Alimentele

ASC

CENTRUL- MEDICAL- HOMEOPAT

Gheorghe Blaj - nutritionist

Grupa de alimente

Your Description Goes Here

Proteinele,
Glucidele,
Lipidele,
Vitaminele si
Mineralele

nu se gasesc ca atare in natura ci sunt incluse, in cantitati variabile in

compozitia diverselor alimente. Nici un aliment nu contine singur toate
substantele nutritive in cantitatile de care avem nevoie.

In aceste conditii, pentru a avea o alimentatie echilibrata, omul

trebuie sa consume o larga varietate de alimente.

Alimentele pot fi impartite

in opt grupe, astfel:
1. Lapte si produse lactate
2.
YourCarne
Description
Goes Here
si peste
3. Oua
4. Legume si fructe
5. Cereale, derivate din cereale si
leguminoase uscate
6. Zahar si produse zaharoase
7. Grasimi alimentare
8. Apa, bauturile alcoolice si nealcoolice

OBS:In compozitia alimentelor dintr-o grupa, unii factori

nutritivi sunt bogat reprezentati, in timp ce altii se afla in cantitate
mica sau lipsesc. Astfel pentru a asigura o alimentatie echilibrata,
este necesara consumarea alimentelor din diferite grupe.

 Your Description Goes Here

O alimentatie echilibrata permite mentinerea unei bune stari de sanatate si

scade posibilitatea de a face unele boli. Este bine sa se consume o mare
diversitate de alimente pentru a obtine energia, proteinele, vitaminele si
fibrele necesare unei sanatati optime. Pentru a mentine sau imbunatati
greutatea corporala, pentru a scadea riscul hipertensiunii arteriale, al
bolilor de inima, al accidentelor cerebrale, al unor forme de cancer sau al
diabetului zaharat este foarte important ca ingestia de alimente sa fie in
echilibru cu activitatea fizica efectuata.
Din pacate actualul stil de viata predispune la sedentarism.

1. Laptele si produsele lactate

Aceasta grupa de alimente contine:
Laptele dulce (proaspat sau reconstituit din lapte
praf sau condensat),
Your Description Goes
Here
Produsele
lactate acide (laptele batut, iaurtul,
chefirul etc.)
Branzeturile.
Untul, smantana si frisca, datorita continutului
mare de grasimi sunt incluse in grupa grasimilor.
Laptele si produsele lactate constituie o grupa cu
mare valoare nutritiva datorita aportului de
proteine,
lactoza,
calciu, fosfor si
vitamine (in special A, D si B).

ASC

CENTRUL- MEDICAL- HOMEOPAT

Laptele contine in medie 3,5% proteine care sunt constituite din:

cazeina (aproximativ 3%), lactalbumina si lactoglobulina (care
impreuna reprezinta aproximativ 0,5%).
Aceste proteine au valoare nutritiva superioara datorita prezentei
in cantitati optime a tuturor aminoacizilor esentiali precum si a
Your Description Goes Here
coeficientului ridicat de utilizare digestiva pentru cei mici.
Laptele are un continut ridicat de lizina, ceea ce face ca atunci
cand acesta este consumat cu cereale sa corecteze deficienta
acestor proteine de calitate inferioara.
Laptele contine in medie 3,6% grasimi care sunt
.
reprezentate in special din grasimi saturate si steroli
.
(colesterol 10mg%), fiind sarace in acizi grasi
.
polinesaturati.
.
.
.
.

Datorita recomandarilor de a scadea consumul total de

grasimi si in special de grasimi saturate, o atentie
deosebita se acorda grasimilor din lapte si produse lactate,
recomandandu-se consumarea in special de produse partial sau total
degresate.

Laptele contine lactoza (un dizaharid) intr-un procent de aproximativ

4,9% si este singura sursa cunoscuta a acestui glucid din alimentatie.
Laptele este bogat in: fosfor, calciu (principalele minerale ale laptelui),
sodiu, potasiu si clor, dar contine putin sulf si este foarte sarac in fier,
cupru si mangan.
Laptele
produsele
YoursiDescription
Goeslactate
Here constituie o buna sursa de vitamine
hidrosolubile si liposolubile. Dintre vitaminele hidrosolubile se remarca,
continutul ridicat de vitamina B2. Laptele integral si branzeturile grase
contin vitamine liposolubile, in special vitaminele A si D.
Prin laptele proaspat se pot transmite microorganisme
patogene (microbi care produc imbolnaviri), ceea ce
implica luarea unor masuri foarte stricte de igena.
Pentru a se putea conserva, laptele este supus unor prelucrari
termice, respectiv pasteurizarea si fierberea. Pasteurizarea
se efectueaza in mod obligatoriu in conditiile prelucrarii
industriale a laptelui si consta dintr-o incalzire la temperaturi
ce variaza intre 65-85 grade Celsius.
Pasteurizarea nu modifica valoarea nutritiva a laptelui, cu
exceptia distrugerii vitaminei C.!?

In ceea ce priveste fieberea, pentru a fi eficace trebuie sa se atinga

temperatura de 100 grade Celsius timp de 3-5 minute.
Prin fierbere valoarea biologica a laptelui scade mai mult decat
prin pasteurizare, prin scaderea lizinei si pierderea de vitamine.
Produsele lactate acide rezulta din fermentatia lactica produsa de
Your Description Goes Here
microorganisme saprofite care insamanteaza spontan laptele sau sunt
adaugate sub forma de culturi selectionate.
La temperaturi adecvate, o parte din lactoza este transformata in acid
.
lactic prin actiunea enzimelor acestor microorganisme.
Branzeturile se obtin prin inchegarea laptelui si separarea
.
coagulului din zer.
Acestea se caracterizeaza prin disparitia aproape
.
totala a lactozei.
In coagul sunt retinute cazeina, grasimile, vitaminele
.
liposolubile, sarurile de calciu si fosfor, o parte din
.
vitaminele hidrosolubile, iar in zer raman: lactalbumina
si lactoglobulina. Din zer, prin fiebere si acidulare usoara se obtine urda.

2. Carnea si pestele
Carnea cuprinde in proportii varibile: tesut muscular si elementele asociate
acestuia (vase sanguine, nervi), tesut grasos, parti osoase sau cartilaginoase si
eventual, in cazul pasarilor, pielea. Tesutul muscular este elementul cel mai
important
si este compus
din fibre musculare grupate in fascicule.
Your Description
Goes Here
Carnea, pestele si preparatele din ele sunt principalele surse de proteine de
calitate superioara, proportia acestora variind intre 18-22 grame% in carnea slaba
si 12-14 grame% in carnea grasa.
Grasimile continute in carne sunt reprezentate de:
trigliceride (in tesutul adipos din grasimea subcutanata si
din jurul organelor), fosfolipide (in membranele celulare si
in tesutul nervos), glicolipide (in creier), lipoproteine (in
multe tesuturi) si colesterol. In carnea macra sursa majora
de grasimi este reprezentata de fosfolipide, dar in tesutul
adipos trigliceridele sunt cele mai abundente. Grasimile de
bovine si ovine sunt sarace in acizi grasi polinesaturati.
Continutul in aczi grasi polinesaturati creste la carnea de
porc, pasare si peste.

