAREA DE
CONTIEN
STRIG DUP AJUTOR
DESCHIDE CILE
AERIENE
ABSENA VENTILAIILOR
NORMALE
ALERTEAZ
112
30 COMPRESII TORACICE

C37

2 VENTILAII
30 COMPRESII

MASCA DE PROTECIE

POCKET - MASK

Obstrucia cilor aeriene la adult


Evalueaz
severitatea

Obstrucie sever a
cilor aeriene

Incontient
ncepe resuscitarea
de baz

Contient

5 lovituri interscapulare
5 compresiuni abdominale

Obstrucie uoar a
cilor aeriene

ncurajeaz tusea

Continuai s evaluai dac


tusea devine ineficient nainte
ca pacientul s devin
incontient

Obstrucia cilor aeriene


superioare

5 lovituri interscapulare
Se va verifica obinerea
dezobstruciei dup fiecare
lovitur
Dac nu s-a obinut
dezobstrucia prin lovituri
interscapulare vor fi efectuate
5 compresiuni abdominale

Compresiuni
abdominale

MONITORIZAREA CARDIAC
RECUNOATEREA RITMURILOR

E43

Obiective
S nelegem:
Indicaiile i tehnicile de monitorizare ECG
Electrocardiografia primar
Cum se citete ritmul pe monitor
Stopul cardiac
Aritmiile

E44

Care pacieni vor fi monitorizai?

E45

Stop cardiac sau alte aritmii importante


Dureri toracice
Insuficien cardiac
Colaps / sincop
oc / hipotensiune
Palpitaii

Monitorizarea ECG (1):


Derivaii
Sistemul cu 3 derivaii I, II,
III
Alegerea culorilor
ndeprtarea prului
Aplicarea electrozilor
deasupra osului
Alegerea derivaiilor (II)
nregistrarea

E46

Monitorizarea ECG (2):


Cu padelele defibrilatorului
Recomandat pentru
evaluare rapid
Pot da artefacte de
micare
Exist riscul apariiei unei
false asistolii

E47

Monitorizarea ECG (3):


Monitorizarea cu electrozi adezivi
Monitorizare i
defibrilare fr
mini

E48

POZITIONAREA ELECTROZILOR PE TORACELE PACIENTULUI

E49

ECG pe 12 canale

E50

ECG pe 12 canale
Activitate cardiac electric 3D
Interpretare ECG mai complex
Analiza segmentului ST

E51

Electrocardiografia de baz (1)


Depolarizare iniiat n
nodul SA
Conducere lent prin
nodul AV
Conducere rapid prin
fibrele Purkinje

E52

Electrocardiografia de baz (2)


Unda P = depolarizare
atrial
QRS = depolarizare
ventricular (< 0.12 s)
Unda T = repolarizare
ventricular

E53

Ritmurile stopului cardiac

E54

Fibrilaie ventricular
Tahicardie ventricular fr puls
Asistol
Activitate electric fr puls (AEP)

E55

Fibrilaia ventricular

Unde neregulate
Complexe QRS neidentificabile
Frecven i amplitudine ntmplatoare
Activitate electric necoordonat
Cu unde mari i fine
Excludei artefactele de
micare
interferen electric

E56

E57

E58

Tahicardia ventricular fr puls


Tahicardia ventricular monomorf
Tahicardie cu complexe largi
Rapiditate
Morfologie QRS constant

Tahicardie ventricular polimorf


Torsada vrfurilor

E59

E60

E61

Asistolia

E62

Absena activitii ventriculare (QRS)


Activitatea atrial (undele P) poate persista
Rareori apare o linie dreapt
Considerai asistolia la prima monitorizare ca o FV
cu unde fine

E63

E64

E65

E66

Activitatea electric fr puls


Semnele clinice ale stopului cardiac
Traseu ECG asociat n mod normal cu un debit
cardiac

E67

Cum se citete ritmul cardiac pe monitor?


1. Exist activitate electric?
2. Ce este alura ventricular (QRS)?
3. Ritmul QRS este regulat sau neregulat?
4. Complexul QRS este normal sau lrgit?
5. Exist activitate atrial?
6. Care este raportul acesteia cu activitatea
ventricular?

E68

Interpretarea ritmului ECG


Tratamentul eficace este posibil adesea chiar
i fr un diagnostic ECG precis
Consecinele hemodinamice ale oricrui ritm
cardiac pot varia
Tratai pacientul, nu ritmul cardiac!!!!!!!

E69

Ce este ritmul ventricular?


Normal
Bradicardie
Tachicardie

60-100 /min
< 60 /min
> 100 /min

Ritmul =
300
numrul de ptrate mari dintre
complexele QRS consecutive*
* La o hrtie standard cu viteza de 25 mm /sec, 5 ptrate mari = 1 sec
E70

Ritmul QRS este regulat sau neregulat?


Greu de decelat la un ritm cardiac rapid
Comparai intervalelor R-R
Neregulat = AF

E71

Lrgimea QRS este normal sau crescut?


QRS normal:
< 0.12 s (< 3 ptrate mici)
provine de deasupra bifurcaiei fasciculului His

E72

Lrgimea QRS este normal sau crescut?


Complexul QRS larg (> 0.12 s) provine de la
nivel:
ventricular
supraventricular (conducere aberant)

E73

O tahicardie cu complexe QRS largi are


origine ventricular n afara cazului n care
exist motive ntemeiate s se considere
altfel

E74

Exist activitate atrial?

E75

Undele P (derivaiile II i V1)


Frecven, regularitate, morfologie
Unde de flutter
Activitatea atrial poate fi evideniat prin
ncetinirea ritmului QRS cu adenozin

E76

Care este raportul dintre activitatea


atrial i cea ventricular?
Interval PR constant
Variabil, dar identificabil
Nici o relaie disociaie atrioventricular

E77

Bloc AV: Gradul I

E78

Bloc AV: Gradul II


Bloc tip Mbitz I (Wenckebach)

Bloc tip Mbitz II

E79

Bloc AV: Gradul III

Locul pacemaker-ului:
Nodul AV
Miocardul ventricular
E80

40 - 50 /min
30 - 40 /min

Rezumat
Monitorizare
care pacieni
tehnici

Identificare
ritmurile stopului cardiac
alte ritmuri

E81

REGULI DE IGIENA
in unitatile sanitare

Definitii
Igiena este ramura a medicinii care studiaza
mijloacele de pastrare a sanatatii si de prevenire
a bolilor sau - ansamblul de reguli si de masuri
menite sa apere sanatatea.

Igiena se realizeaza prin:


curatare
dezinfectie
dezinsectie
deratizare

Curatarea
Este suma operatiilor prin care murdaria(organica sau
anorganica) este indepartata de pe anumite suprafete
(inclusiv tegumente) prin operatiuni mecanice sau
manuale, utilizandu-se agenti fizici sau chimici.
Curatenia = rezultatul aplicarii corecte a programului
de curatare.

Dezinfectia
Reprezinta procedura de distrugere a
microorganismelor patogene sau nepatogene de pe
orice suprafete (inclusiv tegumente), utilizandu-se
agenti fizici si/sau chimici.
Metode de dezinfectie:
-metode mecanice: stergerea si maturarea umeda, aerisirea,
spalarea, fierberea.
-metode fizice: caldura uscata care se face prin flambare
(trecerea unui obiect prin flacara), caldura umeda (autoclav),
raze ultraviolete.
-metode chimice: - biocidele de tip I dezinfectia
tegumentelor intacte)
- biocidele de tip II - deinfectia
suprafetelor si materialului moale.

NIVELE DE DEZINFECTIE:
Sterilizarea chimica distrugerea tuturor microorganismelor in
forma vegetativa

Dezinfectie de nivel inalt distrugerea bacteriilor, fungilor,


virusilor

Dezinfectie de nivel intermediar ex. Mycobacterium


tuberculosis

Dezinfectie de nivel scazut distrugerea majoritatii bacteriilor


fara actiune asupra microbacteriilor, virusilor si a mucegaiurilor.

Important este respectarea concentratiilor si a timpului


de contact specific fiecarui nivel de dezinfectie.

Dezinsectia operatia de distrugere a insectelor


daunatoare cu ajutorul unui insecticid.
Deratizarea operatia de starpire a soarecilor si
sobolanilor prin otravire cu substante chimice.

PREVENIREA INFECTIILOR
NOZOCOMIALE
Infectia nosocomiala este orice infectie contractata in
timpul spitalizarii, la un pacient care a fost internat
pentru alta boala.
Pacientii cei mai expusi la astfel de infectii sunt cei cu
acte chirurgicale din ce in ce mai grele si invazive, care
constituie porti de intrare pentru infectii (sonde
vezicale, catetere vasculare, ventilator artificial, etc).

