L. MATERIALE PENTRU EXECUTAREA CONSTRUCTIILOR METALICE 1.1, Ofeluri utilizate in R.S. Romania pentru confectionarea constructiilor metalice Datorita multiplelor avantaje pe care le prezint’, ofelul este materialul de baz& din care se confectioneaza elementele de constructii metalice. Otelurile folosite pentru executarea constructiilor metalice, dup specificul conditiilor de utilizare si a caracteristicilor mecanice garantate pe produsul finit, se im- part in: — ofeluri de uz general ~ ofeluri cu rezistenti marit& la coroziunea atmosterica ; —ofeluri cu granulatie fink pentru construcfii sudate; — ofeluri cu rezistenta la rupere fragili la temperaturi joase (criogenice) ; — ofeluri cu limita de curgere foarte ridicata ; — ofeluri aliate pentru elemente speciale. 1.1.1. Ofeluri de uz general Ofelurile de uz general pentru constructii (STAS 500/2-76) sint ofeluri carbon, la care caracteristicile mecanice de rezistent& se datorese carbonului, sau ofeluri slab aliate, la care caracteristicile miecanice se datorese si altor ele- mente decit carbonului. Ofelurile de uz general folosite pentru confectionarea constructiilor meta- lice au un procent redus de carbon, care nu depiseste 0,25%, rsa cum se vede din tabelul 1.1. Pentru calitafi de ofel aduse din import, corespondenta cu marcile produse tn R.S. Romania se face cu STAS R 4400-68. Marea ofelului este definita in general dup valoarea miinima a rezistenfei de rupere, evidentiata printr-un sistem de notatii care indic& : 1) Domeniul de ulilizare a ofelului, precizat de ur simbol literar, ca de exemplu :20 FU {ENTE DE CONSTRUCTHE DIN OTL REALIZATE DIN PRODUSE LAMINATE LA CALD OL —otel de uz general pentru constructii (STAS 500/2-76) livrat sub forma de produse deformate plastic la cald in semifabricate (blumuti, brame, fagle etc.), laminate finite si hare forjate, folosite in mod curent Ia executarea constructiilor metalice OLT— otel carbon laminat peatra tevi (STAS 8183-68) ; OT — ofel carbon turnat in piese (STAS 600-74), din care se execut piese pentru articulatii si aparate de reazem ; OLC — ofel carbon de calitate (STAS 880-66) folosit pentru confectionarea piesclor forjate la aparatele de reazem si a suruburilor etc. 2) Rezisten{a minimé de rupere, in daNjmu?, in cazul otelurilor de uz gene- ral pentru constructii (OL), otelurilor turnate (OT) si a olelurilor pentru fevi (OLT). La ofelul carbon de calitate (OLC) nu se indie& rezistenta minima de Tupere, ci continutul mediu de carbon, in sutimi de procente. 3) Clasa de calitate, notaté eu cifre de la 1 1a 4, indie compozitia chimica si caracteristicile mecanice de rezisteati si tehnologice, garantate la livrarea ofelului. Astfel —clasa de calitate 1 garanteazt compozitia chimicd si caraeter mecsnice de rezistenti (limita de curgere, rezistenja de rupere ta tractiune, alungirea relativa la rupere) si tehnologice (Indoirea la rece). SPAS 500-76 precizeazi c& livrarea produselor se poate face, cu acordul beneliciarului, fa garantarea compozitiei chimice sau a caracteristicilor mecanive si tehnologice ; —clasa de calitate 2 garanteazi conditiile previizute ta elas de ealilate 1 si, in plus, rezilienta (KCU 30/2) la temperatura de -+20°C : —clasa de calitate 3 garanteazi conditiile clasei 1 de calitate si energix de rupere (KV) la temperatura de 0°C ; —clasa de calitate 4 grranteaz& condifiile clasei 1 si energia de rupere (KY) Ja temperatura de —20 °C. Daci beneticiaral solicit’, pe baza de comands, in locul energiei de rapare (KV) la —20°C, producitoral va garanta energia de rupere (KY) la temperatura de —30 °C san 10°C. Tn acest ea%, simbolul cla- sei.de calitate se completeazi astfel : 1 — pentru garantarea energiei de rupere la —30°C ; 411 — pentru girantarea energiei de rupere la —10 °C Clasa de calitate 4 se refer’ numaé la table si platbande. 1) Gradut de dezoxidare a ofelului se indie’ on literele ni —otel necalmat ; 5 ~-ofel semicalmat ; k — ofel calmat kf — ofel ealmat suplimentar (calmat forte). In cazul ci nu se face nici 0 precizare asupra gradului de dezoxidare, se infelege otel necalinat. Exemple de notare : OL 37. 2k —ofel de uz general pentru chnstructii, ew rezistent: de rupere de 37 daN/mm®, la care se garanteazi comp: ritia chi caracte- MATERIALE PENTRU EXECUTAREA CONSTRUCTIILOR METALICE 21 risticile mecanice de rezistent: ratura de 420°C, ealmat. OL 34.1n = OL 34.1 — ofel de uz general pentru constructii, cu rezisten!a minima de rupere de 34 daN/mm®, clasa 1 de calitate, necalmat. OL 44.4 kf — otel de uz general pentru constructii, cu rezistenta minima de rupere de 44 daN/mm®, clasa 4 de calitate, calmat suplimentar. Otelurite de uz general freevent utilizate in R.S. Romania pentru execu- tarea constructiilor metalice sint urmatoarele OL 34 —este un ofel cu caracteristici plastice remareabile, fapt_ pentru care este recomandat pentru fabricarea niturilor si a tablelor folosite in uncle scopuri industriale ; OL 37 — este ofelul cu viispindirea cea mai largi in tehnica construetiilor, satisface in cea mai mare misurd conditiile cerute in mod obisnuit otelurilor de constructii, fapt pentru care mai este denumit si ofel normal de constructii ; ‘OL 44 — este un otel slab aliat, Ia eare caracteristicile mecanice se datorese pe lings carbon, elementelor de aliere ; mangan, siliciu si aluminiu, Notarea $1 mentinerea acestui olel intre ofelurile carbon de constructii s-a feut pentru Simplifiearea notatiei si sortimentului. Olelul slab aliat OL 44 este indicat pentru contectionarea elementelor de construclii metalice mai puternie solic fate si pentiu confectionarea niturilor folosite la imbinirile elementelor reali- zate din olel slab aliat OL 52; OL 52 —dintre ofelurile de uz general pentru constructii este ofelul eu zistenti cele mai ridicate, find recomandat pentru elemente de constructii foarte puternic solicitate. Otelurile eu rezistente meca- nice mai mari, OL 52 ca si OL 44, sint olelusi slab aliate pe bard de mangan, i reduse vanadin, titan sau niobiu si prezinta 4 gi lelinologice si rezilienta (ACU 30/2) la tempe- calilitile mecanice de siliciu, aluminiu si in procente mi bune propriet3ti plastice. Cu toate ci aceste oteluri se sudeaz uyor prin toate procedecle, totusi se recomanda ca la giosimi de peste 25 mm, pie preinedilzeascd la 200... 250°C. Aveste ofeluri fiind folosite in special la eon- structii metalice sudate se caracterizeazi printr-o compozitic chimicd rigurus dozata si controlata pentru a se evita formarea structurilor fragile in diferite situatii de prelucrare sau de exploatare. Pentru elemente solicitate dinamic, trebuie ca materialul si fie normalizat : OL 50; OL 60; OL 70 — sint ofeluri de uz general la care caracteristicile mecanice ridicate si rezisten{a la uzuri sporita se datorese procentului mare de carbon, Din cauza durit&tii sporite si a procentului de carbon ridicat aceste mirei de ofel se prelucreazi si se sudeazii greu. Ele sint folosite in mod frevent pentru confectionarea elementelor supuse la uzuri puternieZ, cum ar fi sinele de rulare a stavilelor plane sau sinele podurilor rulante, a cdilor de rulare ; OLT 35; OLT 45 —sint ofeluri carbon din care se lamineazi fevile pentru construcfiile metalice. Pentru ofelurile de uz general, in tabelul 1.1 se prezinti compozitia chi- mic si caracteristicile mecanice, tehnologice si de tenacitate. cle sa seOfeluri de ux general ut eee eet etoen a uzinarea constructillor metalice Tabelal 1.4 fcceasierkte) | Gecanice (laNimun), tchaologice i de tenacllate (daJ/emt, respectiv da) Campania eh pe pra, tn % ei | Tiewoes he WRG, ws» | REE [aga ge Ws as | inns ta topic de atarenagaic) seco" |UD | Saad” AP entra roduc dhnetra a gree om £ cu forte Mara, i aera ee lh | mie ofelohni g]e Man | seta poster} sett esi [ieeaed [aacioo] sse=40 | 1 Jexrpon| 32° | sata rostor| su | Hsit_Litcase [aceston] seco Z| ite clement | Profile fesnate a 4 c in| Si P Ss ere ion | ‘BP ae [2 fine fous: | max | ma. | mas we [ee [= 1 eee ects | an “ 4 C. Table, platbande, ofel lat, benzi i ae | a on |= )ous loos ela | 7 5 -|-]- oe [- |e 3 we | 7 | wo p= ya ous x 31-42 a | w | a8 a | asose | — | —| —- 1 in | _ - = - pe ovs7 | Ee vw | om a7}e}-] - ace | 26 ma [ar @ |i a =e 2 OL 42 2 [nm 42-50 26 2 z = z 0.055 [055 | —= —-— OL 44 3 AS00235 | 29 28 t AIS 0.085 z = - 3 Als 0, a ous [ao] a aon ot | a 4B cl 28 0150 T 297 | 38 49 |——— coo} aS} 3 —— coe || 10 = — ‘OL06 ss = ote 3s Ba a = Obes Ti8 = OLT 3 = -- = OLTas 3 — ‘OF 0 a = TisSMO SO —t>pS/- = aa Mocis ons | SSSHE SOR 10 = LOL OL OE POE ooccrenso | os | — * Gu acordul produedtoratul se pot livra si semicalmate (6) continutul de Si flind de maximum 0.17%. S* Ofeturl care pot fi tvrate la clasa respectiva de calltate tn stare Calmata (k) sau cama Ssuplimentar’ cu ‘alumintu, vanadiu, titan et. __* Pentra gavantarea energiel de rupere kV la —30°G. tn comand se eompleteasd simbar inant ae calente ae Liar peated 40°C. ca TL24. ELEMENTE DE CONSTRUCTI DIN OTEL REALIZATE DIN PRODUSE LAMINATE LA CALD MATERIALE PENTRU EXECUTAREA CONSTRUCTHLOR METALICE 25 Tabetut 12 Ofeluri reristente In cororiune atmasfes C4 sh ofeluri ew gram Comporitia chimict ye predus, In % Garacteristiet miccanles (daN/um’), tehnolagice si de tenaeitate (defen, respectiy dad) 7 | | zis. | Timita de Alungin | Aen |, ee clativa ia| Indore ta vcee - BEB |, ¢0,) mink Fpere,ate] lallaPpe dom en | “exining a de rutere minind KY 2 rere | in Mreni’| |! Mfamec a | eB ta in caer 5 ex sn ut pate tatite sean | | 3 {Sm SIE | rostor | Sy | Atte nine | grote s |e] ale ge Pop TS | cicmente | HG.) | produsutus | 2 [ils entrance groan a im sae | aia 420°C) 0%: | 2066 | —anee: | 40% f lala ose | genet | acts | astw fete [fobs ‘Cito are (CA 2 |é[é I | i . ci=0, orca s7i-z-|-e|0,12) 045 ‘Al>.0,020 te | N,<01015, Blo ty [02 a20 Ca=058..08 |= |? |* Gra05.08 uM orca 52/3 0.80} 0.045 | a1>0,020 4 char [00,00 20,055 N.50,015, Sat ¥50,080 oes 44 41.18 10,50] 0,045] 0,065 | Ai Sofots wa) oan Nb>0,020 _ V30,050 | Nic6,070 AlS0,015, m | cs 52 «1.65 1050] o,035] oss | 12,083, | 7 Ny~0,0020 v= 0050 Nic6,70 aio 065 55 1,70 ]0,80} 0,030] 040 | Als ooo | Xb= 6.020 0,005 r+) ; | V0.8 Nis6,a0 OCS 58 1,05. ..1,70 | 0,50} 0,040 0,040 s 19 1 livrate si semicalmate () elnd continutul de siletu nu va dep 0,17%% sau ealmate (k), suplimentar pe bazi de aluminiv, vanadiu, titan ete. * Ofelurl care se livreari in mod ebignuit necalmate (n). Cu acordul producatorulul pot + Ofelurtte pot fl livrate, 1a clasa respectiva de catitate, in stare calmata (ke) sau calmate 1 Clasele de calltate 5a si Sb se vor evita pe tt posibil. § * La cererea beneticiarutul, pentru accasta march se poote poranta revilienta KEU 2 Jo 60°C eu vatonren mint26 ELEMENTE DE CONSTRUCTII DIN OTEL REALIZATE DIN PRODUSE LAMINATE LA CALD 1.1.2, Ofeluri rezistente la coroziune atmosfericd losirea ofelurilor de