Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Peda Gogie
Peda Gogie
1. Consideraii preliminare
Noiunea central a limbajului pedagogic - educaia - este i una dintre cele mai puin
conturate concepte. Limbajul pedagogic este departe de limbajul tiinific, n sensul restrictiv
al termenului. Ceea ce se reproeaz discursului pedagogic sunt inconsistena i incoerena
semantic, nivelul descriptiv al enunurilor i incapacitatea de a accede la explorarea
tiinific (formularea de teorii). Doar cu condiia acceptrii unui statut special al tiinelor
socio-umane, se poate lua n discuie statutul de tiin al pedagogiei. Nu este vorba doar de o
concesie gratuit, ci de o necesar reconsiderare a normelor tiinificitii, n contextul
estomprii unor opoziii, considerat mult vreme insurmontabile: descriptiv-normativ, teoriepractic etc.
Reconsiderarea statutului disciplinei nu rezolv de la sine problema ambiguitii i a
confuziilor terminologice; trebuie s recunoatem o anumit rmnere din punct de vedere
epistemologic n urm a pedagogiei n raport cu alte discipline. Ambiguitile semantice ale
pedagogiei se datoreaz n parte specificului limbajului pedagogic; nici o alt disciplin nu
dispune de o terminologie cu o circulaie att de mare n limbajul uzual.
ntlnirea cu conceptele pedagogice pare multora o rentlnire cu ceea ce este deja
cunoscut. Acest deja cunoscut acioneaz ca un obstacol epistemologic nu doar asupra
individului, ci i n interiorul disciplinei, ncetinind evoluia conceptelor i favoriznd
amalgamarea sensurilor.
Toat lumea vorbete despre educaie, dar accepiunea conceptului difer de la autor la
autor. Unii analiti afirm c aceast stare de fapt nu se datoreaz nici pedagogiei, nici
pedagogilor, ci se explic prin interese diferite, parial mascate, ale unor grupuri diverse sau a
unor promotori de concepte de via diferite.
2. Semnificaia etimologic i evoluia istoric a conceptului de educaie
Invocarea semnificaiei etimologice constituie pentru termenii polisemantici primul
pas n determinarea i analiza sferei de accepiuni.
La originea termenului de educaie stau dou verbe latine: educo, -are (a alimenta, a
ngriji, a crete) i educo, -ere (a duce, a conduce, a scoate). Al doilea verb are ca echivalent
n greaca veche paida goghen, de unde i numele tiinei care se ocup astzi de studiul
educaiei pedagogie.
a) n oricare dintre ipostaze, educaia vizeaz fiina uman. Educaia difer de ceea ce
este nvarea la animale.
Educatia &
Homeorhesisul epigenetic
Din perspectiva viziunii epigenetice*, trebuie s lum n considerare urmatorii factori ai dezvoltrii i
formrii umane att n teoria ct i n practica educatiei:
ereditate
mediul
educatia
homeorhesis-ul epigenetic
(Introducem n aceast relatie factorul homeorhesisul epigenetic pentru a sublinia c influentele mediului i
educatia corelate pe fondul ereditar sunt fundamentale.)
Ereditatea, n zestrea ereditar fiind structurate trei categorii de caractere:
- genotip general, coninnd elemente comune ntregii specii (bipedism, conformaia corporal, etc.);
- genotip individual (elemente care difereniaz indivizii ntre ei);
- potenialul epigenetic, de formare, de natur psihic, care este i comun tuturor indivizilor dar i
difereniator;
Mediul (interaciunea dintre zestrea genetic i mediu se numete pentru biologi fenotip (modul de
exprimare i obiectivare a genotipului i potenialului epigenetic n condiii de mediu date (tipuri de medii:
fizico-chimic, biotic care l oblig pe individ s lupte pentru supravieuire i socio-uman care l constrnge la
respectarea unor reguli de convieuire care sunt transmise nu genetic, ci prin nvare i e ducaie, reguli pe
care le poate ignora, avnd drept consecin inadaptarea social, sau respecta, reuind s se integreze social).