Frecventa aparitiei acestor infectii este variabila, dupa


tipul ingrijirilor acordate:
-mai ridicata in serviciile de ingrijire intensiva, de
reanimare;
-dupa durata spitalizarii mai ridicata in serviciile
cu spitalizare indelungata si de reeducare functionala
din cauza prezentei escarelor, sondelor stabile care
favorizeaza infectiile;
-dupa vulnerabilitatea pacientilor cei care sufera
de boli acute grave, care au organismul fragilizat prin
varsta inaintata sau din contra, varsta foarte mica, cei
cu cancer, cei care sunt internati pentru alcoolism
cronic, cu imunosupresie legata de SIDA, cu
imunoterapii anticanceroase sau de grefele de organe.

Caile de transmitere
Contactul direct prin mainile infectate ale
personalului medical sau ale pacientului.
Contactul indirect cu un instrument medical
incomplet steriliat sau contaminat de
personalul medical.

Polii luptei impotriva infectiei intraspitalicesti sunt: o buna


formare a personalului de ingrijire, o strategie de prevenire si
control a infectiilor intraspitalicesti, respectarea regulilor de igiena
spitaliceasca (asepsia sau igiena ingrijirilor in mediul septic).
Metodele de prevenire a infectiilor nozocomiale se adreseaza
cauzelor favorizante sau secundare ale modului de transmitere ale
acestor infectii si se refera la:
1) reducerea transmiterii de la om la om (contaminarea prin maini),
contaminarea aerogena, contaminarea prin contact politica
vestimentara;
2) conceptia arhitecturala a spitalului (organizarea spatiului si
timpului, circulatia persoanelor, circulatia materialelor si
obiectelor);
3) suprimarea contaminarii prin materiale si instrumente (dezinfectia,
decontaminarea, asepsia si sterilizarea);
4) asanarea (imbunatatirea) regulata si sistematica a mediului
ambiant (decontaminarea zilnica, dezinfectie cu formol sau cu
ultraviolete).

Contaminarea prin maini


Minile reprezinta cea mai rapida cale de transmitere a infeciilor,
astfel nct, n unitile spitalicesti splatul pe mini este absolut
obligatoriu inainte si dup orice procedur realizat de catre
personalul medical.

S-a demonstrat stiinific c o igien temeinic a minilor reduce


considerabil rspndirea bacteriilor n spitale.
Doctorii, asistentii medicali, infirmierii, ntregul personal medical pot
s si contamineze minile doar fcnd lucruri extrem de simple
precum: lund tensiunea sau pulsul pacientului, atingnd pacientul sau
aternuturile acestuia, atingnd echipamentul din spital.

Contaminarea prin maini

Flora microbiana de pe maini este de doua tipuri:


-tranzitorie:
-colonizeaza stratul superficial al pielii si este
indepartata prin spalarea simpla;
-este reprezentata de microorganismele care sunt cel
mai frecvent asociate cu infectiile nozocomiale;
-este dobandita de personalul in contact cu pacientul
sau cu o suprafata contaminata din mediu.
-rezistenta:
-este atasata de straturile profunde ale pielii;
-este mult mai rezistenta la indepartare;
-este reprezentata de microorganismele care sunt
mai putin asociate cu infectii.

Spalarea mainilor este cea mai importanta


procedura de prevenire a infectiilor, a contaminarii
si diseminarii agentilor microbieni in spital.
Tehnica corecta de spalare a mainilor trebuie sa
fie cunoscuta si aplicata de intreg personalul.
Clasic sunt cunoscute trei nivele de decontaminare a
minilor:
1. Splarea simpla a minilor igienica.
2. Antiseptica (dezinfectarea) igienic.
3. Antiseptica (dezinfectarea) chirurgical.

Tehnica de spalare a mainilor

Contaminarea prin contact


Mijloacele de prevenire sunt simple, dar
deosebit de importante, si pot fi sintetizate
in doua cuvinte: politica vestimentara. De
modul corect sau incorect de folosire a
echipamentului de protectie depinde daca
vom contribui la micsorarea sau marirea
frecventei infectiilor.

Izolarea
Izolarea este o metoda cu caracter profilactic prin care se
interzice unui bolnav de a veni in contact cu alte persoane.
Metode de izolare:
-izolare absoluta se face prin bula fara nici un contact cu
exteriorul, cu aer steril, flux luminat si personal medical
limitat, cu echipament special.
-izolare stricta formata dintr-o camera speciala cu un pat
si un grup sanitar propriu, cu materiale proprii.
-izolare in camera cu mai multe paturi, iar distanta dintre
paturi sa fie mai mare pentru a evita contagiunea directa.
-izolarea pe pavilioane in care sunt bolnavi cu poarta de
intrare aeriana, digestiva sau cutanata.

Respectarea cu strictete a circuitelor din


spital:
- Intrarea si iesirea personalului
- Primirea bolnavului in spital
- Circuitul lenjeriei
- Circuitul instrumentelor si materialelor
- Circuitul vizitatorilor
- Circuitul deseurilor rezultate din activitatea
medicala

Profilaxia primara a accidentelor prin


expunere la produse biologice
Principii de baza:
Toti pacienti sunt considerati potential infectati.
Se considera ca sangele, alte fluide biologice (secretii
salivare, nazale, lacrimale, varsaturi, urina, materiale
fecale) si tesuturile pot fi contaminate cu HIV, VHB,
VHC/ alte microorganisme.
Se considera ca toate instrumentele folosite in
practica medicala sunt contaminate dupa utilizare.

Cele mai importante precautiuni in cazul


expunerii la produse biologice sunt:
- spalarea pe maini inainte si dupa fiecare
manopera care presupune contactul cu lichide
biologice/ produse contaminate cu sange.
- purtarea manusilor de fiecare data cand exista
risc de contact cu sangele/ alte produse
biologice.

Atitudinea in caz de accident prin expunerea la sange:


- intreruperea ingrijirii cu asigurarea securitatii pacientului.
- persoana accidentata anunta imediat cadrul medical superior
din sectia respectiva.
Asigurarea ingrijirilor de urgenta in caz de expunere
cutanata:
- se spala imediat locul cu apa si sapun
- se clateste
- se utilizeaza un antiseptic cu timp de contact minim de 5
minute, solutie clorigena diluata 1/10, compus iodat in
solutie dermica, alcool 70 de grade/ alt dezinfectant
cutanat.

In caz de expunere percutanata se vor lua


aceleasi masuri ca in cazul expunerii cutanate
cu mentiunea ca este interzisa sangerarea,
deoarece poate crea microleziuni care pot
accentua difuziunea virusului.
In caz de expunere a mucoaselor se spala
abundent timp de 5 minute cu ser fiziologic iar
in lipsa acestuia apa.

Echipamentul de protectie
Halatul sau costumul din doua piese
Pantofii speciali pentru spital, silentiosi, odihnitori,

comozi
Manusi sterile, nesterile, de uz general
Sorturi, buze impermeabile ex. la serviciul de anatomie
patologica
Masca
Etc.

PROCEDURA DE COLECTARE, SORTARE SI ELIMINARE


DESEURI

1. SCOP:

Procedura prezinta modalitatea de sortare, colectare,


depozitare si eliminare a deseurilor in cadrul Spitalului .

Procedura stabileste norme privind colectarea, trierea


deseurilor la locul generarii, depozitarea si eliminarea finala a
acestora, respectind precautiunile universale in cadrul Spitalului.

2. DOMENIU DE APLICARE
Procedura se adreseaza intregului personal
medical si auxiliar din cadrul unitatii in vederea
respectarii cu rigurozitate a normelor de colectare,
triere si depozitare conform Ord. M.S. nr.219/2002.
Exista sarcini precise pentru tot personalul medical
si auxiliar privind obiectivele care reduc aparitia
infectiilor nosocomiale si a accidentelor prin expunere
la produs biologic:
- colectarea si trierea la locul generarii
- depozitarea temporara.
- eliminarea finala
- respectarea precautiunilor universale
- masuri de reducere

Colectarea si trierea deseurilor periculoase si nepericuloase

Tipuri de deseuri:

Deseurile periculoase:

a.deseuri periculoase
b.deseuri nepericuloase

-deseuri infectioase
-deseuri taietoare-intepatoare
-deseuri anatomo-patologice
-deseuri chimice
Deseurile nepericuloase: deseurile asimilabile celor menajere. In cazul in care au venit in
contact cu produs biologic sau orice deseu infectios devin infectioase.
Deseurile infectioase: seringi, pansamente, comprese, manusi, tubulatura perfuzorului,
precum si materiale care au venit in contact cu virusuri, bacterii, paraziti etc.
Deseurile taietoare-intepatoare: ace, catetere, branule, sticlarie de laborator care a venit in
contact cu material infectios etc.
Deseurile chimice si farmaceutice: substante dezinfectante si substante tensioactive (termen
de valabilitate expirat), serurile, vaccinurile, reactivii folositi in laborator etc.
Colectarea se face intr-un ambalaj de unica folosinta care se elimina impreuna cu
continutul, separat pentru fiecare categorie de deseuri.

