Cercetări Privind Imbunatatirea Calitativa A Partilor Active, Supuse Uzurii La Utilajele Agricole Aplicand Tehnologii de Incarcare Prin Sudare

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV
FACULTATEA DE STIINTA SI INGINERIA

MATERIALELOR
Ing. TANCO Corneliu
CERCETRI PRIVIND IMBUNATATIREA CALITATIVA

A PARTILOR ACTIVE, SUPUSE UZURII LA UTILAJELE
AGRICOLE APLICAND TEHNOLOGII DE INCARCARE
PRIN SUDARE
RESEARCH ON IMPROVING THE QUALITY OF THE ACTIVE PARTS, WEARED ON
AGRICULTURAL MACHINERY BY USING WELDING HARDFACING TECHNOLOGIES
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

Conducator stiintific
Prof. Dr. Ing. TRIF Iacob-Nicolae
BRASOV
2011
CERCETRI PRIVIND IMBUNATATIREA CALITATIVA A PARTILOR ACTIVE, SUPUSE UZURII LA UTILAJELE AGRICOLE
APLICAND TEHNOLOGII DE INCARCARE PRIN SUDARE
MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII, TINERETULUI SI

SPORTULUI
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRASOV
BRASOV, B-DUL EROILOR NR. 29. 500036, TEL. 0040-268-413000, FAX 0040-268410525
_____________________________________________________________________________
D-nei/lui
.
COMPONENTA
Comisiei de doctorat
Numita prin Ordinul Rectorului Universitatii Transilvania din Brasov
Nr. 4460 din 10.01.2011
PRESEDINTE
Prof. Univ. Dr. Ing. Mircea Horia TIEREAN
Decan Facultatea de Stiinta si Ingineria Materialelor
Universitatea Transilvania din Brasov
CONDUCATOR STIINTIFIC
Prof. Univ. Dr. Ing. Iacob Nicolae TRIF
REFERENTI STIINTIFICI
Prof. Univ. Dr. Ing. Emil CONSTANTIN
Universitatea Ovidius din Constanta
Prof. Univ. Dr. Ing. Danut MIHAILESCU
Universitatea Dunarea de Jos din Galati
Prof. Univ. Dr. Ing. Ionel BATOG
Universitatea Transilvania din Brasov
Data, ora si locul sustinerii publice a tezei de doctorat: 24 martie 2011, ora 1000, Colina
Universitatii, sala I.1.6
Eventualele aprecieri si observatii asupra lucrarii va rugam sa le transmiteti in timp util pe
adresa Universitatii Transilvania din Brasov
Ing. TANCO Corneliu
-1-
TEZA DE DOCTORAT
REZUMAT
Cercetarile efectuate au urmarit imbunatatirea calitativa, cu vizibilitate in
fabricatie, tehnologie, fiabilitate, mentenanta si costuri economice, la partile active
supuse uzarii a brazdarelor de cultivatoare pentru cartofi.
Studiind gradul de uzura al brazdarelor si conditiile in care se produce acesta
la contactul cu solul, s-a constatat ca se poate reconditiona si chiar imbunatatii
durabilitatea partii active. Tehnologia de reconditionare propusa si realizata, prin
incarcare cu sudura folosind electrozi sau sarma tubulara a dat rezultate
satisfacatoare in exploatare.
Cercetarile si experimentarile s-au facut pe patru tipuri de brazdare
reconditionate prin incarcare cu sudura care apoi montate pe cultivator au fost
testate pe trei tipuri de sol, urmarindu-se fiabilitatea si mentenanta lor. Brazdarele
incarcate prin sudare pe partea activa care se uzeaza in exploatare, au fost cercetate
macro si micro structural rezultand ca tehnologia aleasa este corecta.
ABSTRACT
Researches were aimed at improving quality of the agricultural plough
active parts used for growing potatoes subject to wear, with visibility into
manufacturing, technology, reliability, maintenance and economic costs.
Studying the degree of wear of agricultural plough and conditions of
producing it in the contact with the soil, it was found that they can be
reconditioned and the durability of the active part can be even improved.
Reconditioning technology proposed and realized by welding hardfacing with
electrodes and tube wire gave satisfactory results in service.
Research and experiments were made on four types of agricultural plough
reconditioned by welding hardfacing which was then mounted on the machinery
and then were tested on three types of soil, observing their reliability and
maintenance. The agricultural plough welded hardfacing on the active part which
is wearied in operation, have been macro and micro structural investigated
resulting that the technology was correctly chosen.
Ing. TANCO Corneliu
-2-
TEZA DE DOCTORAT
CUPRINS
CAPITOLUL I ....... 6/4
OBIECTIVELE TEZEI CU VIZIBILITATE LA UTILAJELE AGRICOLE
1.1. Prezentarea utilajelor agricole ....6/ 4
1.2. Studii si cercetari propuse .....7/ 7
1.3. Concluzii ...9/10
CAPITOLUL II ......10/ 11
STUDIUL UTILAJELOR AGRICOLE DE PRELUCRAT SOLURILE
2.1. Generalitati 10/11
2.2. Tipuri de frecare .10/11
2.2.1. Frecarea uscat ..11/12
2.2.2. Frecarea n prezena lubrifiantului ....11/13
2.3.Tipuri de uzare .11/15
2.3.1. Uzarea de adeziune 11/17
2.3.2. Uzarea de abraziune .11/18
2.3.3. Uzarea de oboseal 11/21
2.3.4. Uzarea prin coroziune 11/22
2.3.5. Alte tipuri de uzare 11/24
2.4. Influena strii de suprafa asupra dinamicii desfurrii uzurii 11/26
2.5. Metode de msurare a uzurii .11/27
2.5.1. Metode discontinue de msurare a uzurii11/28
2.5.2. Metode continue de msurare a uzurii11/29
2.6. Metode de reducere a uzurii abrazive11/29
2.7. Concluzii.12/32
CAPITOLUL III ..13/33
CONSTRUCTIA SI INTERACTIUNEA ORGANELOR DE LUCRU A
CULTIVATOARELOR CU SOLUL
3.1. Domeniul de utilizare si clasificarea cultivatoarelor 13/33
3.2. Constructia generala a cultivatoarelor .13/33
3.3. Constructia organelor de lucru ale cultivatoarelor 13/35
3.3.1. Constructia organelor de extirpare 13/35
3.3.2. Constructia organelor de afanare 13/35
3.3.3. Constructia organelor de incorporare in sol a ingrasaminelor minerale 36
3.3.4. Constructia organelor de musuroire si de deschis brazde de udare 13/36
3.4 Interactiunea dintre organele de lucru ale cultivatorului si sol 15/37
3.4.1 Proprietatile fizico-mecanice ale solului 15/37
3.5. Procesul tehnologic executat de organele active ale cultivatorului 15/40
3.5.1. Procesul de frecare pe suprafata de lucru .15/41
3.5.2. Indicatorii de calitate ai procesului de lucru .15/44
3.6. Regimul de solicitari ale organelor de lucru ale cultivatorului ..17/45
3.6.1. Fortele exterioare care actioneaza asupra raritei ..17/45
3.6.2. Analiza fortelor exterioare care actioneaza asupra raritei .17/46
3.6.3. Rezistenta la tractiune a cultivatorului ..17/47
Ing. TANCO Corneliu
-3-
TEZA DE DOCTORAT
3.7. Concluzii 17/48

CAPITOLUL IV .18/49
PROCEDEE DE NCARCARE SI RECONDITIONARE PRIN SUDARE LA
PARTILE ACTIVE A PIESELOR DE PRELUCRAT SOLURILE
4.1. ncarcarea prin sudare manuala cu arc electric cu electrozi nvelii ..18/50
4.2 Diluia i ptrunderea 18/53
4.3 Particulariti ale suprafeelor obinute prin ncrcare 19/55
4.4 Procedee de recondiionare prin sudare cu arc electric cu electrozi tubulari ..56
4.5 Tipuri de aliaje obinute prin ncrcarea cu electrozi tubulari nvelii 19/56
4.6 Caracteristicile constructive ale electrozilor tubulari 20/59
4.7 ncrcarea prin sudare cu arc electric n mediu de gaze protectoare 21/60
4.8. ncrcarea prin sudare cu plasm 22/65
4.9. ncrcarea prin sudare sub start de flux ...23/67
4.10. Consideraii privind alegerea procedeelor de ncrcare 23/68
4.10.1. Criterii pentru alegerea eficient a procedeelor i a materialelor de
ncrcare prin sudare cu arc electric 23/68
4.10.2. Materiale de adaos pentru ncrcare prin sudare 23/72
4.10.3. Alegerea materialelor pentru ncrcarea prin sudare 23/76
4.11. Alegerea parametrilor tehnologici de ncrcare 24/79
4.12. Defectele depunerilor .26/83
4.13. Concluzii .26/87
CAPITOLUL V 27/89
CERCETARI
PRIVIND
CALITATEA,
FIABILITATEA
SI
MENTENABILITATEA CULTIVATOARELOR
5.1. Defectiunile masinilor si cauzele aparitiei defectiunilor 27/89
5.2. Cauzele pierderii capacitatii functionale a masinilor si componenta acestora 91
5.3. Factorii care influenteaza defectiunile brazdarelor 28/96
5.4. Notiuni despre fiabilitatea utilajelor agricole 29/97
5.5. Mentenabilitatea mainilor agricole 29/100
5.6. Analiza condiiilor specifice de lucru a cultivatoarelor 30/104
5.7. Cercetarea fiabilitii operaionale a organelor active ale cultivatorului 111
5.7.1. Metodologia de colectare i prelucrare a datelor experimentale 30/111
5.7.2. Prelucrarea datelor i rezultatelor cercetrii experimentale 32/122
5.8. Analiza i interpretarea rezultatelor experimentale 41/140
5.9. Concluzii 42/145
CAPTOLUL VI 43/146
CERECTARI
EXPERIMENTALE
PRIVIND
IMBUNATATIREA
CALITATILOR TEHNOLOGICE A BRAZDARELOR DE CULTIVATOR
6.1. Prezentarea brazdarelor de cultivator 43/146
6.2. Dispozitivele de prindere si fixare 44/147
6.3. Tehnologia de incarcare prin sudare 44/149
6.4. Teste si masuratori de calitate 47/152
Ing. TANCO Corneliu
-4-
TEZA DE DOCTORAT
6.5. Teste practice si experimentari a brazdarelor de cultivator 49/155

CAPITOLUL VII .51/157
CONCLUZII GENERALE SI CONTRIBUTII PERSONALE
ANEXA 1 Instrumentul matematic al fiabilitatii ...162
ANEXA 2 Indicatorii de baza ai fiabilitatii 165
ANEXA 3 Legile de repartitie in studiul fiabilitatii 170
ANEXA 4 Teste de verificare a legilor de repartitie a fiabilitatii 176
BIBLIOGRAFIE ...55/179
CURRICULUM VITAE . 58
Ing. TANCO Corneliu
-5-
TEZA DE DOCTORAT
CAPITOLUL I
OBIECTIVELE TEZEI CU VIZIBILITATE LA UTILAJELE AGRICOLE
1.1. Prezentarea utilajelor agricole
In ingineria industriala un loc aparte il ocupa masinile si utilajele
agricole.Tehnica moderna s-a dezvoltat si in domeniul utilajelor agricole ducand la
inlocuirea si perfectionare utilajelor traditionale.
In operatiile de intretinere a culturilor se efectueaza o lucrare superficiala a
solului care se prelucreaza cu cultivatoare avand organele active tip sageata sau
dalta, care sunt montate pe cultivator. Cunoasterea fiabilitatii brazdarelor
cultivatoarelor reprezinta mijlocul determinat pentru stabilirea consumului pe
perioada unei campanii agricole si programarea corecta a lucrarilor de intretinere si
revizii tehnice.
In conditiile unor acute crize de materiale finite si a consumului de energie, se
pune problema eficientizarii, refolosirii si a cresterii duratei de utilizare a
elementelor care sufera procese de uzare si deteriorare, aceasta putandu-se realiza
prin aplicarea tehnologiilor noi de reconditionare, folosind incarcarea prin sudare
cu materiale de adaos compatibile.
Principalele componente ale utilajelor agricole care sufera procese de uzare in
contact cu solul sunt:[16] plugul agricol ( fig. 1.1);trupita cu cormana (fig. 1.2)
;masina de rebilonat (fig. 1.3);cultivatorul (fig.1.4).
Fig. 1.1. Plugul agricol
Fig. 1.2. Trupita cu cormana
Fig. 1.3. Masina de rebilonat
Ing. TANCO Corneliu
Fig. 1.4. Cultivatorul
-6-
TEZA DE DOCTORAT
Masina de rebilonat din figura 1.3. este folosita la plantatul cartofilor