uz general la confectionarea elementelor de con- structii metalice care urmeazd si fie exploatate in atmosfera corosiva prezinta dezavantajul ci in timp se acoperA cu un strat de oxid feros, se oxideazi si necesita ample lucriri de intretinere. Formarea stratului de oxid depinde de rezistenta la coroziune a ofelului, de gradul de agresivitate a agentilor naturali, de natura si grosimea stratului de protectie de la suprafata materialului, Pen- tru a limita efectul defavorabil al comportirii Ia coroziune a materialelor fe- roase, s-au elaborat oteluri rezistente la coroziunea atmosferic Rezistenfa la coroziune a ofelurilor de constructii se obtine pe seama compozitiei lor chimice si a elementelor de aliere. Dintre elementele de aliere un rol important il prezinté cuprul, nichelul, cromul, fosforul si altele, care intra in solutie prin reactie anodic& mai lent& decit fierul. Pe acest prineipiu s-au elaborat ofelurile pentru construcfii rezistente la coroziunea atmosferici numite si oteluri patinabile. Compozitia chimica si caracteristicile mecanice de rezistena si tehnologice a otelurilor rezistente la coroziune atmosferied se dau, dupi STAS 500/3-76, in tabelul 1.2. Marea ofelului, clasele de calitate, gradul de dezoxidare ete. in cazul ofe- rezistente la’ coroziune atmosferici, au aceleasi semnificatit ca si in cazul ofelurilor de uz general, cu precizarea cA simbolul lor este ORCA. In tabelul 1.2, linia & 2-a, literele A si B din coloana mareii ofelului ficatie numai asupra compozitiei chimice : marca de ofel ORCA 52 B contine earbon si mangan in procente mai ridicate in timp ce marca ORCA 52 A con- fine carbon si mangan in procente mai mici si fosforul in procent mai mare Exemple de notare : ORCA 37.2 —ofel rezistent la coroziune atmosferica, cu nimi de rupere de 37 daN/mm*, clasa 2 de calitate, necalmat. ORCA 524 ki —otel rezistent Ia coroziune atmosfericd, cu rezistenta minima de rupere de 52 daN/mm’, clasa 4 de calitate, calmat. suplimentar cu aluminiu, vanadiu si titan. In toate conditiile de medin otelurile rezistente la coroziune atmosfericd inregistreazi pierderi in greutate de 2—4 ori mai mici decit otelurile de uz general. Pentru a imbunatiti si mai mult comportarea ofelurilor patinabile in conditiile de clim cu agresivitate ridicatd, atmosferi industrial sau_atmo- sferd marina, se recomanda protejarea suprafetelor de constructii metalice prin vopsire, 1.1.3. Ofeluri cu granulatie find pentru constructii sudate Ofelurile cu granulatie fink pentru constructii sudate (STAS 9021-75) sint ofeluri slab aliate pe bazi de vanadiu, nichel, aluminiu, niobiu ete. (v. ta- delul 1.2) care, dup& normalizare, prezinta caracteristici mecanice de rezisten}a ridieate, avind rezistenta de rupere cuprinsa intre 44 si 74 daN/mm®, iar limita de curgere Intre 29 si 47 daN/mm*. Procentul de carbon pe produs nu depi seste 0,22%. Aceste ofeluri, prin compozitia lor chimica si tehnologia de fal catie, contin precipitate de nitruri si carburi fin distribuite care tmpiedica cresterea granulatiei in domeniul austenitic si determina formarea unei granu- uri a semni stenfa mi MATERIALS PENTRU EXECUTAREA CONSTRUCTIILOR METALICE 27 latii fine. Datorita caracteristicilor mecanice ridicate, a ie i a se ri , proprietitilor plastice bune, a rezi tentelor remarcabile fafa de ruperea fragil& si ‘enacitatii'sporite Ja temperaturi scazute, otelurile ew granulatie fina fac parte din categoria ote- lurilor sudabile si se recomanda pentru executarea constructiilor metalice puter- nic solicitate si in condifii grele de exploatare. Ofelurile cu granulatie fina pentru constructii sudate se livreazi in stare normalizata numai sub form& de tablé groasa laminata la cald eu grosimea cuprinsi intre 4 si 100 mm (inclusiv). Marca ofelului cu granulatie find este definita prin valoarea minima a rezi y maa rezis- CAG rupere, evidentiata printr-un sistem de notatii care indica : “ Domeniul de utilizare a ofelurilor cu granulatie find, p: rinte-ui simbol literar, astfel : b grannate LaLa OCS — ofel slab aliat pentru constructii sudate (STAS 9021-75), livrat sub forma de table groase laminate la cald, normalizate si indicat pentru constructii civile, industriale, hidrotehnice, poduri si constructii cu destinatii speciale, 2) Rezisten{a minimd de rupere, in daN/mm®, reprezentata prin geupul de A cifte ce urmeazi simbolului literar. _», 3) Clasa de calitate, in cazul otelurilor cu granulatie fin, notata cu 3a, 3b, ...7a, indied compozitia chimici, caracteristicile mecanice si tehnologice (v. tabelul 1.2) garantate de catre produedtor la livrare, dupi cum urmeazd : 3a — garanteazi compozitia chimic& pe otel lichid, caracteristicile meca- nice la tractiune, unghiul de indoire la rece pe dorn, rezilienta (KCU 30/2) la temperatura de +-20°C, energia de rupere (KV) pe directie longitudinala la temperatura de 0°C si unghiul minim de indoire a epruvetei inedreata longitu- dinal cu sudura ; : da — garanteazd conditiile elasei de calitate 3a si energia de rupere (KV) la temperatura de —-20°C ; , 8 many 5a — garanteazi toate conditiile clasei 3a si energia de rupere (KV) la temperatura de —30°C. Dupa recomandarile STAS 9021-75, clasele de calitate 5a si 5b se vor evita pe cit posibil ; 6a — garanteazi conditiile prevazute la clasa de calitate 3a si energia de rupere (KV) la temperatura de — 40°C ; ° = 7a — garanteazd conditil si energia de rupere (KV) la temperatura de —50°C. La ce-erea beneficiarului produedtorul poate saranta si rezilienta (KCU 30/2) pe directia transversalé la temperatura de Clasele de calitate 3b, 4b, si 5b garanteazi in plus, fata de conditiile de Ja clasele 3a, 4a, si 5a, limita de eurgere la cald. 4) Gradul de dezoridare. Otelurile cu granulatie fini pentru constructii sudate se livreazi numai sub formi de ofel calmat (k). Exemple de notare : . ocs 44.6a.k —otel slab aliat pentru constructii sudate, cu rezistenta . minima de rupere de 44 daN/mm*, ja care se garanteazd compozitia chimicd pe otel lichid, caracteristicile mecanice de tractiune si tehnologice, caracteristi- cile de sudabilitate, rezilienfa (KCU 30/2) la temperatura de +-20°C si energia de rupere (KV) la — 40°C, calmat. OCS 55.4b.k — ol el slab aliat pentru constructii sudate, cu rezistenta minima de rupere de 55 daN/mm?, la care se garanteazi compozitia chimica, do23 FLEMENTE DE CONSTRUCTII DIN OTEL REALIZATE DIN PRODUSE LAMINATE LA CALD. caracteristicile mecanice de tractiune si tehnologice, caracteristicile de sudabil tate, rezilienta (KCU 30/2) la temperatura de -} 20°C, energia de rupere (KV) Ia temperatura de — 20°C. si limita de curgere la cald, calmat. In tabelul 1.2, pentru otelurile cu granulatie fina pentru constructii sudat se prezintd compozitia chimied si caracteristicile mecanice, tehnologice si de tenacitate. In tabelul 1.3 se prezinta valorile limitei de curgere, corespunzatoare diferitelor trepte de temperatura, pentru table cu grosimea de pind 1a 60 mm. Tabeivl 1. ofeturi te trepte de temperatura sudabi Limita de eurg | Limite de evrger conventional pq (0p) min int, tn daNwo area oft omapnanoae aat wore | woe | wore | soc | ome | woe | ae OCs 44 25 23 a | a9 16 14 oes se | a | om | oa | a | | ao os as | a | a | om | a | a | csi | a | a | a | @ fo | om 1.1.4, Ofeluri criogenice Ofelurile eriogenice sint ofeluri slab aliate care prezinta 0 bund compor- tare la solicitari mari in regim statie si dinamic si o tenacitate deosebit& 1a tem- peraturi joase si foarte joase. In aceasti categorie intra otelurile cu granula find, cu 9% nichel, avind clasele de calitate 5, 6 si7 ¢ ofelurile inoxidabile, austenitice, pe bazi de crom si nichel. Otelurile criogenice se folo- sesc, in general, pentru confectionarea constructiilor de inmagazinare si tran port a produselor gazoase, din industria chimica si petrochimied, cum ar fi recipientele, rezervoarele si gazometrele. Unele produse gazoase se pot lichefia la temperaturi ce coboara cut putin sub 0°C si presiuni foarte ridicate, In timp ce altele se lichefiaza si se pot pastra la presiunea atmosferica ins la tempera turi foarte seazute, care ajung in eazul hidrogenului, la —252,78°C. Din aceasta cauz’, constructiile de inmagazinare si transport a gazelor lichefiate trebuie si fie realizate din ofeluri cu tenacitate ridicatd la temperaturi sedzute, 1.1.5, Ofeluri cu limita de curgere foarte ridicaté Ofelurile cu limita de curgere foarte ridicata sint ofeluri slab aliate 1a care limita de curgere este mai mare de 51 daN/mm? si se utilizeazi in stare Imbuni- tititd, avind de regulé o structura bainitica sau sorbiticd. Otelurile slab aliate imbunatatite, datorita structurii cristaline fine si uniforme, prezint’ earacte- ristici mecanice de rezistenta si proprietiiti de tenacitate cu’ mult mai ridicate decit ofelurile slab aliate normalizate. 1.1.6. Ofeluri aliate In practica proiectarii si execut&rii constructiilor metalice, pe ling’ ole- lurile de uz general pentru constructii si ofelurile slab aliate se folosese si ote- Iurile aliate pe baz de crom, erom-molibden saw’crom si nichel in stare fmbuni- fit’, In special 1a confeclionarea suruburilor de inalt rezistent’, AUCTHILOR METALICE 29 La ofelurile aliate, caracteristicile mecanice de rezistenta si de deformabili- tate se datorese eleientelor de aliere, eare intr in compozitie intr-un procent de peste 3.5% Calitatea otelului aliat este evidentiat printr-un simbol literar care repre- zinta elementul principal de aliere, urmat de un numar care indica, in sutimi de procente, continutul mediu de carbon si avind in fata un alt numar care indicd, in zecimi de procente, continutul mediu al elementutui principal de aliere, ca de exemplu: 41 MoC 11 —este un otel aliat pe baz crom-molibden, avind continulul mediu de carbon de 0,11% si contimitul mediu de molibden (elementul princi pal de aliere) de 4,1%. . Marcile de ofel aliat ; 41 MoC 11; 33 MoC 11} 34 MoCN 15; 41 VMoC17 36 MoC 10 ; 13 CN 35, se folosese in mod curent pentru confectionarea suruburi- lor, a rondelelor si a piulitelor de inalta rezistenta, 1.2, Recomandari privind alegerea calitatii materialelor Alegerea materiatelor metalice, de baz side imbinare, pentru realizavea elementelor unei constructii din otel este o problem’ important’, cu un grad mare de complexitate si care Lrebuie sa fie Ffcatd eu maximd atentie si comp tent. Prin alegerea judicioasi a materialelor metalice trebuie si se asigure construetici o eficienti eit mai mare din punet de vedere al exeeutiei (uzinare, montaj), «al exploatirit (siguranti tn exploatare, intretinere), al consumului de ofel si al costului Alegerea materialclor metalice pentru 0 constructic se face la proiectare, fn functie de natura, importanta si marimea solicitirilor, de nivelul tempers turii si conditiile de exploatare, conditiile de exeeutie (uzinare, metode de