CODURI DE CULOARE
Deseurile infectioase - in cutii de carton de culoare galbena
cu saci de polietilena de asemenea de culoare galbena. Pe
cutie obligatoriu sa existe pictograma Pericol biologic ,
Deseurile taietoare-intepatoare -in cutii de PVC de culoare
galbena, de asemenea cu pictograma Pericol biologic.
Nivelul de umplere al cutiilor este de 3/4 din volumul sau.

Deseurile sunt sortate n locuri bine delimitate, marcate si utilizate doar n


acest scop. Sortarea se face pe categorii de deseuri dupa cum urmeaza:
a) Deseurile nepericuloase se colecteaza n saci de culoare albastra: ambalajele
materialelor sterile, sticle care nu au venit n contact cu snge, hrtie, resturile
alimentare, saci si alte ambalaje
Toate ambalajele de hrtie sau carton vor fi desfacute si colectate separat n
vederea reciclarii
b) Deseurile periculoase se colecteaza n saci transparenti si saci de culoare
galbena: flacoane de perfuzii, seringi, catetere, perfuzoare, cmpuri operatorii,
pansamente, manusi si orice deseuri care au venit n contact cu sngele sau
alte lichide biologice
Aceste deseuri vor fi sortate dupa cum urmeaza:
Material plastic (flacoane de perfuzie, truse pt. perfuzie, seringi etc., fara
urme de produse biologice) se va colecta n saci transparenti
Material moale si manusi se vor colecta n saci de culoare galbena

CURS PERFECTIONARE
VOLUNTARIAT
UPU-SMURD

Formator: As. Med. Pr. Costinel Bratu

MIJLOACELE DE
TRANSPORT
ALE PACIENTILOR

Descrierea mijloacelor de transport


In functie de gravitatea afectiunii, de scopul
transportului, de distanta, transportul se
face cu:
-targa (brancarda);
-carucior sau scaun rulant;
-fotoliu rulant;
-pat rulant;
-mijloace improvizate (in caz de urgenta)
din paturi, cearsafuri, scanduri etc.
-vehicule speciale (ambulante, elicoptere
SMURD).

TIPURI DE ECHIPAMENTE DE
TRANSPORT PENTRU PACIENTI
targa rigida : este
realizata din
material plastic
rigid, folosita in
special in
ambulante, spitale,
situatii de urgenta;

targi pliabile: utilizate


in special ca targi in
ambulante;

-pat de spital cu partea superioara


targa detasabila (pentru urgente);

Targa tip lopata: se foloseste in


cazul ranitilor grav, cu fracturi
diverse, se poate desface si inchide
in jurul pacientului ridicarea
pacientului facandu-se fara a fi
nevoie ca acesta sa fie miscat sau
mutat;
Targa tip cos : utilizata in situatii
de urgenta, salvamont, salvari cu
transport aerian si pe mare

targa mobila: pe langa platforma pentru


pacient asezata pe un cadru metalic cu
picioare si intarituri laterale, mobilitatea
este asigurata de patru roti doua fata doua
spate prevazute cu sisteme de franare;

Targa pentru ambulanta

masa de operatie-targa: este o targa complexa


fiind folosita atat ca masa de operatii cat si
targa mobila (unele pot asigura accesul la aparatele cu raze
X, platforma pentru pacient fiind permeabila razelor X,
pacientul nu mai este nevoie sa fie mutat sau miscat).

targa tip scaun - transportul pacientilor


in cladiri cu multe trepte si spatii inguste

scaun/carut

saltea-targa vacuum cu chingi


pentru imobilizare

Accesoriile echipamentelor rulante:


-suport (stativ) pentru
perfuzii;
-bare laterale de protectie;
-manere pentru transport;
-sistem de chingi;

Verificarea echipamentului de transport al bolnavilor :


-sistemul de franare;
-mecanismul de urcare/coborare (majoritatea sunt
actionate hidraulic)
-functionarea corespunzatoare a partilor mecanice;
-etanseitatea tuturor elementelor de fixare;
-lubrefierea imbinarilor mobile;
-uzura suprafetei de transport pentru bolnav
(platforma la targi, scaunul si spatarul la carucioare).

Igienizarea si dezinfectia echipamentelor de


transport
-se spala si dezinfecteza
suprafetele/platformele targilor si scaunelor
rulante folosind un dezinfectant de suprafete
in uz ;
-procedeul se repeta dupa transportul fiecarui
bolnav in parte si ori de cate ori este nevoie;

POZITIILE PACIENTILOR
Repausul la pat impune bolnavului adoptarea
anumitor pozitii. Scopul acestor pozitii:
antalgic;
terapeutic;
odihna si confort.

Pozitia bolnavului in pat este determinata de boala si de


starea generala. Aceste pozitii sunt:
-pozitia activa (libera) - cand bolnavul se misca singur,
nu are nevoie de ajutor, este asemanatoare cu cea a
omului sanatos.
-pozitia pasiva - cand bolnavul este in stare grava, lipsit
de forta fizica, are nevoie de ajutor pentru schimbarea
pozitiei. Apare in stari grave somatic (stari comatoase,
neplazii sau boli de sistem in stadiu terminal etc.) sau
psihice (stari de depresie profunda, catatonia din
schizofrenie etc.).
-pozitia fortata - cand bolnavul are o pozitie
neobisnuita, impusa de boala (usureaza suferinta,
bolnavul fiind obligat sa ia aceasta pozitie pentru a
diminua intensitatea unor tulburari organice sau
functionale) sau de necesitatea unui tratament (ex.
pozitia genupectorala).

Pozitiile impuse de boala


pozitia ghemuita - bolnavul exercita
o presiune cu pumnul asupra
regiunii dureroase, sta ghemuit cu
genunchii la gura (ex. in ulcer);

pozitia opistotonus - bolnavul se gaseste in


hiperextensie avand forma unui arc cu concavitatea
dorsal sprijinindu-se pe calcaie si pe ceafa
datorandu-se contractiei muschilor cefei si a coloanei
(ex.in tetanos, meningita, hemoragie
subarahnoidiana, tumori cerebrale, leziune cerebrala
severa)

pozitia pleuro-stotonus - aceeasi pozitie ca la


opistotonus dar cu concavitatea lateral se datoreaza
contractiei musculaturii laterale (ex. tetanos);

-pozitia cocos de pusca - culcat pe o parte cu


genunchii flectati, cu mainile intre genunchi, cu
capul in hiperextensie (ex.in meningita);

-pozitia ortopneica bolnavul sta la


marginea patului
sezand, capul ridicat,
cu sprijin in brate si
membrele inferioare
atarnandu-i.

Pozitiile impuse de tratament


pozitia genupectorala
(cu toracele lipit de
pat, mainile pe langa
corp, genunchii adusi
la piept, bazinul
ridicat);

pozitia de decubit lateral stang bolnavul sta culcat pe partea stanga cu


membrul inferior stang intins si cel
drept flectat;

Pozitiile obisnuite
Decubit dorsal - (bolnavul este culcat pe spate, cu fata
in sus, cu mainile pe langa corp, fara perna);
Variante: - decubit dorsal cu o perna subtire
decubit dorsal cu doua perne (pozitia obisnuita)

decubit (culcat) lateral


drept sau stang bolnavul sta culcat pe
o parte, cu piciorul
dinspre pat intins, cu
cel de deasupra
flectat, cu o perna sub
cap, cu bratul pe langa
cap.

