Laborator 2

Diode semiconductoare i redresoare monofazate

Se vor studia dioda redresoare i redresorul monofazat cu i fr filtru C.
Pentru diod se va determina experimental dependena curent-tensiune pentru
polarizare direct. Pentru cazul polarizrii inverse se va face o evaluare pentru un singur
punct. Se va trasa caracteristica grafic i se vor calcula rezistenele dinamice.
Pentru redresorul monofazat monoalternan fr filtru se va determina experimental
caracteristica de ieire tensiune-curent. Pentru o valoare a rezistenei de sarcin de la mijlocul
caracteristicii se va calcula rezistena de ieire a redresorului. La aceeai valoare a rezistenei
de sarcin se va vizualiza tensiunea de ieire determind amplitudinea i frecvena acesteia.
Pentru acelai caz particular se va realiza i un redresor dubl alternan. Se va
vizualiza forma tensiunii i se vor determina i n acest caz amplitudinea i frecvena.
n final se studiaz redresorul cu filtru C urmnd aceeai pai ca i pentru cazul
redresorului fr filtru.

1. Introducere teoretic
1.1. Diode semiconductoare
Structura, simbol, caracteristic grafic
Diodele semiconductoare sunt jonctiuni p-n cu
Fig. 1. Structura i simbolul
doua terminale (borne, pini) conectate la cele doua zone.
diodei semiconductoare
Terminalul conectat la zona p se numeste anod (A) iar cel
conectat la zona n se numeste catod (K).
Proprietatea principala a unei diode este aceea ca permite circulatia curentului intr-un
singur sens, fiind un dispozitiv unidirectional. Structura i simbolul diodei sunt prezentate n
figura 1. Sensul sagetii este i sensul posibil al curentului prin dioda.
Curentul prin dioda depinde de tensiunea la borne dupa relatia exponentiala:

i = I S (e ku 1)

(1)

IS ( curentul de saturatie al diodei) i k sunt doua mrimi care depind, printre altele, de
temperatura. Constanta e este baza logaritmilor naturali.

a)

b)

c)

Fig. 2. Caracteristica grafica a diodei pentru diferite scari ale curentului i tensiunii.

Prin reprezentarea grafica a relatiei 1 se obtine caracteristica grafica curent-tensiune a

diodei. Desenata pentru scari diferite ale curentului i tensiunii, poate fi urmarita n figura 2.
In cazul polarizarii directe a diodei ( tensiune pozitiva anod-catod, u>0) curentul
creste exponential cu tensiunea. Forma exponenial este evident la cureni mici (figura 1a).
Curentul devine insa semnificativ doar daca tensiunea depaseste un prag UD numit tensiune de
deschidere a diodei, situat n jurul valorii de 0,7 volti pentru diodele pe siliciu (figura 1b). n
continuare curentul creste foarte mult iar tensiunea foarte putin. Intr-o prim aproximare se
considera ca tensiunea unei diode polarizate direct este constanta, egala cu 0,7 V. n
numeroase situatii i aceasta valoare de 0,7 V este neglijabila (cum se poate deduce din figura
1c), iar tensiunea pe o dioda deschisa poate fi considerata zero.
In cazul polarizarii inverse a diodei ( tensiune negativa anod-catod, u<0) curentul
invers este foarte mic i tinde spre valoarea IS numit curent de saturaie al diodei. n multe
cazuri acest curent este neglijat, fiind considerat zero
Rezistena dinamic a diodei
O rezisten este un element liniar deoarece exist o
dependen liniara ntre curent si tensiune (legea lui Ohm) i
corespunztor graficul este o linie dreapt. Rezistena este
constant, nu depinde de valoarea curentului
Dioda redresoare (utilizat la frecvena retelei) este un
element rezistiv neliniar. Rezistena nu mai este constant, ea
depinde de curent sau, echivalent, de poziia unui punct pe
curba curent-tensiune. Pentru cazul elementelor neliniare se
definesc dou tipuri de rezistene, dependente de punctul de
pe curb n care se afl la un moment dat elementul, punct
notat de obicei M i numit i punct de funcionare:
-rezistena static egal cu raportul tensiune-curent
Fig 3. Calcul grafic al Rd
din punctul de funcionare
-rezistena dinamic egal cu limita raportului du/di n
jurul punctul de funcionare
Dac este ridicat caracteristica grafica se poate face un calcul grafic al Rd prin
aproximarea du/di cu diferene finite u/i ca n figura 3.
Modele pentru diode
Pentru calculul circuitelor cu diode se poate utiliza relatia analitica (1) sau se poate
utiliza metoda grafica, folosind caracteristica grafica curent-tensiune a diodei. Metodele de
mai sus sunt rar utilizate, fiind complicate sau chiar inoperante n cazul circuitelor cu mai
multe elemente. Din acest motiv cea mai utilizata metoda este liniarizarea diodei, adica

a)

b)

c)