imbinare, montaj etc.), costul ofelulai etc. si consti tn stabilivea miireti, a clase’ de calitate si a gradului de dezoxidare a otelului pentru structura de rezistenta si alegerea olelului pentru clementele de tmbinare (suruburi, nituri ele.) sau a materialelor de ad.os (electrozi, sir’ de sndare, fondant ete.) in cazul elemen- telor sudate. Pentrn a realiza clemente portante en un consuin cit mai redus de otel, exist tendinta utilizarii po o scar tot mai mare a otelurilor eu caraeteristici mecanice superioare si ct un grad sporit de dezoxidare, La lwarea deciziei in aceasta privinté trebtie sa se arb in vedere Laptut ca ofelurile superioare sat eu un grad mai ridicat de dezoxidare au un cost mai mare decit produsele similare din ofel OL37.In, Admitind ca Tabelul 14 bazd costul otelului OL37.1n, in tabe jul 14 se prezinté cresterea procentuali —_tafluenta gradului de dezoxidare 4 costului pe tona de otel, odati en supra eostulu eresterea mircii si a graduhii de dez: So oxidare. Marea |_Gradul de dseoxttare _ In concluzie, ofelurile eu mirei supe. 9M [Necaimat Semteatoat] Gat rivare sau eu grad superior de dezonidare, — — se vor folosi in constructiile din ofel nu: Ol 32] 100% | 107 mai in baza unei justifiedri din punet de Gr go | > : vedere tehnie si economic. lIndicafii generale privind alegerea calitijii ofelurilor Tabelut 1.5 “Gondifi de exploatare ‘Recomandiel privind » : =r : cian deconmes (estate| |g i : i E | ciemente |g A a i & Jeonsittest | 2 i 2/2] 3 2 i Plelml}s| etal ¢ i 2] 2/25) 2] i \s s ge elgeleFis | ais} a és Putin E NS] Oro lemportante] {|Z OL37 INecaleulate]| ("Em ‘OL37 47 <0,60. ie ‘Aoxiliare { NOL $7 O37 OL aT . 38 OL g 23 O37 z i. & 37 | 4 ORCA 37 a] og OL a7 2 & 2 O1 37 e 2 OL 37 : oLa7 . 01.37 2 OL S |= fafa en |s fora oa | ee | eat | pan N |_oL37 |_| | el_|_ [ao — [a cs 44 [|_| [ele fo : eM [Fan wfouw | |elel_| I_|_e|__}aro a eM |e [tN [s e|_¢ [2.0 zg] 8 EM |r [tN Lx e|__[a.0 i 3 FM | pM | TN | s | e| mo A & wf [ar 5 e| Mo. a): x fafa i elmo & = ru_jew |r| rs |s e| Mo 5 u_[™ [mw [ts |s | Mo £ u_|w_[m_|ts |s {mo | m_[w [mw [rs |s | mo | rM [re |ra|ts |s e| mo [oma]. BL [Las aio z er Tw tw [x |ors| x M.0 © | prncpate|{ medin! |_| [res|s «| s.0 Elemente forjate 1 V, si STAS 500-76; STAS 10108/0/78; STAS 1911-75. 2 fim — foarte micl; m — mici; n 8 E.N — temperaturd normala; TS — scazut 4 -N— constructfi nituite sau imbinate cu 3} § Clasele de calitate din parantezd se referd ls mi Procizari la pet. 1.1.1. si 12-12 normale; M — mari; FM — foarte mari ; TFS — foarte seazuta (sub 30°C). uuburi; S — constructii sudate, “ile de otel OCS, * M—Simens-Martin; B — convertizor Bessemer; O — convertizor cu oxigen (L.D) ‘© Cazul recomandat, (GIVO VI SLYNDAVT aSnGoUd Nid SLVZVIVEN ‘1aL0 NIG IdoAWISNOD sa auNanaia OE @DVIVEAN HOTHMONWLSNOD VEUVENOENE AULNEE TIVIISLV IE ir32 ELEMENTE DE CONSTRUCTII DIN OFEL REALIZATE DIN PRODUSE LAMINATE LA CALD 1.2.1, Materiale pentru elemente de constructii din ote! In tabelul 1.5 se prezinti indicatii generale privind stabilirea marci clasei de calitate, a gradului de dezoxidare si a conditiilor pe care trebuie si le satisfaci ofelul pentru diferite elemente de constructii proiectate in solulic nituité sau sudata. Stabilirea mércii si a calititii ofelului se recomanda si se faci separat pentru diferitele elemente ale unei constructii din ofel, tinfnd seama de rolul si importanfa elementului fa structura, de conceptia constructiva si de natura si nivelul solicitarilor. 1.2.1.1. Construcfii metalice imbinate cu nituri saw eu suruburi. In gen ral, constructiile metalice nituite sau imbinate cu suruburi se executa din ole. juri din clasele de calitate 1 sau 2 necalmat. Elementele neportante, a céror sectiune nu rezult& dintr-un caleul de rezis- tenti, se pot alcitui din profile laminate din ofel marca OL, 00. Ofelul de convertizor Bessemer va i utilizat la elemente secundare sau a elemente principale supuse numai la solicitiri statice. Otelul de convertizor Thomas, necalmat, se recomanda s& fie folosit la elemente de constructii de miei importanfa si care si nu fie exploatate in conditii de temperatura sub — 20°C. Pentru elementele puternic solicitate ale construetiilor importante, care Iucreaza Ia temperaturi de pind la — 25°C, se recomanda folosirea ofelurilor din clasa 2 de calitate, semicalmate sau calmate, Elementele foarte puternie soli loarte grele, la temperaturi sub — 25°C, se vor reali calitate 3, calmate. 1 Construefii_metalice sudate, Realizarea unor constructii metalice sudate durabile, eu o bund comportare in exploatare, este determinati de conservarea tenacitatii imbinarilor si cusiturilor sudate. Tenacitatea imbinari- lor sudate reprezintd un factor strins legat de notiunea de sudabilitate. Suda bilitatea ofelurilor depinde de foarte multi factori si ea reprezint& o caracteris- tick complexa care determin’, in condilii de sudare date, aptiludinea tehnic 4 ofelurilor pentru realizarea anumitor imbinai, Principalii factori care influenteazi sudabilitatea otelurilor sint : propris Latile fizico-mecanice ale otelului (determinate de compozitia chimic’ $1 proce- deul de elaborare), conditiile tehnologice si procedeul de sudare folosit, concep- tia constructiva adoptata, tendinta de fisurare la cald sau la rece a otelului, conditiile de lucru ale elementelor sudate, natura si nivelul solicitaritor, tempe= ratura de serviciu ete, Sudabilitatea otelurilor poate fi caracterizata, in general, prin doua as- peete : comportarea ofelurilor la sudare si siguranta in exploatare @ imbinirii sudate. Comportarea buna la sudare a ofelurilor se caracterizeazi prin posibili- tatea ca in urma aplicirii unei anumite tehnologii, in concordan{a eu metod: de sudare adoptata, si se obfin’ o imbinare sudati de buna calitate, tence, iri defecte. tate si care IuereazA in conditii grele si din ofeluri din clasa de TERIAL PENTRU EXECUTAREA CONSTRUCTULOR METALICE 33 Signranta in exploatare a imbindsii sudate este defini de tnsusirea imbinirii sudate realizate intr-o structura de ofel, al cBrei material a suferit influenja unei anumite tehnologii de sudare si care este supus& la anumite soli citini, de a nu ise altera in misurd inacceptabila calitatile tehnice si de a nu prezenta tendinta spre ruperea fragili la temperatura de exploatare. Datoril& complexititii factorilor care influenteazi comportarea $i siguranta constructiitor din otel sudate, stabilirea mareit sia calit&tii ofelurilor trebue Hut’ eu muita grija si competenti, sbitizea clase? de calitate @ ofeluritor pentru construetiile metalice sudate riutorul metodei cocficientului de periculozitate, metodd oficiali- SR 85276, Avcast’ metoda perniitesstabilirea clasei de calitate uml otel, in funelie ¢ ira gi severitatea solieitZrilor, grosimea produsu- hui si temperatura de exploatare a eonstructici, in baza datelor din tabelut sjutorul diagramei din fig. 1.1. 1.6 si Tabelut 1.6 Vulorile fretorilor K, 8, B cap In eop longitudinale sam Tmbinsvi cap la cap la profile Husinate Elemente de corstructit supuse 1a detensionar | constructit suaate sini, 65e8 custturt cap te | | ep. longitudinale coatinee. | Tetemente ent seefiuni ensetate avind eussturt de | cot ties elgidiraei longitudinale si fara cusalurt ansversale | 10 prealabi i Flemente de construclil solleitate ta forfecare, Consteuctit sate avind cust cap ta eap continue pe intreaga hingiane a etementulut si feusalurit tn. Flemente avin sveliumen in formi de Tsudata. uae avind.rixidizari longitudinale st cusSturi 1 | ap ta cap lonaltedinale 9 transverse mentee eta transversal st longi hae teat cela demente sh ont ti NE apar vara wnt este ~ Construel it sulate supuise ka solicltari importante Ivsials, sub fafluenta saretnilor esterioare. = Elemente de coustruelIi-avind cusatuel ineruel- sate, in eat cind amhele cusituel produc impor tate solieiLiri rzlduale longitudinate si trans 20 versnte Tlemente de constructic complicate, vind un tnnare aindr de vordeane de sudari Uistanfe mici unele de altete34 ELEMENTE DE CONSTRUCTII DIN OTEL REALIZATE DIN PRODUSE LAMINATE LA CALD Tobeul 18 (continuare) Ls | - Elemente de constructic secundare (de exemplu Init de gein avaliare, table ‘de protect | a aellontnd ct nigh arvontal) a Elemente de construelii importante in. aled. g tuirea "ansambloritor ‘de constructie (de exen o7 E s plus tpt Ia grin! sceundare, inimi de gra rl Principal) 3 — Elemente de construetie de tmportanti. deose i Bita"care ‘sine necesare ‘pentra ateatuirea si | 4,9 G functionarea Intvegit consteveil- (de. exemple Alpi intinse de-gsind prinsipae, £ —Flemente de constructle supnse ta_soliitae 3 statice ‘dinamfce’(vitexe de solicitare sub | 1,0 3 3000 adaNjent 5) 8 » |b —|——— 5 Elemente de constractle. supuse la. solictart g dinamice sau ta solfetart prin yoe (vitera We | 1.4 3 folletare peste 5 000 daN/cin® 5). In acest scop se calculeaza coeficientul de periculozitate in cazul solicitiri- lor de tractiune sau de compresiune, cu relatia G=KSB (ay unde factorii K, S, B se determin din tabelul 1.6 si au semnificatia : K —factor constructiv care tine seama de influenta conceptiei construc- tive asupra tendintei spre rupere fragilii a otelului. Valoarea facto- rului K ereste cu cit starea de eforturi in elementul de constructie este mai periculoasi S —factor de important ‘a elementului in structurd ; B_ —factor de solicitare prin care se tine seama de influenta vilezei de aplicare a incdrcdtii asupra comportarii la rupere fragili. Valoarea coelicientului de periculozitate G obtinuti cu relatia (1.1) se Totunjeste la cea mai apropiata valoare dintre 0,5; 0,7; 1,0; 1,4; 20 si 2.8. In funetie de valoarea lui G, de temperatura de exploatan elementului de constructie, de faptul dae elementul a fost sau nu deformat Ia rece se determing din diagrama prezentata in fig 1.1 clasa de calitate « otelu- lui, Dac clementele de constructii sint preinedlzite la sudare sau sint supuse unui tratament termic de recoacere de detensionare, se poate utiliza o clas de calitate inferioara fafa de cea rezultata din diagrama, de exemplu clasa de cali- tate 2 in loc de 3. - Rezultatele la care se ajunge in stabilirea claselor de calitate ale olelu or, cu ajutorul metodei coeficientului de periculozitate, trebuie analizale eu de grosimea MATERIALE PENTRU EXECUTAREA CONSTRUCTIILOR METALICE ji SUDATE seqi DIAGRAMA PENTRU DETERMINAREA CLASELOR DE CALITATE ALE OTELURILOR PENTRU CONSTR! 