executa deschiderea si adancirea rigolei urmarind apoi o bilonare (astupare,
musuroire) dupa plantarea cartofilor.
Cultivatoarele din figura 1.4. sunt folosite pentru executarea lucrarilor
superficiale ale solului inainte de semanat sau in perioada de vegetatie la lucrari de
intretinere.
Principalele scule ale utilajelor agricole care se deterioreaza, se uzeaza sau
isi pierd calitatiile functionale sunt: brazdarele de plug, plazurile, discurile de
grape, elementele active ale cultivatorilor, cutitele si varfurile masinilor de
rebilonat, denumite si brazdare.
1.2. Studii si cercetari propuse
In lucrarea de cercetare prezentata se urmareste cresterea calitatii unor scule
a utilajelor agricole care in contact cu solul sufera procese de uzare si deteriorare.
Un sol este cu att mai abraziv cu ct conine particule cu duritate mare, de
multe ori mai mare dect a materialului din care este realizat scula. Acest fapt
determin uzura prematur a sculei, modificarea geometriei acesteia, n special a
prii tietoare, fapt care conduce la cresterea mare a rezistentei in lucru si a
consumului de combustibil.[57]
In plus, lucrrile de nlocuire i recondiionare duc la scderea productivitii
i a costurilor lucrrilor agricole.
Din aceste motive cercetrile privind realizarea unor scule performante sunt
in atenia fabricanilor de maini pentru prelucrat soluri cat i a cercettorilor din
domeniu.
Datorita incadrarii noastre geografice intr-o zona propice culturii cartofului
si necesitatii imbunatatirii suprafetelor de lucru am studiat in prezenta lucrare un
utilaj folosit la intretinerea culturii de cartofi si anume cultivatorul sau masina de
rebilonat. Acest utilaj se prezenta sub diferite forme in functie de scopul pentru
care se utilizeaza, avand urmatoarele componente: de extirpare, de afanare, de
incorporare in sol a ingrasamintelor, de musuroire si de deschis brazde de udare.
Teza trateaza cercetarile efectuate in domeniu de imbunatatirea calitatii
partilor active supuse uzarii la utilajele agricole aplicand tehnologii de incarcare
prin sudare.
Principalele obiective urmarite in lucrare sunt :
Studiul utilajelor agricole care sufera procese de uzare in exploatare,
urmarind ansamblul stadiului actual al cercetarilor bibliografice, teoretice si
experimentale in domeniu;
Stabilirea gradului de uzare, teoretic, fizic si tehnologic, urmarind procesele
de frecare statice si dinamice precum si metodele de masurare a uzurii;
Analiza, constructia si interactiunea organelor de lucru a cultivatoarelor
agricole la interactiunea cu solul;
Studiul procedeelor de reconditionare a partilor active supuse uzurii pentru
utilajele agricole, in speta a brazdarelor de cultivator;
Ing. TANCO Corneliu
-7-
TEZA DE DOCTORAT
In acest sens s-a studiat si aplicat procesul de reconditionare prin incarcare

cu sudura, folosind o gama larga a materialelor de adaos;
Elaborarea unei tehnologii optime de sudare, alegerea unor materiale de
adaos, stabilirea echipamentelor de sudare si auxiliare, parametrii de lucru la
incarcarea cu electrozi tubulari si sarma tubulara, urmarind criterii de
eficienta;
Studiul calitatii si fiabilitatii utilajelor agricole reconditionate prin sudare, cu
vizibilitate la brazdele cultivatoarelor pentru cartofi;
Analiza factorilor, a legilor si a metodelor de crestere a fiabilitatii si a
mentenabilitatii utilajelor agricole studiate, pe aplicatii in exploatare a
diferitelor tipuri de sol macro si micro;
Experimentari si analize asupra brazdarelor incarcate prin sudare, a
oportunitatii tehnologiei aplicate si interpretarea rezultatelor obtinute.
In capitolul I sunt prezentate obiectivele tezei cu vizibilitate la utilajele
agricole si fazele de desfasurare a cercetarilor
teoretice, tehnologice si
experimentale desfasurate in cursul elaborarii tezei.
In capitolul II se trateaza studiul utilajelor agricole de prelucrare a solului
urmarind: tipuri de frecare; tipuri de uzare; influenta suprafetelor asupra dinamicii
desfasurarii uzurii; metode de masurare a uzurii; metode discontinue de masurare a
uzurii; metode continue de masurare a uzurii; metode de reducere a uzurii abrazive.
In capitolul III este dezvoltata constructia cultivatoarelor agricole si
interactiunea organelor de lucru cu solul urmarind: domeniul de utilizare si
clasificarea cultivatoarelor; constructia generala a cultivatoarelor; constructia
organelor de lucru; interactiunea dintre organele de lucru ale cultivatorului si sol;
procesul tehnologic executat de organele active ale cultivatorului si regimul de
solicitari ale organelor de lucru.
In capitolul IV sunt studiate procesele de incarcare si reconditionare prin
sudare, adaptabile partilor active supuse uzurii, a utilajelor agricole.Sunt
dezvoltate: incarcarea manuala prin sudare cu arc electric folosind: electrozi
inveliti, electrozi tubulari si sarma tubulara; sudarea in mediu de gaz protector;
sudarea WIG; sudarea MIG MAG; sudarea cu plasma si sudarea sub strat de flux.
Sunt prezentate consideratiile care au stat la baza alegerii procesului de incarcare, a
materialelor de adaos, a parametrilor tehnologici, a echipamentelor si a tehnologiei
de control pentru depistarea defectelor.
In capitolul V se efectueaza o cercetare a calitatii si fiabilitatii utilajelor
agricole reconditionate prin sudare, pe baza unor modele matematice, a unor
indicatori si a legilor de analiza consacrate. Sunt analizate conditile specifice
zonelor de lucru, conditiile de exploatare si comportarea organelor de lucru
reconditionate. In finalul cercetarii sunt analizate si interpretate modul de
achizitionare, de prelucrare a datelor experimentale, pe baze statistice, estimand
indicatorii de fiabilitate pe baza rezultatelor experimentale la brazdarele cercetate.
De asemenea este prezentata metodologia de colectare si prelucrare a datelor
experimentale precum si concluzile experimentarilor.
Ing. TANCO Corneliu
-8-
TEZA DE DOCTORAT
In capitolul VI sunt prezentate cercetarile exprimentale de incarcare prin

sudare a brazdarelor cultivatoarelor agricolelor pentru imbunatatirea calitatiilor
tehnologice. Sunt prezentate probele brute a brazdelor, cele incarcate prin sudare,
materiale de adaos folosite, parametrii tehnologici utilizati, echipamentele utilizate,
dispozitivele folosite si modul de analiza a probelor incarcate prin sudare atat
macro cat si micro.
In capitolul VII se prezinta sintetizat principalele concluzii desprinse din
lucrare, punandu-se in evidenta contributiile personale ale autorului la efectuarea
cercetarilor teoretice, tehnologice si experimentale precum si a valorificarii
rezultatelor. Capitolul se incheie cu recomandari de dezvoltare a studiilor efectuate
si directii viitoare de cercetare.
Lucrarea contine un numar de 184 pagini, 92 figuri, 28 tabele, 4 anexe si o
bibliografie enumerand 84 de referinte.
Pentru sprijinul acordat de-a lungul intregii perioade de realizare a lucrarii,
pentru indrumarile competente si recomandarile facute, adresez cu deosebit respect
si consideratie cele mai sincere multumiri domnului Prof. Dr. Ing. Iacob Nicolae
TRIF, in calitate de conducator stiintific.
Adresez de asemenea sincere multumiri cu consideratie pentru timpul
acordat recenzarii lucrarii si pentru aprecierile si sugestiile profesionale acordate
de catre referentii oficiali Prof. Univ. Dr. Ing. Emil CONSTANTIN, Prof. Univ.
Dr. Ing. Danut MIHAILESCU, Prof. Univ. Dr. Ing. Ionel BATOG.
Multumesc conducerii Universitatii Transilvania din Brasov, Facultatii de
Stiinta si Ingineria Materialelor, precum si cadrelor didactice si a personalului
tehnic de la catedra Ingineria Materialelor si Sudura, al carui student am fost,
pentru sprijinul acordat pe tot parcursul realizarii tezei de doctorat.
De asemenea aduc multumiri colectivelor S.C. SUDOTIM Timisoara SRL si
Societatea Agricola Ascar Tarlungeni pentru sprijinul acordat in efectuarea
cercetarilor experimentale.
1.3.Concluzii
Din complexitatea de utilaje agricole care sufera operatiile de uzura si
deteriorari in exploatare, lucrarea de fata isi propune a studia cultivatoarele
agricole pentru cartofi.
Studiind componentele active care sufera modificari structurale, calitative
si functionale am propus o tehnologie de reconditionare prin sudare care permite
marirea duratei de exploatare .
Metodologia si procesul de reconditionare propus a condus la rezultate
notabile, simple si eficiente in a fii aplicate.
Ing. TANCO Corneliu
-9-
TEZA DE DOCTORAT
CAPITOLUL II
STUDIUL UTILAJELOR AGRICOLE DE PRELUCRAT SOLURILE
2.1. Generalitati
Procesul de frecare dintre suprafeele de contact a pieselor metalice are ca
efect pierderea de energie manifestat prin pierderea de cldur i uzarea fizic
manifestat prin desprinderi de material i modificri ale strii iniiale a acestor
suprafee.
2.2. Tipuri de frecare
2.2.1. Frecarea uscat
Diferite teorii au fost enunate n vederea explicrii fenomenului complex de
frecare dup cum urmeaz: mecanic, molecular, molecular-mecanic
deformrilor elastice i plastice, energetica-cuantic, electrostatic, care sunt
prezentate in figura 2.1.[17]
La brazdarele cultivatoarelor care executa lucrari de plantare si intretinere a
cartofului, datorita formei specifice a brazdarului si a suprafetei de contact cu
solul, fortele de frecare au un efect negativ influentand forta de tractiune a
tractorului si implicit consumul de combustibil.
In aceste cazuri frecarea este de tip uscat, fara interventia lubrifiantului chiar
daca uneori solul detine o oarecare umiditate.
Procesul de frecare ce are loc intre metal si sol produce fenomene de uzare a partii
active a brazdarului, fapt ce duce la scaderea calitatii lucrarii agricole.
Molecular
Molecular-mecanic
Deformri elastice
Deformri plastice
Energie cuantic
Electrostatic
Fig. 2.1. Sinteza principalelor teorii privind explicarea fenomenului complex de
frecare uscat
Ing. TANCO Corneliu
- 10 -
TEZA DE DOCTORAT
2.2.2. Frecarea n prezena lubrifiantului

2.3.Tipuri de uzare
Pentru nelegerea fenomenelor care intervin n timpul uzrii suprafeelor
metalice au fost propuse diferite scheme de clasificare a tipurilor de uzare. Una din
aceste scheme este reprezentat de Normele Germane DIN 50 320 care prezint un
model cu ajutorul cruia se pot caracteriza diferitele tipuri de uzare n funcie de
factorii care determin iniierea i desfurarea procesului de uzare.
2.3.1. Uzarea de adeziune
2.3.2. Uzarea de abraziune
2.3.3. Uzarea de oboseal
2.3.4. Uzarea prin coroziune
2.3.5. Alte tipuri de uzare
Fig. 2.6. Clasificarea tipurilor fundamentale de uzare

2.4. Influena strii de suprafa asupra dinamicii desfurrii uzurii
2.5. Metode de msurare a uzurii
Metodele de determinare i msurare a uzurii pieselor, n funcie de scopul,
mijloacele de msurare utilizate i de modul de efectuare a msurtorilor se
clasifica in: metode discontinue i metode continue.
2.5.1. Metode discontinue de msurare a uzurii
Aceste metode permit determinarea direct a uzurii pieselor dup demontarea lor
din ansamblul din care fac parte. Pe durata msurrii, funcionarea fondului fix este
ntrerupt. Din aceasta categorie fac parte:[23] Metode micrometrice, Metode cu
amprente, Metode gravimetrice de determinare a uzurii globale, Metode
profilografice.
2.5.2. Metode continue de msurare a uzurii
Aceste metode permit determinarea uzurii pieselor n timpul funcionrii lor,
astfel disprnd necesitatea opririi mainii n scopul demontrii pieselor. Prin
utilizarea acestor metode se pot obine indicaii rapide asupra comportrii la uzur
i a evoluiei proceselor de uzur n condiii reale de exploatare a suprafeelor de
frecare. Din aceast categorie fac parte: Metode chimice, Metoda izotopilor
radioactivi.
2.6. Metode de reducere a uzurii abrazive
Pierderea de material datorit procesului de uzare conduce la modificarea
dimensiunilor i a formei geometrice a suprafeei de contact. n anumite condiii de
temperatur, pot interveni simultan modificri structurale ale straturilor
superficiale, acestea influeneaz, direct su indirect capacitatea portant a organelor
de maini (ex. lagre), cinematica funcional (ex. roi dinate), randamentul unor
Ing. TANCO Corneliu
- 11 -
TEZA DE DOCTORAT
utilaje (ex. sape de foraj) etc., existnd riscul de a aprea fore dinamice
duntoare, nesiguran n funcionare, ducnd n final la scoaterea din uz minii
sau utilajului.
Preocuprile actuale sunt ndreptate spre gsirea i aplicarea unor metode
moderne de protecie la uzarea de abraziune i de prelungire a vieii pieselor prin
recondiionare. Cele mai cunoscute dintre aceste metode sunt: Placarea
electrolitic, Anodizarea, Difuziunea, Pulverizarea termic, Clirea superficial,
ncrcarea cu aliaje dure.
Din punct de vedere al materialelor implicate n procesul ncrcrii prin
sudare, problema uzrii, poate fi abordat sub urmtoarele aspecte:
Alegerea materialelor de baz i de adaos, pe baze criteriale, documente
pentru execuia pieselor supuse uzrii;
Soluii constructive simple, pe considerente tehnologice i economice;
Elaborarea i fabricarea unor noi materiale de adaos performante pentru
ncrcare prin sudare pentru tipul de uzare specificat.
Avantajele obinute i unanim apreciate la ncrcarea prin sudare sunt legate
de:
Creterea durabilitii n exploatare a pieselor ncrcate prin sudare,
comparative cu piesele nencrcate, n mod curent, are valuarea de 6-25
de ori i n unele cazuri chiar de 100 de ori;
Reducerea consumului de oeluri slab aliate i aliate cu aproximativ 40%
prin reintroducerea n circuit a pieselor recondiionate prin sudare;
Reducerea consumului de oeluri aliate prin execuia pieselor noi din
oeluri carbon sau slab aliate prin sudare i ncrcare cu straturi dure;
Reducerea consumurilor energetice cu pn la 65% prin eliminarea
operaiilor specifice procesului clasic de fabricaie;
Posibilitatea obinerii unor straturi de uzur suple.
2.7. Concluzii
In acest capitol au fost abordate fenomenele de uzare care apar la sculele de
prelucrat solurile, fiind subliniate: uzarea de abraziune si de impact intalnite cel
mai mult la sculele de prelucrat solurile de tip: cultivatoare, grape si brazdar de
plug, dinti de cupe de excavator.
Pierderea de material datorit procesului de uzare conduce la modificarea
dimensiunilor i a formei geometrice a suprafeei de contact a sculelor, a micsorarii
randamentului de prelucrare a solurilor si implicit o marire a consumurilor de
energie (carburanti).
O lucrare agricola de calitate este cu atat mai eficienta si economica cu cat
un brazdar se utilizeaza mai mult doar in parametrii lui tehnologici functionali.
Preocuprile actuale ale cercetatorilor sunt ndreptate spre gsirea i
aplicarea unor metode moderne de protecie la uzarea de abraziune i de prelungire
a vieii pieselor prin recondiionare.
Cele mai cunoscute dintre aceste metode sunt; placarea electrolitic,
anodizarea, difuziunea, pulverizarea termic, clirea superficial, si ncrcarea cu
aliaje dure care este abordata si cercetata in aceasta lucrare.
Ing. TANCO Corneliu
- 12 -
TEZA DE DOCTORAT
CAPITOLUL III
CONSTRUCTIA SI INTERACTIUNEA ORGANELOR DE LUCRU A
CULTIVATOARELOR CU SOLUL
3.1. Domeniul de utilizare si clasificarea cultivatoarelor
Cultivatoarele sunt folosite pentru executarea lucrarilor superficiale ale
solului inainte de semanat sau printre randurile de plante in cursul perioadei de
vegetatie. In cazul folosirii pentru pregatirea solului de semanat, se executa
lucrarea numita cultivatie totala la o adancime de 6-14cm. Cand este folosit pentru
lucrarea solului intre randurile de plante, in cursul perioadei de vegetatie, se
executa lucrari de intretinere precum: prasit, buchetat, musuroit, deschidere de
rigole si incorporare in sol a ingrasamintelor.
Clasificarea cultivatoarelor se face dupa mai multe criterii:[18]
dupa lucrarile pe care le executa
dupa culturile pentru care sunt destinate:
dupa felul tractiunii
dupa modul de agregare
3.2. Constructia generala a cultivatoarelor
Partile componente ale unui cultivator, fig. 3.1, sunt:
organele de lucru caracteristice sunt: pentru prasit si cultivatie totala; pentru
afanare; pentru musuroit si deschidere a brazdelor de udare; pentru
incorporarea in sol a ingrasamintelor; aici se pot incadra brazdarele si
sistemele de adaptare;
organele ajutatoare sunt: cadrul, rotile, sistemul de fixare a organelor active
pe cadru, sistemul de ridicare coborare a organelor active.
Fig. 3.1. Cultivator purtat cu trei sectii de lucru