Homerohesisul epigenetic, ca mecanism structural-organic reglator al proceselor de cretere i
dezvoltare la nivelul interaciunilor individ-mediu care stabilete cile i limitele dezvoltrii.
Impune succesiunea de stadii de dezvoltare care nu pot fi escaladate prin presiuni de mediu sau educative.
Aceast succesiune a stadiilor poate fi accelerat n timp (J.S.Bruner, P.I.Galperin), dar exist i n acest aspect
un risc (Piaget). El stabileste nu numai caile, ci si limitele dezvoltarii. Sfidarea normelor homeorhetice este
primejdioasa.
Cercetarile evidentiaza riscul retardarii fizice si intelectuale in conditiile de nestimulare suficienta fizica, sociala
si educativa.
*Apariia termenului epigenetic este atribuit lui Conrad Waddinton (1905-1975), care n 1942 l folosete pentru a denumi o ramur
conceptual a biologiei ce studia modul cum ar putea interaciona genele cu mediul nconjurtor pentru a crea un fenotip. Atunci cnd
Waddington a nscocit acest termen, natura fizic a genelor i rolul lor n ereditate nu erau cunoscute. Idei ale dezvoltrii interactive au
fost discutate de-a lungul secolelor XIX i XX sub diferite nume. Termenul de epigenetic a fost folosit de asemenea n psihologia
dezvoltrii pentru a descrie dezvoltarea psihologic drept un rezultat al inter-schimburilor continue dintre ereditate i mediu. Prima
meniune a epigeneticii n literatur apare la jumtatea sec. XIX, cu toate c originile conceptului pot fi regsite i la Aristotel (384-322)
Educatia (spontan i organizat) ca proces contient, care ii ofer omului o ans mpotriva morii
individuale, i anume convieuirea, i o a doua condiie, cea axiologic, care transform individul uman n
personalitate.
n ceea ce privete relaia ereditate-mediu, interaciunile sunt evidente. Individul posed un genotip, unul
individual i un potenial de formare (epigenetic) preponderent psihic. n raport cu acest potenial epigenetic
educaia, factorii de mediu pot aciona cu mai mic sau mai mare libertate.
Educaia (cuvntul educaie deriv din substantivul educatio care nseamn cretere, hrnire,
cultivare) nsoete societatea omeneasc din cele mai vechi timpuri; totui, nu s-a ajuns, nici pn astzi, la
un consens asupra definiiei date conceptului. Totusi, se poate afirma ca educatia reprezinta un sistem de
actiuni informativ-formative , desfasurate in mod constient si sistematic asupra subiectului uman in vederea
transformarii acestuia in conformitate cu finalitatile educationale urmarite.
Caracteristici ale educatiei:
este intenionat, se desfoar contient, deliberat, conform unui scop dinainte stabilit;
are caracter sistematic i organizat;
pregtete omul pentru prezent, dar i pentru viitor, conform idealului social i educaional, cu cerinele
societii dar i cu interesele i aspiraiile celor educai;
este complex i permanent;
obiectul ei l constituie toate componentele fiinei umane, limitele ei fiind determinate doar de cele biologice
i de nivelul dezvoltrii istorice (gradul dezvoltrii social-istorice al unui moment dat).
Ca fenomen social, educaia se modific conform schimbrilor societii, influennd-o la rndul ei.
umanizarea / personalitatea copilului sunt hotarate de conditiile de mediu socio-cultural -> din
cadrul acestuia educatia are un rol determinant
copilul devine om social numai prin educatie cu ajutorul careia:
* isi insuseste limbajul social, cultura generala si comportamentul moral-cetatenesc
* isi formeaza conceptia despre lume
* isi dezvolta potentialul creator
* se pregateste pentru integrarea socio-profesionala
De aceea, e important ca toti factorii educationali (parinti, cadre didactice, oarganizatii de tineret sau
institutii de cultura) sa cunoasca bine personalitatea copilului, gradul sau de educabilitate* si, pe aceasta baza,
sa structureze intregul proiect de tehnologie a educatiei.
educatia in scoala e cel mai important factor (scoala formeaza nu doar specialisti, ci oameni).