2.4 07 21480} af | - ett 8 “8h | sly | Se] | | els - 5 zisisig) Isle ele & 8 Zls[ Sls Ye 8/8 & Ss SESS S/S es cfs! Eg slsletsialsi2 3/2 8 Bes] sefels[s] §L& & slsisl$/§ 2/8 8 eRisisfe ]2 2 Bis Sis g aunyisos oy 104:K108 e 8 s eee S$ Fig & ayouveyapay 2yopns aaa daa ayuauasz Fig. 1 3536 FLEMENTE DE CONSTRUCT DIN OTEL REALIZATE DIN PRODUSE LAMINATE LA CALD atentie, deoarece in anumite conditii se poate ajunge la unele exageriiri sau precizini inacceptabile. Astfel, la constructii exploutale la temperatura de +10 ‘A grosimea clementului este de peste 20 min, rezulté ci este nece- sar un material din clasa 4 de calitate. Aceasta situatie se poate datora faplu- lui c& factorii K si § contin elemente de apreciere care depind de interpretarea care se da unei anumite rezolvari si care este influentati de priceperea si expe- Fienta proiectantului, Un alt aspect 1a care se poate ajunge din diagram. il constituie faptul ci indicarea clasei de calitate 4, fra o alta specilicare, in anu- mite condifii nu este suficienta, deoarece Ja temperaturi sub) —20°C se ‘ponte s& se impuna oteluri din elasa de calitate 41, cu energia de rapere (KV) garantata la —30°C sau ofelurile din clasa de calitate 411, cu encrgia de rupere (KV) garantata la temperatura de —40°C, In ce priveste stabilivea gradului de dezoxidare 2 ofeluiui se va tine seawua de urmatoarcle ~ In cazul elementelor comprimate, de grosime f, daci : f< 25 mm, se recomanda ofeluri necalmate (1); f> 25 mm, se recomanda oteturi calmate (10. — In cazul eleinentelor solicitate la intindere, tate, se_recomanda — Clasa de calitate 2; ofeluri semicalmate (s) sau ealmate (ki; —Clasa de calitate 3 sau 4: oteluri efimate (1) La stabilirea mareii, a clasclor de calitate sia gradului de dezoxidare a ofelului, este indicat si se tink seama de urmitoarele reccmandi:) supli mentare : 1) Tntocuirea ofelulai normal (OL 37) eu ofeluti slab aliwte (OL 41, OL. OCS 92 ele.) se va face numai dupi o analizi atenti a eficientei lehnice si e nomice « acestor ofeluri, Iuind in considerare faptul ci a fambajul baretor in domeniul- elastic @&~ 105) valorile.rezistente- lor eritice ale celor dona oteluri sint identice In eazul incdredrilor repetate, cu cicluri alteruante, rezistentele de cal cul la oboseala a celor doud categorii de oteluri nu diferi prea mult: Reducerea sensibili a cousumului de otel, implicit a grcutalii propria ele- mentelor de constructie, prin folosirea ofeluritor superioare (OF. 52, OCS 52 ete.) se realizeaz’ cel mai bine in cazul solicitarilor statice mari saw a. eelor variabile cu ciclu de asimetrie oscilant, 1a care influenta inedredtilor ulile, Fath de cele permanente, este mica. Acesta este cazul constructiilor mari industriale, al constructiilor metalice cu dimensitini mari, al podurilor de sosen si eale fe. ral eu deschideri mari si foarte mari. In eazul acestor construclii reducerea consumutui de ofel, prin folosirea unot marci superivare, powte ajunge pind Ja 30% ; — Pretnerar mai dificila ; — Costul oteluritor superioare rfunelie de elisa de mecanick si sudarea ofelurilor superioxre este, in general, ste mai ridieat decit at ofelurilor normale In cazul constructiilor sudate de mare important find seama si de conditiile tehnologice in care se sudeaz tatea sa este necesar s& se otelul, de sudubili- MATERIALE PENTRU EXECUTAREA CONSTRUCTHLOR METALICE 37 Din punct de vedere al sudabilitatii, dupi STAS 7194-65, otelurile pot avea sudabilitatea : Ia — bun’, neconditionata, find garantat Th ~ bun’, conditional’, ‘find garantat misuri_ prealabite ; Tl — posibili, nu este garantald ; in anumite condiii insi, se pot obfine Smbiniti de calitate corespunzatoare ; IIT — necorespunziitoare, nu este garantaté si mu se recomanda pentru constructii metalice sudate. Tn general, in functie de natura si urmatoarele conditii de sudabilitate : Ta — la constructii sudate solicitate dinamie sau eu inedrediti sttice importante ; Ib — la constructii sudate solicitate static; TI ~ pentru elemente de constructii solicitate In compresiune sau supuse Ia alte solieitdri, piesa fiind supus unui tratament corespunzitor, Orientativ se pot stabili marcile de otel, folosite in constructiite etalice, care satisiac diferitele calificative ale sudabilitatii: Ta —OL34; OL 37; ORCA37; OCS44; OL.52; OCS52; OCS. OCS 58; OT 40. Th OLT 45; OL 44; OT 50; OLC 25. I — 150; OLC 8; OLT 56. Il ~ OL G0; OT GO; OLC45; OL 70. Se poate arata ci ofclurile standardizate pentru construetii metatice ew maximum 0,25%C pe produs, au in general 0 comportare bund la sudare. Totusi o comportare si o aptitudine generalé buna a acestor oteluri la diversele Procedee si metode de sudare nu poate fi garantati, deoarece comportarea ofelurilor in timpul si dupa sudare nu depinde numai de material, ei si de condi- fille de excentie precum si de conceptia constructiva a imbindrilor sudate. Buna comportare 2 otelului la sudare este asigurata prin: —compozitia chimici garantala pe produs; = valorile minime ale revilientei (CU 30/2) $i energiei consumate la rue pere (KV), conform standardelor in vigoure (v. STAS 7748-74), 3) Pentru construetii sudate importante este necesar ca structure ofelu- Jui si fie find si uniforma. In acest scop se vor prefera ofelurile cu granulatie find pentru constructii sudate (OCS-urile), calmate si calmcte (kf) care au fost supuse unui tratament termic de normalizare sau imbunatd- fire. Conditiile care fixeazit starea de livrare sint stabilite de STAS 500-76 si STAS 9021-75. In cazul lucrarilor deosebit de importante, care sint exploatate la temperaturi foarte scizute, se vor folosi oteluri care au in compozitia lor elemente care asiguré o structura find si uniform (v, tabelele 1.1 gi 1.2) cum sint de exemplu ofelurile OCS 52. 7a.k; OL 52. 411 B.ki ete. fara conditii speciale ; cu couditia respeclarii nor ‘irimea solicitirilor, se pot indica 354 1.2.2. Materiale pentru imbinari Imbin&rile constructiilor din ofel se pot realiza cu nituri, eu suruburi ' Ps 4 obisnuite sau de inalta rezistenta strinse excesiv, cu cusituri de suduri sau prin incleiere la cald ori la rece folosind adezivi adeevati.DE CONSTAUCTH DIN OFEL REALIZATE DIN PRODUSE LAMINATE LA CALD 1.2.2.1, Fmbinari ew nituri. Pentru real elementelor de constructii din ofel cu ajutorut niturilo zeazi urmétoarele tipuri de nituri : —nituri cu cap semirotund (semisferic), care se pot folosi la imbinarea pachetelor cu grosimea maximi de 5d, 1a constructii civile si industriale, respec- tiv 4,5, pentru poduri si constructii metalice hidrotehnice (d fiind diametrul tijei nitului dup barete) ; —nituri cu cap inecat, care asigur dup’ nituire suprafete plane ; —nituri cu cap semiinecat, eu ajutoral edrora se pot stringe pachete cu o grosime de pin la 7d, in cazul constructiilor civile si industriale si de 6,5 d ‘cazul constructiilor metalice hidrotehnice si a podurilor ; — nituri cu cap tronconic ; —nituri cu cap inalt zavea_imbinirilor si prinderilor in mod curent se utili- Pentru imbinarea elementelor de rezistenta se utilizeazi in mod freevent urmitoarele-diametre de nituri (diametre de calcul, in milimetri) : 135 (15) 17 (19) 5 21; (23) 5 25; (28); 315 (34); 37; aceste diametre sint egale eu dia- metrul tijei nitului bitut (egal cu diametral giuci). Diametrul tijei nitului brut este cu 1 mm mai mie decit diametrul giurii, Diametrele de nituri din parantez se vor evita pe cit posibil. 1.2.2.2. Imbinari eu suruburi. mbinirile eu suruburi se folosese la con- structii demontabile, 1a rezolvarea Imbinirilor de montaj, Ia prinderea si fixa- rea unor elemente nemetalice de elemente de otel. Se mai intrebuinteazi suru- in locul niturilor, la imbiniri care conduc la solicitari mati de tractiune je si la imbinarea pachetelor de platbenzi cu grosime mare Suruburile sint alcdtuite dintr-o tijé cilindrica prevazuta la un capat eu tun cap hexagonal iar la celilalt eapit tija are o portiune filetata pe care se introduce o saiba si se insurubeaz4 o piulitd hexagonala. Filetul se noteazd cu M urmat de o cifra care reprezinta diametrul exterior al filetului, in milimetri De exemplu: M20 reprezinti un surub cu filet metric, eu diametrul exterior in zona filetati de 20 mm. Suruburile si accesoriile lor, folosite la rezolvarea imbinarilor elementelor metalice, se realizenzi diferit, In functie de calitate, mod de lucru si desti- natie. Calitatea suruburitor este evidentiata de un simbol al grupei lor mecanice (STAS 2700/3-69) format din dowd numere ; primul numar repre- zint& 1/10 din rezistenta minima de rupere la tractiune, exprimata in daN/min’, iar cel de al doilea numir reprezinti, in procente, 1/10 din raportul dintre limita de curgere (conventional sau aparenta) si rezistenta minim’ de rupere la tractiune. Prin inmultirea celor dou numere se obtine limita de curgere, in daN/mm®, a ofelului folosit ta ‘confectionarea suruburilor. Fiecare geupi_de caracteristici mecanice se executi in categoriile de execufie indicate in tabelul 1.7. In acetasi tabel se prezint grupa caracteristicilor mecanice si categorie de executie pentru piulite. MATERIALE PENTRU EXECUTAREA CONSTRUCTHULOR METALICE 39 Tabetut 1.1 Suruburi. Piulife. Grupe de earneteristiet me Contores SEAS 7018-89 66] 68 |6o|ss|so |t09/129]109 Precise ae | Semiprecise executie. | a = | | Grosok | | Grosotane fici'meen |) SEAS a [os 6 efs |i ela Mee aranioe | | Precise x x |x x]x]x]x]x Categoria, |__| 1 | Semmiprecise | x x x x} xf - exceujie |__| |__|} jj" || Grosolane x pe de ca aeteristiel mecanlee care se exces Proiectantul, in cadrul activitatii de proiectare a Imbinatilor cu suruburi, are obligatia de @ preciza doar simbolul grupei de earacteristici mecanice in Tunctie de rezistenta minima de rupere pe care trebuie s& o asigure surubul, urmind ca producatorul, pe baza simbolului, si aleagi materialul din care confectioneazi surubul si piulita, preeum si tratamentul termic adeevat. Un surub la eare nu se preeizeaz& simbolul caracteristieilor mecanice, se considera din geupa 4.6, iar piulita din grupa 4. Din punet de vedere al modului de lueru al tinbindirii, se vor folosi : 1) Suruburi obignuite, care asigura transmiterea eforturilor de la o pi Jn alta a imbindeii, prin fntinderea tijei sau prin contactul dintre tija surubu- lui si peretele giurii. Din_punct de vedere al executiei imbindrii sau prindesii, suruburile se realizeazi, conform tabelului 1.8, sub forma de : a) Suruburi nepisuite, la care diferenta dintre diametrul giurii trul tijei este de 0,5 — 2,0 mm, Aceste suruburi se vor folosi éoar pentru fm niri Ia care tija este solicitati la : —Intindere ; se pot folosi suruburi grosolane (4.6) sau semiprecise (4.6 4.8) la care filetul este lung si_patrunde si in zona materialului care urmeazé 2 fi Imbinat (v. tabelul 1.35). Se folosese saibe standardizate (v. tabelul 1.40) —valori miei ale tensiunilor de forfecare sau fntindere si forfecare. Se folosese suruburi grosolane (4.6) sau semiprecise (4.6 ; 4.8 ; 5.6; 5.8), la care filetul este executat cu o lungime mai mic& decit cea prevazcta in standarde,QQ ESEMENTE DE CONSTRUCTII DIN OFEL REALIZATE DIN PRODUSE LA\ Recomandiri privind aleyeren calititii_materialelor de imbinare FF Catttearecomandatspenten : siete ennai ¢ Bec 2 scenes | eLearn stein j oko | Oba | Ola a ORCA ST) GSH, | One Be i | ‘ at Ey) witeu op ot s4.1| oF az] ot ts z Semiineeat rronconic g wale [orig [or ae} S| 2 | eroasa | Tabet 140" OF- 27.1} wy |B | & | sum pane ARC EA B] profil T, al U ¢ Fon 22) 2 pre Te Taal EY sama [aronsie | 8 erower : fpromt 0 ; Tar Tabet 8 7 2 lee Puli wry | = S| 2/28] s Goask® | Tabeiul 140| OL. 74 | OL 442 |/-OL 2 FS] E | sang [grower | 7000-00 | ARC 6A| ANG GA PAC ay 2 75] £ | sume fe 8k | ANG A [Ar 8 prot 1) 2257 eee] = Surah abet 199 Issa ¥i/ 2 jae Taber 1.40 aE8/ 1S] € | soma ppomnupinent eel t | E |S [remTOL DING orcas [one as | ote 1s {ee Lstetroet avenge a0. 