Decubit (culcat) ventral


Este indicata aceasta pozitie la pacientii inconstienti, la cei cu escare in
regiunea sacrala, la bolnavii operati la coloana. Sub glezne se aseaza un sul
(pentru a se evita escarele la acest nivel) si se pune o perna sub abdomen
(pentru a usura respiratia-scade presiunea asupra cutiei toracice).

pozitia sezanda: trunchiul face cu


membrele inferioare un unghi de
90 . se realizeaza prin asezarea a
doua perne la spate, gambele sunt
in semiflexie pe coapse cu un sul
sub genunchi. La picioare are un
sprijinator special pentru ca
acestea sa nu atarne. Membrele
superioare se sprijina pe cate o
perna. Aceasta pozitie este
indicata in criza de astm bronsic,
in insuficienta cardiaca pentru ca
favorizeaza respiratia. In fotoliu
bolnavul se aseaza confortabil,
bine imbracat si acoperit cu o
patura.
Avantaje: ofera bolnavului
posibilitatea utilizarii bratelor,
asigura stabilitate.
Dezavantaje: este obositoare daca
este mentinuta timp indelungat.

pozitia semisezanda se realizeaza prin ridicarea


extremitatii proximale a patului la un unghi de 45
si sprijinirea la spate a bolnavului cu doua perne.
Pozitia este indicata in tulburari respiratorii,
pacienti intubati, in afectiuni cardiace);

pozitia decliva (pozitia Trendelenburg) - se


realizeaza prin coborarea patului la extremitatea
proximala cu 60 astfel incat bolnavul sta cu capul
mai jos de corp.
Pozitia este indicata in anemii severe, in drenaj
postural, in hemoragii ale membrelor inferioare,
ale organelor genitale dupa interventii
ginecologice.

pozitia procliva (sau anti-trendelenburg)


- este inversul pozitiei declive;

pozitia ginecologica bolnavul este asezat pe


spate, coapsele flectate pe abdomen, gambele
flectate pe coapse, genunchii indepartati. \
ste indicata in consultatii, tratamente si interventii
ginecologice sau asupra regiunii perianale, in
efectuarea toaletei regiunii ano-genitale).

pozitia genupectorala - bolnavul se aseaza pe


genunchi cu acestia usor departati si sprijin pe
antebrate si coate. Este indicata in explorari
anorectale.

TEHNICI DE MANEVRARE A
BOLNAVULUI
Scopul brancardierului este de a asigura pozitionarea
pacientului in functie de necesitati.
Pentru o manevra corecta:
- Informarea pacientului asupra procedurii (explicand
inofensivitatea procedurii precum si contributia sa la
realizarea procedurii)
- pozitionarea corespunzatoare in functie de actiune
- pregatirea corespunzatoare a locului unde se fac
manevrele si a materialului rulant;

Cerinte pentru o buna pozitionare:


- pozitia va fi stabila;
- confortabila;
- absenta durerii;
- sa nu fie obositoare;
- asigura simetria corporala;
- sa permita desfasurarea unei activitati daca este
cazul.
Manevrarea pacientilor implica actiunile:
intoarceri, deplasare laterala in pat, ridicare si
deplasare, transfer.

Atenie!
Gata? Hop!

Va voi misca pe
o parte!

A) INTOARCERILE: pot fi pasive


sau active
-din decubit dorsal in decubit lateral:
se realizeaza prin tractiuni
simultane la nivelul umarului si a
bazinului;
- apoi pentru a-l aduce in decubit
ventral ii se duce bratul de pe
partea degajata in lateral si se
tractioneaza de umar si bazin astfel
incat bolnavul sa ajunga culcat pe
abdomen;
-din decubit ventral in decubit dorsal
se face cu trecere prin pozitia de
decubit lateral astfel se executa
miscari de tractiune la nivelul
soldului si umarului, se plaseaza
bratul opus miscarii deasupra
capului pentru a nu fi prins sub
trunchi in decubit lateral.

B) DEPLASAREA LATERALA IN PAT: se executa de


obicei in decubit dorsal prin deplasarea trunchiului
si capului apoi a membrelor inferioare dupa care a
bazinului.

C) RIDICAREA SI DEPLASAREA:
-pasiva cu doua ajutoare, cei
doi fiind plasati fata in fata,
isi plaseaza mainile sub
umerii si genunchii
pacientului ridicandu-l
simultan. Este folosita la
pacientii imobilizati si la cei
cu greutate foarte mare.
-pasiv-activa cu un singur
ajutor care isi plaseaza un
brat sub umeri si celalalt la
nivelul feselor executand o
fenta laterala.

D) TRANSFERUL:
combina miscarile de
intoarcere, deplasare
laterala in pat, ridicare si
deplasare a bolnavului.

TRANSPORTUL PACIENTILOR
IMPORTANT: transportul intarziat,
fortarea bolnavului sa se deplaseze
singur, efectuat in conditii neadecvate
poate avea efecte daunatoare sau chiar
fatale (inrautatirea starii de sanatate,
producerea unui soc traumatic,
transformarea unei fracturi inchise intruna deschisa, provocarea de hemoragii,
etc).

Transportul primar
Domiciliu
Locul accidentului
Locul solicitarii

Spital

Sunt transportati fara un diagnostic sigur, de aceea


transportul are un risc mai ridicat.
Transportul trebuie facut cu mare atentie, pentru a
nu inrautatii starea de sanatate, pentru a evita
durerile, pentru a preveni socul traumatic sau
reaparitia hemoragiei.
Se efectueaza cu brancarda (targa) pana la ambulanta
sau elicopter, etc.

Transportul secundar
In spital

-in afara spitalului (cand pacientul necesita


transport dintr-un spital la altul sau de la spital
la domiciliu necesita acelasi tip de transport
ca la transportul primar);
-in interiorul spitalului (intraspitalicesc) cand
pacientul necesita transport de la o sectie la
alta, dintr-un salon in altul etc.
Transportul pacientului este diferit - bolnavul
fiind deja sub ingrijire, transportul va fi
pregatit si efectuat in functie de starea lui.

Categoriile de pacientii care necesita transport sunt:


- pacientii accidentati, in stare de soc, cu leziuni ale
membrelor inferioare;
- inconstienti, somnolenti, obnubilati, comatosi;
- astenici, adinamici, cu tulburari de echilibru;
- febrili;
- pacienti cu interventii chirurgicale;
- cu insuficienta cardiaca, respiratorie grava;
- pacienti cu afectiuni psihice;
- pacienti cu afectiuni neurologice
- pacienti care prezinta dizabilitati etc.;

1. Transportul pacientilor cu targa


Pregatirea materialului de transport:
-materiale necesare: targa, paturi, cearsaf, (la nevoie musama si
aleza, perna subtire), tavita renala la nevoie.
Pregatirea psihica a pacientului
-se informeaza atat pacientul (daca este posibil) cat si apartinatorii
acestuia asupra scopului transportului si locului unde va fi
transportat;
-se explica inofensivitatea procedurii precum si modul cum poate
contribui pacientul la realizarea acesteia;
-in cazul in care pacientul are instalate o perfuzie, sonda, drenuri
etc., se vor lua masuri de siguranta: sprijinirea (eventual pe un
suport) a perfuziei; fixarea sau pensarea sondelor (nu se penseaza
drenul toracic la pacientii ventilati) etc., in functie de durata si
conditiile de transport.
-in cazul pacientilor care prezinta varsaturi se asigura tavita renala.

Asezarea pacientului pe targa in functie de


afectiune:
In decubit dorsal vor fi asezati:
- pacienti cu traumatisme abdominale, avand grija sa ii

flectam genunchii;
- accidentati constienti, suspecti de fractura a coloanei
vertebrale sau a bazinului. Pentru acesti pacienti se
asigura suprafata rigida;
- leziuni ale membrelor inferioare avand grija ca sub
membrul lezat sa asezam o perna;
- leziuni ale membrelor superioare avand grija ca membrul
lezat sa se aseze peste toracele pacientului, sau sa se
fixeze cu o esarfa;
- accidentati in stare de soc cu hemoragie avand grija ca
membrele inferioare sa le pozitionam mai sus decat
restul corpului.

In pozitie sezand vor fi asezati:


- pacientii cu traumatisme craniene, constienti si fara
semne de soc, mentinuti cu ajutorul pernelor;
- leziuni ale gatului capul va fi flectat astfel incat
regiunea mentoniera sa atinga toracele;
In pozitie semisezand vor fi asezati:
- pacienti care prezinta leziuni la nivel toraco-pulmonar;
- pacientii care prezinta insuficienta cardio-respiratorie;
- pacienti care prezinta leziuni abdominale (pozitia
Fowler), cu genunchii flectati.

In decubit lateral vor fi asezati:


- pacientii in stare comatoasa.
In decubit ventral vor fi asezati:
- pacientii cu leziuni ale spatelui sau regiunii
fesiere (plagi, escare, incizii postoperatorii la
acest nivel).
In decubit semiventral vor fi asezati:
-pacienti inconstienti iar in caz de tulburari de
deglutitie sau hipersecretie salivara vor fi
asezati in pozitie Trendelenburg, pentru a
preveni acumularea si aspirarea secretiilor.

In pozitia Trendelenburg cu inclinare maxima de 1015:

-pacientii accidentati in stare de soc;

-in colaps periferic, pentru a a asigura un


aport mai mare de sange in organele vitale;

In pozitia Trendelenburg inversat cu inclinare


maxima de 10-15:
-pacientii cu fracturi ale boltei si bazei craniului.

Pacientii cu afectiuni psihice, agresivi, se vor


transporta imobilizati (chingi) dupa caz si numai dupa
ce asistenta le-a administrat medicatia calmanta.
Pacientii cu fracturi ale coloanei vertebrale vor fi
transportati pana la spital pe o suprafata dura.
Recomandat este ca acesti pacienti, sa fie transportati
in pozitia in care au fost gasiti.