*n sensul cel mai larg aproximm educabilitate ca desemnnd capacitatea (uman n.n.) posibil de a educa i a fi educat
Educatia morala
+Profesorul sa initieze diverse actiuni care sa motiveze punerea in aplicare a valorilor morale.
Ex: caritatea, ajutorarea sociala, implicare civila
f.
Educatia intelectuala
a)
b)
c)
d)
e)
f)
g)
h)
i)
j)
k)
n vederea activitilor proprii educaiei intelectuale trebuie respectate urmtoarele 11 principii de aciune
( facultativ)
valorificarea creierului uman ca sistem adaptativ complex
dezvoltarea creierului n context social
valorificarea abilitilor nnscute de cutare a sensului celor nvate
identificarea regularitilor n procesul de cutare a sensului
valorificarea afectivitii n identificarea punctelor critice
valorificarea intelectului n procesarea simultan a prilor i a ntregului
valorificarea ateniei concentrate i a percepiei periferice
valorificarea proceselor contiente i incontiente implicate n nvare
valorificarea memoriei spaio-temporale i mecanice n nvare
integrarea faptelor i deprinderilor n memoria natural i spaial
stimularea nvrii ntr-o atmosfer care provoac iniiativa creatoare i inhib ameninarea cu sanciuni
negative
ETIMOLOGIE
Sensulpropriu: Curriculum provine din lat. Curriculum ( cupluralul curricula) care nsemnateren,
cmpde curse saucursapropriuzis.
Sensulfigurat:
o Curriculum solis= curs al soarelui
o Curriculum lunae= curs al lunii
o Curriculum vitae= curs al vieii
ndomeniul educational termenul a ptruns cu sensulsufigurat.Inspirat din curriculum vitae ( traseu
al vieiiuneipersoane), curriculum are sensul de traseu de nvare bine definit.
ISTORIC
DEZBATERI CONTRADICTORII
REPERE EVOLUTIVE
ASTZI
Se observ tendina de lrgire maxim a conceptului cuprinznd toate cele trei tipuri de educaie (
formal, informal, nonformal)
Literatura pedagogic romn : a preluat conceptul ncepnd cu anii 90.
Definiia propus de UNESCO n anul 1975 :
Curriculum conine orice activitate educativ elaborat de coal i dirijat spre un scop, care are loc
n interiorul instituiei sau n afara ei.
Caracteristicile invatamantului centrat pe MATERIE
- Desfasurare dupa o schema clasica
- cunostintele sunt selectate in functie de ceea ce considera ei
(cadrele didactice) ca este important sau esential.
- elevii sunt pusi pe picior de egalitate din punct de vedere al
nivelului intelectual
- elevii sunt pusi sa lucreze mai mult sau mai putin
independent
- dupa ce profesorul verifica notiunile sau cunostintele care ii
par lui esentiale, incearca sa le atraga atentia elevilor asupra
unui subiect nou. El pleaca de la ipoteza ca nevoile si
interesele elevilor sunt acelasi pentru toti.
- intrebarile urmate de exercitii applicative, il ajuta pe
professor sa verifice daca s-a inteles ce a predat.
- sarcinile sau aplicatiile au menirea de a aprofunda materia
predata
Tipuri de curriculum:
Formal: - este produsul unui proces de selectie din cultura acumulata
- se concretizeaza in documentele scolare oficiale care proiecteaza activitatea instructiv-educativa la
toate nivelurile sistemului si procesului de invatamant:
1.doc. de politica a educatiei
2. documente de politica scoalara
3.planul de invatamant
4. programele scolare
5. manualele scolare
6. ghiduri si material metodice
7. instrumente de evaluare
Comun: - defineste obiectele pedagogice generale, necesare la nivel de baza.