Fig. 4. Modele liniare pentru diode

inlocuirea acesteia cu o schema echivalenta formata cu elemente liniare. n functie de precizia

dorita a calculelor, dioda poate fi echivalata cu o schema mai simpla sau mai complicata.
Dupa inlocuirea diodei cu schema echivalenta, calculul urmeaza cursul obisnuit pentru
circuitele liniare.
Sunt utilizate trei nivele de aproximare liniara a diodelor. n figura 4 sunt prezentate
atat modelele cat i caracteristica grafica a acestora.
Cel mai simlpu i mai folosit model este un comutator, K (4a). Acesta este deschis
(rezistenta infinita), cand tensiunea anod-catod este mai mica dect zero (uAC < 0) i este
inchis (rezistenta zero), cand tensiunea anod-catod este mai mare sau egal zero (uAC 0).
Un al doilea model tine cont de tensiunea de deschidere UD 0,7V (4b).
In sfarsit, modelul cel mai precis (4c) tine cont i de rezistenta diodei n zona de
conductie, Rd, considernd panta caracteristicii grafice mai mica de 90O.
Modelele prezentate pana acum sunt utilizate atunci cand diodele sunt n regim de
curent continuu sau n regim de curent alternativ de frecventa mica, de exemplu la 50 Hz,
frecventa retelei. Cand diodele sunt utilizate n regim de curent alternativ cu amplitudine
mica i frecventa mai mare, se foloseste un model denumit model dinamic de semnal mic,
care tine cont i de capacitatea electrica a jonctiunii p-n.

1.2. Redresoare monofazate

Redresor monoalternanta
Redresorul mono-alternanta
contine un singur element redresor, o
dioda. Schema, forma tensiunilor si
schemele
echivalente
in
semiperioadele
distincte
de
functionare sunt prezentate in figura
5. Desi aici este prezent si
transformatorul, acesta poate lipsi.
Se consider cea mai simpla
schema echivalenta pentru dioda,
contact facut pentru polarizare
directa, desfacut pentru polarizare
inversa.
In prima semiperioada dioda
este polarizata direct (schema
echivalenta 5c) i tensiunea redresata
este egala cu tensiunea din secundar,
tensiunea pe dioda fiind zero. In a
doua semiperioada dioda este Fig. 5. Redresor monofazat monoalternanta: schema (a); forma
polarizata invers (schema echivalenta tensiunilor (b); schema echivalenta in semiperioada pozitiva a
tensiunii de intrare (c); schema echivalenta in semiperioada
5d) i tensiunea redresata este egala
negativa a tensiunii de intrare (d).
cu zero, tensiunea pe dioda fiind
tensiunea din secundar.
Valoarea medie U0 a tensiunii redresate se calculeaza cu formula valorii medii a unei
marimi periodice, este pozitiva si are valoarea:

U0 =

1
2

u S d (t ) =
0

1
2

2 U 2 sin t d (t ) =

2U2

( 2)

Randamentul scazut este unul

dintre dezavantajele acestui redresor,
un al doilea fiind incarcarea
nesimetrica a retelei, puterea fiind
absorbita doar in timpul unei singure
semialternante. Acest redresor este
destul de folosit la puteri mici
deoarece este cel mai simplu si cel
mai ieftin.
Redresor dubla alternanta
cu punct median
Redresorul dubla alternanta
cu punct median are schema, forma
tensiunilor si schemele echivalente in
semiperioadele
distincte
de
functionare prezentate in figura 6.
In cazul acestui tip de
redresor transformatorul este necesar
si trebuie sa aiba un secundar cu
doua infasurari inseriate, care au
acelasi numar de spire, cu un punct
median intre ele, ca sa furnizeze
blocului redresor compus din doua
diode doua tensiuni identice, u2.
Ansamblul poate fi privit si ca doua
redresoare monoalternanta legate la
aceeasi sarcina, in cazul acesta
rezistenta RS.

Fig. 6. Redresor dubla alternanta cu punct median: schema (a); schema

echivalenta in semiperioada pozitiva a tensiunii de intrare (b); schema
echivalenta in semiperioada negativa a tensiunii de intrare (c); forma
tensiunilor (d).