Glucidele lipsesc practic in carne, aceasta continand in medie 1% glicogen.

Carnea contine toate vitaminele grupului B, aducand mari cantitati din acestea,
in special vitaminele B1 si B2. Vitamina C este continuta in cantitati mici si
practic, distrusa in procesul de preparare. Vitaminnele A si D se gasesc in
special
ficat si in
Yourin
Description
Goescarnea
Here pestelui gras. Tratamentul termic inactiveaza o
parte din vitamine, mai ales pe cele sensibile la oxidare.
Carnea (si in particular viscerele) reprezinta una din principalele surse de fier din
alimentatie. In plus contribuie la aportul de fosfor, potasiu, zinc si cupru.
Pestele este bogat in iod si fluor.

.
.
.
,.
.

Continutul de sodiu variaza de la o specie la alta, fiind mai mare in

creier, inima si ficat.
Mezelurile au un continut foarte mare de sodiu, nefiind
indicate persoanelor carora li s-au recomandat diete
hiposodate.
Mezelurile se impart in: mezeluri cu carne tocata (salamuri
carnati tobe, caltabosi, sangerete, etc.) si mezeluri cu carne netocata
(sunca, muschi file, muschi tiganesc, costita, pastrama, etc).

Se cunosc aproximativ 12.000 de specii de pesti,

majoritatea de origine marina si cea mai mare parte din ei sunt
comestibili. Totusi numai un mic numar de specii se consuma la
noi
Your in
Description
Goes Here
tara. Compozitia
pestelui se caracterizeaza prin
procentul crescut de proteine de inalta valoare biologica, prin
absenta glucidelor si prin continutul foarte variabil de grasimi
(1-22%).
Spre deosebire de carne, lipidele din peste sunt bogate
.
in acizi grasi polinesaturati.
Pestele alb are un continut foarte scazut de
lipide .
si in ficatul sau se acumuleaza uleiuri care
.
reprezinta o sursa importanta de vitamina D si de
.
acizi grasi polinesaturati cu lant lung. Pestele gras
.
contine un procent crescut de lipide (peste 10%)
si este reprezentat de: macrou, ton, anghila

3. Oul
Oul este alcatuit din: galbenus, albus, membrane cochilifere si coaja.
Galbenusul constituie aproximativ 40% din ou si contine proteine
(ovovitelina), grasimi neutre, lecitina, colesterol, fier si vitamina A.
Your Description
Goes Here crescut de apa, in care sunt dispersate coloidal
Albusul
are un continut
proteinele. Principala proteina este ovalbumina, proteina cu o inalta
valoare biologica ce contine multa lizina, metionina si triptofan.
Este proteina de referinta, a carei valoare biologica, prin definitie,
.
este egala cu 100%.

OBS.Una din membranele cochilifere acopera

albusul iar cealalta captuseste fata interioara a
cojii, intre ele ramanand un spatiu virtual care se
umple cu aer dupa expulzarea si racirea oului.
Se formeaza astfel camera de aer care se
mareste pe masura ce oul se invecheste,
devenind astfel un indicator de calitate.

 Your Description Goes Here

Coaja este formata din saruri de calciu si are numerosi pori. Coaja este
permeabila, lasand sa treaca gazele, lichidele si microorganismele.
Atunci cand oul este proaspat, porii cojii sunt obturati de o cuticula
ce reduce permeabilitatea acesteia.
Cele mai consumate sunt ouale de gaina, mult mai rar fiind folosite in
Your Description
Goesaltor
Here specii de pasari (curca, rata, gasca, prepelita,
alimentatie
oua ale
bibilica).
Proteinele din ou contin toti aminoacizii esentiali si au o valoare
biologica de referinta, amestecul proteinelor din galbenus si albus
realizand cel mai echilibrat continut de aminoacizi fata de necesarul
omului.

.
.
.

Proteinele sunt reprezentate in special de ovovitelina

(in galbenus), ovalbumina (in albus), precum si de
cantitati mai mici de ovomucoid, ovomucina, lizozim
si ovidina.

ASC

CENTRUL- MEDICAL- HOMEOPAT

Lipidele din ou variaza in functie de specie, reprezentand, de

exemplu, 12% la oul de gaina.
Sunt constituite din: trigliceride, fosfolipide si steroli.

OBS
continutului
mare de colesterol se recomanda
Your.Datorita
Description Goes
Here

consumarea cu moderatie a oualor, in special de catre persoanele

carora li s-au indicat diete cu continut scazut de colesterol.

Glucidele sunt practic absente in ou.

Oul reprezinta o importanta sursa de vitamine liposolubile si
.
hidrosolubile.

Mineralele din ou se gasesc in special in

galbenus.

ASC

CENTRUL- MEDICAL- HOMEOPAT

 Your Description Goes Here

4. Legumele si fructele
Legumele si fructele asigura o mare parte a dietei, fiind cea mai
importanta sursa de fibre alimentare si de vitamina C. Legumele
si fructele sunt necesare pentru a asigura volumul alimentar si a
Your Description Goes Here
facilita tranzitul si absortia intestinala.
In alimentatia sa, omul consuma diferite portiuni din plante:
1.Fructele, care pot fi grupate in :
fructe cu seminte (mere, pere, gutui);
fructe cu sambure tare (cirese, visine, corcoduse,
caise, piersici,prune);
citrice (lamai, portocale, mandarine, grapefruit);
fructe cu coaja tare (nuci, alune, migdale, fistic,
arahide);
fructe bace (capsuni, mure, zmeura, fragi, coacaze,
struguri);
fructe bostanoase (pepene verde, pepene galben).

In aceasta categorie s-ar putea incadra si unele legume:

Rosii,
Vinete,
Ardei,
Castraveti,
Dovlecei,
Dovleac,
Your Description
Goes Here
Mazare si
Fasole verde.

1.Radacinile: morcovi, telina, patrunjel, hrean,

pastarnac, sfecla, ridichi.
2.Tuberculii: cartofi, napi.
3.Bulbii si tulpinile: ceapa, usturoi, praz,
sparanghel.
4.Frunzele: salata verde, varza, patrunjel, leustean,
marar, telina, loboda, urzici, spanac, andive, laptuci,
precum si numeroase alte plante cu arome puternice,
consumate indeosebi sub forma de condimente
(cimbru, tarhon, busuioc, oregano, etc.).