- incepand cu sec. XIX s-a incercat introducerea in programele scolare a unui trunchi comun restrains,
pe langa care sa existe optionale , gata sa raspunda nevoilor si aspiratiilor celor mai diverse.
Specializat: - defineste obiectivele educationale specific unor profiluri de studii;
- vizeaza semicalificarea si calificarea
Ascuns : - reprezinta efectele subliminare ale programelor scolare, ca urmare a influentelor explicite
sau implicite, interne sau externe (mediul clasei, relatiile educationale etc.)
Nonformal: - defineste obicetivele pedagogice specifice anumitor activitati extrascolare,
complementare, dar institutionalizate.
Informal: - reprez. efectele pedagogice indirect provenite din diferite medii sociale: familie, grupul de
prieteni, strada etc.
Local: - reprez. obiectivele pedagogice si continuturile rezultate din specificitatea formei unde isi
desfasoara activitatea scolara respective
Individualizat si personalizat: Presupune: program de studii convenit, discutat si acceptat in prealabil
atat de subiectul educatiei, cat si de obicetul educatiei.
- este adecvat nevoilor particulare ale oricarui subiect.
Curriculum poate fi analizat si interpretat din 3 perspective:
Perspective
procesuala
Vizeaza:
- proiectarea
curriculum-ului
- implementarea
curricum-ului
- evaluarea
modului in care a
fost implementat
curricum-ul
scolar;
Perspective structurala
CURRICULUM NAIONAL
CONCEPT , SEMNIFICAII
CURRICULUM NAIONAL = reprezint sistemul experienelor de nvatare oferite de
scoal ntr-un sistem naional. Prin Curriculum Naional, se desemneaz, n mod
convenional , totalitatea programelor colare. Astefel, tot n mod convenional, prin
REFORMA CURRICULAR , se desemneazn principal reforma operat la nivelul
programelor colare i al suportului instuional al acestora, planurile-cadru de nvtmnt. (
Esteadoptatn 1998).
II.
Verificati daca ceea ce ati stabilit este ceea ce trebuie realizat, confruntandu-va cu
programele de invatamant si precizand performantele minime asteptate
III.
Operatii:
-
IV.
Demers rational: Cum voi sti daca s-a relizat ceea ce trebuia ?
Etapa: Elaborarea testelor de evaluare sumativa
Operatii:
-
Educaia, aa dup cum demonstreaz inclusiv etimologia acestui concept (lat. educe, educere a
duce, a conduce), nu este o activitate desfurat n sine i pentru sine ci una care urmrete
atingerea
anumitor.finaliti.
C o n c e p t u l d e p r o ie c t a r e p e d a g o g i c a d e f i n e t e a c t i v i t a t e a c a r e a n t i c i
p e a z , atingerea obiectivelor, valorificarea coninuturilor, metodelor i a evaluri
i ntr-un context de organizare specific procesului de nvmnt, la toate nivelurile acestuia.