3.3. Constructia organelor de lucru ale cultivatoarelor
3.3.1. Constructia organelor de extirpare
In figura sunt prezentate organele de extirpare care au sageti egale avand ca rol
taierea buruienilor, afanarea si maruntirea solului si organe de extirpare cu sageti
unilaterale pentru lucrari de prasit, efectuand taierea buruienilor si afanarea
respectiv maruntirea solului.[60]
Ing. TANCO Corneliu
- 13 -
TEZA DE DOCTORAT
a
b
Fig. 3.2. Organe de extirpare:
a) sageata cu aripi egale; b) sageata cu aripi neegale sau unilaterale
3.3.2. Constructia organelor de afanare
Organele de afanare pot fi dalti, gheare de afanare sau tip sageata cu aripi
inguste asa cum sunt prezentate in figura.
Fig. 3.3. Organe de afanare:

a) dalta; b) gheara; c) sageata cu aripi inguste
3.3.3. Constructia organelor de incorporare in sol a ingrasaminelor
minerale.
Organele de incorporare a ngrasamintelor minerale n sol poarta denumirea
de brazdar si au rolul de pregatire a terenului naintea momentului de contact ntre
ngrasamant si sol.
Fig. 3.4. Organe de incorporare in sol a ingrasamintelor minerale:

1) dalta; 2) tub de conducere; 3) teava; 4) duza
Ing. TANCO Corneliu
- 14 -
TEZA DE DOCTORAT
3.3.4. Constructia organelor de musuroire si de deschis brazde de udare.

Pentru efectuarea operatiilor de musuroire(bilonare) si creare de brazde pentru
udare se folosesc organele de lucru prezentate in figura.
Fig. 3.5. Forme de organe de musuroire si deschis brazde de udare:

1) suport; 2) pieptul raritei; 3) brazdar; 4) aripi reglabile; 5) degete de afanare
3.4 Interactiunea dintre organele de lucru ale cultivatorului si sol
3.4.1 Proprietatile fizico-mecanice ale solului
Textura solului, numita si compozitie granulometrica, este definita prin
rapoartele cantitative dintre particule de dimensiuni diferite care intra in
compozitia solului. Particulele elementare din sol sunt grupate, in functie de
marimea lor, in clase de dimensiuni denumite fractiuni granulometrice. In functie
de procentul de fractiuni granulometrice, solurile se impart in urmatoarele tipuri:
nisipoase, nisipo-lutoase, lutoase, luto-argiloase, argilo-nisipoase, argiloase.
Proprietatile fizico-mecanice ale solului, care influenteaza asupra
constructiei si asupra regimului de lucru al cultivatoarelor sunt urmatoarele:
greutatea specifica (GS), greutatea volumica (GV), porozitatea (P).
3.5. Procesul tehnologic executat de organele active ale cultivatorului
Forma suprafetei de lucru poate fi descompusa in trei pene simple conform figurii
si anume:
pana cu unghiul la varf (figura a,d) disloca stratul de sol, il separa de
fundul brazdei si il marunteste;
pana cu unghiul la varf (figura b,d) separa stratul de sol din fundul brazdei
si il deplaseaza lateral;
pana cu unghiul la varf (figura c,d) preia stratul de sol maruntit de pana si
il intoarce, asezandu-l peste stratul initial.
Fig. 3.8. Procesul de lucru al penei tetraedrice
Ing. TANCO Corneliu
- 15 -
TEZA DE DOCTORAT
3.5.1. Procesul de frecare pe suprafata de lucru

Avand in vedere ca uzura organelor de lucru este inflentata essential de
frecarea acestora cu materialul supus prelucrarii, in cele din urma se analizeaza
factorii care influenteaza procesul frecarii pe suprafata organelor de lucru. Se
considera o pana simpla ABC asupra careia actioneaza forta F (figura), aceasta
deplasandu-se in sol dupa directia de inaintare si cu viteza v. Eliminand particula
de sol care se deplaseaza pe suprafata de lucru si introducand efectul ei, forta
normala de apasare FN, valoarea fortei F de impingere a penei, fara a tine seama de
frecare (figura a) se determina cu relatia:F= FNsin
Fig. 3.9. Determinarea fortei F de activare a penei :

a) fara frecare; b) si c) cu frecare
Prin urmare, valoarea fortei F, necesara deplasarii penei se va determina cu
expresia:
F 'N
F 'N
F F ' N cos a F ' N sin

sin
sin
cos
cos
2
(3.7)
Forta de deplasare F se va calcula din conditia de echilibru a fortelor F,F N
si RN din figura 3.10.c, din care se obtine relatia finala:
FN
FN
sin 1
.
sin cos
cos
cos
(3.10)
In concluzie se poate afirma ca pentru actionarea unei pene simple este

necesara o forta de actionare F,mai mare decat forta Ft, necesara actionarii unei
pene tetraedrice inseamna ca o pana tetraedrica are consum mai mic decat o pana
simpla.
3.5.2. Indicatorii de calitate ai procesului de lucru
Calitatea lucrarii executate de cultivator consta in mentinerea parametrilor
de lucru impusi in limitele prescrise, precum si la valoarea fortei de tractiune.
Calitatea lucrarii se apreciaza in functie de gradul de maruntire si afanare,
uniformitatea adancimii si a latimii de lucru, gradul de acoperire a a vegetatiei
nedorite (buruieni) dupa cum urmeaza: adancimea si latimea de lucru; gradul de
maruntire a solului, gradul de acoperire a vegetatiei nedorite, uniformitatea
lucrarii.
Ing. TANCO Corneliu
- 16 -
TEZA DE DOCTORAT
3.6. Regimul de solicitari ale organelor de lucru ale cultivatorului

3.6.1. Fortele exterioare care actioneaza asupra raritei
In practica se pune deseori problema daca tractoarele aflate pe piata sunt
potrivite pentru folosirea unui anumit utilaj din punctual de vedere al sarcinilor ce
apar pe axele tractorului. In acest sens s-au facut cercetari experimentale de
cercetatori germani care au aplicat teoria lui Gotzlaff care este prezentata in teoria
fortelor ce actioneaza asupra trupitei plugului, care este asemanatoare si in cazul
acestui tip de utilaj de rebilonat folosit la cultura cartofului.
3.6.2. Analiza fortelor exterioare care actioneaza asupra raritei
Fortele care actioneaza asupra organului de musuroit din cadrul
cultivatorului se pot grupa in doua categorii: forte ce definesc actiunea solului
asupra brazdarului; forte ce definesc reactiunea solului asupra pieptului raritei.
Cercetarile experimentale au evidentiat faptul ca in general mai mult de
40% din valorea rezistentei se datoreaza frecarii solului pe brazdar si pieptul
raritei.
3.6.3 Rezistenta la tractiune a cultivatorului
Rezistenta la tractiune a cultivatorului ca si in cazul altor utilaje de prelucrat
solul este determinata de mai multi factori, cei mai importanti fiind urmatorii:[12]
proprietatile fizico-mecanice ale solului;
masa utilajului;
viteza de deplasare;
gradul de ascutire al brazdarului.
3.7. Concluzii
La utilajele agricole partile active cu solul sunt supuse unor uzuri pronuntate
care pot provoca defectiuni in functionare si ratarea obiectivelor pentru care sunt
destinate.
Umiditatea optima la care se poate lucre cu cultivatorul este cuprinsa intre
1426%, depasirea acestor valori ducand la un consum mare de energie.
Procesele de frecare care intervin in procesul de prelucrare a solului sunt
procese complexe care depind de natura materialelor folosite, de compozitia
solului si de modul de exploatare.
Tratarea teoretica a proceselor de uzare pentru utilajele agricole conduc la
stabilirea unor conditii de exploatare, de dimensionare si de alegere a regimului
optim de lucru.
Determinarea teoretica a rezistentei la tractiune a cultivatorului sta la baza
realizarii regimului optim de exploatare si a duratei de functionare.
Ing. TANCO Corneliu
- 17 -
TEZA DE DOCTORAT
CAPITOLUL IV
PROCEDEE DE NCARCARE SI RECONDITIONARE PRIN SUDARE LA
PARTILE ACTIVE A PIESELOR DE PRELUCRAT SOLURILE
Procedeele de incarcare si recondiionare prin sudare a pieselor se folosesc
n scopul depunerilor de material pentru compensarea uzrilor, a recuperrii
pieselor cu fisuri, crpturi sau sprturi, pentru mbinarea unor piese rupte sau a
elementelor componente ale unor dispozitive sau construcii sudate.
4.1. ncarcarea prin sudare manuala cu arc electric cu electrozi nvelii
Principiul sudrii cu arcul electric cu electrozi nvelii este prezentat n
figura 4.1.
Fig. 4.1. Schema sudarii cu electrozi nvelii;

1) pictura MA spre baia metalic, 2) zgura de la suprafaa bii metalice, 3) baia
metalic, 4) metal de baz, MB, 5) electrod nvelit, 6) protecie de gaze n jurul
arcului electric, 7) arc electric, 8) piese, 9) clete port electrod, 10) si 11) cabluri
alimentare energie electric, 12) sursa de sudare, 13) legare reea electric, 14)
legare la mas pies.
4.2 Diluia i ptrunderea
Diluia poate fi definit ca o schimbare a compoziiei chimice a MA prin
amestecarea cu MB ca urmare a ptrunderii sudurii n MB.
La sudare i ncrcare sunt aplicate dou reguli empirice simple:
cu ct este mai mare nivelul de ptrundere al sudurii n MB, cu att este
mai mare diluia aliajului depus;
cu ct este mai mare diluia, cu att este mai nefavorabil efectul asupra
proprietilor de rezisten la uzare a stratului depus.
Diluia este influenat de procedeele de ncrcare prin sudare, tipul
materialelor de adaos, tipul nveliului, forma i dimensiunile materialelor de adaos
(ex. electrozi cu vergea plin sau cu vergea tubular), diametrul, parametrii de
sudare, numrul de straturi i grosimea stratului depus.
n tabelul de mai jos sunt prezentate, comparativ, valorile medii ale curenilor de
sudare n [A], pentru diferite diametre ale electrozilor tubulari i ale electrozilor
convenionali.
Tabelul 4.2
Diametrul electrozilor [mm]
Tipul de electrozi
2,5 3,25 4,0 4,8(5,0) 6,4(6,0) 8,0 11,0/12,0
Electrozi tubulari
80
100
110
140
160
230/280
Electrozi convenionali
70
100
140
200
310
Ing. TANCO Corneliu
- 18 -
TEZA DE DOCTORAT
4.3 Particulariti ale suprafeelor obinute prin ncrcare