Fructele si legumele sunt indispensabile pentru asigurarea unei

alimentatii echilibrate. Din pacate de multe ori sunt consumate in
cantitati mai mici decat cele recomandate.
Fructele si legumele reprezinta o sursa foarte buna de vitamine si
elemente minerale, de glucide si fibre alimentare.
Your Description Goes Here

Fructele si legumele sunt cea mai importanta sursa de

vitamina C, vitamina ce se concentreaza in coaja si la
periferia miezului.
Portocalele, mandarinele, lamaile, strugurii, merele,
prunele, ciresele, afinele, murele contin cantitati
importante de vitamina P iar fructele si legumele cu pulpa
si coaja colorata (mai ales in galben, portocaliu, rosu si
maroniu ) contin cantitati mari de caroten.
Legumele, in special spanacul, urzicile, loboda, varza si
conopida constituie principala sursa de vitamina K.
Fructele si legumele mai contin si tocoferol (mai ales nucile,
alunele, migdalele, mazarea si fasolea verde, spanacul si
varza) si vitaminele din complexul B.

Fructele si legumele contin bioelementele necesare omului pe care

le extrag din sol si apa. Sunt sursa importanta de potasiu dar contin
si cantitati variabile de calciu (in special in salata, urzici, ceapa verde,
marar, patrunjel, leustean), magneziu, fier, sodiu, sulf, clor precum si
toate oligoelementele.
Your Description
Goes Here
Valoarea
energetica
a legumelor si fructelor este data aproape in
totalitate de glucide, exceptie facand nucile si arahidele. Cel mai
frecvent carbohidratii sunt reprezentati de glucide cu molecula
mica: glucoza, fructoza, zaharoza. Cartofii, nucile, alunele,
arahidele, castanele contin amidonul ca principal carbohidrat.

OBS.Legumele si fructele contin cantitati mici de

proteine si lipide dar un procent mare de apa, ceea ce le
confera o valoare calorica redusa.
Desi legumele sunt in mod natural sarace in lipide, multe dintre
ele se consuma preparate in mod traditional cu grasimi, ceea ce
le creste continutul de lipide.
Legumele si fructele contin si acizi organici si arome
naturale.

Legumele contin:
0,5-1,5% proteine (in cartofi 2% si in mazare verde 5-6%);
Carbohidrati (glucide) in cantitati variabile (1-5% in salata, dovlecei, rosii, vinete,
castraveti, verdeturi; 5-10% in fasole verde, ceapa, bame, morcovi, praz, sfecla, telina,
mazare verde, varza de Bruxelles, carote; 15-20% in cartofi, hrean, fasole uscata fiarta,
mazare uscata fiarta) si celuloza cu o structura mai fina decat cea din cereale; legumele si
leguminoasele verzi contin aminoacizi esentiali (in special triptofan), dar nu in proportie
Your
Here
optima
ca inDescription
proteineleGoes
animale.
Grasimi in cantitati foarte reduse;
70-95% apa (in castraveti, tomate, salata si ridichi chiar 93 - 95%);
Vitamine: C in verdeturi, ardei gras, rosii, sparanghel, cartofi si ceapa cruda, caroten in
spanac, loboda, morcovi, patrunjel, ardei rosu, ceapa verde, vitamina K in conopida,
urzica, spanac, varza, laptuci, vitamine din complexul B in fasolea si mazarea verde,
cartofi, sfecla rosie, varza, spanac si salata si vitamina E in mazare verde, varza si
spanac;
Minerale: potasiu in morcovi, ridichi, cartofi, salata, castraveti;
calciu in spanac, loboda, sfecla; fier in fasolea si mazarea verde,
papadie, patrunjel, urzici, spanac, varza de Bruxelles; fosfor in
mazarea verde boabe.
Fibrele din legume scad viteza de absorbtie a carbohidratilor;
daca sunt fierte, celuloza este distrusa, amidonul se absoarbe
mai repede si acestea ingrasa mai mult. Nici sucul de legume
(rosii, morcov) nu contine celuloza (fibre insolubile).

Your Topic Here

Your Description Goes Here

Legume radacinoase:
Morcovul contine vitamine (B1, B2, caroten) si elemente minerale (fier, cupru, calciu, fosfor).
Este cea mai bogata sursa de beta-caroten, un antioxidant cu efect protector impotriva
cancerului. De asemenea contine si o cantitate apreciabila de substante pectice care se umfla
in prezenta apei, avand proprietati absorbante, detoxifiante si antiseptice in intestin din
acest motiv aceasta leguma este utila in terapia dietetica a colitei si diareei;
Patrunjelul
- este bogat
vitamine C si A si in uleiuri volatile (din acest motiv este utilizat ca
Your Description
GoesinHere
planta condimentara);
Pastarnacul - este bogat in B1, B2 si C; deoarece cuprinde uleiuri eterice se foloseste ca
planta condimentara;
Telina - este bogata in vitamine A, C si complexul B, saruri de calciu si unele substante
aromate;

Ridichia este bogata in vitamine B1, B2 si C si compusi sulfurati

specifici ce ii confera gust intepator;
Sfecla - este bogata in carbohidrati (9%), vitamine (B1, B2, C) si
elemente minerale (potasiu, calciu, fosfor); contine radicali liberi
metil implicati in numeroase biosinteze si in detoxifierea
organismului; prin continutul de fibre solubile ajuta la scaderea
LDL-colesterolului; de asemenea, datorita zaharului continut, usor
absorbabil, poate fi folosita de sportivi dupa efort fizic.