Printre calitatile unui bun profesor, cele mai importante sunt tactul si talentul pedagogic,
capacitatea de a forma mintea tinerilor, de a preda in mod creativ si de a nu se limita doar la
un monolog plictisitor.Predarea unei lectii printr-un lung monolog (cum, din pacate, inca se
intampla de cele mai multe ori) nu starneste interesul elevilor, mai mult, ii deranjeaza pe
acestia, caci se simt complet ignorati in aceasta interactiune intr-un singur sens. Modul in care
un profesor comunica cu elevii sai este esential, iar daca acesta gaseste moduri atractive de a
prezenta informatiile si incearca o interactiune adevarata cu elevii sai, rezultatele se vor
observa imediat.Empatia este si ea foarte importanta cand se vorbeste despre calitatile unui
bun profesor: acesta trebuie sa cunoasca psihologia tinerilor, sa stie cum functioneaza mintea
lor si in primul rand sa poata sa ii inteleaga pe copii. Empatia inseamna intuitie, intelegere, a
putea sa patrunzi in lumea interioara a copilului sau a tanarului si a putea sa privesti lucrurile
(si) din perspectiva sa.In concluzie, un profesor model ar trebui astfel sa isi formeze un stil
pedagogic democratic si nu autoritar, sa tina cont de nevoile elevului, nu numai de obligatiile
lui, sa aiba acea vocatie pentru cariera lui, vocatie ce inseamna atat motivatie interioara, cat si
dragoste pentru copii. Printre calitatile ideale ale unui bun profesor se numara si talentul
pedagogic, abilitatile sociale si empatice si capacitatea de a relationa nu doar cu clasa de elevi,
ci si cu fiecare elev in parte.Copiii au nevoie de afectiune, securitate si de stima de sine, iar
aceste nevoi trebuie asigurate atat in mediul familial, cat si in cel scolar, asta pentru o
dezvoltare personala armonioasa a viitorului adult. Un profesor cum din nefericire sunt
multi care isi ignora elevii, ii ironizeaza, este nervos si se bazeaza exclusiv pe autoritatea sa,
nu numai ca nu va avea rezultate didactice bune, ci va afecta si dezvoltarea personalitatii
copilului.
Un bogat om de afaceri crestin a decis ca este timpul sa-si lase un succesor la comanda companiei
sale.
In loc de a se orienta spre unul din directorii firmei sau copiii sai, el a decis sa incerce ceva deosebit.
Intr-o zi si-a convocat tot executivul care era format din tineri si le-a spus:
- Dragii mei, a sosit timpul sa-mi numesc un inlocuitor la conducerea companiei in calitate de
manager general (CEO). Asa ca decizia mea este ca unul din voi sa ocupe acest post.
Toti au ramas socati, in timp ce seful a continuat:
- Astazi intentionez sa va dau fiecaruia cate o samanta o samanta speciala. Vreau ca sa luati
samanta aceasta acasa, s-o plantati, s-o udati si apoi exact peste un an sa veniti cu planta care a
rasarit si crescut din aceasta samanta. Cu acea ocazie voi analiza planta fiecaruia si dupa un criteriu
personal voi alege viitorul manager general.
Un tanar, pe nume Jim a fost prezent la intalnire si asemenea fiecaruia a primit si el o samanta.
A plecat acasa si cu entuziasm a impartasit sotiei planul sefului.
Sotia l-a ajutat sa gaseasca un vas potrivit, pamant de calitate imbunatatit cu ingrasamant natural si
apoi a plantat samanta. In fiecare zi Jim turna apa in acel vas si astepta cu nerabdare sa vada un
semn ca samanta a incoltit si o mica planta si-a facut aparitia.
Dupa vreo trei saptamani, colegii lui vorbeau despre semintele lor si despre plantele care au inceput
sa rasara.
Jim urmarea cu atentie vasul in care plantase samanta, dar nimic nu se intampla.
Trei, patru, cinci saptamani au trecut dar in vasul cu pamant nu se vedea nici un semn de incoltire si
crestere.
Colegii lui vorbeau deja despre plantele lor, dar Jim se simtea falimentar in incercarea lui de a face
samanta sa se transforme in planta. Au trecut sase luni nimic insa nu se intamplase in vasul cu
pamant al lui Jim. Cu nespusa parere de rau Jim si-a dat seama ca omorase samanta. Fiecare din
colegii lui aveau deja pomi, plante, iar el nu avea nimic.
Oricum Jim a hotarat sa nu spuna colegilor sai nimic din experienta lui esuata. El a hotarat insa sa
continue sa ude samata si sa-i adauge ingrasamantcine stie?