2. Transportul pacientului cu scaunul


/ fotoliul rulant

http://www.youtube.com/watch?v=M6EPsZfXbI&feature=related
Body Mechanics & Manual Transfers filmulet
Nursing_ Transfer Patient From Bed to
Wheelchair - filmulet

3. Transportul pacientului cu patul


rulant
forma ideala de transport deoarece pacientul nu mai
trebuie mobilizat.
Categoriile de pacienti care se transporta cu patul
rulant sau targa sunt: pacienti cu traumatisme toracoabdominale; pacienti cu fractura a coloanei vertebrale,
a bazinului, a membrelor inferioare; pacienti comatosi;
pacienti imobilizati, operati, etc.
In functie de afectiune pacientii vor fi asezati in aceleasi
pozitii descrise mai sus (vezi Pozitionarea pacientului
pe targa in functie de afectiune).
Intotdeauna pacientul se transporta cu capul inainte,
astfel acesta putand fi observat de brancardier.
http://www.youtube.com/watch?v=pKtCxfsnZis

4.Transportul pacientului de la sala de


operatie
Se face cu targa sau patul rulant.
Cand transportul se face cu targa, bolnavul este luat de pe
masa de operatie la indicatia medicului anestezist si dus in
salon sau in salonul de terapie intensiva.
Trecerea pacientului de pe masa pe brancarda este asigurata de
trei persoane, astfel ca bolnavul sa-si pastreze pozitia orizontala
si cu grija pentru a nu-i smulge tuburile de dren, sondele,
perfuzia, etc. Targa este pregatita cu cearsaf si patura. Aceeasi
atentie se va acorda si la trecerea pacientului de pe targa pe
pat.
Intotdeauna pacientul se transporta cu capul inainte, astfel
acesta putand fi observat de brancardier.
http://www.youtube.com/watch?v=39mTf6gk3o&feature=related

5. Transportul cu ascensorul
Efectuarea tehnicii:
-se mpinge patul rulant n ascensor i brancardierul intr dup
bolnav.
-la ieire, brancardierul iese din lift naintea bolnavului i trage
patul.
Intotdeauna pacientul se transporta cu capul inainte, astfel
acesta putand fi observat de catre brancardier.
Transportul cu scaunul sau fotoliul rulant:
-brancardierul intr primul n ascensor i trage dup el mijlocul de
transport, astfel ca bolnavul s fie poziionat cu privirea spre
ua liftului.
-la sosire, fotoliul sau cruciorul este mpins afar din lift,
brancardierul rmnnd n spatele bolnavului.

6. Transportul de la locul accientului


Accidentatul cu leziuni minore se poate
transporta de o singura persoana:
- Este important sa nu agravam leziuni ale
coloanei vertebrale, ale bazinului; ale
membrelor.
- Manevrarea accidentatului se va face dupa
regula corpul ca o rigla rigida, lin si fara
smucituri. Adica acesta este ridicat si
transportat cu corpul in rectitudine (drept).

Reguli pentru a nu agrava starea pacientului:

- nici un accidentat nu va fi transportat inainte de a i se fi


executat manevrele esentiale ale primului ajutor, care
constau din resuscitare cardio-respiratorie, oprirea
sangerarii, prin aplicarea unui pansament compresiv sau a
garoului si imobilizarea provizorie a fracturilor (tehnici
efectuate de catre medicii sau paramedicii aflati la fata
locului).
- transportul se va face spre cea mai apropiata unitate
sanitara, unde poate primi ingrijiri de specialitate.
- orice accidentat grav este transportat in pozitia culcata. La
cei constienti se prefera decubitul dorsal, pentru ca pot fi
adoptate diverse variante, in functie de leziunile principale
constatate:
- -decubit dorsal in suspiciunea unei fracturi de coloana sau
bazin;

- decubit dorsal cu capul mai ridicat, in cazul unui


traumatism grav al craniului, pentru a reduce rata de
formare a edemului cerebral;
- pozitia Trendelenburg decubit dorsal-decliv, adica cu
ridicarea cu 10-15 a targii spre picioarele victimei, in
cazul celor socati dar constienti, pentru a favoriza
circulatia spre organelle vitale si spre creier;
- pozitia semisezanda la cei cu traumatisme toracice si cu
insuficienta cardio-respiratorie, pentru a usura
respiratia;
- pozitia Fowler semisezand cu genunchii flectati prin
introducerea sub genunchi a unui sul, perne, etc.,
indicate in traumatismele abdominale, pentru relaxarea
peretelui abdominal;
La traumatizatii inconstienti, transportul se face in
decubit lateral, pentru evitarea asfixiei prin aspirarea
varsaturilor. Pe tot timpul transportului se va
supraveghea victima.

Materiale folosite:
Targa metalica are avantajul ca este formata din
doua piese ceea ce usureaza foarte mult
folosirea sa. Se poate regla lungimea targii n
functie de lungimea victimei. Pentru a utiliza
targa este nevoie de asemenea de minimum
trei persoane. Cel care sta la capul victimei si
tine capul imobilizat v-a conduce operatiunea.
Ceilalti salvatori vor ntoarce victima lateral
odata pe partea staga apoi pe partea dreapta,
astfel nct sa se poata pozitiona targa sub
pacient.

Targa vacuum este cea mai optima varianta


de imobilizare (saltea din care se extrage
aerul, ea poate fi modelata dupa forma
corpului victimei).
Acest lucru asigura o imobilizare
suplimentara a coloanei cervicale,
nepermitndu-i miscarea laterala miscare
care era totusi posibila prin simpla folosire
doar a gulerului cervical.
Transportul victimei se va face cu capul
inainte, astfel acesta putand fi observat in
permanenta de catre brancardier.

7. Transportul decedatilor
Transportul persoanei decedate se face in liniste si cu
decenta.
Transportul decedatului se face intotdeauna in decubit
dorsal si acoperit in intregime cu un cearsaf eventual
imobilizat in chingi pentru a se evita caderea unui
membru in exteriorul targii si provocarea de leziuni
(important pentru examenul necropsic).
Transportul se efectueaza pe cai bine prestabilite in
unitatea spitaliceasca evitandu-se contactul cu alti
bolnavi, apartinatori, vizitatori.

SIGURANTA PACIENTULUI PROTEJAREA PACIENTULUI IMPOTRIVA CAZATURILOR


SI RANIRILOR

Czturile din timpul spitalizrii, n special n


departamentele pentru pacieni cronici i
clinicile geriatrice sunt un fenomen frecvent.
Czturile sunt urmate frecvent de complicaii
cu urmri grave ca urmare:
- prelungesc perioada de spitalizare;
- provoac dureri pacienilor obstacol pentru
terapia viitoare;
- spitalele sunt ameninate de litigii din partea
pacientului sau rudelor acestuia .

Cauzele externe ale czturilor sunt reprezentate de:


proasta iluminare a salonului
paturile nalte
podele alunecoase
pragurile
paturile sau scaunele instabile
incaltamintea inadecvata
lipsa suporturilor ajuttoare la nivelul patului sau langa
pat
- proasta pozitionare in pat, pe targa, pe carucior.
Cauzele interne sunt motivate de tipul de boala,
schimbarile in starea de sanatate a pacientului pe
parcursul spitalizarii.

Peste 50% din cazaturi au loc in zona patului,


restul in baie/toaleta, holuri si se datoreaza:
- platformei inalte a patului
- rotilor neblocate
- paturi fara panouri laterale
- noptiere glisante

Masuri necesare pentru evitarea accidentelor in zona patului:


- ridicarea panourilor laterale ale patului care ofera un sprijin sigur
pentru pacient, pacientul nu trebuie sa se simta intemnitat si
sa i se explice ca este in siguranta;
- in cazul saltelelor cu platforma inalta se coboara patul (reglarea
pe inaltime)-sporeste sentimentul de siguranta al pacientului,
pacientul poate sa atinga cu picioarele pamantul si astfel
mobilizarea lui este mai usoara;
- lumina de veghe pe timpul noptii: imbunatateste orientarea
pacientului in intuneric, atrage atentia acestuia asupra oricarui
obstacol, ajuta la estimarea inaltimii platformei patului de la
pamant;
- blocarea tuturor rotilor patului;
- blocarea tuturor rotilor noptierei;
- amplasarea targii sau carutului de transport chiar langa pat
pentru ca pacientul sa poata fi mutat in siguranta.

Boli profesionale in unitti sanitare


Cele mai des intalnite sunt problemele
legate de afectiunile coloanei lombare
(infirmiere, brancardieri, ingrijitoare si
asistente)
Ridicarea sau schimbarea pozitiei bolnavilor
imobilizati la pat, transportul acestora cu
targa sau caruciorul necesita o tehnica
corecta pentru a nu se produce vatamari ale
sistemului locomotor al personalului (febra,
discopatii, intinderi de ligamente, etc).