Legume bulbifere - sunt legume bogate in carbohidrati, vitamine (B si C), uleiuri

volatile si elemente minerale (calciu, fosfor); identificam:
Usturoiul scade LDL-colesterolul si creste HDL-colesterolul, scade cantitatea
de lipide din sange, reduce tensiunea, are proprietati antibacteriene si antivirale,
creste eliberarea de oxid nitric in sange (are ca rezultat imbunatatirea erectiei);
Ceapa contine quercetina (un antioxidant);
Your Description Goes Here
Prazul;
Legume tuberculifere - reprezentantul principal este cartoful. Contine proteine
(2%), aminoacizi liberi (asparagina), vitamine C, B1, iar ca minerale indeosebi fier.
Datorita continutului bogat in amidon (20%) el poate substitui in alimentatie
cerealele si glucidele concentrate.
Amidonul continut se absoarbe mai repede decat cel
continut in paine, orez sau inghetata (indice glicemic 85)
deci cartofii ingrasa nu numai prajiti ci si fierti, copti sau
piure. S-a stabilit ca aceasta leguma are mai multe valente
alcaline decat apele minerale alcaline, fiind utila in combaterea
tendintei de acidifiere pe care o creeaza carnea si derivatele sale,
cu care de altfel se asociaza adesea sub forma de garnituri. In
coaja lor se gaseste solanina o substanta care, ingerata in
cantitati mari, provoaca intoxicatii grave; din acest motiv
coaja trebuie curatata bine, mai ales la cartofii incoltiti;

Legume varzoase dintre reprezentatii grupei indeosebi varza

contine substante care impiedica fixarea iodului in tiroida;
cuprind:
Varza - este bogata in vitamina C si calciu; contine fitosteroli ce
inhiba cancerul de san si de prostata; are proprietati
Your Description Goes Here
antiinflamatorii, amelioreaza inflamatiile articulare si acneea
(prin aplicare locala), este adjuvant in tratarea ulcerului si a
constipatiei;
Gulia si conopida - contin vitamine din complexul B, vitaminele
C, K si caroten si elemente minerale ca potasiu si calciu;

ASC

CENTRUL- MEDICAL- HOMEOPAT

Legume fructoase cuprind:

Patlagelele rosii - sunt bogate in vitamine (caroten, B1, B2, C) si minerale (fier, potasiu, calciu,
magneziu, fosfor si clor); contin lycopen, substanta cu rol in reducerea riscului de boli
cardiovasculare, a riscului de cancer de prostata, in absorbtia razelor ultraviolete, in
mentinerea tineretii pielii, in protejarea celulelor cerebrale, a muschilor si articulatilor de
efectul imbatranirii; lycopenul nu se distruge prin gatit iar tocatul si adaosul de putin ulei
elibereaza
mult lycopen;
Yourmai
Description
Goes Here
Ardeii - sunt bogati in vitamine (caroten, B1, B2, C) si minerale (fier, potasiu, calciu, magneziu,
fosfor si clor);
Dovleceii si pepenii contin numeroase elemente minerale;
castravetii au o valoare nutritiva mai redusa; contin ascorbatoxidaza o enzima care descompune
prin oxidare vitamina C;
Patlagelele vinete;
Legume pastaioase si boabe (leguminoase)(fasolea, mazarea, lintea,
bamele si soia) sunt bogate in vitamine (caroten, B1, B2, C, niacina,
vitamina E) si minerale (calciu, potasiu, fosfor, fier, magneziu). In forma
uscata leguminoasele au un continut ridicat de proteine, amidon, iar soia
cuprinde si lipide bogate in acizi grasi esentiali.
Fasolea boabe este cea mai buna sursa de proteine vegetale; de
asemenea contine fibre insolubile care scad colesterolul, riscul de
boli cardiovasculare si incidenta cancerului de colon. Boabele de
soia contin si isoflavonoide (previn aparitia cancerului de prostat si
de san, reduc LDL-colesterolul si riscul de boli cardiovasculare,
previn osteoporoza);

Legume frunzoase (spanacul, salata verde, loboda, macrisul) - sunt bogate

indeosebi in vitamine (tiamina, riboflavina, caroten, vitaminele E si K) si in saruri

minerale (fier, fosfor, calciu, cupru, potasiu); spanacul contine luteina, substanta
cu rol in protejarea cristalinului;
Legume condimentare (mararul, patrunjelul, telina - frunzele, busteanul,
Your Description
Herebogate in uleiuri eterice, au mirosuri aromate si se
tarhonul,
cimbrul)Goes
sunt
folosesc atat in forma proaspata (verde), cat si uscata;
Legume perene - cele mai reprezentative sunt:
Hreanul contine glucide (17,2%), vitamina C si elemente minerale (potasiu, calciu,
magneziu, fier);
Sparanghelul;
Anghinarea;

ASC

CENTRUL- MEDICAL- HOMEOPAT

Fructele contin:
Proteine in cantitati reduse;
Carbohidrati (glucide) sub forma zaharurilor simple (glucoza, fructoza sau zaharoza) in
cantitati variabile - de la 5% in afine, coacaze, agrise, la 20% in banane sau chiar 60-70% in
unele fructe uscate - stafide, curmale, smochine, prune. Fructele cu seminte contin mai
multa fructoza iar cele cu samburi tari au mai putina fructoza si mai multa zaharoza.
Zaharoza
complet
din struguri si coacaze si se gaseste in cantitati redusa in
Yourlipseste
Description
Goes Here
capsuni, zmeura, visine si afine. Fructele bogate in fructoza sunt cel mai bine tolerate. In
unele fructe tropicale (banane) alaturi de zaharurile simple se gaseste si mult amidon. Alte
polizaharide care intra in constitutia multor fructe sunt celuloza cu actiune laxativa si pectina
folosita la prepararea jeleurilor;
Grasimi in cantitati reduse cu exceptia fructelor oleaginoase care
contin 40-60% substante grase;
75-90% apa;
Vitamine: vitamina A si caroten in caise, lamai, portocale, ananas,
mandarine, curmale, grapefruituri, mere, pere, migdale si nuci;
vitamina B1 in banane, struguri, portocale, mandarine, grapefruituri,
mere, pere, migdale si nuci, vitamina E in migdale, nuci si masline,
vitamina C in lamai, portocale, banane, afine, nuci si pere;
Minerale: calciu si fosfor in cantitati mici dar in raport optim pentru
asimilare, fier sub forma de compusi organici, usor asimilabili,
potasiu.

Fructele sunt de asemenea relativ bogate in acizi organici (malic, citric, tartric)
care scad cantitativ cu cat fructele devin mai coapte (exceptie face lamaia).
Sarurile acestor acizi au un rol alcalinizant.
Fructele se clasifica in:
Fructe cu seminte sau bace false - sunt fructe carnoase cu semintele grupate in
centru,
in mici
lacasuri
pereti pergamentosi; din aceasta categorie fac parte
Your
Description
GoescuHere
urmatoarele fructe:
Merele - sunt bogate in carbohidrati, vitamine (A, B1, B2 si C), minerale (potasiu
120 mg/100g si cantitati mici de sodiu - 3%, calciu, magneziu, fier, fosfor si clor),
substante pectice, diversi acizi organici (indeosebi acid malic) si unele substante
tanante cu efect astringent;
Perele - sunt bogate in carbohidrati, vitamine (A, B1, B2 si C)
si substante pectice;
Gutuile contin multi carbohidrati si substante tanante care le
confera gustul astringent; de asemenea, contin cantitati
apreciabile de celuloza si substante pectice;
Citricele (lamaile, portocalele, mandarinele, grepfruiturile)
- contin cantitati apreciabile de vitamine (A, B1, B2, C), glucide
si acizi organici (acid citric);