Performanele materialelor sunt determinate de natura, compoziia i
dispersia fazelor, de cantitatea i distribuia constituenilor structurali i de
mrimea gruntelui cristalin.
Suprafaa pieselor este eterogen din punctul de vedere al caracteristicilor
fizico-chimice. Pe acest fond se manifest solicitrile din exploatare i tensiunile
reziduale. Eterogenitile chimice i structurale asociate cu defectele specifice ce
pot aprea la solicitarea procedeului de sudare (fisuri, goluri, etc.), cu solicitrile
complexe din exploatare i cu tensiunile reziduale, datorit sudurii, genereaz n
piesele ncrcate tensiuni complexe triaxiale.[11]
4.4 Procedee de recondiionare prin sudare cu arc electric cu electrozi
tubulari
n momentul actual marea majoritate a electrozilor pentru sudare i ncrcare
sunt realizai din vergele metalice pline cu nveli aplicat prin presare.
Astzi se fabric o gam larg de electrozi tubulari, la diametre cuprinse
ntre 3,2 i 12mm, care permit obinerea a peste 16 tipuri de aliaje pentru ncrcare.
4.5 Tipuri de aliaje obinute prin ncrcarea cu electrozi tubulari nvelii
Pe plan mondial cele mai rspndite materiale de ncrcre care se fabric la
ora actual sub form de electrozi tubulari sunt pe baz de carburi metalice, aliajul
rezultat prin sudare avnd matricea de Fe (oel). Metalul depus prin ncrcare cu
electrozii tubulari se ncadreaz n dou grupe mari de aliaje dup cum urmez:
aliaje pe baz de carbur de crom, aliaje pe baz de carbur de wolfram.
Cromul este un element principal de aliere n oeluri i aparine grupei a VIa a sistemului periodic al elementelor dup Mendeleev. n combinaia cromului cu
carbonul pot fi identificate trei tipuri de carburi: Cr3C2; Cr7C3 i Cr23C6 [16].
Proprietile fizico chimice cele mai importante ale celor trei tipuri de
carbur de crom sunt prezentate n tabelul 4.4.
Tabelul 4.4
Tipul de
Coninutul
Structura
Densitate
Microduritate Temperatura de
3
carbur
de C [%]
cristalin
[Kg/dm ]
[HV]
topire [0C]
Cr3C2
13,4
Rombic
6,7
2700
1895
Hexagonal
Cr7C3
9,0
6,9
2100
1780
Cr23C6
5,7
Cubic
7,0
1650
1520
Electrozi tubulari pe baz de carbur de crom fabricai pe plan
mondial.
Unul din cei mai mari productori de electrozi tubulari pe plan mondial este
TRITEN Corporation prin grupul Triten APG (Alloy Products Group), cu centre de
producie n America i Europa.
Programul de fabricaie cuprinde mrci i grupe de electrozi tubulari
nregistrai sub marca Triten Armalloy, pentru cele mai importante tipuri de uzare.
Carbura de wolfram topit reprezint eutecticul aliajelor WC+W2C. n
funcie de coninutul de C pot exista mai multe stri ale aliajului W-C. Compusul
Ing. TANCO Corneliu
- 19 -
TEZA DE DOCTORAT
(faza) WC prezint dou stri polimorfe, faza -WC la temperatur joas i faza WC la temperatur ridicat.
Carbura de wolfram sinterizat se obine prin compactarea unui amestec
ternar WC+C la presiuni de 5-20 bar i o temperatur de cca 15000C.
Proprietile fizico chimice ale carburilor de W sunt prezentate n tab. 4.5.
Tabelul 4.5
Rezistena
Densitatea
Temp. de
Microduritatea
[N/mm2]
Tipul de carbur
3
0
[Kg/dm ]
topire [ C]
[HV0,5]
nconv. Compr.
W2C turnat
17,3
273015
3000
W2C+WC
16,0
2800
1800-2000
300-400 2200
turnat
W2C sinterizat
15,7
287050
1600-1800
400-500 3000
WC+6%Co
160014,8-15,0
1500-1600
5000
Sinterizat
1800
W2C+WC
16,4
2800
3000-4000
spherothene
4.6 Caracteristicile constructive ale electrozilor tubulari
n figura 4.4 sunt prezentate prile componente ale unui electrod tubular de
tip PROTECTIC 530.[50]
1
Fig. 4.4 Electrodul tubular pentru ncrcare

1 Captul de prindere cod culoare
2 Inveli
3 Miez pulverulent
4 Vergea tubular din oel
5 Captul de amorsare
Profilul de nchidere al tubului.

La fabricarea electrozilor tubulari pot fi utilizate tuburi cu urmtoarele
profile de nchidere, prezentate n figura 4.5 :
tub cu profil de nchidere simplu cap la cap (a);
tub cu profil de nchidere simplu cu marginile suprapuse (b);
tub cu profil de nchidere simplu cap la cap sudat, pe generatoare (c).
Ing. TANCO Corneliu
- 20 -
TEZA DE DOCTORAT
Fig. 4.5. Tipuri de profile de nchidere pentru electrozi tubulari

a) cu eav sudat; b) cu eav roluit cu rasfrngere; c) cu eav roluit cap la
cap, d) cu teava fluit, e) cu eav dublu fluit
Pentru electrozii tubulari pe baz de carbur de crom granulaia materialelor
pulverulente din miez este cuprins ntre 0,08-0,315mm, iar pentru electrozii
tubulari pe baz de carbur de wolfram granulaia ajunge pn la 1,0mm.
4.7 ncrcarea prin sudare cu arc electric n mediu de gaze protectoare
Procedeele de sudare care fac parte din aceast categorie sunt prezentate
sintetic n figura 4.6.
Fig. 4.6. Clasificarea procedeelor de sudare n mediu de gaze protectoare:

SAEMGP sudarea cu arc electric n mediu de gaze protectoare.
SAEENF sudarea cu arc electric cu electrod nefuzibil.
SAEEF sudarea cu arc electric cu electrod fuzibil.
SHA sudarea cu hidrogen atomic (arc-atom).
SGI sudarea n gaze inerte.
SGI MIG sudarea n gaze inerte-metal activ gaz.
SGA MAG sudarea n gaze active-metal activ gaz.
SAGIA sudarea n medii de gaze inerte i active.
A. ncrcarea prin procedeul de sudare WIG
Sudarea WIG este un procedeu de sudare manual, sau poate fi mecanizat
mai ales la operaii de ncrcare .
Electrodul din W este rcit cu jetul de gaz sau ap, pentru a evita
supranclzirea sau deteriorarea sa.
Ing. TANCO Corneliu
- 21 -
TEZA DE DOCTORAT
Arcul se poate alimenta n c.a i c.c. n curent continuu exist dou

modaliti de alimentare:
polaritate direct c.c.-, electrodul la catod i piesa la anod;
polaritate invers c.c.+, electrodul la anod i piesa la catod.
La operaiile de ncrcare prin procedeul WIG se lucreaz de obicei cu c.c. +,
unde bilanul termic pe pies e mai redus; ca rezultat baia metalic este larg i mai
puin adnc.
Se mai utilizeaz i curent pulsat, n polaritate direct, situaie n care
deformaiile sunt reduse.
B. Sudarea i ncrcarea prin procedeul de sudare MIG-MAG
n figura 4.9 se prezint sudarea n mediu de gaze protectoare cu electrod cu
electrod tubular.
Fig. 4.9. Sudarea n mediu de gaze protectaore MIG-MAG cu sarm tubular

1) contact electric, 2) duz ieire gaz, 3) electrod tubular cu miez de pulberi, 4)
atmosfera protectoare de gaze inerte sau active, 5) arcul electric, 6) baia metalic,
7) zgura, 8) custura sudat, 9) 10) cusatura solidificat
Gazul de protecie are o mare influen asupra desfurrii procesului de
sudare n ansamblul lui, acionnd supra stabilitii arcului, parametrilor
tehnologici de sudare, transferul picturii de metal topit prin coloana arcului,
reaciilor metalurgice la nivelul bii i picturii de metal, transformrilor
structurale, proprietilor mecanice i de tenacitate ale mbinrii, formei i
geometriei custurii sudate, stropilor, productivitii la sudare, etc.
4.8. ncrcarea prin sudare cu plasm
Sudarea cu plasm este o variant a procedeului WIG caracterizat prin
aceea c arcul electric este constrns, ceea ce determin creterea temperaturii
sale.[36]
n aplicaiile de practic industrial, procedeele de sudare cu arc de palsm
i gsesc aplicabilitate extins i n domeniul operaiilor de ncrcare. ncrcrile
constau n depunerea unor straturi din aliaje metalice, rezistente la coroziune, uzur
sau la temperaturi ridicate.
Ing. TANCO Corneliu
- 22 -
TEZA DE DOCTORAT
4.9. ncrcarea prin sudare sub start de flux

Sudarea sub strat de flux, cunoscut ca un procedeu de sudare foarte
productiv se aplic la sudarea cap la cap i de col a tablelor i profilelor de grosimi
i lungimi considerabile, cu preponderen n regim automat.
La ncrcarea prin sudare sub flux se produce topirea materialului de adaos,
antrenat continuu sub forma unui electrod srm (band) n arcul electric format
ntre vrful acestuia i metalul de baz (de ncrcat). Topirea i solidificarea
metalului de adaos se realizeaz sub un strat de flux(pentru sudare sau special) care
n general ndeplinete rolul nveliului electrozilor pentru sudarea manual cu arc
electric cu electrozi nvelii. Fluxul este adus dintr-un rezervor(buncr) n jurul
arcului de sudare pe care l acoper complet i l protejez de aciunea aerului i
influenez procesul de sudare.
4.10. Consideraii privind alegerea procedeelor de ncrcare
4.10.1. Criterii pentru alegerea eficient a procedeelor i a materialelor de
ncrcare prin sudare cu arc electric
Alegerea procedeelor de ncrcare.
Procesul de alegere a procedeului de ncrcare prin sudare este influenat n
principal de trei grupe de factori decizionali: tehnici, economici i umani.[11]
Factorii tehnici:
Volumul depunerilor, apreciat ca: mic - masa depunerii este de max.5%
din masa piesei ncrcate; mediu - masa depunerii este cuprins ntre 5%
i 10% din masa piesei; mare - masa depunerii este mai mare de 10% din
masa piesei ncrcate.
Configuraia depunerii, apreciat ca:simpl; complex.
Diluia metalului depus cu cel de baz: limitat i redus - pentru
ncrcarea cu materiale sensibile la impurificare cu elemente din MB;
fr restricii deosebite la nivelul de diluare a MD cu MB.
Poziiile n care se face ncrcarea cu procedeul respectiv, pot fi:
orizontal; n jgheab; vertical; n corni; pe plafon.
Condiiile de execuie ale ncrcrii, pot fi: la temperatura specific
mediului ambiant; la temperaturi de prenclzire i ntre rnduri de min
2500C.
Factorii economici :
Productivitatea, exprimat prin calitatea de metal depus n unitatea de
timp, depinde de procedeul de sudare i de tehnologia de ncrcare
aplicat. Procedeele de ncrcare mecanizat realizeaz productiviti
superioare. Printre acestea un loc deosebit ocup cele cu arce multiple i
srme groase.
Investiiile, exprimate prin cheltuieli necesare pentru dotarea cu
echipamente i spaii de producie. Aceste cheltuiei sunt minime n cazul
ncrcrii prin sudare electric manual i cresc n cazul procedeelor de
ncrcare mecanizat, att datorit utilajelor de sudare ct i ale celor
auxiliare.
Cheltuielile de producie, exprimate prin costurile materialelor de sudare,
Ing. TANCO Corneliu
- 23 -
TEZA DE DOCTORAT
al energiei i al manoperei. Aceste cheltuieli sunt variabile n timp i

depind de situaia conjunctural a pieii.
Factorii umani:
Sunt greu de definit cantitativ, sunt variabili n timp i deci mai greu de
controlat. Totui, trebuie s li se acorde o atenie deosebit deoarece de acetia
depinde nivelul calitativ al produselor.
4.10.2. Materiale de adaos pentru ncrcare prin sudare
La selectarea unui material sau aliaj pentru un numit tip de uzare trebuie
avute n vedere acele caracteristici i proprieti ale aliajelor care sunt dominante n
comportamentul lor.[25] Pe aceast baz s-au fcut mai multe criterii de clasificare
a aliajelor, cele mai cunoscute sunt dup:
destinaie;
compoziia chimic;
baza de aliere;
microstructur;
forma de realizare i livrare.
Dup baza de aliere, materialele de adaos pot avea baza de aliere: Fe, Ni, Co, Cu
sau carbur de W.
Aceste prime dou moduri de clasificare sunt prezentate sintetic i schematic n
figura 4.13.
MATERIALE DE ADAOS PENTRU NCRCARE
Materiale pentru realizarea stratului de rezist. la

uzare
Materiale pentru realizarea stratului tampon
Aliaje pe baza de Fe
Aliaje pe baza de Fe
Aliaje pe baza de Ni
Aliaje pe baza de Ni
Aliaje pe baza de Co
Aliaje pe baza de Mo
Aliaje pe baza de Cu
Aliaje pe baza de WC
Fig. 4.13. Clasificarea materialelor de ncrcare dup destinaie i baza de aliere