Pentru evitarea efortului exagerat:


utilizati ascensoarele si carucioarele
schimbarile de pozitie ale bolnavului sa se faca
de catre 2-3 persoane
La ridicarea bolnavilor trebuie avut in vedere ca
baza de sustinere a picioarelor sa fie cat mai
mare, genunchii sa fie usor flectati, corpul
aplecat inainte, in acest fel, centrul de greutate
coboara, se mareste stabilitatea corpului, iar
efortul de ridicare se executa in mai mica
masura din coloana vertebrala.

Cele doua greseli frecvente facute atunci cand ridicam


greutati:

1) Folosirea muschilor gresiti - si anume muschii


spatelui, in loc de muschii fesieri si pe cei ai
picioarelor.
2) Ridicarea unui obiect prea departe de corp.
Apropie-te de ceea ce ridici, fiindca astfel vei
reduce presiunea exercitata asupra colanei
vertebrale.

Interzis
- sa ridici greutati cu picioarele prea apropiate unul de
celalalt. Daca picioarele nu sunt pozitionate la nivel cu
umerii, vei avea tendinta de balans, iti vei indoi spatele si
astfel il vei supune problemelor
- sa ridici in timp ce ai genunchii intinsi, iar spatele indoit
- sa iti arcuiesti gatul atunci cand ridici, pentru ca altfel te
va durea
- sa cari sau ridici greutati neechilibrate
- sa ridici prea mult sau sa te apleci excesiv intr-o perioada
scurta de timp
- sa incerci sa ridici obiecte mult prea grele pentru tine
- sa ridici obiecte grele imediat dupa ce te-ai ridicat de jos
- sa nu ridici nimic peste cap, tinand gatul si spatele
arcuite.

Recomandat
- sa iti plasezi picioarele intr-o pozitie fie la nivelul umerilor, fie in
fata si in spate, ca atunci cand vrei sa faci un pas mare
- sa te apleci tinand pieptul iesit in afara si fesele incordate
puternic
- sa iti eliberezi o mana de greutate si sa sprijini cu ea spatele sau
sa te sprijini de o alta structura
- sa balansezi greutatea de pe o parte pe cealalta, astfel incat sa
existe un echilibru intre presiunea aplicata intr-o zona si in
cealalta
- sa iti "sugi" abdomenul puternic si sa tii pieptul in fata atunci
cand ridici greutati deasupra capului
- sa faci o mica incalzire inainte sa ridici greutati, mai ales daca ai
stat o perioada indelungata culcat sau relaxat. De asemenea, nu
uita sa faci si la sfarsit niste exercitii care sa te ajute sa te
destinzi.

Traumatismele prilor moi


hemoragii, hemostaza, pansamente

Traumatismele prilor moi


hemoragii, hemostaza, pansamente
Obiective:
S putei recunoate diferitele tipuri de leziuni de pri

moi
S putei descrie principiile tratamentului n cazul
leziunilor de pri moi.
S putei acorda primul ajutor n cazul leziunilor
S putei enumera semnele i simptomele unei hemoragii
S putei executa corect hemostaza
S putei efectua un pansament simplu i unul compresiv

Traumatismele prilor moi

n funcie de starea tegumentului traumatismele


pot fi:
nchise - contuzii
deschise - plgi
n cazul traumatismelor nchise, tegumentul
rmne intact, iar n cazul celor deschise,
acesta este lezat.

Traumatismele prilor moi


Contuziile
Sunt

traumatisme ce rezult din aciunea unui


agent vulnerant mecanic, care produce leziuni
tisulare, pstrnd ns integritatea tegumentelor.

n fucie de fora de aciune al agentului


vulnerant, contuziile pot fi superficiale,
profunde sau mixte.

Traumatismele prilor moi


Contuziile:
Echimoza este forma cea mai simpl de contuzie, ce
apare datorit ruperii vaselor sangvine din esutul
subcutanat (apare ca o zon roie albstruie, care n
cteva zile i modific culoarea, devenind vnt, apoi
galben-verzuie).
Hematomul este o tumefiere dureroas, de volum
variabil, ce apare din cauza acumulrii ntre esuturi sau
organe, a unei cantiti variabile de snge, prin ruperea
accidental a unor vase sangvine mai mari.

Traumatismele prilor moi


Plgile:

Plgile sunt leziuni produse de ageni


mecanici, fizici, chimici.
n cazul plgilor, o mare importan prezint
intervalul dintre producerea lor i momentul
aplicrii primului tratament.
Astfel, se consider o plag recent aceea
creia i se aplic tratament ntr-un interval de 68 ore de la producere (plag neinfectat), peste
acest interval majoritatea plgilor fiind infectate.

Traumatismele prilor moi

Semne clinice:
durere de intensitate variabil
hemoragie de intensitate variabil

Traumatismele prilor moi

Tratamentul plgilor urmrete prevenirea


complicaiilor i obinerea unei vindecri ct mai
rapide i de bun calitate.
Const din toaleta local a plgii i pansarea
lor.

Traumatismele prilor moi


Principiile de tratament al plgilor:
Contuziile uoare nu necesit tratament.
Alte plgi nchise trebuie tratate prin aplicarea de
ghea, compresie uoar i ridicarea membrului lezat.
Deoarece o contuzie extins poate masca o fractur, n
aceste cazuri membrul lezat se imobilizeaz.

Traumatismele prilor moi

Principiile de tratament ale plgilor deschise:


Controlul hemoragiei
Prevenirea suprainfeciei plgii
Stabilizarea prii lezate
Stabilizarea oricrui corp penetrant

Traumatismele prilor moi

Hemoragii
Hemoragia reprezint scurgerea sngelui n
afara sistemului vascular

Traumatismele prilor moi


Dup tipul vasului lezat poate fi:
arterial
n care sngele este de culoare rou deschis, bine oxigenat i
nete ritmic, sincron cu btile inimii
venoas
sngele de culoare rou nchis (mai puin oxigen, mai mult CO2),
se exteriorizeaz cu presiune constant, relativ modest
capilar
este o hemoragie difuz, fr a se identifica un vas de calibru mai
mare ca surs principal a hemoragiei;

Traumatismele prilor moi


n funcie de sediul sngerrii:
extern
sngele se scurge n afar, printr-o soluie de continuitate
tegumentar ( plag )
intern
sngele se acumuleaz ntr-una din cavitile normale ale
organismului;
exteriorizat
caracterizat prin hemoragie intern ntr-un organ cavitar, urmat
de eliminarea sngelui la exterior pe ci naturale

Traumatismele prilor moi


Dup cantitatea de snge pierdut, hemoaragia poate fi:
mic: se pierde o cantitate de snge pn la 500 ml
medie: se pierde 500-1000 ml de snge i apar urmtoarele
semne: agitaie, ameeli n ortostatism;

mare: cantitea de snge pierdut 1000-1500 ml iar semnele


clinice sunt urmtoarele: paloare, tahicardie, transpiraii reci,
hipotensiune arterial, tahipnee;
cataclismic: pierderi de snge de peste 1500-2000 ml, TA
nemsurabil, pacient incontient;

Traumatismele prilor moi


Epistaxis
hemoragia mucoasei nazale
Hematemez
eliminarea pe gur, prin vrstur, de snge amestecat cu cheaguri
i eventual resturi alimentare. n hemoragii puternice poate fi snge
rou, proaspt, nealterat, sau n sngerri reduse poate fi vrstur
cu aspect de za de cafea ( cnd sngele stagneaz n stomac).

Melena
exteriorizarea sngelui acumulat n tubul digestiv, prin defecaie.
Scaunul este lucios, negru, moale, de aspectul i culoarea pcurei.
Hematuria
reprezint hemoragia la nivelul aparatului urinar, exteriorizat prin
miciune;

Traumatismele prilor moi

Hemostaza
Oprirea sngerrii poart denumirea de hemostaz.
Ea poate fi spontan n cazul unor hemoragii mici,
prin intervenia mijloacelor proprii organismului,
dar de cele mai multe ori este necesar intervenia
altor persoane, care s realizeze hemostaza.

Traumatismele prilor moi


Hemostaza poate fi:
- provizorie
- definitiv.
Hemostaza provizorie se poate realiza prin:
- compresiune digital
- pansament compresiv
- garou
Hemostaza definitiv se obine prin obliterarea
permanent i definitiv a vasului care sngereaz.
Cel mai folosit procedeu fiind prin ligatura cu fire.