2 rmf_de_sadare 5 fl z utomat jam Se sere pet, 1.2.2.3 & | Automata Flux si STAS 1126-76, 2 Simbolul caractertsticilor mecaniee STAS 2700-69 (v. tabelul 1.9). * Nestandardizata (ver! tabelele cu guruburi) folosita in cazul suruburtjor sovctate be Aortecare © @— dlametrul ghori ; dy — dlametrat Ujel MATERIALT PENTRU EXECUTAREA CONSTRUCTULOR METALICE 4 in afara sectiunii imbinate. In acest caz acopere iesirea file pentru ca zona fileta se vor folosi saibe groase, avind in vedere cA ele trebuie si tului_din seetiunes imbinata. In proiectare, in cazul folosirii suruburilor cu filet. scurt si a saibelor graase, este indicat si se dea detalii de imbinare si detalii de executie @ suruburilor, din care s& rezulte lungimea zonei filetate si a saibelor groas b) struburi pisuite, la care diferenta dintre diametrul giurii si diametrul tijei este foarte mied, de 0—0,4 mm, din care cauzd ghurile si tijele se execul cu tolerante strinse. ‘Suruburile pisaite se folosese numai in caznl solicit.vitor mari de forfeeare. Din cauzi eX imbinarile cu suruburi pisuite sint solicitate indcosebi la forfecare, va trebui ca zona filelata s& lie in afara pachetului de imbinat si se vor dispune sub piulite saibe groase. Deoarece suruburile pisuite si saibele groase nu sint standardizate, in proiecte se vor da detalii de executie a suruburilor, a saibelor si a Imbinarilor pe baza indicatiilor din tabelele 1.38. si 1.40; ©) suruburi de ancorare, care sint folosite pentru prinderea (fixarea) pie- selor metalice de grinzi sau Tundatii din beton sau beton armat. In funetic de dimensinnile dispozitivelor de rezemare, suruburite de anco- rare se executi ca : suruburi de fundalii (STAS 2350-70), calitatea 4.6, in azul ancorinii fermelor, a grinzilor si a stilpilor foarte mici ; uruburi de ancorare directa (v. tabelul 8.6) sau mecanica (v. tabelu! 8.7), cu simbolul caracteristicilor mecanice 4.6 (din otel marea OL. 37) sau 5.8 (din ofel marea OL 50), in cazul stilpilor ineastrati 2) Suruburi de inalta rezistent? cu pretensionare (IP), care spre deosebire de suruburile obisnuite, asigura transiniterea eforturitor de ta o pies la alta a imbindvii prin freearea eare apare intre piese, datorita stringeri excesive 2 piulitei, eventual si prin contactul dintre lije si peretele gaurii. Intre diametrul giurii si diametrul tijei surubului de inalt& rezistent’ poate exista o diferenti de 1,0 — 1,6. mim, Suruburile de inall& rezistenta ew pretensionare (IP) se ex: cul din oteluri aliate, ew lanitd de curgere foarte ridicata (v. tabelele 1.8 si 1.9), pe baza indieatiilor date in tabelul 1.39, a prevederilor instruetiunilor tehnice si a standardelor pe produs (pr. STAS 8716-76). 1 2. Tmbingri srdste. Ca urmaie a progreselor realizate in tehnica sudirii, la ora actual in constructile din ofel, imbindrile sudate au tulocuit apron ¢ complet imbindrile cu nituri ; constructiile realizate prin sudare sint mulls. ai simple, cu un constim ma’ mic de ofel deeit cele eu imbindri nituite si perivit realizarea unor forme variate eare rispund mai bine cerintelor de revisventa Peu' ru reali indeoss!s: procedeul de sudare dele de sudare sudarea oxigaz ; sudarea eu are electric manuali, semiautomati si automata. La :udarea eu are electric manual se folosesc electrozi metalici inveliti, cu diametrul de 2,0 ; 2,5 ; 3,25 ; 4,0 ;5,0 si 6,0 mm si lungimea de 300 si 450 min. Stabilirea tipului electrodului, < dimensiunilor si a conditiilor de executie ale imbinirii sudate, se face tinind seama de caracteristicile mecanice si dle area imbinizilor sedate, in constructiile de ofel, se utilizeazd n topire si adaos de material topit cu meto-42. ELEMENTE DE CONSTRUCTH DIN OTEL REALIZATE DIN PRODUSE LAMINATE LA CALD Tabetut 1.9 Comdiqii gi ofeturi in entra exceutaren suruburitor [Gonaiit pe are Wale Se wane Sima | Maret de oteluth care satisie Tor meeanice | coma file puss de | ‘STAs arauhtes suru foruiya Inata rertatenta pretensionat | $ Gontorm Stas 2700/89 ; 270013-69: 2700/69, # Alegerea materialului si a'tratamentului termie cet mat indicat este la latitudinea pro- uedtorulul eu obligabia acestuia de a garanta caracterislele mecanice, Prolcetantul va Indien ‘numai simbolul earacteristicilor mecanice pe care trebule si le satistack surabul st plulita, 1m cea contrar suruburile se vor execiita conform grape! 4.6. " * Grosolane — numai pentru guruburi nepisuite, detormabilitate, de tenacitate si tendinta sp: sa le satisfaci metalul depus prin sudare precum si in funelie de caracterul si grosimea invelisului, pozitia de sudare ete Pentru simpliticarea indicatiilor pe care trebuie si le dea, proiectantul se foloseste de sistemul de simbolizare indicat in STAS 7240-69. Dupa prevederile STAS 7240-69, simbolizarea electrozilor metalici inve liti se face eu litera E urmata de numere, litere si cifre care indicd in ordine urmitoarele caracteristici : Caracteristicile mecanice ale metalului depus prin sudare : = rezistenta vi de rupere Ja tractiune, in daN/mm?; —alungirea minima la rupere, pe epruveta scurta 5;, in procente ; —rezilienfa minima (KCU 30/2) la temperatura de’+20°C, in daJjom, ruperea fragili pe care trebuie MAYERIALE PENTRU EXECUTARFA CONSTRUCTULOR METALICE 43 In functie de caracteristicile meeanice pe care le satisfac, dup’ STAS 7240- 69, electrozii metalici inveliti, vor fi d2 urmatoarele tipuri : E 38.18 42.26.13 ; E44.22.7 ; E44,22.9 ; E48,21.9; £ 48.24.13 ; B50.227; E 5 E52.22.13; 555.2011. Caraclerul invelisului electrodului este simbolizat cu litere, si anume = Invelisui bazic (B) care contine un amestee de carbonat’ de calciu si magaeziu, cu adaosuri de produse dezoxidante si denitrurante, sub forma de feroaliaje. De regal invelisul este gros, zgura rezultata este ‘compacta si se desprinde usor. Deoarece asigurd un are eu pitrundere medie, : lis bazie se folosese pentru sudare in teate pozitiile, de reguld Ta eurent continu Pentru a evita porozitatea eusiturii, din eauzi ci invelisul este higroscopic, inainte de utilizare, electrozii se vor pastra timp de 2 ore in etuve la tempera: {ura de 200...300° pentru asi pierde umiditatea. Se recomand pentru sudarea sectiunilor groase, a elementelor si construetiilor foarte rigide sau a elementelor importante supuse la solicitari dinamiee si vibratorii, alcdtuite din ote! normal, otel slab aliat sau otel eu granulatie find. Cu electrozi cu inve- lis bazie se obtin suduri cu caraeteristict mecanice si eu reziliente foarte bune chiar la temperaturi sub 0°C; metalul depus prezintit o rezistenta bun’ la fisu- rare Ia eald sau la rece. - Invelisu! acid (A), care este ce regulki de grosime medie sau groasi si conduce la formarea unei zguri care se desprinde usor. Cu eleetrozi ew invelis acid se asiguré viteze mari de sudate la curent continu sau alternativ si o buni patrundere. Se sudeazi de regula in pozitie orizontala, putind fi folositi si pentru alte pozitii. Avind In vedere tendinta de fisurare Ta cald, mai ales la sudarea in pozitie inclinatd sau vertical, electrozii eu invelis acid se vor folosi la sudarea ofelurilor eu o bund sudabilitate, la care nu se depaseste cont nutul de 0,20% carbon si 0,05% sul, in eazul otelurilor necalmate, 31 0,25" cachon, respectiv 0,06% sulf, la otelurile calmate, Metalul depus in conditii tehnologice adcevate prevint’ rezistente mecanice bune, ~ Inveligul rutilic (R), care contine bioxid de rutil, precum si silicati nat rai sau feroaliaje, ca clemente de afinare. Electrozii eu invelis rutilie se fabri cu invelis de grosime medic sau groast, Acesti electrozi dau suduti cu un aspect regulat si caracteristici mecanice bune. Permit sudarea in curent continua saw alternativ si prezinta o mare stabilitate a areului. Prezinta o usoara tendintit de fisurare Ia cald, mai ales la sudurile vertieale. Intimpul sndrii, acesti elec- trozi produe improseituri de metal topit. Cu restrictiile precizate la electrozii cu invelis acid, se recomanda pentri sudarea otelurilor de constructii cu un continut de pind I 0,25% carbon, precum si la otelurile slab aliate eu un conti nut mai redus de mangan (olel ‘marca OL 44) Invelisul tilanic (T), de grosime medie, contine bioxid de titan si Fero- aliaje. Electrozii ew invelis'titanie se folosese cu unele masuri tehnologice supli- mentare, pentru sudare in toate pozitiile. Cusitura de sudura are aceeasi te! dint de fisurare la cald ca si in cazul eleetrozilor cu invelig rutilie. Sudarca se execu in curent continu sau alternativ si cu tensiunea de mers in gol ~ Invelisul celulozic (C) de grosime medie, contine In mare mésurd sub- stante organice, care prin ardere produc un volum mare de gaz. protector determina o vitez’ de topire foarte mare cu o pitrundere adinc’. In timpul44 PLEMENTE DE CONSTRUCTH DIN OFEL REALIZATE DIN PRODUSE LAMINATE LA CALD depunerii materialului topit, improseirile fiind importante, aspectul cusituri Jor este grosolan, neregulat.’Electrozii cu invelis celulozic se pot folosi pentru sudare in toate pozifiile, atit in curent continuu cit si allernatiy, Caracteristi- cile mecanice ale metalului depus sint sufieient de bune. — Invelisul oxidant (0), gros, asigurd un are stabil, dar nu sigur’: protec- fia baii metalice contra clementelor diunitoare din aer. Electrozii cn invelig oxidant asiguri o pitrundere medie : baia metalic fiind fluid’, se realizeagd cusituri subfiri, netede, cu aspect Iucios. Acest) electrozi se Lolosese pentru sudare in pozitie orizontali in curent continu sau alternativ, cind nm sint necesare caracteristici mecanice ridieafe, ci primeazt aspectul suduri Grosimea invelisului este caracterizati de raportul dintre diametrul electiv= dului invelit D si diametrul vergelei de otel d. simbolurile care evidentiaza grosimea invelisului electrodului, sint : s —electrozi cu invelis subtire, la care Did structiile de micd important lor solicitate dinamic ; m —electrozi cu invelis mediu, la care D/d=1,4 ... 1,55, eu ajutorut cdrora se obtin suduri de calitate, fiind de multe ori utilizati la constructii importante, la sudurile de pozitie ; g —clectrozi ew invelis gros, la care Did zeazi la executarea sudurilor de inalta calitate; ig —electrozi eu invelis foarte gros, cu raportul Djd>1,7 cazuri speciale In suduri foarte importante. Pozifiile de sudare se simbolizeazi prin cifte, astfe! 