4.10.3. Alegerea materialelor pentru ncrcarea prin sudare
Cele mai uzuale criterii pentru alegerea materialelor de ncrcare sunt
corelate cu criteriile de clasificare a materialelor de ncrcare i sunt prezentate,
succint, dup cum urmeaz:[79] pe baza grupelor de aliere, pe baza domeniului de
utilizare, pe baza comportrii la diferite solicitri, pe baza microstructurii metalului
depus, pe baza factorilor tehnico-economici
4.11. Alegerea parametrilor tehnologici de ncrcare
Diametrul electrodului se stabilete n funcie de scopul urmrit, grosimea
depunerii i de accesibilitatea n zona de ncrcat.
Electrozii nvelii se fabric n mod industrial cu urmtoarele diametre: 1,6Ing. TANCO Corneliu
- 24 -
TEZA DE DOCTORAT
2,0-2,5-3,25-4,0-5,0-6,0 mm
Srmele pentru ncrcare prin sudare se produc cu urmtoarele diametre:
0,5-0,6-0,8-1,2-1,25-1,6-1,8 mm .
Diametrele srmelor tubulare este cuprins n general ntre 0,8 i 2,5 mm .
Curentul de sudare (Is) are influen direct asupra cantitii de cldur
furnizat de arc i ca urmare influeneaz volumul de metal topit.
Curentul de sudare pentru sudarea electric cu electrozi nvelii se poate
determina cu relaia:
(4.5)
I s 20 6 d d c
Tensiunea arcului Ua, n( V), are o variaie definit n general prin relaia:
(4.6)
U a a b La
n care:
a i b sunt constante, care depind de materialele de sudare utilizate;
La lungimea arcului.
Stabilirea temperaturii de prenclzire este o problem complex,
dependent de mai muli factori. n general, Tpi se stabilete experimental pe piese
reale, prin tatonri succesive. n unele cazuri particulare temperatura de
prenclzire a fiecrui material coninut de piesa ncrcat (Tpi) se poate determina
analitic printr-o metod specific, urmnd a se alege ca Tpi a ansamblului valoarea
maxim obinut pentru componentele ansamblului .
n cele ce urmeaz se prezint dou dintre metodele specifice de determinare
a Tpi.
1. Metoda cu ajutorul temperaturilor critice de transformare
2. Metoda cu ajutorul carbonului echivalent
Temperatura ntre rnduri este dat de temperatura depunerii sau a metalului de
baz din zona adiacent la care se poate depune urmtorul strat.
Parametrii operaionali.
n scopul obinerii unor suprafee omogene se recomand ca rndul ulterior
s topeasc pe cel precedent pe 1/3....1/2 din limea acestuia
n mod obinuit, ptrunderea la sudare este de cca 1/3 din limea b a
rndului de sudur. Aceast valoare asigur o legtur intim ntre cele dou
elemente i o diluie a metalului depus de 10...40%, n funcie de procedeul utilizat
i de densitatea de curent folosit la sudare.
n cazul n care ncrcarea se face cu pendulare este indicat ca aceasta s nu
depeasc de trei ori diametrul electrodului. Ordinea de sudare se stabilete n aa
fel nct s conduc, n piesa ncrcat, la tensiuni i deformaii minime, pe ct
posibil echilibrate.
Dup scopul urmrit tratamentele termice dup sudare se clasific n :
tratamente de dehidrogenare; tratamente de recoacere; tratamente de mbuntire a
caracteristicilor mecanice prin clire-revenire; tratamente de precipitare;
tratamente speciale sau combinaii ale acestora.
Ing. TANCO Corneliu
- 25 -
TEZA DE DOCTORAT
4.12. Defectele depunerilor

Acestea pot fi defecte de:
form;
dimensiuni;
aspect;
structur;
continuitate etc.
Defectele de form, dimensiune sau aspect pot influena n mare msur
rezistena la uzare a pieselor ncrcate deoarece conduc la abateri de la forma
constructiv (figura 4.15).[74]
Figura 4.15. Defecte de form, dimensiune sau aspect:

1) cresttura marginal, 2) stropi, 3) ngroare excesiv, 4) retasur,
defect de poziionare, MA metal depus, MB metal de baz.
5)
4.13. Concluzii
n general pentru alegerea corect a materialelor pentru ncrcare trebuie
parcurse urmtoarele etape :
stabilirea tipului de uzare i solicitrile la care este supus piesa;
stabilirea condiiilor tehnice de calitate minime impuse piesei;
proiectarea constructiv a ncrcrii prin sudare;
stabilirea caracteristicilor pentru MB i MA;
verificarea compatibilitii la sudare a MB cu MA;
verificarea comportrii n exploatare a piesei ncrcate;
analiza aspectelor economice.
Au fost evideniate defectele depunerilor prin sudare ca; defectele de form,
dimensiune sau aspect ce pot influena n mare msur rezistena la uzare a sculelor
n exploatare, deoarece conduc la abateri de la forma constructiv, iar n unele
situaii pot s produc i modificri ale structurii materialului depus.
Ing. TANCO Corneliu
- 26 -
TEZA DE DOCTORAT
CAPITOLUL V
CERCETARI PRIVIND CALITATEA, FIABILITATEA SI
MENTENABILITATEA CULTIVATOARELOR
5.1. Defectiunile masinilor si cauzele aparitiei defectiunilor
Defeciunea reprezint o pierdere, total sau parial, a capacitii de funcionare,
precum i orice modificare a valorilor parametrilor constructivi i funcionali, n
afara limitelor impuse de documentaie.
Defeciunile i cderile n exploatare sunt i urmare a unor procese normale de uzur,
mbtrnire, coroziune ct i a unor procese anormale de lucru . Clasificarea
defeciunilor se face n funcie de aspectele care le genereaz, ntlnindu-se
urmtoarele criterii de clasificare dupa:[12]
cauzele generatoare, defeciunile pot fi: defeciuni datorate utilizrii
necorespunztoare, defeciuni interne, defeciuni primare, defeciuni
secundare.
viteza de apariie defeciunile pot fi: defeciuni brute, defeciuni progresive
(treptate).[71]
nivelul de defectare, defeciunile pot fi: defeciuni pariale, defeciuni
totale.
consecinele defectrii, defeciunile pot fi: defeciuni minore, defeciuni
majore, defeciuni critice.
frecvena de apariie, defeciunile pot fi: defeciuni cronice, defeciuni
sporadice.
uurina depistrii, defeciunile pot fi: defeciuni evidente, defeciuni
ascunse.
volumul i caracterul restabilirii, defeciunile pot fi: dereglrile, cderile,
avariile.
durata de apariie, defeciunile pot fi: defeciuni temporare, defeciuni
intermitente, defeciuni definitive.
n funcie de perioada de apariie n timpul utilizrii defeciunile pot fi:
timpurii, ntmpltoare, trzii.
5.2. Cauzele pierderii capacitatii functionale a masinilor si componenta
acestora
n timpul exploatrii brzdarelor de cultivator se constat deosebiri tot mai
pronunate ntre performanele iniiale i cele curente, producndu-se la scderea
capacitii de lucru i creterea consumului de energie. Cauza pierderii capacitii de
lucru a brzdarelor de cultivator este o consecin a uzurii abrazive, datorit aciunii
particulelor abrazive (din sol), care vin n contact cu suprafaa brzdarului, i care se
manifest att sub form de microachii ct i sur form de deformri plastice i
detari de microparticule metalice. Aceast form de uzur are o influen
hotrtoare asupra durabilitii organelor de lucru ale mainilor agricole i variaz
n limite foarte mari n funcie de caracteristicile fizico-mecanice ale solurilor.
Ing. TANCO Corneliu
- 27 -
TEZA DE DOCTORAT
Fig. 5.3. Intensitatea medie a uzurii brzdarelor raritei de pe diferite tipuri de soluri;
1) cernoziom castaniu; 2) brun argilor; 3) podzol; 4) cernoziom de pant
erodat; 5) lcovite; 6) brun rocat de pdure; 7) aluvionar luto-argilos; 8)
nisipos.
Intensitatea uzurii brzdarelor se apreciaz prin utilizarea urmtorilor
parametri:
volumul de material ndeprtat n procesul uzurii V, care se calculeaz
cu relaia:
V
k Fn
tg
E
(5.2)
n care:
k este o constant ce caracterizeaz materialul din care este confecionat
brzdarul;
FN fora normal pe suprafaa de frecare ;
E modulul de elasticitate al materialului;
unghiul de atac al particulei.
intensitatea liniar a uzrii materialului, In, se determin cu relaia:
In
K pm
HB
(5.3)
n care:
K este coeficientul specific al materialului abraziv;
pm presiunea medie pe suprafaa de contact;
HB duritatea materialului (uniti Brinell).
5.3. Factorii care influenteaza defectiunile brazdarelor
Rezistena la uzur, indiferent de structur, depinde i de duritatea
materialului. In figura 5.4. este prezentat curba de variaie a uzurii n funcie de
duritate, din care rezult c uzura scade intens cu creterea duritii.
Ing. TANCO Corneliu
- 28 -
TEZA DE DOCTORAT
Fig. 5.4. Curba de variaie a uzurii brzdarelor n funcie de duritate

5.4. Notiuni despre fiabilitatea utilajelor agricole
Fiabilitatea reprezint caracteristica tehnico-economic de baza care
determin costul i calitatea fabricaiei reparrii i exploatrii unui utilaj agricol.
Functia R(t) se defineste ca functia de fiabilitate si reprezinta probabilitatea
functionarii, fara defectiunii pana la momentul t, in conditi date.
In Anexa 1 reprezinta instrumentul matematic al fiabilitatii care a stat la baza
cercetariilor brazdarelor reconditionate.
In Anexa 2 sunt prezentati indicatori de baza ai fiabilitatii:
TBF - Timpul de bun funcionare;
- Durata medie de via;
m - Media timpului de bun funcionare;
D - Dispersia
- abaterea medie patratica;
z(t) - Rata cderilor;
v - Coeficientul de variaie.
n analiza i studiul fiabilitii utilajelor agricole se utilizeaz mai
frecvent urmtoarele legi de repartiie: legea de repartiie normal; legea de
repartiie exponenial; legea de repartiie lognormal; legea de repartiie Weibull.
La studiul fiecrei legi de repartiie se stabilesc expresiile pentru urmtorii
indicatori: funcia de fiabilitate R(t), funcia de repartiie a timpului de funcionare
F(t), rata cderilor z(t), densitatea de probabilitate a timpului de funcionare
f(t), media timpului de bun funcionare m, dispersia timpului de funcionare D,
abaterea medie ptratic a timpului de bun funcionare .
In Anexa 3 sunt prezentate legile de repartitie in studiu fiabilitatii.[20]
Pe baza legilor de repartie a fiabilitatii se fac teste de verificare care certifica
analiza fiabilitatii produsului cercetat.
In Anexa 4 sunt prezentate principalele teste de verificare a fiabilitatii:
Testul Hi-ptrat (2);
Testul Kolmogrov-Smirnov.
5.5. Mentenabilitatea mainilor agricole
Mentenabilitatea este caracteristic de apreciere calitativ a unei maini din
punct de vedere al posibilitilor de meninere n stare bun de funcionare n
perioada de exploatare. Ea reprezint totalitatea operaiilor de ntreinere, revizii i
reparaii curente ce se execut n perioada de exploatare a unei maini agricole n
vederea asigurrii unei funcionri calitative pe toat perioada de lucru.
Ing. TANCO Corneliu
- 29 -
TEZA DE DOCTORAT
Mentenabilitatea este influenat n mod direct de factori de natur

constructiv, tehnologic i de exploatare.
Indicatorii de baz ai mentenabilitii sunt definii prin timpul total i timpul
mediu de reparaii i timpul total i timpul mediu pentru ntreineri tehnice.
5.6. Analiza condiiilor specifice de lucru a cultivatoarelor
Zona n care are loc cercetarea este plasat n Brasov, teritoriul aflat n tara
Barsei, acesta ncadrdu-se la aspectul general al acestei cmpii cu terenuri n
general plane, altitudinea medie fiind de 40-50 m, iar nclinarea foarte slab de la
nord i vest spre sud i vest. In partea de sud-estica a teritoriului terenul este n cea
mai mare parte plan iar denivelri largi nu se gasesc n jurul zonei celor sapte sate,
actualmente Sacele.
Determinarea profilului de sol s-a fcut prin examinarea ntr-o sptur a
ntregului profil reprezentat prin succesiunea de orizonturi pedologice de la
suprafa pn la roca mam.
Atunci cnd textura unui orizont este eterogen, se noteaz textura
dominant, menionndu-se apoi forma de apariie a discontinuitii texturale i apoi
textura respectiv. Simbolurile pentru diferite clase texturale de sol sunt urmtoarele:
orizontul "O" format din acumulri la suprafaa solului de material

organic n curs de descompunere n condiii de drenaj slab;
orizontul "T" format din acumularea la suprafaa solului de material

organic n curs de descompunere n condiii de drenaj slab;
orizontul "A", mineral sau organic, format din partea superiar a

solului prin acumulare de materia organic humificat (humus);
orizontul "E", mineral mbogit n fragmente de nisip i praf datorit

eluvierii de argil, de oxizi de fier i mangan;
orizontul "B", mineral sau organo-mineral, situat sub un orizont "A"

sau "E", n care se constat o alterare a materialului parental nsoit sau nu de o
mbogire n argil, secvioxizi sau materie organic;
orizontul "C", mineral format din material neconsolidat, relativ

neafectat de procesul de solicitare, poate reprezenta materialul parental al
orizonturilor superioare;
orizontul "R" strat de roc consolidat compact continu (nu poate

fi spat), poate avea crpturi. Se includ i straturile de pietri; poate constitui sau nu
roca parental;
orizontul "G" orizont de glei format n condiii de saturaie cu ap,

cel puin o parte din an, provenit din stratul acvifer;
orizontul "F" orizont de stagnoglei sau pseudoglei format n condiii

format n condiii de saturaie temporar cu ap n partea superioar a solului care
stagneaz pe un strat impermeabil sau greu permeabil.
5.7. Cercetarea fiabilitii operaionale a organelor active ale
cultivatorului
5.7.1. Metodologia de colectare i prelucrare a datelor experimentale
Pentru achiziia datelor experimentale, s-a deschis cte un cazier (fie de
urmrire) pentru fiecare din cele 8 cultivatoare urmrite n perioada ncercrilor, n
Ing. TANCO Corneliu
- 30 -
TEZA DE DOCTORAT
care s-au nscris datele iniiale (denumirea, marca), precum i datele legate de
condiiile concrete de ncercare: denumirea sau numrul parcelei; volumul de
lucru; durata remedierii n ore.[4]
Determinarea fiabilitii brzdarelor urmrite n exploatare s-a efectuat pe
baza datelor din caziere. Datele din caziere au fost nscrise ntr-un tabel sintetic
(tabelul 5.4) n care sunt menionate valorile volumului de timp efectiv de
funcionare pn la epuizarea resursei pentru fiecare grup de brzdare ce
echipeaz cultivatorul supus ncercrii.
Verificarea datelor experimentale la punctele extreme este o operaie
necesar deoarece n cazul colectrii informaiilor din exploatare se pot strecura
unele date eronate. Aceast verificare se face folosind criteriul lui Irvin, n baza
cruia se determin valoarea coeficientului pexp.
La determinarea nivelului de fiabilitate, n special la determinarea
caracteristicilor de distribuie ale duratelor de serviciu ale pieselor i
subansamblelor mainilor precum i a defeciunilor de exploatare, funcia
diferenial f(t) i funcia integral F(t) sunt date de relaiile:
b t
f (t )
a a
F (t ) 1 e
b 1
t b

a
b
t

a

(5.27)
(5.28)
in care care a i b sunt parametrii legii de distribuie Weibull.