Traumatismele prilor moi

Compresiunea digital
Compresiunea corect executat pe vasul rnit
trebuie s se aplice deasupra rnii n cazul unei
hemoragii arteriale i sub plag n cazul unei
hemoragii venoase, innd cont de sensul
circulaiei.

Traumatismele prilor moi

Compresiunea digital
Cnd hemoragia nu poate fi stpnit prin compresiune
exercitat la distan, se poate folosi compresiune direct
n care caz compresiunea vasului ce sngereaz se face cu
degetul introdus direct n plag sau in vecinatatea plagii.
Aceast metod nu poate fi dect de scurt durat,
trebuind s recurgem la alta care s-o suplineasc i s o
completeze.

Traumatismele prilor moi

Traumatismele prilor moi

Traumatismele prilor moi


Pansament compresiv
Este una din cele mai eficiente metode folosite
pentru a realiza o hemostaz provizorie.
n lipsa unui pansament steril se poate folosi
pentru a pune pe plag o batist, o crp curat,
peste care se strnge pansamentul circular (fa).

Traumatismele prilor moi

Traumatismele prilor moi

Traumatismele prilor moi

Traumatismele prilor moi


Aplicai pansamentul strns, pentru a controla
hemoragia.
Atenie ns, un pansament aplicat prea strns
poate bloca toat circulaia distal de locul
aplicrii!

Traumatismele prilor moi


Aplicarea garoului

Este ultima variant la care apelm (curea, cravat,


fular, etc.)
Se folosete doar n cazuri extreme i n situaia n care
hemoragia nu se putea controla prin alte metode
(amputaie de membru).
Important este oprirea hemoragiei fr a comprima
excesiv esuturile.
Meninerea sa mai mult de 2 ore poate duce la
complicaii deosebit de grave.

Traumatismele prilor moi


Aplicarea garoului
Intotdeauna la montarea unui garou trebuie ataat un bilet, care
nsoete bolnavul, i pe care se noteaz obligatoriu urmtoarele
date: nume, prenume, ora exact a aplicrii garoului.
Din 30-30 minute se slbete puin garoul pentru a permite
irigarea segmentului de membru subiacent.
Ridicarea garoului se face doar n condiii de spital i de personal
competent.

Traumatismele prilor moi

Pansamente

Se aplic difereniat dup regiunea anatomic

Traumatismele prilor moi


Plgile feei i a scalpului
Faa i scalpul sunt zone bine vascularizate. Datorit acestei
bune vascularizri, o plag relativ mic poate fi nsoit de o
sngerare abundent.
Vei putea controla hemoragia prin presiune direct pe plag.

Dac sngerarea continu, ncercai cu o a doua compresa, ns


fr a o ndeprta pe prima.
Dup oprirea sngerrii, aplicai bandajul n jurul capului

Traumatismele prilor moi


La cap
pansamentele se realizeaz cu ajutorul feelor,
tipic pentru acest segment fiind capelina care
ncepe cu 2 ture circulare trecute pe frunte,
deasupra sprncenelor, pavilioanelor urechii
dup care se trece succesiv nainte i napoi
(spre rdcina nasului i spre ceaf), de mai
multe ori, pn cnd acoper tot capul.
Capetele feelor se fixeaz apoi cu cteva ture
circulare.

Traumatismele prilor moi

Capelina (Boneta)
Se face cu o singura fasa, de catre 2 persoane
Se incepe cu o tura circulara de la protuberanta occipitala
posterioara, trecand deasupra urechii dr., peste frunte,
deasupra sprancenelor, deasupra urechii stg. si se continua
cu 2-3 ture circulare pana la nivelul fruntii
Se fac rasfrangeri succesive ant.-post. in evantai, alternativ
dr.-stg. ca sa acopere toata calota

Se fixeaza prin ture circulare, la nivelul fruntii; se mai poate


fixa si trecand 2 ture peste calota preauricular si
submandibular

Traumatismele prilor moi

Pentru nas, brbie, ochi i urechi


se realizeaz aa numitul pansament n pratie,
cu ajutorul unei fii de tifon de 30-50 cm,
despicat la capete, cu o parte central
nedespicat, care se aplic la nivelul plgii,
legnd capetele tiate ncruciate.

Traumatismele prilor moi

Traumatismele prilor moi

Plgile gtului

Aplicai presiune direct pentru a controla plgile


hemoragice ale gtului.
Dup ce hemoragia s-a oprit, bandajai gtul.

Traumatismele prilor moi

Traumatismele prilor moi


Plgile toracelui
Plgile deschise ale toracelui se acoper cu un material
impermeabil pentru aer, nchiznd-o ermetic - pansament ocluziv.
n cazul plgilor penetrante (adnci) aflat la nivelul toracelui
folosim comprese de dimensiuni mai mari dect plaga i-l vom
fixa cu benzi de leucoplast pe trei laturi. A patra latur se las
liber, nefixat, permind pansamentului s funcioneze ca o
supap.

Traumatismele prilor moi

Traumatismele prilor moi


Plag abdominal

Vom folosi pansament pe care de aceast dat l


vom fixa pe toate cele patru laturi.
Dac plaga este complicat cu evisceraia
(ieirea organelor abdominale n exterior) vom
folosi un pansament umed.

Traumatismele prilor moi

Traumatismele prilor moi

Dac plaga este produs de un corp contondent,


care se afl nc n plag, se las acolo, va fi
imobilizat n poziia gsit i se transport de
urgen la spital.

Traumatismele prilor moi

Traumatismele prilor moi

La membre
pansamentele se realizeaz cu ajutorul feelor
circulare, n spiral

Traumatismele prilor moi

Traumatismele prilor moi


Plgile organelor genitale
Organele genitale au o vascularizaie important, att la
sexul feminin ct i la cel masculin.
Traumatismele genitale sunt frecvent asociate cu
hemoragie sever.
Aplicai presiune direct la nivelul plgii genitale, cu o
compres uscat, steril. Presiunea direct oprete de
obicei hemoragia.

Traumatismele prilor moi


Plgile mpucate
Unele plgi mpucate pot fi trecute uor cu
vederea dac nu efectuai o examinare atent i
complet a pacientului.
Majoritatea deceselor prin plgi mpucate apar
datorit leziunilor la nivelul organelor interne sau
a vaselor sangvine mari.
Deoarece plgile mpucate sunt grave,
tratamentul prompt i eficient este important.

Traumatismele prilor moi


Plgile mucate
Mucturile de animale sau de om pot fi de la
minore pn la severe.
Toate mucturile sunt foarte susceptibile de a
provoca infecie.
Plgile mucate minore se spal cu ap i spun,
dac este posibil

ntrebri?

FRACTURILE SI
IMOBILIZAREA LOR

DEFINITIE

- leziuni ce apar n urma aciunii unui


traumatism semnificativ asupra osului,
constnd n ntreruperea continuitii
acestuia.

Clasificarea fracturilor

- fracturi nchise -tegumentele n jurul focarului de


fractur sunt intacte

- fracturi deschise - focarul de fractur comunic cu exteriorul


printr-o plag

- fracturi directe n care agentul traumatizant


acioneaz chiar la locul de producere a
fracturii

- fracturi indirecte- traiectul de fractur


apare la distan de la locul de aciune al
agentului vulnerant

Pentru recunoaterea unor fracturi sunt dou grupe de semne:


- semne de probabilitate
- semne de certitudine
Semne de probabilitate:
- durere
- impotena funcional
- deformarea i scurtarea regiunii
- tumefacie, edem, creterea temperaturii locale
Semne de certitudine (semne sigure) :
- mobilitate anormal n focar
- crepitaii osoase
- netransmiterea micrilor distal de focarul de fractur
- ntreruperea evident ( la inspecie sau palpare ) a continuitii
osoase

URGENTE ORTOPEDICE
- fractura deschis complicaia cea mai de temut = osteomielita
- luxaia i subluxaia = suprafeele articulare ale oaselor au fost
deplasate complet i nu mai au contact ntre ele
urgena - este din cauza potenialului de afectare neurologic
i vascular
- cu ct este mai mare durata de timp de cnd a fost
dislocat cu att repunerea este mai dificil i
probabilitatea de instabilitate este mai mare dup
reducere
-deficitul neurovascular orice leziune asociat cu afectare
neurologic sau vascular ca cea aparut n urma unei
deformri trebuie tratat ct mai rapid simpla
reducere a unei deformri prin traciune longitudinal
poate, uneori, restabili circulaia i funcia nervului

Odat cu dezvoltarea SMURD tratamentul precoce poate fi


implementat nc din prespital.

Fixarea eficient n atele este crucial din mai multe motive:


- reduce durerea pacientului

- reduce riscul de lezare a nervilor i vaselor prin protejarea lor de


a fi prinse repetat ntre fragmente sau de a fi elongate de
accentuare angulaiei la locul fracturii
- reduce ansele de transformare a unei fracturi nchise ntr-una
deschis
- faciliteaz transportul pacientului.