1 —sudare in toate pozitiile ; 2 —sudare in toate pozitiile eu exceptia poriliei verticale ( cali in plan vertical) de sus in jos; 3 —sudare in pozitie orizontaki, orizontali in jgheab (sudurd orizontala fn plan vertical) si usor inclinata 4 —sudare in pozitie orizontali in jgheab. Caracterul carentului electric de sudare utilizat se simbolizeaza tot prin cifte, astfel : 1 —sudare eu curent continuu si alternativ; 2 —sudare eu curent continu. Caracteristicile telnice speciale ale clectrozilor se simbolizcazi prin litere, dupa cum urmeazi H —clectrozi cu continut redus de hidrogen ; P —electrozi cu patrundere adinci Fe — clectrozi eu tnvelis care contine pulbere de fier de minimum 15% ; % —electrozi de mare randament simbolizati prin valoarea medic a randamentului, in procente. Exemplu de notare a unui electrod invelit ; E 50.24.9/Rm 21 (STAS 7240-69) reprezint& un electrod cu invelis rutilic, de grosime medie, care asigura metalului depus rezistenfa la rupere c,>50 daN/mm*, alungirea pe epruveta scurt’ 3, >24% si rezilienta KCU 30/2> 29 daJ/em? la temperatura de +20°C, care sudeazi in toate pozifiile cu ex- ceptia pozitiei verticale de sus in jos, 1a curent continu si curent alternativ. 1,45 se utilizeaza la con- 4, find evitati la realizarea’ imbinarilor elemeute- 3 ...1,70 si care se utili- folositi in dur verti: MATERIALE PENTRU EXECUTAREA CONSTRUCTUILOR METALICE 45 In unele Labele, in extrase de material metalic sau in desene de executie se poate admite si o notare simplificati a electrozilor care si evidentieze princi pulele caracteristici, De exempln, EMT reprezinta un electrod eu invelis titanic, care asigura materialului depus rezistenta la rupere s,>44 daN/mm® Simbolizarea si indicarea electrozitor dupa STAS 7240-(9 se face in con- formitate cx recomandarile ISO/R 633-1967. i.a proiec'.ve, ptoieelantul are obligatia de a indica cel putin sub forma de simbol, caracteristicile electrozilor recomandati pealru sudavea diferitelor imbinari in wind sau pe santier. Este indicat si fie precizata si deaumirea comercial « electrodului : Slegeres electrozilor pentru sudare trebuie sa ‘se fack la proiectare pe consi- derente de odin tehnic (Labelele 1.10 si 1.11) si economic. In conditiile in care dowi ntirci de eleetrozi conduc ta earacteristie? inecanice ale metalului depus asenianiloare, Irebuie aleasi area de electrod care are costul cel mai seizut De exempta, pentru sudarea clementelor din ote! normal se pot utiliza atit electrozi Supertit san Supertit fia, fabricati la LS.P.S. Buziu, eit si eleetrozi -T, fabricati la LS. Cimpia Turzii. © situatie similark se’ intiineste si tn firii olelurilor slab aliate (imireile OL 44 si OF, 52) made se pot fol atit electtozi 1.50.8 cit si electrozi Superba. a sndarea elecltick automat si semiautomati ca electrod se foloseste Hea neinvelita, livrata in colsci. Sirma se abried ew diametru de avind iu general supratata acuperita en wn strat subfire ee cupru care-i mareste vezistenta la corrsinne si imbunatateste caracteristicile mecanice side deformatic ate metalului depus. Pent ri sutarea oteturilor general petra constructii eu ma procent. de earhon (<0,25% si un conlinut de mansan de pind la Mn <0,0%, se reco mand’ sirma SHON, iar peutru sudares ofeluritor slab ai comand’ sirmele SUOMI, S12M2 si SIOMINi in cxcal surtirii etectrice automate si semiautomate, en sirmi neinvelita, je si ealnate se ree protejarea sceului electric si a baii de metal topit de contachul cu atniosie se face eu us ny , demmait Mux sau fondant, Fluxal se fabriea prin granviarea nor amestecuri de elemente sseminatoare eu cele din iuveli- sul cleetrozilor Stabitirea flayului pentru sudare se face in functie de sipul sudurii, de propvietitile inelalutai de baza (care urmeazi si se sudeze) si ée earacteristicile Exeraple de combinatii sirmi-fius si mérei de olehuri recomandate pentra sucare, eare eondue la cavacteristici mecaniee, de tenaeitate si de detormatie dune, Se prezints in tabelul 1.12 - Sudarea elvetried automata si semiautomata se poate realiza si cw sirme de slib si mediu aiiale neinvelite in mediu de bioxid de bon (COs) seu de argon. Sinmele pot fi ew seetinne plini (area S10MuSiNiM SMoSiNiCu; S11Mu2SiNi) sau tubulard (uvareile asimilate de 5 Buzin). Cu aceste sirme se pot suda olelui de constructii, cteluri ex (0187) sau otelusi stab aliale care pot Ti explostate In temperaturi | de pind ta—30 °C Calitater materialetor ew ajutorvl eitora se exeeulé imbinarile elemente- lor si constructillor din otel : nituri, surubui, eleetrozi, strme de sudare siTabelut 1.10 ea Industria Sirmei* Cimpla Turzii Calititi_de electrozi_pentru_sudare fabricati Ia fabri 2 3p ad lft MNS e m7 we ore or wot 170 a sho se410 9710) ooo 10 7 VOuO lerwio 4 a Tabetut 1.12 a BE Cota de etetrat pentru sure tabrlat a Fatelen de seat 3 produce dln stn 2 \e3 Buri ee g: eee Bz gE | A : ‘ | Age [mire] “| powers | Donen de tlosre 2} bers ° 1 331 | 3/3|/——_+ i 417 [ones Spat ESO Trae ta _ Teverora ty aya | Prtte cupertisubti. con rola Peet dn eb |. Stperbar [TE a2. Constructii_puternic solic 5 ‘ehperitow) |B 22 ‘ate dina | nt nee (11523) Tuerint de Tedtugere, iy. constenetil metalice, Ranwament 98"). Gazane eondvete tuna —E (Special By] Bg 2 Ferotit 10} ES0.27 | jeelrod de ware randanient erocito | Tig st (160%). KRecipienti. Cordoa- ne finale la sudura en mal Fete multe treceri Gonstructit din tabli suprae usa Noti': @ — indicat. 2 = indicat ew muisuri speciale (pretnedlaire), Tabetul 1.12 Sirme si 7 gmx Sex Sn. S10 MN Sia | $id | Sinan | sia Siu | Sam | Siip fester | sworn | psu Ea = EO O13? on 137 oncAs7 | ORCAS? | OL4t oni ORCA 37 | ORCA ocst1 | ocsat | 06852. .58 et 1 Sau mérei echivatente = Recomandat in special pentru twnbinkei care lucreazat Ia temperaturt negative48. FLENENTE DE CONSTRUCTII DIN OPEL REALIZATE DIN PRODUSE LAMINATE LA CALD je de calitatea materialului de bazii, de importanta de natura si mirimea solicitarilor, de eostul elements I 1.10 si 111. fluxuri, se alege in fw elementului in structur: lor de imbinare, pe baza indicafiilor date iu tabelele 1.8, 1 1.3. Sortiment de produse finite din ofel folosit la uzinarea constructiilor metalice La uzinarea eoustructiilor metalice din ofel se folosese in mod eurent. pro: duse laminate si elemente de Imbinare standardizate. Cele mai importante produse laminate sint prezentate, sub formi de extras din standardele pe pro dus sau din normele straine, in Labelele 1.13 — 1.34, In tabelele 1.39 —1.40'se dau caracteristicile clementelor de hnbinar iar in tabelul 1.41 se prezint&i principalii furnizori din fas de produse laminate si elemente de imbinare 1.3.1, Produse laminate Otel 1 (tabelul 1.13) Otel I economic (Vabelul 1.14) Olel U (tabelul 1.15) Olel U economic (Labelul 1.16) Olel cornier cu aripi egate (tabelul 1.17) Otel cornier eu aripi neewale (tabelul 1.18) Otel pitrat (tabelul 1.19) Sind de rulare KP (tabelul 1.200 Sind de rulare tip A ( Otel rotund (tabelul 1 Tevi din otel firk sudurd, laminate la cald (tabetut 1.23) ‘Tevi vrofilate din otel {ra sudurd, palrate (tabelut 1.24) STAS 6086-70 ‘Tevi profilate din otel (ira sudura, dreptun- ghiulare (tabelul 1.25) STAS 6086-70 TAS 908-69) 395-68 Randa de otel (tabelut 1.26) Otel lat (tabelut 1.27) Platbanda (tabelul 1.28) Tablé groasi. Dimensiuni (tabelul 1.29) ‘Tabla groasi. Mase (tabelul 1.30) Tabla striata (tabelul 1.31) Tabli endulata (tabetul 1.32) Profile din tabla cutata (Labelul 1.33) Otel 'T (tabelul 1.34) STAS 566-68 Profile pentru ferestre metalice Otel somirotund STAS 1722-68 ‘Vevi din ofel fara sudurd, trase sau laminate la rece Tevi sudate longitudinal ‘Tabla subtire pentru construetii mecanice Tabla zincat& S 901-74 2028-71 MATERIALE PENTRU EXECUTAREA CONSTRUCTHLOR METALICE Tabelul 1.13 Lungimi fixe Oren 1 oom . marimi"stutlee profilulul = 3 36 Vt et Ia axa de Incovolere respe, 5S 3 25 eee EE BEEELICES ered mioe dd Ane a4) 8 |g iTabelut 1.16 OTEL U FCONOMIC Lungimt tise calitati Exempla de notare pe de ey [_fevto'mm : UE ess Earn eeran | raportate la axa de Incovolere respectiva Fara de giratie c $= momentut statfe at semiseetiunit Dimensiuni, mim “Jane | aac ] Denuiniren |p ] Sh |e . peotttal | t yo, | Simi &| & wen fa fe fe | & |ae[ Se 12] mt | ch oat] ns | 30 71} 5.90] 48.6 | 15,00) 8.00) 124 i so | 0 | 898] 705] ula | 22.40 13,30] 1331 we ww | a8 | 10,90] 8358] 17440 | 54.80 20,40] 144 1 10 | 52 33,20] 10,40] goa. | 50,60 29,60) 184 we uo | 58 19,60] 12,30] 491.0 | 70,20] 40380 1.67 aoe 160 | 54 38,10] 14.20| 7a7!0 | oss40 54,10) 80 8 180 | 70 20,70 | 16,30) 1 ow0.0 [121,00 69/80] 1194 » 20 | 76 23,40 | 18140 | 1520/0 [152/00 87,80) 2107 2 2 28,20] 21°00 | 2110.0 f1o2,00 110,00) 221 2 210 | 90 30,60 22,00] 2900.0 [242,001 139,00] 242 am | ama | 9s 27,70 | 4 160.0 [308,00 178,00] 2:47 30" 100 ai.80] 5810.0 [587,00 [225,00] 2's *°Se lamiucara tn thaite posiitor uzinelog producatoare. Tabetul 1.19 = Fxemph_de notare pe de Conform STAS 424.71 | OTBE CORMIER CU ARIPLEGALE] tungimi fixe: | catttatt sen pentru a=50 mm ; Dimenslunt, mase, mirimt statlee | 4~12 m OL 37 g=5 mm. [=10225 mm: 150x505. ..10 235 'W— modulul de rezistenta symm ht t= |E- ma te gre | raportate la axa de Ineovolere respectiva asa [sal [ses see eines Tc a pa ETE ee z oe ee i zoxaoxs fool 2)a5] @ [2s2]eas| oe] , | am | om 026] 030 [-nai|_a7e [ose] oan] ose mxara || nas a4 [088 | "Togo 036 038 | 077] of0 | aar|-ozn| om asxzsxa | [8 un fare] —[a0e fo [reas| a8 | 129{ oor | osa| ara ave rasxasxa | 244] 88) 2 [a5 a5] 076 | 1.71.06 | 090 | a0i{ ose 070 | ae0[ oar | no [ nl aw asxaxs_| [5 unos | [use Foor [azo] af ors sao] oon | omal ove oa ‘soxa0xa" | [3 1a8[oa1 | (uae tor { s40|-o05| ao | aaa] sae | oae| oc soxanea [504] 8 Frsza| ose] 2 +21 | x05 | 1.a0[ ons] oan | aas{ 12 [ors soxsoxs |_| s| |_| 28 | 002 130 | 107 | 2.16] 1,04[ 088 | 3.41] 1.41 | 0.92] 0,70] o57 sexes | [a 120} aa8 | [35 [1a | 229] oo! 106 { aan| 12 | ass| or0| as ssxasxe | ca] 5 fas aarf ta faze | 2.96] 05 | 123) 086 | oe ssxax8 | [os tat | 225 | 366[ 15| 1.0 | 1a3[ 201| 047 @ivo Va ZiVNDNVT sendoUA Nid GiVZrIvau TaLO Nid HLoAWISNOD Za ZINaNaTa @S *OVIVLEN HOMILONULSNOD VEEVLosame AULwad DIVIGEIN esTabelut 1.16 OTEL U FCONOMIC Lungimt tise calitati Exempla de notare pe de ey [_fevto'mm : UE ess Earn eeran | raportate la axa de Incovolere respectiva Fara de giratie c $= momentut statfe at semiseetiunit Dimensiuni, mim “Jane | aac ] Denuiniren |p ] Sh |e . peotttal | t yo, | Simi &| & wen fa fe fe | & |ae[ Se 12] mt | ch oat] ns | 30 71} 5.90] 48.6 | 15,00) 8.00) 124 i so | 0 | 898] 705] ula | 22.40 13,30] 1331 we ww | a8 | 10,90] 8358] 17440 | 54.80 20,40] 144 1 10 | 52 33,20] 10,40] goa. | 50,60 29,60) 184 we uo | 58 19,60] 12,30] 491.0 | 70,20] 40380 1.67 aoe 160 | 54 38,10] 