Fructe samburoase (prunele, caisele, corcodusele, piersicile, ciresele, visinele si

coarnele) - au in partea centrala samanta cuprinsa intr-un sambure tare. Sunt bogate in
carbohidrati. Visinele contin in plus acizi organici (efect alcalinizant) si substante
tanante care le confera gustul astringent;
Fructe bace adevarate (capsunile, fragii, zmeura, coacazele, agrisele, afinele,
Your Description
Goes -Here
smochinele
si strugurii)
au seminte mici si raspandite in pulpa si sunt foarte
suculente. Sunt fructe bogate in vitamine, carbohidrati, substante aromate si substante
pectice. Agrisele si coacazele, pe langa un continut bogat in vitamina C, cuprind si alti
acizi organici, precum si substante tanante cu efect astringent;
Fructe nucifere sau oleaginoase (nucile, alunele, fisticul,
arahidele) - au o coaja tare in jurul semintei, plasata in centrul
fructului. Aceasta categorie de fructe se caracterizeaza printr-un
continut ridicat de grasimi (15-60%) sub forma de uleiuri,
proteine intr-o proportie ridicata, putina apa si cantitati reduse de
carbohidrati. Ca vitamine predomina cele liposolubile (A si E),
gasindu-se insa si cantitati importante de vitamine B1 si B2.

Cit se pastreaza proaspete alimentele in frigider

Your Description Goes Here

 Your Description Goes Here

FRUCTE ALCALINE
FRUCTE ACIDE
mere si cidru
grape-fruit
caise,
mango
toate conservele, gemuri,
piersici
pepeni
dulceturi
Youravocado
Description Goes Here
nectarine
fructe zaharisite, glazurate
struguri
masline fructe uscate, conservate cu sulfura
banane coapte
papaya
fructe proaspete cu zahar
capsuni
pere
banane verzi
cirese
ananas
merisor
stafide
prune
masline verzi murate
curmale
lamai
smochine

LEGUME ALCALINE
supe vegetale
asparagus copt
broccoli, conopida
Your
Description
varza
rosie siGoes
albaHere
morcovi, rosii, cartofi
anghinare
castraveti
marar
vinete, andive
usturoi, praz, ceapa
salata verde, spanac

ciuperci
leguminoase (in afara de
alune si linte)
patrunjel, pastarnac
ardei
dovleac, asparagus
ridichi
soia boabe
extract de soia
bostan
nap, sfecla

LEGUME ACIDE

fasole alba
varza de Brussel
linte
rubarbar

OBS

Ciupercile

Majoritatea ciupercilor utilizate in consumul alimentar sunt cultivate.

Limitarea principala a consumului de ciuperci este data de teama, pe
Yourdeplin
Description
Goes Here
justificata
a intoxicatiei accidentale cu specii toxice pentru om, in
special Amanita phalloides.
Ciuperca de camp are un continut scazut de carbohidrati si grasimi.
Componentii cu azot includ uree, iar mai putin de jumatate din
acestia sunt proteine adevarate.
Mineralele principale sunt reprezentate de potasiu si fosfor.
Concentratia vitaminelor din grupul B este scazuta, cu exceptia
folatului.

NU UITA ! Legumele si fructele se pot consuma in

stare proaspata ca atare sau pot fi supuse unor procese de
pastrare si conservare: congelarea, deshidratarea, sterilizarea
(in cutii sau borcane), murarea si marinarea, transformarea in
sucuri sau pastrarea in solutii concentrate de zahar.

Ciuperci comestibile contin 90-93% apa, minerale (potasiu, fosfor, fier,

calciu, magneziu, cupru, sodiu) si vitamine (A, B1, B2, C, D). Au dezavantajul
ca sunt indigeste deoarece proteinele sunt inglobate in celule vegetale cu o
membrana celulozica greu de digerat, de aceea, trebuie consumate foarte
proaspete,
bine fierte,
Your Description
Goesbine
Heremestecate si in cantitate mica. Singurele care pot fi
consumate crude sunt ciupercile champignons. Ciupercile nu contin fitati,
fierul continut fiind usor de absorbit. De asemenea, distrug o serie de bacterii
si intaresc sistemul imunitar.

CONCLUZIE

- Din punct de vedere al

continutului de amidon legumele se impart in:
legume cu amidon (cartofi, mazare, fasole
boabe, soia) au valoare calorica mare, apropiata
de a cerealelor;
legume fara amidon (vegetale: salata, varza,
ardei gras, rosii) se pot manca crude, teoretic in
orice cantitate.

5. Cerealele, derivatele din cereale si

leguminoasele uscate
Cerealele sunt cele mai importante alimente de origine vegetala din dieta umana.
Cerealele si leguminoasele au fost cultivate din cele mai vechi timpuri, iar
descoperirea cultivarii lor a reprezentat stadiul cheie in dezvoltarea societatii umane,
Your Description
Goesrecolte
Here succesive marcand dezvoltarea agriculturii si permitand
capacitatea
de a obtine
intemeierea de asezari durabile. Cerealele si leguminoasele reprezinta alimentele de
baza pentru majoritatea populatiei globului.
In alimentatie sunt folosite semintele acestor plante.
In Romania cerealele cele mai utilizate sunt :
Graul si porumbul,
iar dintre leguminoase,
Fasolea.
Pe langa acestea se mai consuma cantitati relativ mici de:
Orez,
Secara,
Orz,
Mazare,
Linte
Soia.

OBS

Boabele de cereale sunt semintele acestor plante si sunt alcatuite din:

1.Coaja, care reprezinta 12-25% din masa bobului si care este alcatuita din mai
multe straturi:
pericarpul,format din celule cu membrana groasa celulozica si protoplasma
impregnata cu lignina si saruri minerale;
seminal,
care contine celule pigmentate;
tegumentul
Your Description
Goes Here
membrana hialina.
2.Miez sau endosperm care reprezinta 70-85% din masa bobului si este format din
celule mari, incarcate cu granule de amidon ce au forma si dimensiuni diferite de la
o specie la alta.
1.Celulele de la periferia endospermului sunt cubice si au un
continut proteic si vitaminic mai mare decat restul miezului,
formand stratul aleuronic.
2.Germene care reprezinta 2-12% din masa bobului si este o
structura putin diferentiata.
Este separat de endosperm prin scutellum, care este
implicat in mobilizarea rezervelor nutritive ale bobului in
timpul germinatiei.
Germenele este bogat in proteine, vitamine si concentreaza
aproape toate grasimile bobului.