Imobilizarea fracturilor nchise:


Imobilizarea trebuie s cuprind n mod obligatoriu articulaiile
situate deasupra i dedesubtul focarului de fractur.
nainte de imobilizare se efectueaz o traciune uoar,
nedureroas a segmentului n ax.

Imobilizarea fracturilor deschise:


Se imobilizeaz n poziia gsit, dup pansarea plgii de la
acel nivel, fr a tenta reducerea lor prin traciune.

este interzis mpingerea oaselor


care strpung pielea

In marea majoritate a situaiilor, este nevoie de minim dou


persoane.

O persoan fixeaz membrul iar cea de-a doua persoan fixeaz


atela.

Imobilizarea trebuie s fie suficient de fix pentru a-i atinge


scopul, dar nu att de compresiv nct s produc tulburri
circulatorii

Tipuri de atele folosite:


- atele Kramer (confecionate din srm)
- atele pneumatice (gonflabile)
- atele vacuum
Atele improvizate: din scndur, crengi de copac,
schiuri, bee, bastoane

Atele Kramer
-trebuie cptuite
bine deoarece
suprafaa lor
poate produce o
presiune
crescut
- sunt folosite n
caz de leziuni ale
oaselor lungi

Atele pneumatice
material plastic
transparent
permite vizualizarea

membrului
aplicare rapid i
uoar

produce hemostaz dar


gonflarea prea puternic
poate afecta circ. sangvin

contraindicat n
fracturile deschise
radiotransparente
243

Atele/saltea vacuum
set atele vacuum

Atele flexibile BLUE SPLINT


material de neopren
uor de curat
inserii de bare de aluminiu

rigiditate crescut
se aplic uor
pot fi adaptate atat la adult
ct i la copii
radioopace

indicate n leziunile articulare

245

Leziuni la nivelul umrului


Cea mai simpl metod de imobilizare a
umrului lezat este prin fixarea acestuia de
torace.
n acest sens se poate folosi bandajului
triunghiular sau o esarf cu ajutorul cruia braul
este susinut.

Fracturile claviculei
-cel mai frecvent n zona medie a claviculei.
-poziia n care trebuie s se efectueze imobilizarea provizorie este cu cotul de partea
bolnav mpins ctre spate i n sus.

Fracturile humerusului (braului)

se produc mai frecvent prin traumatism direct.


La imobilizarea fracturii drept atel putem folosi
chiar toracele de care se fixeaz segmentul
fracturat cu ajutorul unei earfe.
Pansamentul Dessault
se utilizeaz pt. imobilizarea luxaiilor de umr
sau pt. fracturi subcapitale de humerus

timpul 1 ture circulare la baza toracelui pornite din epigastru

timpul 2 - fixarea braului pe torace

timpul 3 fixarea antebraului prin triunghi (n unghi drept fa


de bra si cu mna n epigastru)

timpul 4 fixarea minii cu ajutorul unei fei de tifon


mna rmne afar

Fracturile antebraului
Imobilizarea fracturii se poate face cu oricare tip de
atel special sau folosind atele improvizate

Fracturile oaselor minii


Se imobilizeaz pe faa palmar de la cot la
degete
Rnile de la acest nivel se panseaz steril,
mna rnit se pune n poziie funcional.
n palm se pune una sau dou role de
pansament.

Leziunile pelvisului
Fracturile la acest nivel pot fi adesea complicate
cu hemoragii severe ca urmare a secionrii
vaselor sangvine mari care se gsesc la acest
nivel

n general la acest nivel apar dou tipuri de leziuni: dislocarea


(luxaia) si fractura.

-traumatisme puternice cu energii mari


Oasele bazinului, alctuiesc o centur osoas solid care rezist
la o presiune de circa 250kg.

Odat depistat
fractura la acest
nivel pacientul
rmne nemicat,
nu se mai permite
mobilizarea lui i se
ine pe un plan dur
n poziie culcat pe
spate.

Leziunile coapsei
Fractura femurului este o leziune instabil producnd
deformarea semnificativ a coapsei, la nivelul fracturii.
Fractura femurului poate duce la hemoragie mare cu risc
de oc hemoragic.
Cea mai eficient modalitate de a imobiliza o fractur de
femur este dat de folosirea atelei de traciune.

Femurul este cel mai lung os, muchii care l nconjur sunt
deasemenea puternici.
Atunci cnd se produce fractura de femur musculatura se
contract i trage parile din oase n direcii opuse cauznd
durere, hemoragie, leziuni vasculare i nervoase

-este indicat pentru fracturi izolate de femur


- este contraindicat n fracturile de bazin, leziuni semnificative ale
genunchiului, fracturile gambei

Leziunile genunchiului
ntotdeauna un genunchi rnit se va imobiliza n poziia
n care a fost gsit.
Dac gsim membrul n poziia ntins putem folosi
oricare variant de atel.

Dac membrul afectat este


gsit n poziia flectat vom
imobiliza membrul folosind
perne sau suluri de pturi
aezate sub genunchi, care se
fixeaz prin bandaje.

Leziunile gambei
Imobilizarea gambei se face similar cu cea a antebraului, folosind
diferite tipuri de atele rigide, gonflabile sau vacuum.

Leziuni ale gleznei si piciorului


Pentru imobilizarea gleznei sau a piciorului putem folosi atela
gonflabil, vacuum sau improvizat cum ar fi o pern.
Atelele nu se vor fixa strns, se verific circulaia, inervaia (puls,
recolorarea capilara si motricitatea membrului).

Care sunt fracturile care


nu se imobilizeaz?

FRACTURILE COSTALE

Voletul costal este produs de fractura a cel puin dou


sau mai multe coaste nvecinate n cel puin dou locuri.
Pe partea cu fracturi micrile toracelui vor fi
paradoxale:
-n inspir cnd toracele se destinde fragmentul se
nfund;
-la expir cnd toracele se micoreaz fragmentul se
deplaseaz spre exterior

n toate cazurile de traum se are n


vedere posibilitatea existenei
leziunii de
COLOANA CERVICALA

Suspiciunea existenei leziunii de coloan cervical


apare:
- la orice pacient politraumatizat (pacienii care au mai mult de
dou leziuni din care cel puin una pune viaa n pericol)
- la orice pacient care a suferit un traumatism la nivelul capului
- orice pacient care prezint traumatism la nivelul toracelui n
apropierea capului
- la orice pacient contient, care acuz dureri la nivelul gtului

- la orice pacient care prezint crepitaii sau deformri la nivelul


gtului
- la orice pacient care prezint un status mental alterat (aflai sub
influena alcoolului...)

Imobilizarea cervical CORECT la locul accidentului


este CRITIC n prevenirea pericolelor cauzate de
leziunile stabile sau instabile ale coloanei cervicale.

Se aeaz capul n poziie axial i NU SE


EFECTUEAZ nici o operaiune de traciune
asupra capului i coloanei cervicale

Gulerele cervicale pot fi de mai multe tipuri:


- rigide
- moi
- bucat
- din dou buci
- reglabile
- fixe

Guler cervical reglabil

Guler cervical fix, nereglabil

Guler cervical din dou buci

Alegerea dimensiunii i poziionarea corect a gulerului


cervical se efectueaz prin
4 PASI simpli:
- Se msoar gtul pacientului
- Se face selectarea dimensiunii adecvate pentru
pacient i se fixeaz gulerul la poziia selectat
-Se preformeaz gulerul
- Se aplic gulerul

Se msoar gtul pacientului


Se consider distana dintre umr
i brbie

Se ajusteaz i se blocheaz gulerul


Se ajusteaz suportul brbiei la
mrimea selectat
Se blocheaz lateralele prin apsarea
celor dou clipsuri de fixare

n timp ce capul este meninut n poziie neutr se aplic


gulerul.
Se amplaseaz corect suportul brbiei sub brbia
pacientului
Se trage de captul gulerului n timp ce partea din
fa se menine fixat bine sub brbie apoi se
nchide gulerul
Dac este nevoie de o alt dimensiune, se scoate
gulerul pentru a preveni ntinderile sau
traumatismele, apoi se redimensioneaz i se
aplic din nou

TEHNICA POZIIONRII
GULERULUI CERVICAL

287

n cazul folosirii gulerelor cervicale


confecionate din dou buci, fixarea
este n funcie de poziia n care pacientul
a fost gsit.

Pentru pacientul culcat pe spate, dup selectarea


dimensiunii potrivite, se fixeaz mai nti partea
din spate a gulerului, apoi se aranjeaz suportul
pentru brbie

Pentru pacientul gsit n poziie eznd,


iniial se fixeaz partea anterioar a
gulerului, apoi cea posterioar.