Poate intr-o zi samanta va incolti.
Dupa exact un an, fiecare din cei ce primisera o samanta de la sef, si-au adus vasele lor cu plante
pentru a fi inspectate. Jim a spus sotiei ca el nu indrazneste sa mearga la companie cu un vas gol.
Sotia insa l-a incurajat sa fie cinstit cu ceea ce i s-a intamplat. Desi a simtit un gol in stomac gandinduse la experienta pe care o va avea poate cea mai jenanta experienta din viata lui a hotarat totusi
sa dea ascultare sfatului sotiei.
Astfel, in ziua hotarata pentru inspectie, Jim si-a luat vasul in care nu era decat pamant si s-a
prezentat la sala de conferinte a companiei. Cand a intrat in sala, Jim a fost socat de varietatea de
plante din vasele colegilor lui. Plantele erau minunate: diferite in culori si marimi. Jim si-a pus vasul
pe podea si multi din colegii lui au bufnit in ras altii l-au compatimit sincer.
Cand seful si-a facut aparitia, a salutat membrii executivului rotindu-si privirea asupra tuturor. Jim
cauta un colt cat mai indepartat pentru a se ascunde.
- Uau! Ce plante minunate, copaci, flori ati crescut voi! a spus seful. Astazi unul din voi va fi numit
managerul general al companiei.
Deodata, seful l-a descoperit pe Jim in coltul cel mai indepartat al salii cu vasul sau gol. A rugat pe
directorul financiar sa-l invite pe Jim in fata. Jim a inghetat! El a inceput sa gandeasca cam asa, Seful
si-a dat seama de esecul meu. Mare lucru sa nu ma concedieze.
Cand Jim a a juns in fata, seful l-a intrebat ce s-a intamplat cu samanta lui. Astfel ca Jim a trebuit sa-i
spuna istoria sa. Dupa ce Jim a terminat, seful a spus ca toata lumea, cu exceptia lui Jim, sa ocupe un
loc. Apoi, aratand cu mana spre Jim a spus:
- Iata-l pe noul vostru manager general. Numele lui este Jim.
Lui Jim nu-i venea sa creada. Jim esuase total in plantarea semintei. Cum putea el sa fie manager
general cu un asemenea esec?
Apoi seful a continuat:
- Cu un an in urma, am dat fiecaruia din cei prezenti in aceasta sala o samanta. V-am spus sa luati
samanta, sa o plantati, sa o udati si sa mi-o aduceti astazi inapoi.
Ceea ce voi nu ati stiut este ca toate semintele pe care vi le-am dat au fost fierte toate au fost
seminte moarte care nu aveau cum sa incolteasca. Toti cu exceptia lui Jim mi-ati adus pomi, plante,
flori.
Cand v-ati dat seama ca samanta pe care v-am dat-o eu nu incolteste, ati inlocuit-o cu alta samanta
procurata de voi. Jim a fost singurul care a avut curajul si cinstea de a aduce vasul cu planta mea in el.
Pentru acest motiv el va fi numit managerul general al companiei mele.
Morala povestii:
Daca plantezi cinste, vei culege incredere;
Daca plantezi bunatate, vei culege prieteni;
O povestioara deosebita
Cu multi ani in urma, traia in sudul Italiei, intr-o pestera de pe multele Etna, un mare intelept, a carui
faima depasise cu mult hotarele tarii. El se numea Ridano, iar poporul ii daduse si numele de Intelis
(mare intelept).
Ridano traia in mare simplitate si totusi, se considera cel mai fericit om din lume.
Lumea credea cu tarie ca Ridano cunoaste marele secret secretul caii care duce la fericire, aici pe
Pamant, in aceasta viata.