OBS

Reprezentantii principali ai categoriei de cereale sunt:

graul are un continut bogat in glucide; principala masa proteica este reprezentata de
gluten care are ca elemente de baza gliadina si glutenina. In urma procesului de macinare a
graului se poate obtine:
gris - grad de extractie 0-2%;
faina alba - grad de extractie 30%;
faina semialba - grad de extractie 75%;
Your Description Goes Here
faina intermediara - grad de extractie 85%;
faina neagra - grad de extractie 90%.
Faina alba si cea semialba sunt, in general, mai sarace cu 14-16% in proteine, cu 60-70%
in grasimii, cu 75% in minerale si cu 80-95% in vitamine, dar mai bogate in amidon
decat faina neagra. Faina alba nu mai contine decat 10-25% din materialul fibros, fiind,
din acest motiv, mai usor de digerat.
Cea mai indicata paine in alimentatia omului sanatos este cea
intermediara. Cea neagra are un continut crescut de acid fitic si de
celuloza (irita tubul digestiv la cei cu afectiuni gastrointestinale).
Painea alba are un grad mai ridicat de digestibilitate deoarece este
mai saraca in celuloza dar este saraca in vitamine.
Pe de alta parte, datorita cantitatilor mici de celuloza poate
predispune la constipatie.

In medie un bob de cereale contine:

12% proteine (albumine, globuline, prolamine (ex. gliadina), gluteline (ex. glutenina),
purothonine) cu o valoare biologica mai scazuta decat cele de origine animala deoarece
le lipsesc partial unii dintre aminoacizii esentiali (lizina, triptofan, treonina si metionina);
bobul de grau si cel de orez integral contin proteine cu valoare biologica mai mare decat
faina si celelalte cereale iar proteinele din germenul cerealelor au o valoare biologica
comparabila
cu cea din
Your Description
Goescarne
Here din pacate aceste proteine sunt indepartate prin procesul de
rafinare al fainii;
75% carbohidrati (glucide) reprezentate de amidon (aflat indeosebi in interiorul bobului),
celuloza si hemiceluloza (aflate in straturile de invelis); chiar daca amidonul este un glucid
lent, cerealele au un aport caloric ridicat (in jur de 250 cal/100g) din acest motiv cerealele
trebuie consumate cu moderatie;
2% grasimi (lipide) concentrate mai ales in germenele bobului si in
tarate;
10% apa;
vitamine din complexul B - in proportia cea mai mare in tarate si in
embrionul cerealelor;
minerale fosfor, potasiu, magneziu, calciu indeosebi in straturile
de invelis ale boabelor.
Practic, prin procesul de prelucrare, se pierd foarte multe dintre
principiile nutritive ale boabelor de cereale carbohidrati (celuloza,
hemiceluloza), grasimi, vitamine si substante minerale.

Germenii de grau cresc absorbtia vitaminei E si scad oxidarea LDL-colesterolului,

impiedicand astfel depunerea acestuia pe peretii vaselor de sange si prevenind
trombozele.
Secara contine mai putine substante proteice, dar mai valoroase si mai multa celuloza decat
graul (datorita acestui fapt se recomanda bolnavilor cu constipatie cronica);
Orzul se caracterizeaza prin bogatia sa in amilaza si lipsa gliadinei;
Ovazul
fulgii
de ovaz
contin
Your
Description
Goes
Heremult amidon, fosfor si tiamina si prezinta un grad ridicat de
digestibilitate;
Porumbul contine proteine de calitate inferioara (o gliadina zeina cu un continut scazut
de aminoacizi esentiali si fara triptofan si lizina); nu contine gluten, putand fi consumat de
catre persoanele cu intoleranta la acesta. Din embrionul bobului se extrage uleiul de
germeni de porumb care are o mare valoare nutritiva deoarece contine acizi grasi
polinesaturati esentiali;
Orezul se caracterizeaza prin continutul mic de proteine, lipsa
gliadinei si bogatia de amidon (pana la 80% - dintre cereale are cel
mai mare continut). De asemenea are o concentratie foarte scazuta
in sodiu (care il indica in regimurile hiposodate), un continut
redus de substante celulozice (care il face util in alimentatia celor
cu anumite afectiuni intestinale) si nu contine gluten (poate fi
consumat de persoanele cu intoleranta la acesta). Prin
decorticare orezul este complet saracit in vitamine (in special
vitamina B1). Orezul incoltit creste apetitul si faciliteaza digestia.

Semintele de fasole sunt alcatuite din:

doua cotiledoane, ce contin rezervele nutritive;
germene;
tegument seminal.
Cerealele
rareori
ca atare, cel mai frecvent fiind necesara
Your sunt
Description
Goesconsumate
Here
prelucrarea acestora, prin care sunt transformate in faina de diferite tipuri, gris,
biscuiti, produse de patiserie, paste fainoase, fulgi, produse expandate etc.
Cerealele reprezinta cea mai importanta sursa de energie si glucide, acoperind
30-50% din necesarul caloric zilnic.

Glucidele sunt reprezentate in cea mai mare parte de amidon

(95-98%) si foarte putine mono si dizaharide.
Cerealele sunt importante si pentru continutul lor in fibre
alimentare, coaja semintelor fiind bogata in lignina,
celuloza, hemiceluloza care reprezinta glucide greu
digerabile.
Proportia acestora este cu atat mai mare cu cat gradul de
extractie al fainii este mai mare.
Fibrele continute de cereale sunt insolubile si favorizeaza
tranzitul intestinal.

Leguminoasele uscate
Cerealele si leguminoasele contin cantitati importante de
din grupul
vitamine
Your Description
Goes Here B (cu exceptia vitaminei B12) si vitamina
E, insa vitaminele A, D si C practic lipsesc.
Alimentele acestui grup contin mult fosfor, potasiu, fier si unele
oligoelemente, fiind insa sarace in calciu si sodiu.

OBS
Din cauza lipsei vitaminei D, a cantitatii mari de
fosfor comparativ cu calciul si a prezentei
acidului fitic, DERIVATELE DE CEREALE (in

special cele obtinute din faina neagra) sunt

rahitizante.

CEREALE ALCALINE

cereale proaspete,
grau incoltit,
orz verde

Your Description Goes Here

DIVERSE ALCALINE

ceaiuri de plante, neindulcite

produse din lucerna
ghimbir
drojdie de bere (calup) ?
sare de mare

CEREALE ACIDE
paste fainoase
galusti
faina de ovaz, orez,
orz, secara, fulgi de
cereale
DIVERSE ACIDE
sifon
aditivi alimentari
toate bauturile alcoolice
sintetici : arome,
dulciuri, sosuri
coloranti
cacao, ciocolata
conservanti ca:
coca-cola, cafea
benzoat, otet,
racoritoare sintetice,
saramura, fum
sare rafinata, curry,
condimente cu
glutamat
produse de patiserie
paine, toate tipurile
prajituri, biscuiti
amidon, aluaturi

OLEAGINOASE ALCALINE

OLEAGINOASE ACIDE

migdale
castane, nuca de cocos

toate celelalte fructe oleaginoase si

semintele coapte sau prajite

OBICEIURI ALCALINE

OBICEIURI ACIDE

somnul, relaxarea,
sauna, exercitiul fizic
buna dispozitie, bucuria, fericirea, calmul

fumatul, aromatizanti si parfumuri

sintetice
somn insuficient
suprasolicitarea, medicamentele
supararea, mania, revolta

Your Description Goes Here

LACTATE ALCALINE
lapte smantanit, kefir, zer
lapte proaspat (vaca, capra)
Your Description
Goes
Here
iaurt cu
acidophilus

LACTATE ACIDE
unt, smantana, branzeturi
inghetata
lapte fiert, lapte praf

PRODUSE DIN CARNE

ALCALINE

PRODUSE DIN CARNE ACIDE

nu sunt

toate tipurile de carne de mamifere,

pasari, peste, gelatina, grasime, icre,
oua de gaina albe

6. Zaharul si produsele zaharoase

Aceasta grupa cuprinde alimente care au in compozitia lor
cantitati
Your Description
Here sau alte substante dulci (glucoza, zahar
mari Goes
de zahar
invertit, fructoza) si adesea cantitati mari de lipide, fiind astfel
o importanta sursa de energie.
Energia obtinuta din aceste produse este
utilizabila de catre organism in scurt timp dupa
ingestie intrucat zaharul este descompus repede in
glucoza si fructoza, usor asimilabile.

OBS. Aceasta categorie de alimente aduce

multe calorii, dar putine vitamine si minerale.

Deoarece prelungesc timpul de evacuare al stomacului produsele zaharoase trebuie

consumate la sfarsitul mesei, marind astfel puterea de saturatie a meniului si dand o
senzatie placuta de satietate.
Au un aport neinsemnat de proteine, minerale si vitamine.
Cu exceptia mierii, produsele zaharoase se obtin industrial prin adaugarea altor
ingrediente: amidon, lapte, unt, margarina, alune, nuci, migdale, susan, fructe,
Your
Description
Goes Herecoloranti.
gemuri,
albus
de ou, arome,

Produsele zaharoase se pot clasifica in:

Dulciuri formate predominant din glucide rafinate: zahar, glucoza, bomboane
sicaramele, halvita, rahat, serbet, nuga;
Produse din zahar si fructe: dulceata, gem, marmelada, magiun,
jeleu, fructe zaharisite si siropuri din fructe, nectar, sucuri de fructe,
bauturi racoritoare;
Produsedin zahar si seminte oleaginoase: ciocolata, halva;
Mixturi complexe: prajituri, fursecuri, napolitane, torturi, inghetate
etc.
Din pacate, in ultimii ani exista tendinta de a se consuma cantitati prea
mari din aceste produse, existand riscul depasirii nevoilor fiziologice ale
organismului si al aparitiei unor dezechilibre nutritive. Consumul
exagerat de produse zaharoase favorizeaza instalarea obezitatii,
aparitia diabetului zaharat de tip 2, aparitia cariilor dentare.

7. Grasimile alimentare
Grasimile alimentare sunt alimentele cele mai bogate in energie, reprezinta cea mai
importanta sursa de lipide din alimentatie, furnizeaza multe calorii organismului,
dar nu aduc vitamine si minerale, sau doar cantitati mici din acestea. Toate grasimile
Your Description
Goes Heredintr-un amestec de trei tipuri de lipide:
dinalimente
sunt alcatuite
acizi grasi mononesaturati,
polinesaturati si
saturati,
dar de obicei un tip de acizi grasi predomina.
Grasimile alimentare asigura acizii grasi esentiali si contribuie la absorbtia
vitaminelor liposolubile.

OBS. Grasimile sunt utile in alimentatie

deoarece au un aport caloric ridicat, contin
acizi grasi esentiali, confera savoare mancarii
si ofera o senzatie de satietate prelungita.

In functie de provenienta, se disting trei categorii de grasimi:

Grasimi animale:
Grasimi lichide - uleiul de peste are o cantitate apreciabila de acizi grasi
nesaturati si de vitamine A si D;
Grasimi solide:
seul de bovine sau ovine nu are o digestibilitate buna din cauza continutului bogat
Your
Description
Goes Here
in acizi
grasi
saturati;
Untura - are o digestibilitate scazuta datorita continutului ridicat de acizi grasi
saturati; prezinta proprietatea de depozitare de substante grase pe peretii aortei si ai
arterelor, nefiind recomandata in alimentatie;
Slanina;
Grasimea de pasare este mai usor de digerat si are o valoare nutritiva mai ridicata
decat alte grasimi deoarece are un continut mai ridicat de acizi grasi nesaturati;
Untul - furnizeaza grasimi emulsionate cu o digestibilitate
crescuta; contine vitamine A, D si E si sodiu, potasiu, calciu,
magneziu, fier, fosfor si clor. Pentru a-si pastra calitatile
nutritionale, se recomanda ca untul sa fie consumat in stare
proaspata, neprelucrat termic, adaugat la sfarsitul prepararii
culinare sau la servire in farfurie;

Grasimi vegetale:
Grasimi lichide (uleiul de masline, de floarea soarelui, de germeni de dovleac,
de porumb etc) - nu contin vitamine; contin acizi grasi nesaturati a caror
proportie depinde de:
Specia plantei;
Clima
- uleiurile
provenite
Your
Description
Goes Heredin semintele plantelor din nord sunt mai bogate in acizi
grasi nesaturati decat cele din sud;
Sol - semintele plantelor cultivate la poalele muntilor contin mai putini acizi grasi
nesaturati comparativ cu cele cultivate mai sus.
Grasimi solide (untul de cacao, grasimea de palmier) au utilitate terapeutica;
Grasimi mixte - margarinele - sunt grasimi obtinute pe cale
sintetica din amestecul de grasimi animale (unt) si uleiuri vegetale cu
adaos de lapte, galbenus de ou, sare, caroten, arome si vitamine
liposolubile; margarina are o valoare calorica apropiata de a
untului si prezinta avantajul de a nu contine colesterol dar si
dezavantajul ca, in urma hidrogenarii (solidificarea uleiurilor),
pot aparea acizi grasi modificati (trans-acizi) cu efect negativ
asupra sanatatii altereaza functiile celulelor, putand conduce la
cancer, cresc LDL-ul si TGL-ul, rezistenta la insulina si scad
HDL-ul.