14.20| 7a7!0 | oss40 54,10) 80 8 180 | 70 20,70 | 16,30) 1 ow0.0 [121,00 69/80] 1194 » 20 | 76 23,40 | 18140 | 1520/0 [152/00 87,80) 2107 2 2 28,20] 21°00 | 2110.0 f1o2,00 110,00) 221 2 210 | 90 30,60 22,00] 2900.0 [242,001 139,00] 242 am | ama | 9s 27,70 | 4 160.0 [308,00 178,00] 2:47 30" 100 ai.80] 5810.0 [587,00 [225,00] 2's *°Se lamiucara tn thaite posiitor uzinelog producatoare. Tabetul 1.19 = Fxemph_de notare pe de Conform STAS 424.71 | OTBE CORMIER CU ARIPLEGALE] tungimi fixe: | catttatt sen pentru a=50 mm ; Dimenslunt, mase, mirimt statlee | 4~12 m OL 37 g=5 mm. [=10225 mm: 150x505. ..10 235 'W— modulul de rezistenta symm ht t= |E- ma te gre | raportate la axa de Ineovolere respectiva asa [sal [ses see eines Tc a pa ETE ee z oe ee i zoxaoxs fool 2)a5] @ [2s2]eas| oe] , | am | om 026] 030 [-nai|_a7e [ose] oan] ose mxara || nas a4 [088 | "Togo 036 038 | 077] of0 | aar|-ozn| om asxzsxa | [8 un fare] —[a0e fo [reas| a8 | 129{ oor | osa| ara ave rasxasxa | 244] 88) 2 [a5 a5] 076 | 1.71.06 | 090 | a0i{ ose 070 | ae0[ oar | no [ nl aw asxaxs_| [5 unos | [use Foor [azo] af ors sao] oon | omal ove oa ‘soxa0xa" | [3 1a8[oa1 | (uae tor { s40|-o05| ao | aaa] sae | oae| oc soxanea [504] 8 Frsza| ose] 2 +21 | x05 | 1.a0[ ons] oan | aas{ 12 [ors soxsoxs |_| s| |_| 28 | 002 130 | 107 | 2.16] 1,04[ 088 | 3.41] 1.41 | 0.92] 0,70] o57 sexes | [a 120} aa8 | [35 [1a | 229] oo! 106 { aan| 12 | ass| or0| as ssxasxe | ca] 5 fas aarf ta faze | 2.96] 05 | 123) 086 | oe ssxax8 | [os tat | 225 | 366[ 15| 1.0 | 1a3[ 201| 047 @ivo Va ZiVNDNVT sendoUA Nid GiVZrIvau TaLO Nid HLoAWISNOD Za ZINaNaTa @S *OVIVLEN HOMILONULSNOD VEEVLosame AULwad DIVIGEIN esTabelul 1.17 (continuare) Ss Dimensignile sec | AF] saga [_Distania axelor, an fringe slatice pentru axele de Ineovorere ach. | « kgim | * 40x 403" 3) | soxsoxd | al 4] 0405, 8 xd xa wexa5x5 | 45] 3.8 | 1.28 45x13 x6 4,00 | 1,32 | 50x50 x4 3,00 | 1,36 50% 50%5, 50% 50%6 50% 50%7, Gox60x5 60 x60x6 60x 00x8 70x 70x6 Givo V1 GLVAINVT aSndowa Nid SLvZrivaH Talo NIG UdONUESNOD aa SLNANIT tox tox? 7 3 roxiox8 |r| 9 [4s] too] 30 sos roxtoxsee | [Zo ii.w0 roxioxi_|_[i0| 13.10 10 : sox8oxe 935 [730 soxaoxi0 | [30] | [soo [30s | 363 wxwoxe l5 o0x.90%8 i ox190%16 | woxti0x1 | | 40x 140 14 |140} 140% 140% 16. 378 150 150 124 348 | 273. 150% 150% 14 |150] 14 | 16 | 8 | 40,3 | 31,5 150 x 15018 51.0) | 050 | 160x 160% 14 |160 14} 17 | 8,5] 43,3 | 340 | aa7 fata |. 1046 a7 “480 [866 rave [an | a7 ost ssoxtsoxis| fas} | 48 | 430 [4.02 | * Se lamineazA In Umita posibilitatilor uzinelor producttoare. ‘* Se livreazd numal pentru podurile metalice de cale ferata ssoe CORNIER CU ARIPE NEEGALE Dimensiunt, mase, mirimt statice Conform STAS 425-70 Lungim! fixe 4-12 m 1 — momentul de inertie W — modutul de rezistenta | raportate 1a axa de T Imcovoiere respectivé raza de giratle Tabelu 1.18 Exemplu denotare pe desen calttayt 0 = 65 5 9= 10 OL 37 975 4 Toone] Divan aor oe x cement | # a 32 a eta fm loal alo |» | Ss . # 2039059" Lal a) [aa |] oo 0. : 029] 059) 49) 1.20] 0.24 30x20%4* || 5,05) 0.54 3,02] 7.52, 0,04] 7,04] 0.58] 0,427 | 7.59) 0,81 0,99] 0.55) 0.38] 0,56 1.8 0.9) 0-0) omnele 4.42 0.442.177 0.7948] 0257 | 30] 00] 1.2707] oo 320] LL aanee x0} 07 | tail oas| no Leal 45x90%5 758) 0,83] 0,425 | [r.33] 0.84} &.00| 4.53} 7.49 one Dee fora taf tnx goxe" if .382 “aor aa Ox THR a TLIO Box4oxae | 60) '=0011,0i| 4,08 ees B86 e5x50%7 | gg 85x 50%8 5x 50%9 Txs0x7 | 75 zai} 80x 607 | 80] 60] 7| 8 | 228.4 soxesx6 | | |6 soxesx8 | a9 ho 8036510 “as 199 “wxt0%6" | oo 5.1] 1.73 2.95.09 140 0360.8 7i| 1.7107] 3,00) 19.0129 4100%30%9* |o9 5.0313] 123] 3.26127] 1.05 100% 50x 108 Ho} i.67}1.20 ‘ 6.17 1.20) 1191.29) 15,4) 1,05, in0x 387 | fualasor tc sania ase io. 219 100% 75%9 20 | fis. an.ls5 00.05.00 fosaa rama 100.7518 587 [5aolaa9ls.oslaa7| 0.540 ‘a ‘R0x80xe* | 5.99 3,27|4.20)216] 0,437 | 226) 27.63.82 80.3 4.10) 6. 120, 80% 10¢ [120] sof 1a) 0495 | 276/54. 3.80] 98.1 5.83.72 sroxcsoxei2 |_|. fa sale oel.ale 20.000 | 323] 0. .77[ 104 Hou ea.z4 4150390210" [sso "ed 0 0030403109 ,0.092.24 0.80 | 599 50.91.80, v4 06 88.3 150% 90x12" |!" | hia 2, 0.288 | 627) 69,3) 4,77, 171] 24.8] 2.49) 694) 5,02| 104] ss0xt00xi0°) | fro 4.20.0 48)3.040..5410|.a1,08| oan | 55054117108, 25.290] 995.051 1212.15 sso x00 1241500519 | 88g yan 43027 594,109 24780480 | e642] 3.70 2] ane 2.8 70910] 2.18 150x100 14 ln 33,2}26,114,9712,50)10.217,56)4.28|5,29/2.77] 0,495 | 744) 74,1] 4,781 2041 96,9)2,891 66) 5,07] 15912.14 * Se lamineaz& tn limita posihilitatilor uzinelor producdtoare, ipnuisNoo aa aLNawaTa 9S 8 BOrIVIaW WOTLOANASNOD VAUVLNDAXS AULNIA TIVIGTLVIE is58 PLEMENTE DE CONSTRUCTII DIN OTEL, REALIZATE DIN PRODUSE LAMINATE LA CALD Tabelul 1.19 1 Conform over, PATRAT Dimensioni si g & 5 R<0,15 a pentru seetiunt eu a>80 mm MATENIALE PENTRU BXECUTAREA CONSTRUCTHLOR METALICE 59 Tabelut 1.20 SINA DE RULARE KP Conform: GOST 4121-62 J inaljimea.sinet 2 — Aafimea eluperet sine! b.— labimea Lilpil sinet = grosimea ininit sinct momente deinertic Wy, — module di Ys tbrete 1, 2 fae pe seein Nominal] Abateri Vinita oka 8 50a pimensiuni geometric I 05636 7 u “ i os] Pi yet u 02 va | | wep so | 53) 90] 20 | a5 [20 [on] a8 | wb 6 | 8) del 3 | a [80] 20/3 g | roy | $0 S¢8 dh 3t 0] 20) 3] onl | 8), ao | 20) | 8] | | Th 169,00 196,00 Tangimt te Canta iT Txenpha de potare pe deren 2-6 m STAS 500.76 pentra a=25 mm ;!=2000 mm O'2s,.-2000 Marinat satice / Diane ee ONE roa net | cil | BRASS | Momence do inne] Motte te rerhiontt Hm | Eom tm | emt ee om tn te bn to iis IW =r, JW, 1,08, xp so | aso2 | 422] 408 | ass wo | iw] x Khan | anny | tac [ay | ae we fou | 3 Kb fo | rao | ats | G07 | ose jie | ts | & KP 80 | 81.13 | 6.43 | 6.57 2at 236 4 Ke too | saa | tao | Sa a | in |e Kp igo | toot | as | sar si | in | to Rp io | tayo3 | 93t| ote mo | Sit] att Tanga fixe Tamar Tempio de notare talon Gost 4121-62 penteu sind cu Lifimea elupereii 6=100 mm, Ole! ex ey Ingltimea t= 150 mm sl lungimea (=6 000 ram 5 D6 daNfione SINA DE RULARE KP 100, ..., 6 000- 62 Gost 412160 PLEMENTE DE CONSTRUCTIT DIN OFEL REALIZATE DIN PRODUSE LAMINATE LA CALD Tabetut 1.21 Conform: DIN 596 BL. 1 SINK DE RULARE TIP A DIN 536.8 2, = tnaltimea inet b= tatimea clupereit gine! 2b, — lafimea tatpll inet 4 — grosimea inimil sinet A — aria sec{lunil transversale T,, I, — momente de inertie Wi, W, — module de reristenta In fibrele extreme G = masa pe metru ster Thr fu, Fas Tes Ty — Srosimi gi raze de racordare ‘Dimensivnl geometrice, mem ‘Tipu sinet | | | Notatie Lt I vt Aas | asfro9 si ai| rag as a st? [os foo] alo] a] sa] sz ASS 55|150| 66) 31| 17,5] 12,5] 9] 65*? | 28,5) 25 5/5) 6) 5) Ks 32 65 | os|179| 78] 98]20 |x4 Jo] 7544 Jai Jao | 6] 5| 5] 6] 9] Ks 43 Am 75)200) 90| 45] 22 |15,4) 11) s5*t | 39,5] 35, 8) 6) 6) 8} 6) KS 56 ‘8 100 f1o0}200l100/ 60} 23 | 16.]12] o8#4S Jasa|40 /s0] 6| 6| 8] 6] Ks 75 vert) 12,2212 72] 30 |20 [14] 1054 | 20,]479] 10] 6 | 10} 10) 6 | KS 101 vind satice T | “Penta gina nod ee came | Pen sing wot crear ‘acl de tcovoiere | ""hotleaiange ning ee dia eae | tase Se enrol ‘ant nea pata ke es a | ef ite |e 7 J fea | Tay wal [esl] dsl [es 2e3|sa| ot|279] 160] 270] Aas 5 | 26.1] 3.07] 68,1] 22.1 ‘485 |407/388/ 182]46,9] 937] 44.9] 6 | 37,4] 3.60) 196 465/554} 444] 927 7 | So.9} 4.11 | 244 593 475 |72,1/5,00| 545 8 [66,1] 4,62 406 985 A100 |95.6/5,21] 888 10 | 85,6) 4,76 | 642 1270 ‘8 120 | 129 | 5770] 1 420 12 | 115| 5,15 | 992] 193 | 2 190 Exemplu de notare : cauteatt sungiml fhe pentru sind eu Inaitimea ee pale clupereit_ =65 mm gt Tungimen [= Acid | Otehen o>. | SINK DE RULANE A O5y«,800-DINO3O BL 1 MATERIALE PENTRU BXECUTAREA CONSTRUCTHLOR METALICE 61 Tadelul 1.22 OFEL ROTOND Conlon Diameler see mas Stas 33-71 1 | iametrus | ators | hilar | sta Jiamgtrt] asatent | wAily | tan ce | Tae [Ta aie | TSP oi a 4 +08 6 } a 20 a | “30 Caiate 7 temphr de -notare pe STAS 500-76 pentru d=20 mm; f 1 20..-5 000 a1 585 372 440 70k 358 Tesen 5.000 mmTabelul 1.23 ina x Calitati= | Exempla de notare pe desen > TEVI DIN OTEL FARA SUDURA * 7 Conform STAS 104/1,2-71 r Lungtinl fixe + STAS| pentru D=60 ; ¢=6 mm ; (extras) feaDN ATE ACS 112.5 m0 2881-74 7 520 mm, Dimensiuni, vaiort statice DP) & — aria seetiunil x (Dt aly F — momentul de inertic an D fF = LVDFFA — raza ae giratie > ee is , den = (Dat) E, — moduli de reristentd —-y=7.85 ka/d G=AxAxy, masa pe metro pentru A in em®; =m = 100 00785 kg/m? = A+ 100+ 0,00785= A+ 0,785 (ka/m) ‘Teava 60%6...7520 em gi “Grosimen poretelul rae ‘Diametrul, 7 T Mirimile tice A em st Tem) TR Say aa ae Bri) 9,45) 10,1, 3.08] 5,65)_620) (44) az « os [i217 [F5.8 | To . 454 5,22| "5,91" 6,57| 7,23, a aa [iis ina a9 [ao 7 TRI] 5,56|_ 6.28) 7,00) 7, o 15,7 17.8 [19.8 | 21,6 | 33.5 sai) 621} 7.04) 319 Vane [55.7 [For B29 we |e Fa] aa eh no [ng ny = — 1 3.2 ]16,5 |39.6 | 42,5 | 45, 67,9 [704 ~ oA F329) 0.201102 fin fia oun [oss [au — | = A 8,67) 9.68) 10,7 |11.7 | 42,6 |14,5 | 10,8 | 18,1 | 19,8 [214 23,0 [26,0 = Fi 51. |r. [sa [ooo [718 1 [a8 ~ 3 not ina [a2 [9.2 at [er ~ 1 9 [706 (70 {ata [9u2 [100 [108 [215 [122 | 1a | 138 = a 13.4 145/107 [1s [ane [ane [asa [aoe [oo ~ PAS OLIN fan 7 101 f 108 [129 f 151 fxs | ase | aes fave | ane - a tha aoa [226 [248 [220 [200 [a0 me 50 E 7 ve | 407 | 7 | ae zee [88 | 297 | 209 | 220 | 240 20 a fa |B tat [5 aaa ae wa 1% ‘| . 7 ia} 91 fas | 50/07 | 180 | 200 | 227 | 218 [360 | ars aor | aan | ont | ass , a ia [toa [162 [107 fre [ane [200 [200 jana Jar lana [on [a2 [ars [ous 102 i im wor) 180) #05 | 200 | 207 | 200 | 367 | suo | 390 | aso | aaa | exe | aan | 458 eda aa 146 251 [280 [aan [an [ana [ns [262 [sna [a5 : 2 280 | 5 177 | 496 | 215 | 288 | 251 | 286 | a10 | 46 | 370 | 300 | azn | a6” | aoa | sae | ses a Toa | [ana [ae [aoa [ass [aoe [ana [oar [ane [oss [ana [aoa [ona [oa 1 c 7 20 | 252 | 266 | 277 | 208 | sus | s70 | 2 | ax0 set | oov | one | 682 A 14.7 |165 | 18,2 |2000 | 21,7 2a [a7 [ano 471 [52,8 [58.2 | 69.5 a , ee i 22 | 380 | 07 | 984 | 366 | 400 | 450 | 500 | sur | sor | ou8 | eas | 708 (706 [ant Givo VISLVNINVI asadoua Nid SLVZIIvau Talo NIG HionwisNoo aa ZINaWa1a 29 GOVIVIAN UOTHLONULSNOD VANVLNOAXG NULNGd ZIvINGAVN £9Grosimea perete Tabetut 1.23 (continuare) Dawerrt |g : ] 127 A = | = | ~ Jas.s| 17.9] 19.2 21.0) 22,8] 25,4 29,0| 93.4) 96,8] 40,1 | 43,4] 49,7] 55.8] 61.6] 672 T= |= (= Pans [ons [sr | aes [ae | a77 [a2 [sae | 60 | ono [ 205 | oon [ait | ooo | are wo Ae |= Yea fea [a0 [52.0 28.0 [anal anal sea oe [aaa ase sea oerlesel ery |_| = |= |= [sas [sis ane “aaa | ae 552 [616 | 927 | 230 | 701 | 843 | 930 [1 030} 1031 1 165 | 484 | 568 | 649 | 725 | 798 | 868 | 954 | 997) 1 114] 1 2181 1 312) 1 9 ue a/-|-| 2 3} 264 | 30,6 | 34,7 | 98,7] 42,7| 46,7 | 50.5 | 58.1 | 65.3 | 72,4 | 79,2 mee 381 | 600 | 648 | 740 | 928 | 913 | 0s | 1 070] 4 140| 1 29011 400/151 161 m jAfet=}=}-| 2 27.5 sua ea] 9 _ Jt || -}— 2.738 | sio | 941 | 1 040) 1 130} 1 220| 1 300! 1 a60| 1 600| 1730) 1 84 ow IEIETe 24.2 | 26.5) 28,8] 93,4] 98,0] 42,4 | 40.8 35.4] 638 | 71,9 | 79.7| 97.0 1 718 | 782 | a5 +080] 1 200) 1 300] 1.410) 1 510] 1 690] 1 860) 2 010) 21: ise 4 _| 25.6 | 28.1 | 20,5 | 40,2 | 45,0| 49,6 | 54,3 7| 76,4] 84,8 | 93,0 _ 851 | 928 | 1 003) 1 s49f 1 290) 1 425) 1.585] 1 680] 1 799) 2 024] 2 231] 2 4202 5 178 97.7 | 62.5 72. | 1.4 | 90,4 99.2 _ 2.021] 2 167] 2 443) 2 698) 2 932] 9 14 198 | 41.1] 4 ls | £8,7 | 79,2 | 89,5 | 99,5 | 109 _ 1526] 1446] 156211 soo 2 025 2492 asa» 65712 anal a 22d é |, Grosinea poretlul tam zelé ] |=|251 50/38] 40 so | 10 0 s| gL 1 218) ‘Mivimile statice A (en) (om) al 9 ove | 6 | 72,0 | aa | 94,0 | 105,0] 115,0] 125.0 2073 233 | 2886] 2831 | 3.008] 3297] 3 732| 4199 330 | 30,4 | 05,7 | 719 | 780 | 90.2 | 1 020 2.956 | 3 280 4104 | 4750] 5289] 5 787| 6.253 06,7 87,8 | 102,0| 115,0| 128,0 4187 | 4652 5 105 | 5 547] 5 076] 6801 | 7592 wei | Fae |e | cos [one | 40 | 10 5 852| 6 510 7154] 7 785| 8 306 | 9 580 | 10 707) 11 779 on | 108.0| 125,0/ 142,.0[ 59./ 175,0| 101.0 410 334] 11 159) 12 758] 14 286| 16 748) x7 144 99,0 | 109,0| 118,0| 187.0 155,0| 174,0| 192,0 | 2000 | 230,0| 278.0 11.461] 12 286] 19.300] 14.471] 16 571] 18 587] 20 525] 22 380)/24 100] 26 691] 30 55 Obseroafit; — Dimenslunite de fevi ale ciror macimt statice nu sint tneadrate tn chenar se execut numal la infelegere tntre produeftor gf beneficiar. = Dimenslunile din paranterd se vor exeeuta 1a intelegere tntre producdtor si benefictar = Dimensiunile care nu se folosese in mod curent tn construcfil au sint treeute In tabel (Avo VI SLVNINVT aSNdOud Md sivarivau Tato Nid WionuLSNOD aa aNNeTa PD SOVIVEEW HOUMOANLSNOD VINVLNDENS AULNATabelul 1.24 Eva|PROr . Fxemphr de notare pe de camcorm sas casero | TEV! PROFULATE DIN OTE cas une, | canaystas | Seve vEstras) PARA supURA. ToVE PATRATE Som 2881-74 1=700 mim Dimensiuni, mase, matimi statice 60%6...700 2 v zach 5 ff y | Femax. 1.59 pentru {evi tease i rece (TR) H H. 1842p penteutestoninate ead cy A A | i H Rector it Lay Bear ss Then] Dips pire |ntirtat statice| vein Dad Marinl statice | Aria Dienst, MMarinistatice| aria | gee a) gn ane “ihe |, (Mino wow) 7. [tm ae oo, mde ’ Pcin | me | | [fee le maT Dona aaa > Ta ao ws 20 1.5 | 0'850 | 0.037] 0.637 | ros | TR (oy 12,29} 92,4] 28,4 | 15,66 wo [28 | 240-300 [233 “| e77| 958 | 55 [aaar| — 3 300 xoi73 | 149 | a0'6 | 13103 42460] 19a | 39 | te | 1. 1448 | 82] as | 185 | s0'39 | 402.7 | 451 looser 9x id pqno0%9 9s oF xO8 eT wud 8.75 10,70 L ie 83.7 Dat as0n {so} mayad FEL“ 99 [17,97 | + osu “funysuoUmyE | suviamoxniaaua raat ‘yuaans yaya Talo Nua LV Ttao wd INL @ivo VISLVNINVI aSndoua Nid auvarivau TaLO NIG TMLOAWISNOD 4 auNawaTa 99 SOVIVIEN HOTILOANISNOD VANVEADSXS AMEN CIVIL, 19Tabetul 1.28 colaci de 18-100 kg STAS_ 500-75 _ Exempla de notare pe desen : pentra « 120 120 mm 50%, Toate Divan 9 ae gas | Grosimen 2, Ele Tsao am | 2s | \ | Mawaoete, we B5_foee| 0248 9204| vais |——— [sas [oss [Octer fuseo Oso —— = = ‘30_| 0,236) 0,204) 0,39] 0,412 |_— | 0,471 | 0,590 | 0,589 | 0,648 | 0,707) _— =| — | 35 |o2z79{ 0.855) 0.119 0,481 | fo.s50 [0.618 | v.87 [0,756 | 08a | _— = ao-|narafoal oan oso —| ooo oro ures [User | ost | =|]|= a a dora [ass [arr [Law| — == = |a89| 3867 = es | see ary PTAs = : = Josie] 0730 ert [L070 nis? [1.205 = = [oor] oea 1,000 | 1478 [3.295 [418 | — =a : = a7ae oon | iis [1.506 [103 fusar | — —[ET= == [= no faa fasts ans Faeww [ Ee jek [= faaas | ees fiz Pastore] == = = [= fase sor 008 eae = [== [= ae fie oe Sete ee ee | ets | 1.078 (7.864 2,051 | 2,297 | — Esa a= 100 _|0,788| =| 1.170) — [Tana | 1,870 | 1.760 | 1,908 | 2.59 [3 Si wie | = |=] — | faa er ea = f= 120 | = | = [ital — [100 |e [20 [2.955 2 i708) — |= = Tao |S] ase [2 oto [2200 [ar | 200 re Tea" == fae) fasers [3056 2.070 [208 [soo Fesog f= pf w]e |= be | er tof — | — [nae : ee Gwe [ =f — fasis [200 — 5,053) — =f os eee Po eT F=f sisal — {ool — | ove a5} — | —|- | — | = lass) — | 6.182) 6.623] 7.9081 7.307] 7.098 wo folotolel te ise Fea Noe 25, = 016} 8,035|_ 9,179] 9,714] 10,243] 10,794 “300 |= [== Frova!"a2e_ai] 0.20] s,008 10.56 14.0¢ 1,775 wo [-| = 2,010 10.30 3,001,677 1204 18.081 nee 10,109 1.80], 12. 94 13.079 13,70] 14.509 wo[-|-)— 1030.00 11,77] 50 1.9] 1,19 14.09 15,700 wl=f= | - vate 15,019 1.60 36:74 17,908 a |-}-|- : [= frresf sce Thang te cata : lo wid HioawisNoo aa ausawara 89 iva VI SLVNIKVT aSnaoua SOVIVEEW HOTMOAULSNOD VANVEATEN QUENT TTVINALW HE 69Tabelul 1.27 Tontorm OFEL LAT : aL LAT. Stas Grostma, tint $1 mase aa PEA pe] Grosimes 6, sm atnea 8 | ofr [se | wl» ] wf wl wf ol x | w | wo | ‘Avatert Ho Ie gost, bates 2 os sos | +07 | +09 | a2 | 42 a | Tt 28 2 nF] tub | SMe] ne) naa, Ugh 2 oan 0,655 a 0550 Tar is 0,62 i on [os F g3) 225 [Conor iit a 20 0,785 iar] nae =| 2 O86 Tra | 2.07" | aa = a8 fan [aso-| are [ata 38 teil re] 220 352 | 30 Tae 7.05 2a 0 35 tat [aes] a9 io T) +08 TSN] B ea 85 [5.65 = 3 5.50. | B25 | 705 =| 35 5.05 |e.9r | 7.78 +09 : cof #09 os | B.t9 16 vol EM | a3 | a nov) are) uae | tno fis | ae wo] +12 | one sao | 5m | o28| za0| om] soo | aa|aze [rr | veel ana wo] Hg [asa | vas | son son nia faa asa [ana | ana | ana 106 a2 | am | su | sas saz} ina | 126 | ana | 157 | 196 | 2n6 | aia | v9.0 10 dat | sas Joao fos | ser fina | at 16 vol #28 lac | 906 | 660 | zs | 92 | an9 | 192 ro | we | 2x6 | 230 | x7 130 sat [ota | 715 | sts | 12 [12s | 14a | 16s | 133 | 204 | 255 | a06 | ao | sto 10] #34 | sso | 050 sxe | ito [asz | a6 187 ars | 330 | a0 | 250 sso #28 [sao | noo | 2 [ow fate asa aor | ame | ona aoa | asa | ara | ose Lunginal fixe: alitati Exempla de notare pe desen: pentru a=80 mm; b=16) 3a128 STAS 500-76 3016, 120) Give V1 SLVNINWT 3S0G0Ud Nia ALVZiivaw Talo NIG TMonwIsNOO ga auNaWx1a OL MOMWAaN HOTMOAUISNOD VauVLADTXG AuINGG AIviuaLvN Th72 ELEMENTE DE CONSTRUCT DIN OFEL REALIZATE DIN PRODUSE LAMINATE LA CALD YEATHANDA © Grosimi, itimt $1 mase Grosimen “abielor Todetut 1.28 aipimea | a i 200 220 250 | 280 300 20 wo 380 400 720 150 500 $50 (0) * Acest produs se realizeaza Ia nol prin thlere din tabli cu flacira oxigaz cu un dispositiv eu duze multiple Exemplu de notare pe desen : pentru a= 160 min ; tater +3 “4 calitatt 754 942 OL 34; OL 37; OL 52 STAS 505.62 a8 [113 | 141 10,1 1266 | 15, 26 87.7 | A2A b=10 mm ; (=175 mm ; 160% 10.. 175 140 150 ¥ Se vor evita Tangiial tixe 40-150 1m TABLA GROASK. 1 Telstra felsisl 15/5! El IRIE ae Ietal sll Cana: | stas'soo-7¢ Walalele's! IERIE ie Dimensiunt TATnea Tana a r IEEEEE Exempla de notare pe desen =15 mm ; laltmea =1 430 mm j lWnehme 15%1 430. alelel=l Jalalals BEEBE Tadelul 1.28 Conform STAS i iis 75 [35 75 [35 [79 [| 75 alglzlelsls i] pentra 560, 7-8 roadine 560 aX PRODUSE LAMINATE LA CALD Tabelut 1.30 TADLA GROASK ] Centar Il Masa follor de tablé (kg/in) pentru litimen « st grosimea ae (g/m) pentew itimea a st ‘ orn Latimea a, mm to00 | 1100 39,25 47,10 [ 1.81 BL wt | 105,98 Too. 113,08 115,04 | 120,11 | 127,17 45 | 141,30 “15 | 88 [ie.80 | 355.0 68.07 | iai,a0 [0,72 | H00.1F | 100.50 | TTR i 109,90 | 117. "720 89 | 172,70" [189.07 106,25 Gerosimes i a I i 58.10 | 196, wa wot 57,00 | STORE | 87, 376,80 | 192,50 | 408,20 aim [2m | a0 “Y80r | ka [ee ‘eno. [Tr Latinea 1500 10 215,88 | 224,51 235,50 | 2 111,00 | eH,6n | 316 (HIF | 357,15 [TRL 395,61 | 423,4 117,62 | 4 139,60 eo | 280 RE | 87 Was | WORE) Tao | Ow TT EXECUTAREA CONSTRUCTULOR METALICE 15 Tabelut 1.30 (continucre) 600 | 1700 | 200 | 190 zon | 2700 | 260 | 290 | 3000 TEE TRIS TORT TART | TTT TS ws [i 1713186 | T2246 183.69 | 20410 7 15,10 | 130,89 | 126,30 AS 47 1518 5.85 [ 1750] TBO.8T | 107.8 [219.80] Sana LA 150.7) AST) 165.28 Tw. | 5.87 | 30 ar. 30 | 153,08 [Heras | 170.63 211.95 oii | 5,00] 10350 T7865; 17 | 52} 190,72 | 163,28 | 175,84 | 186.40 336,08 [761,85 ] 172.70 | 180,55 190.2 219.80 mM _| 160,14 [173,40 200,18 2H0,21 | 253,56 [roma | 207,21 | 230,27 263.70 35 | Toa, [70 317.28 | 04.01 1 a79 Tae e056 fs, Baan [208.7 310.80 as Firae | 350.05 | aoa | aa a0 | OLE sm | 78,08 [19,00 253,86 | 208,47 259.20 | 38.90 | 998.43, Te faa | Br sz Doe. | Son AT Seo | was | 999. AHHH | 0 [788.40 300.70 206,00" 25250 | SH00 315.10. R206 7 | HO. 86 | 9,90 [002 | 959.25 igi | 95.61 tae [tae [re | te reed ara vow | ao MR $i | tee | te | se | re | toto {tate | eco 11a, a8 | 50.75 | 5 51,05] 58,88] 2,80] 00,73 78.5 ste [eee | TT o 35.94 | 70.05 | 75.96 8007 oH 75 | 61,38 | 7 76,93 | 82,43 92 | 93,42 109,90 eee ee 25 | 50.6 | | a D3 70 |_o4a0 [on | 08.7 [aso ars 2 88,34 98,01 | 105,98 | 113,04 | 120,41 141,30) 05:,42| 678.1 10 98,13 | 102,05 | 109,90 | 117,75 | 125,60 | 133,45 157,00, 895,04 | 720.03 2B 117,75 | 122.46 [494,88 160,14 188,40 Tate [7 “ 142,87 | 150,80 180,88 210,80 te seal] eaasifita soe Bi hae a 775 58 [805 15 150,08 164,85 176.68 | 188,10 [200,18 [211.95 | 225.73 | 29,50 a ae NERA16 ELEMENTE DE CONSTRUCTH DIN OTEL REALIZATE DIN PRODUSE LAMINATE LA CALD Tabeal 1.42 TABLA stata [ontorn Forma st dimensiunt STAS 3480-75 MATERIALE PENTRU EXECUTAREA CONSTRUCTIILON METALIC 7 Tadelul 1.32 TABLK ONDULATA Conform STAS 2029-68, 22 bifime lolol anand fom ttime | se, imine mi Se] Tw, | hate |Sapeats, | Ma, [1 Protas Paani onl | ete | one PSs ‘Tabi ondulat& neacoperita sh zincata * [038 an 406 | 792] 2 ay | 0 | 9 oe fete | cen *”?| | 160 | 7 7 7 ete 800 | 760 Grotne — Ieatines 116 | 542] 5.96] 1008 6 | ee i i a —|—|-—_| | | 02) 0.731 ” 1400%7 _ 7 SSE | circa | circa 120 |1297| 837] 040 a sat | so | 10 | crea | cre | 287] 88) a T0000 150 | 1625] 10.1 | 1176 20 1 500%6 000] 181 | 1950 | x7 000, tT ~ ~ 000700 140 | 2820 [13.7 20 125056 000 “7 72) 13 1.500% 6 000 17,5 | 93,82) 16,3 iE oa | 1 Tablt ondutata peneu obioane 150054000 — ————— 15 | 30 | 7 | 050 Ca en |_ 7,42 4 eS | 130055 000 a 1 fos | | fanaal 2 2 2 1 f tamx 1000 | * Pentru abit zinati masa se mvt eu ceca 0.5 ig pe foala de 2 m langle Tan gin TR i ite | Calitapi Exemplu de notare pe desen: pentru Cag Tee CATT] Ee Te Bala ps TT | Stas'iove-so | bE taBlnm; ats Renee Benes, O00. | pentre a=? mim Mhimes=S00 mm ; Lunglnen=4 000 mum see seme [PSS 7 S005 0b (eee78 ELEMENTE DE CONSTRUCT DIN OTEL REALIZATE DIN FRODUSE LAMINATE LA CALD Tebelul 1.33 PROFIL ‘Tipol prottislat 1 76 | j 4,00 rip ass? | _} 35 | 187,5) 101, DIN TABLA CUTATA see | iss Pentes 0 re ECUTAREA CONSTRUCTLOR METALICE 79 Tabetul 1.34 Oren T Conform Dimensiuni, mase, mrhoi statice eras 566-68 1 momentul de inerlie . W = moututot de sertstemta | axa de Ineo ara de giatie | ta Pentru axa de tneovolere Dimenstunt ne ww Tato T —_ if a [wl ay ent ee | emt | ent | | i 20,00 19,0 | 12,00 = Pind 1a 6,0 m = La eomanda STAS. 500-76 min 5 B= 187.5 mm; (21,0 mn yl B=750 mm ; t=2500 mm T.G_ 85/187,9/1,0/750—2 500 080 | 087 ea hag 087 | 0,58 | 0,62 112 | 528 | 1,89] 12,4 Lungimi obisnuite | 48m