Funcia de fiabilitate R(t) se determin cu relaia (A.40): R(t) = 1-F(t),
pentru fiecare interval al irului statistic.
Cu datele astfel obinute prin metodica descris mai sus, se completeaz
irul statistic al informaiilor din tabelul 5.5, obinndu-se astfel irul statistic
complet al informaiilor prezentat n tabelul 5.8.
Tabelul 5.8
Interval ha
A1
A2
...
...
An
Mijloc ntre Ai
Am1
Am2
Amn
mi
m1
m2
mn
Piexp
P1exp
P2exp
Pnexp
P1exp P1exp+P2exp
P1exp+P2exp++Pnexp
Piexp
f(t)
f1(t)
f2(t)
fn(t)
F(t)
F1(t)
F2(t)
Fn(t)
R(t)
R1(t)
R2(t)
Rn(t)
Pe baza datelor nscrise n tabelul 5.8. se construiesc graficele pentu funciile pexp,
f(t), F(t) si R(t).
Ing. TANCO Corneliu
- 31 -
TEZA DE DOCTORAT
5.7.2. Prelucrarea datelor i rezultatelor cercetrii experimentale

Cercetarea experimental s-a fcut prin urmrirea n lucru a unui numr de
10 cultivatoare purtate , ale cror rarite au fost echipate pe rnd cu brzdare de
tipul A, B, C i D. Cele 8 cultivatoare au lucrat pe categoriile de sol n felul
urmtor: cultivatoare echipate cu brzdare de tip A, B, C i D, figura 5.5., pe
categoria de sol E; cultivatoarele echipate cu brzdare de tip A i B pe categoria de
sol F i G.(Cap. 5.6.)
Brazdar tip A
Brazdar tip B
Brazdar tip C
Brazdar tip D
Fig. 5.5. Brazdarele incarcate prin sudare experimentate
Pentru fiecare cultivator s-au ntocmit fiele de urmrire individual, n care
s-au nregistrat datele pn la epuizarea resursei, nlturndu-se cderile care au
avut loc la alte ansambluri ale cultivatorului, reinndu-se evenimentele care au
avut loc la brzdare. Din prelucrarea fiele de urmrire, s-au obinut datele sintetice
cuprinse n tabelul 5.10, dupa metodica tabelului 5.8.
Tabel 5.10.
Nr.
Varianta
Volumul de lucru realizat pn la epuizarea resursei
(ore)
Brzdar Sol
1
A
E
82, 84, 85, 86, 86, 88, 91, 92
2
A
F
61, 64, 65, 66, 66, 67, 70, 70, 72
3
A
G
96, 98, 99, 102, 102, 103, 105, 106, 108, 111
4
B
E
76, 76, 79, 80, 81, 82, 83, 83, 85, 86
5
B
F
56, 59, 61, 61, 62, 62, 64, 64, 65, 68
6
B
G
89, 92, 94, 95, 95, 97, 98, 99, 101
7
C
E
391, 395, 397, 399, 401, 401, 405, 406, 408, 413
8
D
E
124, 130, 132, 133, 136, 138, 140, 140, 146
In cele ce urmeaz sunt prezentate sintetic rezultatele calculului indicatorilor
de fiabilitate, realizate prin prelucrarea datelor experimentale. Pe baza schemei
date s-a construit irul statistic complet al informaiilor (tabelul 5.8) ntocmite
pentru fiecare tip de brzdar (A, B, C sau D) pe fiecare categorie de sol (E, F sau
G). Rezultatele calculului pentru diferite variante tip brzdar / categorie sol
rezultatele sunt prezentate tabelar, fiind nsoite de parametrii i indicatorii
determinai n baza acestor tabele, dupa modelul tabelului 5.8.
Ing. TANCO Corneliu
- 32 -
TEZA DE DOCTORAT
1.
Varianta A E (brzdar tip A - sol categorie E). Pentru aceast variant
informaiile obinute sunt date n tabelul 5.11.
Interval A
Medie ntre Ai
mi
pexp
pexp
f(t)
F(t)
R(t)
81-83
82
3
0,1
0,1
0,01
0,08
0,92
83,1-85
84
9
0,3
0,4
0,32
0,37
0,63
81,5-87
86
6
0,2
0,6
0,28
0,63
0,37
87,1-89
88
6
0,2
0,8
0,21
0,81
0,19
Tabelul 5.11.
89,1-91 91,1-93
90
92
3
3
0,1
0,1
0,9
1,0
0,13
0,05
0,91
0,96
0,09
0,04
Parametrii i indicatorii calculai n baza datelor din tabel sunt urmtorii:

media timpului de bun funcionare; tm = 86,4 ore
abaterea medie ptratic; = 2,94
coeficientul de variaie;V- 0,67
intensitatea producerii defectelor; = 0,0116 defecte/or
limitele de ncredere;
eroarea relativ de calcul; a = 2,93%

fiabilitatea operaional; R(ts) = 0,98
necesarul de brzdare pentru o campanie; npe = 111 brzdare
masa iniial a brzdarului; Mi = 1,450...1,457 kg
masa brzdarului uzat;Me = 0,70...0,80 kg
valoarea medie a pierderilor; Mp = 0,760 kg
valoarea pierderilor specifice de metal pe or i hectar; M0 = 0,009 kg/h
Mha = 0,023 kg/ha.
In baza datelor din tabelul 5.11. s-au ntocmit graficele funciilor f(t), pexp,
F(t) i R(t) prezentate figurile 5.6 a i 5.6. b
Fig. 5.6.a Graficul functiilor f(t) si pexp

pentru varianta A E
Ing. TANCO Corneliu
Fig. 5.6.b Graficul functiilor F(t) si R(t)

pentru varianta A E
- 33 -
TEZA DE DOCTORAT
2. Varianta A F (brzdar tip A - sol categoria F). Informaiile necesare,

obinute prin prelucrarea datelor experimentale, sunt date n tabelul 5.12.
Interval A
Medie ntre Ai
mi
pexp
pexp
f(t)
F(t)
R(t)
60-62
61
3
0,1
0,1
0,00
0,03
0,97
62,1-64
63
3
0,1
0,2
0,22
0,24
0,76
64,1-66
65
9
0,3
0,5
0,29
0,52
0,48
66,1-68
67
6
0,2
0,7
0,25
0,74
0,26
Tabelul 5.12.
68,1-70 70,1-72
69
71
6
3
0,2
0,1
0,9
1,0
0,16
0,08
0,89
0,96
0,11
0,04
Valorile parametrilor i indicatorilor calculai n baza tabel sunt urmtorii:

coeficientul de variaie;V = 0,59 (datele experimentate se supun legii
Weibull)
eroarea relativ de calcul; a= 4,14%

masa brzdarului uzat; Me = 0,680 0,370 kg
Mha = 0,041 kg/ha.
In baza datelor din tabelul 5.12 s-au ntocmit graficele funciilor f(t), pexp,
F(t) i R(t) prezentate in figurile 5.7 si 5.8.
Fig. 5.7. Graficul functiilor f(t) si pexp

pentru varianta A F
Ing. TANCO Corneliu
Fig. 5.8. Graficul functiilor F(t) si R(t)

pentru varianta A F
- 34 -
TEZA DE DOCTORAT
3. Varianta A - G (brzdar tip A - sol categoria G). Informaiiie necesare,

Tabelul 5.13.
94-97 97,1-100 100,1-103 103,1-106 106,1-109 109,1-112
Interval A
98,5
101,5
104,5
107,5
110,5
Mijloc ntre Ai 95,5
3
6
9
6
3
3
mi
0,1
0,2
0,3
0,2
0,1
0,1
pexp
0,1
0,3
0,6
0,8
0,9
1
pexp
0,03
0,19
0,35
0,30
0,11
0,02
f(t)
F(t)
0,01
0,22
0,62
0,84
0,97
0,99
0,99
0,78
0,38
0,16
0,03
0,01
R(t)
Parametrii i indicatorii calculai n baza datelor din tabelul 5.13 sunt
urmtorii:
coeficientul de variaie;V =0,44

masa brzdarului uzat;Me = 0,690... 0,700 kg
valoarea medie a pierderilor;Mp = 0,795 kg
valoarea pierderilor specifice de metal pe or i hectar;M0 = 0,009 kg/h
Mha = 0,018 kg/ha.
In baza datelor din tabelul 5.13. s-au trasat graficele funciilor din figurile
5.9 i 5.10 i reprezint funciile f(t), pexp , F(t) i R(t).
Fig. 5.9. Graficul functiilor f(t) si

pexp pentru varianta A G
Ing. TANCO Corneliu

pentru varianta A G
- 35 -
TEZA DE DOCTORAT
4. Varianta B E (brazdar tip B sol categoria E). Informatiile necesare,

obtinute prin prelucrarea datelor experimentale, sunt date in tabelul 5.14.
Tabelul 5.14.
Interval A
Mijloc ntre Ai
mi
pexp
pexp
f(t)
F(t)
R(t)
15-11
76
3
0,1
0,1
0,00
0,05
0,95
77,1-79
78
6
0,2
0,3
0,28
0,31
0,69
79,1-81
80
6
0,2
0,5
0,31
0,58
0,42
81,1-83
82
6
0,3
0,8
0,23
0,79
0,21
83,1-85
84
3
0,1
0,9
0,12
0,90
0,10
85,1-87
86
3
0,1
1,0
0,06
0,96
0,04

urmtorii:
coeficientul de variaie;V- 0,59

fiabilitatea operaional; R(ts) =0,998
necesarul de brzdare pentru o campanie;npe = 119 brzdare
masa brzdarului uzat; Me =0,710...0,780 kg
valoarea medie a pierderilor;Mp = 0,760 kg
Mha = 0,025 kg/ha. .
In baza datelor din tabelul 5.14. s-au ntocmit graficele din fig. 5.11 i 5.12
care reprezint funciile f(t), pexp, F(t) i R(t).

pentru varianta B E
Ing. TANCO Corneliu

pentru varianta B E
- 36 -
TEZA DE DOCTORAT
5. Varianta B - F (brzdar tip B - sol categoria F). Informaiile necesare,

Interval A
Mijloc ntre Ai
mi
pexp
pexp
f(t)
F(t)
R(t)
56-58
57
3
0,1
0,1
0,09
0,11
0,89
58,1-60
59
3
0,1
0,2
0,25
0,33
0,67
60,1-62
61
12
0,4
0,6
0,28
0,58
0,42
62,1-64
63
6
0,2
0,8
0,21
0,83
0,17
Tabelul 5.15.
64,1-66 66,1-68
65
67
3
3
0,1
0,1
0,9
1
0,12
0,05
0,92
0,97
0,08
0,03

urmtorii:
media timpului de bun funcionare, tm = 61,5 ore
coeficientul de variaie; V= 0,53

masa brzdarului uzat; Me = 0,790... 0,810 kg
valoarea medie a pierderilor; M p = 0,695 kg
Mha = 0,037 kg/ha.

pentru varianta B F
Ing. TANCO Corneliu

pentru varianta B F
- 37 -
TEZA DE DOCTORAT
6. Varianta B - G (brzdar tip B sol categoria G). Informaiile necesare,

Interval A
Mijloc ntre Ai
mi
pexp
pexp
f(t)
F(t)
R(t)
89-91
90
3
0,1
0,1
0,05
0,05
0,95
91,1-93
92
3
0,1
0,2
0,21
0,18
0,82
93,1-95
94
9
0,3
0,5
0,29
0,51
0,49
95,1-97
96
6
0,2
0,7
0,24
0,72
0,28
Tabelul 5.16.
97,1-99 99,1-101
98
100
6
3
0,2
0,1
0,9
1
0,15
0,06
0,87
0,95
0,13
0,05

urmtorii:
media timpului de bun funcionare;tm = 95,2 ore
coeficientul de variaie;V = 0,46

masa iniial a brzdarului; Mi = 1,510...1,530kg
masa brzdarului uzat; Me = 0,710...0,750kg
valoarea medie a pierderilor; Mp =0,790 kg
valoarea pierderilor specifice de metal pe or i hectar; Mo = 0,009 kg/h
Mha = 0,018 kg/ha..