1.3. Filtrul C
Este cel mai simplu tip de
a)
b)
filtru i cel mai utilizat n circuitele
de cureni mici deoarece efectul de
Fig. 7. Regim tranzitoriu de descrcare a
filtrare este mai accentuat la
circuitului paralel RC
rezistene de sarcin mari. Pentru
nelegerea
funcionrii
se
reamintete:
Regimul tranzitoriu al descrcrii unui condensator pe o rezisten.
Se d schema din figura 7a, o surs de tensiune continu cu rezisten intern, un un
grup paralel RC i un comutator care permite ncrcarea condensatorului. Presupunem
comutatorul nchis i condensatorul ncrcat la o tensiune egal cu tensiunea sursei, U.
La momentul zero se deschide comutatorul i circuitul paralel RC evolueaz liber,
condensatorul descrcndu-se pe rezisten. Tensiunea u este dat de relaia:

u (t ) = U e

unde: = RC
i se numete constanta de timp a circuitului RC.

(3)
(4)

Graficul variaiei n timp a tensiunii u(t), o cdere exponenial, este prezentat n

figura 7b pentru dou valori ale constantei de timp, i 1, unde 1 >> . Constanta de timp
are o semnificaie fizic fiind timpul corespunztor interseciei tangentei la curba tensiunii n
momentul iniial cu axa timpului i momentul n care tensiunea pe condensator este
aproximativ o treime din tensiunea iniial. Dup trei constante de timp se consider
condensatorul practic descrcat (sub 5% din valoarea iniial)
Funcionarea filtrului C
Revenind la filtrul C, ca exemplu s-a ales
redresorul monofazat monoalternan cu filtru C. n
figura 8 sunt prezentate schema i formele de und
corespunztoare
regimului
permanent
de
funcionare (la pornire acestea fiind puin diferite).
Se vor considera transformatorul i dioda ideale.
Pn la momentul t1 tensiunea de intrare,
usec, este mai mic dect tensiunea de ieire u,
aceeai cu tensiunea pe condensator i dioda este
polarizat invers, blocat. Condensatorul se
descarc pe sarcina R, iC fiind egal i de semn
contrar cu iR.
n momentul t1 tensiunea de intrare usec
devine mai mare dect tensiunea pe condensator, u
(tensiunea de ieire), dioda se polarizez direct i se
deschide, iar tensiunea u va urmri variaia
tensiunii de intrare. Condensatorul se ncarc
(panta tensiunii pe condensator se modific brusc,
de la valori negative la valori pozitive i conform
relatiei principale ntre curentul i tensiunea pe un
condensator iC = C du/dt, curentul, proporional cu
derivata tensiunii funcie de timp, adic panta
funciei u(t), se modifica prin salt, de la valori
negative la valori pozitive). n continuare curentul
Fig. 8. Filtrul C i formele de und
prin condensator rmne pozitiv dar se micoreaz
ca i panta tensiunii pn n momentul t2 de maxim
al tensiunii de intrare cnd panta devine zero i curentul trece prin zero. n acelai subinterval
de timp avem deasemenea un curent iR prin R, proportional cu u. Suma celor doi este curentul
prin diod, iD.
ncrcarea condensatorului ncetaz n momentul t2, cnd tensiunea de intrare atinge
maximul. Curentul prin condensator i schimb semnul. Dup un interval foarte scurt de
timp, n momentul t3, curentul prin dioda D devine zero i dioda se blocheaz.
De aici suntem intr-un caz identic cu cel prezentat mai nainte. Condensatorul se va
descrca liber pe rezistena de sarcin i n intervalul t3-t4 tensiunea de ieire variaz conform
ecuaiei (3).
Cel mai important pentru a evalua eficacitatea filtrrii este s se determine variaia
tensiunii pe sarcin dup filtrare.
O formul aproximativ, simpl i uor de utilizat pentru calculul condensatorului C
U = U M

T
RC

(5)

n cazul redresoarelor dubl alternan funcionarea este similar deosebirea fiind c

perioada de variaie a tensiunii de ieire este de dou ori mai mic, T/2.

2. Mersul lucrrii
1. Se va identifica dioda redresoare (1N4007) i terminalele, catodul fiind marcat
printr-o band de culoare deschis. Cu un ohmetru se va msura n dou sensuri rezistena
diodei, a doua oara inversnd firele aparatului de msur la terminalele diodei.
2. Se va realiza circuitul din figura 9.

Fig. 9. Circuit pentru determinare caracteristicii grafice a diodei.