Multi regi invidiosi i-au oferit putere si bani si au incercat chiar sa-l ameninte cu moartea, pentru a-i
smulge secretul caii spre fericire. Cu cat insistau mai mult, cu atat erau mai nefericiti, caci Ridano
Intelis tacea si fericirea lui era din zi in zi mai mare.
Intr-o zi a venit la el un copil si i-a spus cu simplitate :
-Domnule, la fel ca Dumneavoastra, as vrea si eu sa fiu fericit. Va rog spuneti-mi si mie care este
calea spre fericire.
Ridano, vazand puritatea copilului, i-a zis :
- Tie iti voi arata calea ce duce la fericire, Vino cu mine si fii foarte atent.
Calea aceasta nu este usoara. De cele mai multe ori, orice cale fara greutati nu duce nicaieri!
Calea fericirii e o cale ingusta si abrupta si de aceea trebuie, de la inceput, sa mergi pe ea pas cu pas,
incet si cu mare atentie.
Ea este aratata de Dumnezeu numai celor alesi. Copile, marele secret al caii spre fericire nu este
altceva decat o serie de pasi pe care trebuie sa-i faci, cu mare concentrare si convingere, de-a lungul
intregii tale vieti.
Primul pas:
Este sa stii ca Dumnezeu exista in toate lucrurile din viata ta si, pentru aceasta, trebuie sa-L iubesti si
sa-I fii recunoscator pentru tot ce ai si pentru toate evenimentele care ti se intampla; sa fii multumit
cu ceea ce ai si cu ceea ce nu ai: acest pas se numeste DEVOTIUNE.
Al doilea pas:
Este sa te iubesti pe tine insuti, in fiecare zi. Cand te trezesti si inainte de a adormi, spune: Sunt
important, am valoare, sunt capabil, sunt inteligent, sunt iubitor, astept mult de la mine, nu exista
obstacol pe care sa nu-l pot invinge. Acest pas se numeste: RESPECT DE SINE.
Al treilea pas:
Este sa pui in practica tot ceea ce spui ca esti si, daca tu gandesti ca esti in stare, fa ceea ce iti propui;
daca tu gandesti ca esti inteligent, actioneaza inteligent; daca tu gandesti ca esti capabil de iubire si
devotament, iubeste fara teama tot ceea ce a creat Dumnezeu in jurul tau; daca tu gandesti ca nu
exista obstacol pe care sa nu-l poti depasi, atunci propune-ti obiective in viata si lupta pentru
realizarea lor, pana cand le vei obtine. Acest pas se numeste MOTIVARE.
Al patrulea pas:
Este sa nu invidiezi pe nimeni pentru ceea ce are sau pentru ceea ce este; ei vor obtine partea lor, tu
o vei obtine pe a ta. Sa nu pastrezi in inima ta ranchiuna impotriva nimanui, caci acest sentiment
nefast nu te va lasa sa fii fericit. Trebuie sa-L lasi pe Dumnezeu sa faca dreptate si tu iarta si uita.
Acest pas se numeste ONESTITATE.
Al cincilea pas:
Este sa nu iei absolut nimic, de la nimeni, din ce nu iti apartine; aminteste-ti ca, potrivit legilor
implacabile ale naturii, daca o faci, maine vei pierde ceva de mai mare valoare pentru tine. Acest pas
se numeste CINSTE.
Al saselea pas:
Este ca nu trebuie sa faci pe nimeni sa sufere fizic, mental sau spiritual; toate fiintele Pamantului au
dreptul sa fie respectate si iubite. Acest pas se numeste NON VIOLENTA.
Al saptelea pas:
Este sa observi cu atentie ce este in jurul tau; sa descoperi mereu in fiecare lucru, eveniment, fiinta,
partea lui buna si nu lipsurile. Ajuta-i pe cei care au nevoie, fara sa te gandesti ca nu vei primi nimic in
schimb. Iubeste adevarul, chiar daca el te dezavantajeaza. Acest pas se numeste DISCERNAMANT.