pentru varianta B G
Ing. TANCO Corneliu

pentru varianta B G
- 38 -
TEZA DE DOCTORAT
7. Varianta C - E (brzdar tip C - sol categoria E). Informaiile necesare,

obinute prin prelucrarea datelor experimentale, sunt date n tabelul 5 17.
Tabelul 5.17
Interval A 390-394 394,1-398 398,1-402 402,1-406 406,1-410 410,1-414
396
400
404
408
412
Mijloc ntre Ai 392
3
6
9
6
3
3
mi
0,1
0,2
0,3
0,2
0,1
0,1
pexp
0,1
0,3
0,6
0,8
0,9
1,0
pexp
0,12
0,24
0,28
0,20
0,10
0,06
f(t)
0,09
0,33
0,59
0,79
0,91
0,96
F(t)
0,91
0,67
0,41
0,21
0,09
0,04
R(t)
urmtorii:

masa brzdarului uzat;Me = 0,75..0,8 kg
Mha = 0,005 kg/ha.

pentru varianta C E
Ing. TANCO Corneliu

pentru varianta C E
- 39 -
TEZA DE DOCTORAT
8. Varianta D - E (brzdar tip D - sol categoria E). Informaiile necesare,

Tabelul 5.18
Interval A 123-127 127,1-131 131,1-135 135,1-139 139,1-143 143,1-147
129
133
137
141
145
Mijloc ntre Ai 125
3
3
6
3
6
3
mi
0,1
0,1
0,2
0,3
0,2
0,1
pexp
0,1
0,2
0,4
0,7
0,9
1,0
pexp
0,05
0,19
0,29
0,24
0,17
0,06
f(t)
0,02
0,11
0,45
0,71
0,89
0,96
F(t)
0,98
0,89
0,55
0,29
0,11
0,04
R(t)
urmtorii:

fiabilitatea operaional;R(ts) = 0,983
necesarul de brzdare pentru o campanie;npe = 71 brzdare
masa brzdarului uzat; Me = 0,69... 0,77 kg
valoarea medie a pierderilor; M p = 0,780 kg
Mha = 0,016 kg/ha.
In baza datelor din tabelul 5.18. s-au ntocmit graficele din fig. 5. 19 i 5.20

pentru varianta D E
Ing. TANCO Corneliu

pentru varianta D E
- 40 -
TEZA DE DOCTORAT
5.8. Analiza i interpretarea rezultatelor experimentale

a) Analiza comparativ a rezultatelor experimentrii brzdarelor de tip A pe
categoriile de sol E, F i G.
In figura 5.21. sunt prezentate graficele funciilor R(t) i F(t) ntocmite
pentru brzdarele tip A la lucrul pentru categoriile de sol E (fig. 5.21 a), F(5.21.b)
i G (fig. 5.21.c).
a
b
c
Fig. 5.21. Graficele funciilor F(t) i R(1) a brzdarelor de tip A pe diferite
categorii de sol: a - sol tip E; b - sol tip F, c - sol tip G
b) Analiza comparativ a rezultatelor experimentale obinute la ncercarea tip
B pe categoriile de sol E, F i G.
a
b
c
Fig. 5.22. Graficele funciilor F(t) i R(t) a brzdarelor de tip B pe diferite
categorii de sol: a - sol tip E; b - sol tip F, c - sol tip G
c) Analiza comparativ a rezultatelor experimentale la ncercarea brzdarelor
de tip A i tip B pe categoria de sol E
a
b
Fig. 5.23. Graficele funciilor F(t) i R(t) pe categoria de sol E: a - brzdar
tip A; b - brzdar tip B
Ing. TANCO Corneliu
- 41 -
TEZA DE DOCTORAT
d) Analiza comparativ a rezultatelor experimentale la ncercarea brzdarelor

de tip A i tip B pe categoria de sol F
a
b
Fig. 5.24. Graficele funciilor F(t) i R(t) pe categoria de sol F: a - brzdar tip A;
b - brzdar tip B
a) Analiza comparativ a rezultatelor experimentale la ncercarea brzdarelor
de tip A, B, C i D pe categoria de sol E
c
d
Fig. 5.25. Graficele functiilor R(t) si F(t) pe categoria de sol E : a brazdar tip A,
b brazdar tip B, c brazdar tip C, d brazdar tip D
5.9. Concluzii
Pentru susinerea unei campanii agricole de intretinere a culturii de cartofi
este recomandabil utilizarea brzdarelor de tip C, deoarece o ferm agricol
trebuie s se aprovizioneze doar cu 30 brzdare. Dac ar utiliza brzdare de tip D
ar fi necesare 71 de brzdare; dac ar folosi brzdare de tip A ar fi necesare 111
brzdare, iar pentru cele de tip B 119 brzdare. De aceea, utilizarea brzdarelor de
tip C se recomand nu numai pentru solurile din zona Tarlungeni unde s-au fcut
ncercrile, ci i pentru alte zonale ale rii, deoarece indicatorii de fiabilitate ai
acestor brzdare au cele mai bune valori.
Deoarece se fac economii importante de metal la varianta C, ceea cea rezulta
intr-un cost mai mic, aceasta varianta este confirmata ca recomandare.
Ing. TANCO Corneliu
- 42 -
TEZA DE DOCTORAT
CAPTOLUL VI
CERECTARI EXPERIMENTALE PRIVIND IMBUNATATIREA
CALITATILOR TEHNOLOGICE A BRAZDARELOR DE CULTIVATOR
6.1. Prezentarea brazdarelor de cultivator
In cercetarile experimentale au fost studiate un numar de 4 brazdare tip A,
B, C, D a cultivatorului care in urma lucrarilor agricole de rebilonare cartofi pe un
sol de categoria E au suferit uzuri semnificative. In figura 6.1 este prezentat un
brazdar uzat in stare initiala bruta, dupa exploatare, in doua vederi, iar in figura 6.2
un brazdar uzat cu suport la fel in doua vederi.[67]
Fig. 6.1. Brazdar uzat in doua vederi.
Fig. 6.2. Brazdar uzat cu suport in doua

vederi.
Latura activa taietoare 120 mm, laturile superioare la 90 de grade au

dimensiunile respective 80 mm, iar tija de sustinere 350 mm.
La cele patru brazdare s-au efectuat operatii de polizare, curatire de rugina si
degresare.
S-a urmarit tehnologia tipica proceselor de reconditionare:[55] masurarea
deformatilor si uzurilor pieselor; curatirea si pregatirea pieselor; alegerea
materialelor de adaos; stabilirea parametrilor de sudare; incarcarea propriu zisa,
prin sudare cu electrozi tubulari; verificarea calitatii stratului depus; probe si
incercari; analiza macrostructurala; analiza microstructurilor.
Pregatirea pieselor pentru incarcare prin sudare s-a facut in atelierul mecanic
al Societatii SUDOTIM Timisoara. S-a masurat gradul de uzura al brazdarelor
folosind o trusa de masurare, fig. 6.3. care contine o serie de instrumente de
masurare liniara si unghiulara a uzurii, fig. 6.4.
Fig. 6.3.Trusa de masura a gradului de

uzare
Ing. TANCO Corneliu
- 43 -
Fig. 6.4. Instrumentele

de masura a uzurii
TEZA DE DOCTORAT
6.2. Dispozitivele de prindere si fixare

Brazdarele pregatite pentru reconditionare au fost fixate pe masa de lucru
folosind dispozitive cu parghii, clasice, prezentate in figura 6.5. In figura 6.6. este
prezentat un dispozitiv unghiular, reglabil, care permite fixarea a doua brazdare
simultan, in vederea incarcarilor prin sudare.
Fig. 6.5. Dispozitive de prindere
Fig. 6.6. Dispozitiv unghiular de

prindere
Pentru automatizarea procesului de reconditionare si reducerea timpilor de

fixare si prindere s-a utilizat un manipulator cu platou electromagnetic, existent in
laboratorul de Mecanizarea si Automatizarea Proceselor de Sudare de la Facultatea
Stiinta si Ingineria Materialelor a Universitatii Transilvania din Brasov.
Manipulatorul utilizat are diametrul platoului 300 mm si prezinta doua grade
de mobilitate:
rotatie reglabila in ambele sensuri intre 0,5 - 5 rotatii pe minut;
basculare 90 grade reglabila.
Sistemul de prindere a piesei metalice in cazul de fata, brazdarul, se face
printr-un electromagnet circular plasat in platou, care este actionat prin butoane de
la un panou de comanda. In figura 6.7. se prezinta ansamblul manipulatorului si in
figura 6.8. este prezentat brazdarul fixat pe manipulator.
Fig. 6.7. Ansamblul manipulatorului
Fig. 6.8. Brazdarul fixat pe

manipulator
6.3. Tehnologia de incarcare prin sudare

Materialul de baza din care sunt confectionate brazdarele de cultivator este
OL 37 de calitate uzuala. Forma, dimensiunile si configuratia au fost prezentate in
figurile 6.1. si 6.2.
Materialele folosite pentru incarcare prin sudare prin procedeul clasic, cu arc
electric sunt electrozi tubulari inveliti pe baza de crom Cr22MoV-M14, (figura 6.9.
si figura 6.10) iar prin procedeul de sudare MIG, sarma tubulara avand aceleasi
caracteristici si produse in cadrul Institutului de Cercetare al SUDOTIM
Timisoara.
Ing. TANCO Corneliu
- 44 -
TEZA DE DOCTORAT
Compozitia chimica a metalului depus in % masice este urmatoarea:

prescrisa 2,0-2,5%C; 21-24%Cr; 0,7-0,9%Mo; min0,8%V
determinata 2,1%C; 22,6%Cr; 0,85%Mo; 0,88%V
Duritatea prescrisa este min 50HRC.
Duritatea determinata fost:55; 55; 56; 54; 56 HRC.
La incarcarea cu electrod s-a utilizat generatorul de sudare GS350 avand
urmatoarele caracteristici ale curentului de sudare:
Curent de sudare
Is=140 10A;
Tensiune de sudare
Us=23 26V;
Temperatura de preincalzire Tp=180 15C;
Temperatura intre randuri Tr=200 50C.
Racirea se realizeaza in aer lent.
In cazul cazul incarcarii cu sarma tubulara s-a utilizat un aparat de sudare
MIG/MAG marca Kampi 400 avand urmatoarele caracteristici:
Curentul de sudare Is=180 10A;
Tensiunea de sudare Us=22 28V;
Temperatura de preincalzire Tp=180 15C;
Temperatura intre randuri Tr=200 50C;
Debitul de gaz-Ar
Q=14l/min.
Inainte de incarcare s-a facut o fixare/prindere a brazdarelor in dispozitivul
unghiular prezentat si o pregatire a pieselor prin polizare cu flexul, curatire de
rugina si impuritatii folosind perii de sarma (figura 6.11).
Fig. 6.11. Pregatirea pieselor pentru incarcare prin sudare

Dupa echiparea corespunzatoare s-a facut reglarea sursei la parametrii de
sudare (figura 6.12).
Fig. 6.12. Pregatirea pentru sudare

Caracteristicile tehnice ale sursei utilizate, TransTig 4000/5000 Fronius
prezentate in fig.6.13. sunt:
Tensiunea de alimentare
3x400 V;
Ing. TANCO Corneliu
- 45 -
TEZA DE DOCTORAT
Toleranta tensiunii de alimentare 15%;

Intensitatea curentului de sudare
35 A;
Curentul continuu
15.5 kV/A;
Cos
0.99;
Curentul de sudare TIG
3- 400 A;
Curentul de sudare MMA
10-400 A;
Curentul de sudare electrod AC
350 A;
Curentul de sudare electrod DC
400 A;
Durata ciclului
60%;
Diametrul electrodului
1.0 40 mm;
In prima faza de executie a fost depus un cordon de sudura pe partea activa a
brazdarului uzat (figura 6.14).
Fig. 6.13. Sursa TransTig.
Fig. 6.14. Cordonul depus.
Parametrii de sudare folositi pentru electrozii tubulari invelitii au fost:[67]

Is =120 10A;
Us = 23 26 V;
temperatura de preincalzire Tp=180 15 C;
temperatura intre randuri Tr= 200 50 C.
Racirea s-a realizat lent.
In cazul incarcarii cu sarma tubulara s-au folosit urmatorii parametri de
sudare:
Is = 180 10 A;
Us= 22 28 V;
Tp = 180 15 C;
Tr = 200 50 C;
debitul de gaz Ar , Q = 14 l/min.
Sursa utilizata, de tipul Kampi 400 a fost prezentata in figura 6.13.
Dupa incarcarea celor doua brazdare din figura 6.14 si figura 6.15, a urmat
un proces de racire lent, apoi curatirea de zgura si o polizare pentru nivelarea
statului depus.
Ing. TANCO Corneliu
- 46 -
TEZA DE DOCTORAT
Fig. 6.14. Brazdarele dupa incarcare si prelucrare

In urma depunerilor nu s-au constat exfolieri, desprinderi sau denivelari
mari, stratul depus fiind destul de uniform.
6.4. Teste si masuratori de calitate
Dupa examinarea macro a stratului depus, urmata de nivelare, polizare si
slefuire, s-au facut masuratori de duritate atat in M.B. cat si in M.A.in laboratorul
catedrei de Ingineria Materialelor si Sudarii.
Fig. 6.15. Deteriminarea duritatii in laborator

Pentru analiza au fost cercetate cele patru probe A,B,C,D de brazdare
incarcate prin sudare si prezentate in fig.6.16 obtinandu-se urmatoarele valori:
Brazdar tip A
Brazdar tip B
Brazdar tip C
Fig. 6.16. Probele cercetate la duritate
Brazdar tip D
Brazdar tip A: Duritate sudura 400600 HV; duritate material de baza