3. Se va regla tensiunea furnizat de surs i se va completa tabelul 1 (din Referat):

4. Se va inversa polaritatea sursei dupa ultima msuratoare. Se msoar curentul
invers prin diod, IS1. Se mut firul voltmetrului comun cu ampermetrul la borna a doua a
acestuia (desenul cu linie intrerupta). Se msoar din nou curentul invers prin diod, IS2.
5. Se identific nfurrile primare i secundare ale transformatorului(schema
acestuia este in partea stanga a figurii 10) si se vor msura rezistenele acestora.
6. Se va realiza circuitul din figura 10 (pentru inceput doar schema desenata cu linie
continua, conexiunile cu linie intrerupta se fac ulterior). Initial se vor aeza toate rezistenele
(n ordine descresctoare) i condensatorul pe placa de ncercri, asemntor figurii 11.
Punctul median al transformatorului va fi punct de mas i se va conecta la linia lateral la
care sunt conectate punctele comune ale elementelor de circuit.
Osciloscopul se va conecta doar cnd se ajunge la punctul 8
Atenie: Nu se va conecta condensatorul decat incepand cu punctul 10. Se va respecta
polaritatea terminalelor condensatorului!

Fig. 10. Redresor monofazat monoalternan.

Fig. 11. Aezarea elementelor de circuit pe placa de ncercri.

7. Se conecteaz pe rnd rezistenele si se completeaz tabelul 2 (rezistenta infinita se

obtine cand nu este conectata nicio rezistenta).
8. Se revine la R=560, se conecteaza osciloscopul i se va desena forma de und. Se
masoar amplitudinea si perioada tensiunii.
9. Pentru R=560 se va realiza si circuitul redresorului monofazat dubl alternan,
prezentat n figura 12, pastrand conectat osciloscopul. Se va desena forma de und, se
masoar amplitudinea si perioada tensiunii.

Fig. 12. Redresor monofazat dubl alternan.

10. Se revine la redresorul monoalternana (osciloscopul se pastreaza) se conecteaza si

condensatorul C = 100F si apoi pe rand rezistentele si se completeaza tabelul 3. Valorile
maxime, UM, si minime, Um, ale tensiunilor se masoara cu osciloscopul.
11. Se revine la R=560 i se va desena forma de und. Se masoar amplitudinea,
perioada tensiunii si variatia U . Se vor desena formele de und pentru R=560.
12. Pentru R=560 se va realiza si circuitul redresorului monofazat dubl alternan,
prezentat n figura 12. Se va desena forma de und, se masoar amplitudinea si perioada
tensiunii.

3. Coninutul referatului
Referatul va fi ntocmit conform formularului atasat. El va conine:
1. Nume, prenume, data, grupa, titlul laboratorului;
2. Valorile masurate ale rezistenelor diodei;
3. Tabelul 1, completat cu rezistentele dinamice calculate conform figurii 3;
4. Graficul caracteristicii directe curent-tensiune pe o pagina separat;
5. Valorile curentilor inveri pentru cele doua cazuri. Puteti explica diferena?
6. Valorile masurate ale rezistenelor transformatorului;
7. Tabelul 2 completat;
8. Pentru monoalternanta: amplitudinea, perioada masurate; se va calcula frecvena;
9. Pentru dubla alternana: amplitudinea, perioada masurate; frecvena calculat;
10. Tabelul 3 completat;
11. Pentru monoalternanta cu filtru: amplitudinea, perioada masurate; frecvena
calculat;
12. Valoarea U masurat pentru R=560
13. Calculul U (se va utiliza formula simplificata (5)).
14. Pentru dubla alternana cu filtru: amplitudinea, perioada masurate; frecvena
calculat;
15. Valoarea U masurat pentru R=560
16. Calculul U (se va utiliza formula simplificata (5)).
17. Se vor desena pe un acelasi grafic caracteristicile tensiune-curent conform
tabelelor 2 i 3, pe o pagina separat;
18. Desenele formelor de und observate la punctele 8,9,11,12, pe o pagina separat.

Referat laborator nr. 1 CEL Dioda redresoare si redresoare monofazate

Nume

Grupa

Rd1 =

Rd2 =

Tabel 1
ID A(mA) 0
UD V
0
Rd

Dioda redresoare, caracteristica direct

10A 100 200 500 1mA 2
5

IS1 =

IS2 =

Rprim=

Rsec1=

Tabel 2
R (k)
I (mA)
U (V)

Data

10

20

50

Rsec2=

Caracteristica redresor monoalternanta fara filtru

12
2,7
0,560
0,150

Monoalternan:

UM =

T=

f=

Dubl alternan:

UM =

T=

f=

Tabel 3
R (k)
I (mA)
U (V)
UM (V)
Um (V)

Caracteristica redresor monoalternanta cu filtru

12
2,7
0,560
0,150

100 200

0,047

0,047

Monoalternan: UM =
Calcul U :

T=

f=

U masurat=

U calculat=

Dubl alternan: UM =
Calcul U :

T=

f=

U masurat=

U calculat=

Observaii: