Referat la neurologie:

MIGRENA

Apollonia,Medicina Dentara,anul III

Lotca Virginia,grupa 2

Migrena este o suferinta cronica caracterizata prin dureri de cap moderat-severe,

recurente. Poate sa apara o data sau de doua ori pe an sau de mai multe ori pe luna.
Acestea sunt asociate de regula cu alte simptome (greata, varsaturi, sensibilitate la
lumina sau la zgomot). In general sunt agravate de activitate fizica sau determina
evitarea activitatii fizice.

Este cea mai frecventa cauza pentru dureri severe de cap aproximativ 20% dintre
femei si 6% dintre barbati sunt afectati. Debutul este frecvent in adolescenta sau in
copilarie, intalnita cu frecventa maxima la persoane intre 25 si 55 de ani. Dupa 55 de ani
frecventa atacurilor scade, in special la femei.
Durerea de cap care incepe in copilarie este frecvent migrena.
Variatiile migrenei:
Cea mai frecventa este migrena comuna (fara aura). Doar 10 % dintre persoanele
afectate au migrena cu aura si 20% au ambele tipuri. Mai rar apare doar aura fara durere
de cap, in special la persoanele in varsta.
Aura reprezinta simtome neurologice care apar cu 10-60 de minute anterior durerii de
cap, frecvent exprimate prin fenomene vizuale care apar la ambii ochi pete negre, gri,
tremorul imaginii, flashuri, lini colorate, si prin fenomene senzitive ace, intepaturi,
amorteli care apar prima data la degete si apoi de intind la tot bratul si la fata.
Alte tipuri rare de migrena:
migrena hemiplegica familiala si migrena hemiplegica sporadica. La persoanele
afectate de acest tip de migrena aura este reprezentata prin deficit motor la nivelul
unui hemicorp (slabiciune musculara la nivelul unei jumatati, stanga sau dreapta a
corpului). Daca o ruda apropiata are aceeasi suferinta este vorba despre forma familiala.
migrena bazilara unde durerea de cap este insotita de tulburari de vorbire, vertij,
zgomote in urechi, vedere dubla, tulburari de constienta.
migrena retiniana: simptome vizuale care apar la un singur ochi ( simptomele aurei
apar la ambii ochi), in absenta unei afectiuni oculare.
sindroame periodice ale copilului care sunt frecvent asociate cu dezvoltarea migrenei
la adolescenti si adulti tineri, care includ varsaturile ciclice (perioade ocazionale, intense
de varsaturi), migrena abdominala (dureri abdominale recurente insotite de obicei de
greata) si vertij paroxistic benign al copilului ( episoade recurente de vertij).

Cauzele migrenei:
Migrena este o suferinta cerebrala. Reprezinta o afectiune a anumitor parti ale
creierului care se ocupa de procesarea durerii. Mecanismul exact nu este cunoscut, dar in
timpul atacului migrenos exista atat modificari vasculare studiile au demonstrate o
reducere a fluxului cerebral care incepe in cortexul occipital (in special in timpul aurei)
si de extinde lent spre anterior, bilateral, cat si modificari neuronale, care implica un
mecanism cu originea la nivelul nervului trigemen.
Cauza probabila este un amestec de factori genetici si factori de mediu. Aproximativ
2/3 dintre persoanele afectate mai au o ruda cu migrena. Foarte rar apare datorita unui
defect al unei singure gene (ex: migrena hemiplegica familiala).
Influenta genetica in dezvoltarea migrenei este de aproximativ 50% in special la
persoanele care sufera de migrena cu aura.

Factorii trigger:
Atacul migrenos poate fi indus de factori trigger, diferiti de la persoana la persoana si
care pot sa difere de la un atac la altul la aceeasi persoana. Un factor trigger poate fi
considerat responsabil atunci cand actioneaza cu maxim 24 de ore anterior atacului de
migrena. Cateodata este necesara asocierea a 2-3 factori trigger pentru declansare unui
atac migrenos, la persoanele cu un prag migrenos mai crescut.
Dieta: unele alimente (si alcoolul), frecvent saritul peste mese sau mesele insuficiente,
renuntarea la consumul de cafea, deshidratarea. Glutamatul monosodic este frecvent
implicat.
Fiziologici: stresul, foamea, oboseala. La femei migrenele apar frecvent in preajma
menstruatiei. Si alte modificari hormonale: folosirea de contraceptive orale, terapia de
substitutie hormonala joaca un rol.
Migrena in mod tipic NU apare in trimestrele 2-3 de sarcina si dupa menopauza.
Factori psihologici: emotiile sau surprinzator relaxarea dupa o perioada stresanta.
Somnul: modificari in ritmul somnului, atat lipsa cat si somnul excesiv.
Alte modificari ale stilului de viata: exercitiile fizice intense, calatoriile pe distante lungi
in special in zone cu diferente de fus orar.
Factorii de mediu: lumini intense sau intermitente, mirosuri puternice si schimbari
meteorologice.
CEL MAI FRECVENT FACTOR TRIGGER ESTE FOAMEA SAU MESELE INSUFICIENTE, de aceea
tinerii care sunt afectati de migrena nu ar trebui sa sara peste micul dejun.
Semne si simptome:
Simptomele sunt prezente in timpul atacului care are 4 stadii (nu toate obligatorii).
Intre atacuri majoritatea persoanelor afectate nu au nici un fel de simptomatologie.
Faza premonitorie este prima care apare. Doar jumatate dintre cei care sufera de
migrena constientizeaza aceasta faza. Se manifesta prin nervozitate, iritabilitate,
oboseala, depresie sau euforie cu durata variabila, de la 1 ora pana la 1-2 zile anterior
aparitiei durerii de cap. Unele persoane sunt neobisnuit de active in acesta perioada, au
anumite pofte alimentare sau stiu ca urmeaza un atac de migrena.
Aura- la persoanele care au acest tip de migrena este intotdeauna urmatoarea faza.
Poate sa nu apara la fiecare atac. Dureaza de regula 10-30 minute (sub 60 de minute), cu
aparitie graduala. Cel mai frecvent afecteaza vederea (la ambii ochi): pete negre, puncte
luminoase, flashuri sau linii colorate in zig-zag. Pot fi si simptome senzitive: ace,

intepaturi, amorteli care apar de obicei la degete si se intind apoi pe tot bratul si pe
fata de aceeasi parte. Alte simptome ale aurei pot fi: tulburari de vorbire sau de limbaj,
vertij sau cel mai rar probleme motorii. Simptomele motorii inseamna slabiciune la
nivelul unei parti a corpului (migrena hemiplegica) si acestea dureaza mai mult de 1 ora.
Rar apare aura fara durere de cap.
Durerea de cap este cea de-a treia faza si cea mai deranjanta la majoritatea
persoanelor, cu o durata intre 4 si 72 de ore. Clasic este unilaterala, pulsatila, moderatsevera, creste progresiv ca intensitate si este agravata de activitatea fizica. Poate fi si
bilaterala cel mai frecvent in tample sau in frunte. Durerea este frecvent acompaniata
de greata, varsaturi, sensibilitate la lumina, zgomot sau anumite mirosuri, oboseala sau
iritabilitate. In migrena bazilara frecvent apar vertij, ameteala sau confuzie. Alte
simptome pot fi vedere incetosata, congestie nazala, diaree, urinari frecvente, paloare
sau transpiratii. Majoritatea persoanelor prefera sa stea intr-o camera unde este liniste si
intuneric.
Faza de rezolutie incepe cand durerea de cap cedeaza. Efectele migrenei pot persista
cateva zile dupa ce durerea de cap a incetat. Oboseala, iritabilitate, probleme de
concentrare, depresie sau euforie pot sa apara.

Evolutie:
Evolutia pe termen lung a persoanelor cu migrena este variabila. Majoritatea au
perioade cu dureri mai frecvente si perioade cu dureri mai rare. Oricum, la majoritatea
persoanelor care sufera de migrena, in timp atacurile devin din ce in ce mai rare (de
obicei dupa 40-50 de ani).
Aceasta suferinta este de regula benigna si nu este asociata cu cresterea riscului de
deces.
Sunt 4 moduri in care boala poate evolua:
1.
2.
3.
4.

disparitia completa a simptomelor,

simptomele pot continua, dar atacurile devin din ce in ce mai rare,
simptomele pot evolua cu aceeasi frecventa si intensitate,
atacurile devin mai severe si mai frecvente.

Migrena cu aura este un factor de risc pentru accidentul vascular cerebral. Persoanelor
are au acest tip de migrena li se recomanda incetarea fumatului, corectarea factorilor de
risc cardiovasculari (hipertensiune arteriala, hipercolesterolemie, obezitate), iar femeile
trebuie sa evite contraceptia hormonala estrogenica.

Migrena fara aura nu creste acest risc.

Medicatia de preventie la persoanele care sufera de migrena cu aura poate scadea riscul
de accident vascular cerebral.
Pentru diagnosticare, tratamentul si urmarirea evolutiei bolii este recomandat ca
pacientii sa consulte un medic neurolog.
Diagnostic:
Diagnosticul de migrena este un diagnostic clinic, bazat pe descrierea simptomelor.
Imagistica cerebrala (CT, RMN) este frecvent recomandata pentru excluderea altor cauze
de durere de cap.
Obligatorii la un pacient ce sufera de migrena sunt examinarea neurologica, examenul
fund de ochi, masurarea tensiunii arteriale, pentru excluderea altor cauze ce ar putea
determina dureri de cap.
Se presupune ca un numar mare de persoane care sufera de aceasta boala nu au fost
diagnosticati.
Diagnosticul de migrena fara aura, conform Societatii Internationale de Cefalee, poate
fi facut urmarind urmatoarele criterii:
1. Cel putin 5 atacuri care indeplinesc criteriile B-D
2. Durere de cap care dureaza 4-72 de ore (netratata sau cu tratament ineficient)
3. Durerea de cap are cel putin 2 din urmatoarele caracteristici:
Unilaterala
Pulsatila
Intensitate moderata-severa
Agravata de activitatea fizica sau care determina evitarea activitatii fizice
4. In timpul durerii de cap apare cel putin un simptom dintre:
greata sau varsaturi
fotofobie sau fonofobie
5. Nu este atribuita altei boli (un diagnostic de migrena trebuie sa includa o examinare
neurologica pentru excluderea altor boli)
Tratamentul include:
1.Evitarea factorilor trigger
2.Tratamentul atacului
3.Tratamentul profilactic
Medicatia folosita pentru un atac de migrena se numeste tratament acut. Tratamentul
acut este intotdeauna recomandat, si trebuie administrat la primele semne de atac
migrenos datorita caracterului sever al durerilor de cap.
Medicamentele potrivite pot fi foarte eficiente, dar trebuie luate in mod corect si sa
nu fie folosite in mod abuziv. Acestea sunt analgezicele care pot fi cumparate fara
prescriptie medicala: aspirina 1000 mg, ibuprofen 200-800 mg si paracetamol. Dintre
acestea paracetamolul este cel mai putin eficient.
In toate cazurile preparatele solubile si efervescente actioneaza mai repede si mai bine.
Combinatia fixa de aspirina, paracetamol si cafeina este mai eficienta in tratamentul
atacului decat fiecare compus singur sau in combinatie dar fara cafeina.
Pentru a preveni aparitia cefaleei prin exces medicamentos folosirea analgezicelor
trebuie restrictionata la 15 zile/luna iar cea a analgezicelor combinate la 10 zile/luna.

Se pot administra si medicamente antiemetice daca durerea de cap este insotita de

greata si varsaturi, dar si pentru ca imbunatatesc absorbita analgezicelor. Acestea sunt
metoclopramidul 20 mg si domperidona 10 mg.
Medicamentele pot fi administrate sub forma de supozitoare persoanelor care varsa in
timpul atacurilor migrenoase.
Medicul poate prescrie un tratament acut specific antimigrenos care actioneaza
in mod diferit, nu prin influentarea durerii, dar prin reversibilitatea fenomenelor care au
loc la nivel cerebral in timpul unui atac migrenos. Aceste medicamente includ
ergotamina si un grup de medicamente mai noi numite triptani. Utilizarea triptanilor
trebuie restrictionata la maxim 9 zile/luna datorita riscului de cronicizare si a inducerii
cefaleei prin exces medicamentos.
Persoanele afectate ar trebui sa aiba intotdeauna la indemna cel putin o doza din
medicamentul recomandat. Acesta trebuie administrat la primele simptome care indica
un atac migrenos, cu exceptia triptanilor care trebuiesc luati numai la debutul durerii de
cap. Medicatia luata precoce este mai probabil sa fie eficienta. In timpul unui atac
migrenos stomacul este mai putin activ, astfel incat tabletele luate pe gura nu sunt bine
absorbite in sange.
Scopul tratamentului acut este disparitia durerii si a simptomelor asociate in 2 ore de la
administrare.
Tratamentul profilactic:
Daca atacurile de migrena sunt frecvente sau severe si nu sunt bine controlate cu
tratamentul acut, medicatia profilactica este o optiune. Spre deosebire de tratamentul
atacului aceste medicamente se administreaza zilnic deoarece modul lor de actiune este
diferit prin prevenirea fenomenelor care determina atacul migrenos.
Medicul neurolog recomanda medicamentului potrivit in functie de suferintele asociate
si de posibilele efecte adverse. Majoritate acestor medicamente au fost folosite initial
pantru alte boli, asa ca persoanele afectate nu trebuie sa fie surprinse daca li se prescrie
un tratament antihipertensiv, antiepileptic sau antidepresiv.
Aceste medicamente sunt eficiente si asupra migrenei.
Medicatia profilactica este considerata eficienta atunci cand frecventa, intensitatea si
durata atacurilor scade cu 50% pe luna, pe o durata de 3 luni.
Medicatia profilactica se administreaza pe o perioada minima de 6 luni.
Se poate administra tratament profilactic pe termen scurt (cateva zile pe luna) in cazul
migrenei menstruale (migrena care apare in legatura mestruatiei sau cu ovulatia) si a
migrenei de week-end (migrena care apare in week-end).
Pentru evaluarea raspunsului la tratament este extreme de util un jurnal al migrenei.
Terapii alternative:
Acupunctura si-a dovedit eficienta in preventia migrenei.
Fizioterapia, masajul, relaxarea, aromaterapia, chiropractia, biofeedbackul, yoga pot si
ele sa ajute in preventia migrenelor.
Complicatiile migrenei:
1. Migrena cronica este cea mai frecventa complicatie. Reprezinta durere de cap cu
caracter migrenos care apare peste 15 zile/luna, timp de 3 luni consecutiv, in absenta
excesului medicamentos. Majoritatea acestor persone au initial migrena fara aura care

lent si gradual creste ca frecventa si durata, de regula cu scaderea intensitatii durerilor

de cap, si cu pierderea caracterului episodic.
2. Statusul migrenos: un atac sever de migrena care dureaza peste 72 de ore, si care este
doar pentru scurte perioade de timp ameliorat de medicatie. Factorii trigger pot fi:
febra, abuz medicamentos, traumatism cranio-cerebral, anomalii intracraniene,
anxietate/depresie, menstruatia.
3. Aura persistenta fara migrena: simtomele aurei care persista peste 1 saptamana, fara
modificari imagistice cerebrale. Frecvent sunt bilaterale si pot dura chiar ani sau luni.
4. Infarct migrenos: unul sau mai multe simptome ale aurei asociate cu leziuni ischemice
cerebrale corespunzatoare.
5. Criza de epilepsie determinate de migrena (migralepsie): Criza de epilepsie care apare
in interval de o ora dupa aura.