 Your Description Goes Here

8. Apa, bauturile alcoolice si nealcoolice

Apa si bauturile sunt foarte importante in hidratarea organismului. Pe langa apa, care poate
fi consumata sub forma de apa potabila simpla, apa carbogazoasa (continut minim de dioxid de
carbon 0,48%) sau ape minerale (ape naturale cu continut crescut in saruri minerale),
Yourdin
Description
GoesseHere
Bauturile
alimentatie
pot grupa in: bauturi alcoolice si nealcoolice.
Bauturile alcoolice contin procente variate de etanol si se obtin prin fermentarea alcoolica a
glucozei si fructozei din materii prime vegetale (fructe, cereale, cartofi etc) cu ajutorul
drojdiilor.
Bauturile alcoolice sunt naturale sau industriale.
In functie de continutul de alcool exista doua categorii de
bauturi:
bauturi alcoolice - alcoolul etilic continut are o valoare
energetica apreciabila de 7 Kcal/g - calorii goale, fara nici o valoare
nutritiva; este metabolizat in ficat, creste colesterolul si
trigliceridele din sange, produce deshidratare si poate conduce la
aparitia de boli hepatice sau afectiuni cardio-vasculare; aceste
bauturi se impart in:
bauturi tari (mai mult de 30% alcool): whisky, gin, lichior,
vodka, etc.
bauturi slabe (sub 10% alcool): vin, bere, sampanie, etc.

Bauturi nealcoolice - se impart in:

Apa potabila;
Apa minerala - poate fi folosita ca apa de masa sau ca apa terapeutica (este preferabil sa fie
consumata direct de la izvor deoarece imbutelierea ii diminueaza proprietatile);
Sifon;
Ceaiuri medicinale valoarea lor nutritiva este conferita doar de substantele adaugate pentru
gust (zahar, miere, lamaie), exceptie facand ceaiurile obtinute din macese (bogate in vitamina C
Your Description Goes Here
si caroten) si din coacaze negre (bogate in vitamine C si P si in potasiu); in functie de partea
din planta folosita ele se prepara in diverse moduri:
Decoctul se obtine prin fierberea radacinilor, a scoartei, fructelor sau semintelor;
Infuzia se prepara prin oparirea frunzelor sau a florilor cu apa clocotita si lasarea lor in repaus;
Maceratul se obtine prin punerea plantelor in apa fiarta si racita la temperatura camerei;
Sucuri de fructe - sunt bogate in carbohidrati usor asimilabili,
vitamine (C, P, B1, B2, PP), saruri minerale (potasiu, calciu,
magneziu, fier, sodiu), acizi organici si arome;
Nectar de fructe;
Siropuri de fructe - se prepara prin adaos de zahar la sucurile de
fructe, produsul ajungand sa aiba o concentratie mai mare de 60%
zahar;
Sucuri de legume;
Bauturi cu efecte stimulant:

Ceaiul - ca valoare nutritiva, ceaiurile nu o au decat pe cea conferita de substantele adaugate

pentru gust (zahar, miere, lamaie); contine substante tanante cu efect astringent, cofeina (1,53,5%) si substante minerale (in special fluor); contine antioxidanti cu rol protector impotriva
bolilor cardiovasculare, scade nivelul de ldl-colesterol, scade riscurile de accident cerebral si
de tromboza. Flavonoidele antioxidante continute inhiba formarea si cresterea celulelor
canceroase (mai ales in cancerul de stomac) iar taninul din ceaiul verde creste diureza,
protejand
acelasi timp
YourinDescription
Goes celulele
Here rinichiului;
Cafeaua - boabele de cafea prajite contin, in medie, 1,2% apa, 14% substante azotate, 1,2%
cofeina, 14,5% materii grase; 0,7% zahar; 45,1% acid cofetanic; 16,9% celuloza si 4,7%
substante minerale. Cofeina este un principiu activ important pe care prajitul nu-l
modifica aproape deloc, efectul sau stimulator fiind mai accentuat la tineri decat la
varstnici.
Ea creste viteza de transmitere a informatiilor catre creier, creste
concentrarea, atentia si eficacitatea, scade moleseala dupa mese,
amelioreaza timpul de reactie si creste forta. Creaza dependenta
dar trecatoare (dupa circa o saptamana). Daca este bauta moderat
inainte de depunerea de efort fizic creste mobilizarea lipidelor din
depozit. In cantitati mici cafeaua cu lapte este hranitoare, gustoasa si
face ca laptele sa fie mai usor tolerat si digerat. La randul sau, laptele
reduce actiunea excitanta a cafelei, facand-o suportabila chiar si celor
carora li s-ar interzice consumarea ei simpla;
Cacaua - pulberea de cacao contine circa 18% grasime.

Necesarul de lichide
Conform specialistilor necesarul de lichide depinde de o serie de
factori: greutate, varsta, clima si efort fizic depus. In tabelul de mai jos
este prezentat necesarul zilnic de lichide pentru diversele grupe de
Your Description Goes Here
varste:
Varsta

Necesar apa
(ml/kgcorp/zi)

prematuri

150 200

0 3 luni

150

4 6 luni

125

7 24 luni

100

2 6 ani

90 -100

7 10 ani

70 85

11 18 ani

40 50

> 18 ani

30 - 35

La copii necesarul zilnic de lichide este mai mare din cauza capacitii reduse a
rinichilor acestora de a limita diureza, a procentului ridicat de ap din organism i a
suprafeei corporale mari.
In cazul femeilor gravide sau a celor care alpteaz necesarul zilnic de lichide este
cu 600-700 ml mai mare dect la ceilali aduli datorit nevoilor crescute pentru
producia de lapte.
De asemenea,
in conditii
de efort fizic sustinut sau de temperatura ridicata
Your Description
Goes Here
necesarul de lichide pentru un adult creste cu cel putin 250 300 ml.
Nu trebuie neglijat faptul ca, spre deosebire de alimente, care trebuie consumate
doar cand apare senzatia de foame, lichidele (si indeosebi apa) trebuie sa fie
consumate constant de-a lungul intregii zile deoarece este posibila crearea unei
confuzii intre sete si foame, confuzie care se accentueaza cu timpul si cu consumul
ridicat de alimente rafinate.

ASC

CENTRUL- MEDICAL- HOMEOPAT

MULUMESC PENTRU
ATENIE

ASC

CENTRUL- MEDICAL- HOMEOPAT