190200HV.
Brazdar tip B: Duritate sudura 310390 HV; duritate material de baza
168175HV.
Brazdar tip C: Duritate sudura 446456 HV; duritate material de baza
200215HV.
Brazdar tip D: Duritate sudura 318324 HV; duritate material de baza
1153160HV.
Pentru examinarea microscopica s-a realizat decuparea a sase epruvete pe un
brazdar multiplu (fig. 4) dupa diferite sectiuni, pentru a se putea observa gradul de
Ing. TANCO Corneliu
- 47 -
TEZA DE DOCTORAT
patrundere, adeziunea si eventualele defecte interioare.[31] In figura 6.17 se

prezinta modul de decupare si componentele celor sase epruvete.
Fig. 6.17. Decuparea celor sase epruvete

Cele sase probe decupate, slefuite, atacate cu nital,au fost studiate la
microscopul tip cu MC-9 IOR Bucuresti, rezultand urmatoarele concluzii:
Ing. TANCO Corneliu
Fig.6.18. Proba 1
Fig.6.19. Proba 2
Fig.6.20. Proba 3
Fig.6.21. Proba 4
Fig.6.22. Proba5
Fig.6.23. Proba 6
- 48 -
TEZA DE DOCTORAT
Proba 1 prezentata in fig.6.18, cu materialul de baza folosit are: structura

feritoperlitica (OL37;18 HRC), grad de marire 500 de ori, atacata cu nital 3-4%;
duritatea sudurii de 400460 HV, iar duritatea materialului de baza 190200 HV.
Proba 2 prezentata in fig.6.19 avand material de baza are structura
feritoperlitica (OL37;18 HRC), grad de marire 200 de ori, atacata cu nital 3-4%;
duritatea sudurii de 446456 HV, iar duritatea materialului de baza 200215 HV.
Proba 3 prezentata in fig.6.20 este la limita de material depus cu materialul
de baza, atacata cu nital-electrolitic, grad de marire 150 de ori, material depus cu
carburi; duritatea sudurii de 446456 HV, iar duritatea materialului de baza
200215 HV.
Proba 4 prezentata in fig.6.21 avand material de baza OL37, grad de marire
100 de ori, atacata electrolitic si are o structura feritoglobulara. duritatea sudurii de
310390 HV, iar duritatea materialului de baza 168175 HV.
Proba 5 prezentata in fig.6.22 avand limita de material depus,material de
baza, atacata cu nital-electrolitic, grad de marire de 100 de ori, material depus cu
carburi; duritatea sudurii 318324 HV, iar duritatea materialului de baza 153160
HV.
Proba 6 prezentata in fig.6.23 avand material de baza feritoaliat cu crom,
grad de marire de 800 de ori, atacata electrolitic are carburi cu limite rotunjite;
duritatea sudurii 318324 HV, iar duritatea materialului de baza 153160 HV.[65]
6.5. Teste practice si experimentarii a brazdarelor de cultivator
Cercetarile experimentale au fost efectuate asupra a patru variante de
brazdare reconditionate prin incarcare cu sudura tip A, B, C, D cu aceasi forma,
din materiale si cu tehnologii de fabricatie diferite.
Incercarea brazdarelor in teren s-a facut pe trei tipuri reprezentative de sol
(E, F, G ) amplasate in zona Brasov Tarlungeni, cu proprietati fizico mecanice
diferite.
Prin achizitionarea si prelucrarea, dupa o metodologie adecvata, a
rezultatelor experimentale obtinute s-au determinat, prin calcul, indicatorii de
fiabilitate si graficele functiei de fiabilitate R(t), functia de repartitie a timpului
de functionare F(t) si a densitatii de probabilitate a timpului de functionare
f(t) pentru variantele de brazdare testate (A, B, C, D ) in cele trei tipuri de sol
E,F,G. (cap 5.7.2)
Din analiza comparativa a comportarii la uzura a celor patru variante de brazdare
pe cele trei tipuri de sol au rezultat diferente mari intre indicatorii de fiabilitate, in
special in ceea ce priveste valorile timpului mediu de buna functionare, a
intensitatii procesarii defectelor si a consumurilor specifice de metal prin uzura
brazdarelor.
Diferentele dintre indicatorii de fiabilitate ale celor patru variante de
brazdare in conditiile utilizarii pe acelasi tip de sol se explica prin utilizarea unor
materiale si tehnologii diferite la fabricatia brazdarelor.
Brazdarul in varianta C, reconditionat cu electrodul de Cr are cea mai
scazuta intensitate de producere a defectelor ( 0,0025 defecte/ora ) si implict cel
mai redus consum specific de metal prin uzura ( 1,9 x 10- kg/ora ). De aceea, se
Ing. TANCO Corneliu
- 49 -
TEZA DE DOCTORAT
recomanda utilizarea acestei variante constructive de brazdar nu numai pentru

solurile din zona Brasov ci si pentru solurile din alte tari.
Prin utilizarea brazdarelor executate in varianta C daca lucrarile agricole s-ar
efectua pe intreaga suprafata arabila a tarii (9,4 milioane hectare), rezulta ca
valorile consumului anual de metal prin uzarea brazdarelor in procesul de lucru
este de numai 47 de tone fata de 239 tone pentru brazdarele varianta B, 211 tone la
varianta A si 147 tone la varianta D. Aceste date corespund unei durate de lucru
anuale de 320 de ore(40 zile a 8 ore/zi ).
Fig.6.24. Testarea brazdarelor incarcate cu sudura.

Brazdarelor raritei reconditionate prin incarcare cu sudare s-au montat pe
cultivator si s-au efectuat probe experimentale in teren conform fig.6.24.
Rebilonarile s-au realizat cu agregate pe tractoarele U650 si U445DTC, in
campania de primavara 2010, la cultura cartofului, executandu-se rebilonarea a 7
ha de cultura cartofi, in comuna Tarlungeni, Judetul Brasov.
In urma utilizarii brazdarelor raritei reconditionate cu electrodul Cr22MoVM14 s-a obtinut o imbunatatire a duratei de exploatare, reusinduse o lucrare de
rebilonare pe o suprafata de 21 ha de cartofi, crescand astfel productivitatea de trei
ori, fata de brazdarele noi achizitionate din comert din tabla de OLC 45.
Pentru suprafata de 7ha, unde s-au facut experimentarile, s-au realizat
economii de materiale la confectionarea brazdarelor de 35kg, echivalentul a
aproximativ 25 brazdare.
Ing. TANCO Corneliu
- 50 -
TEZA DE DOCTORAT
CAPITOLUL VII
CONCLUZII GENERALE SI CONTRIBUTII PERSONALE
Utilajele agricole in exploatare, la interfata cu solul, sufera procese de
deteriorare, structurale, functionale si tehnologice.
Procesul principal intampinat in decursul unei campani agricole este uzarea
partilor active.
Componenta principala a cultivatorului de cartofi, care isi pierde
proprietatile calitative scopului destinat, este brazdarul.
Uzarea partii active a brazdarului duce la executia unei lucrari de slaba
calitate, la consumul suplimentar de combustibil si de piese de schimb.
In exploatare, brazdarele intampina procese de uzare atat de abraziune cat si
de impact.
La contactul cu solul au loc procese de uzare, care duc la modificarea
dimensiunilor, a formei geometrice si a gradului de ascutire a brazdarului.
Prelungirea duratei de exploatare a unui brazdar mentenanta se poate
face prin placarea cu straturi de protectie, tratamente termice de suprafata sau
incarcarea prin sudare cu aliaje dure.
Brazdarele reprezinta organele active de baza ale cultivatoarelor care vin in
contact direct cu solul, fapt ce favorizeaza procesul de uzare a acestora sub
actiunea fortelor de frecare, de alunecare, care apar intre sol si suprafata taisului
brazdarului.
Taisul brazdarelor, avand in sectiune forma de pana taietoare, pe masura ce
se uzeaza, are loc inrautatirea conditiile de taiere, avand drept consecinta
nerealizeaza cerintele agrotehnice impuse lucrarile agricole si in plus creste
considerabil consumul de combustibil la efectuarea lucrarii.
Intensitatea medie a uzurii brazdarelor de cultivator depinde de constructia si
tehnologia de fabricatie, a materialelor si a factorilor care influenteaza fiabilitatea
acestora. Un element important pentru stabilitatea consumului de brazdare pe
perioada unei campanii agricole o constituie situatia economica, previzibila in
aprovizionare.
In vederea realizarii unor brazdare cu performante tehnice ridicate si cu
fiabilitate marita este necesara efectuarea unor studii teoretice si experimentale
privind independenta dintre regimul de lucru al brazdarelor si procesul de uzura
abraziva sub actiunea fortelor generate de procesul de taiere a solului la diferite
conditii de sol si de deplasare.
Studiul influentei conditiilor de lucru ( caracterizate de proprietatile fizicomecanice ale solului ) asupra fiabilitatii operationale a brazdarelor presupune
efectuarea unor cercetari experimentale pe baza unor programe de testare adecvate
si a unei metodologii moderne de achizitie si prelucrarea a datelor experimentale.
Umiditatea optima la care se poate lucra cu cultivatorul este cuprinsa intre
1426%, depasirea acestor valori ducand la un consum mare de energie.
Ing. TANCO Corneliu
- 51 -
TEZA DE DOCTORAT
Procesele de frecare care intervin in procesul de prelucrare a solului sunt

procese complexe, care depind de natura materialelor folosite, de compozitia
solului si de modul de exploatare.
Tratarea teoretica a proceselor de uzare pentru utilajele agricole conduce la
stabilirea unor conditii de exploatare, de dimensionare si de alegere a regimului
optim de lucru.
Determinarea teoretica a rezistentei la tractiune a cultivatorului sta la baza
realizarii regimului optim de exploatare si a duratei de functionare.
n cercetarea experimental au fost abordate cele mai utilizate procedee de
recondiionare prin sudare cum sunt, sudarea manual cu electrod nvelit i tubular,
sudarea n medii de gaze protectoare, MAG, MIG i WIG, sudarea sub strat de flux
si sudarea cu plasm.
Alegerea procedeelor de ncrcare prin sudare este influenata n principal de
trei grupe de factori decizionali: tehnici, economici i umani
Factorii tehnici sunt: volumul depunerilor; configuraia depunerii; diluia
metalului depus cu cel de baz; poziiile n care se poate face ncrcarea cu
procedeul respectiv; metalele i aliajele ce se pot ncrca prin procedeul respectiv.
Factorii tehnici definesc posibilitile de execuie a unor piese bimetalice la
cerinele calitative impuse prin proiectare.
Factorii economici sunt: productivitatea, exprimat prin calitatea de metal
depus n unitatea de timp, investiiile, exprimate prin cheltuieli necesare pentru
dotarea cu echipamente i spaii de producie, cheltuielile de producie, exprimate
prin costurile materialelor de sudare, al energiei i al manoperei. Aceste cheltuieli
sunt variabile n timp i depind de situaia conjunctural a pieii.
Factorii umani, sunt greu de definit cantitativ, sunt variabili n timp i deci
mai greu de controlat. Totui, trebuie s li se acorde o atenie deosebit deoarece
de acetia depinde nivelul calitativ al produselor.
n general pentru alegerea corect a materialelor pentru ncrcare trebuie
parcurse urmtoarele etape :
stabilirea tipului de uzare i solicitrile la care este supus piesa;
stabilirea condiiilor tehnice de calitate minime impuse piesei;
proiectarea constructiv a ncrcrii prin sudare;
stabilirea caracteristicilor pentru MB i MA;
verificarea compatibilitii la sudare a MB cu MA;
verificarea comportrii n exploatare a piesei ncrcate;
analiza aspectelor economice.
Au fost evideniate defectele depunerilor prin sudare ca; defectele de form,
dimensiune sau aspect ce pot influena n mare msur rezistena la uzare a
brazdarelor n exploatare, deoarece conduc la abateri de la forma constructiv, iar
n unele situaii pot s produc i modificri ale structurii materialului depus.
Defectele semnalate in aceste procese de incarcare prin sudare, pot duce la
incompatibilitatea aderarii materialelor si deci a expulzarii rapide, in timpul
exploatarii, a straturilor depuse.
Ing. TANCO Corneliu
- 52 -
TEZA DE DOCTORAT
In urma prelucrarii primare a straturilor depuse pot aparea fenomene de

desprindere a sudurii si deci o ineficienta a operatiei de incarcare.
Pentru susinerea unei campanii agricole de arat este recomandabil
utilizarea brzdarelor de tip C, pentru o ferm agricol trebuie s se aprovizioneze
doar cu 30 brzdare; dac ar utiliza brzdare de tip D ar fi necesare 71 de brzdare;
dac ar folosi brzdare de tip A ar fi necesare 111 brzdare, iar pentru cele de tip B
119 brzdare. De aceea, utilizarea brzdarelor de tip C se recomand nu numai
pentru solurile din zona Tarlungeni unde s-au fcut ncercrile, ci i pentru alte
zonale ale rii, deoarece indicatorii de fiabilitate ai acestor brzdare au cele mai
bune valori.
Dac se analizeaz consumul de metal la utilizarea brzdarelor, la lucrrile
de rebilonat pe ntreaga suprafa arabil a rii, in cazul in care toata suprafata ar
fi cultivata cu cartofi , (care n prezent este de circa 9,4 milioane ha), rezult, prin
calcul, urmtoarele valori:
- pentru brzdarul de tip A: 211 tone;
- pentru brzdarul de tip B: 239 tone;
- pentru brzdarul de tip C: 47 tone;
- pentru brzdarul de tip D: 147 tone.
Rezult c i din acest punct de vedere se impune utilizarea de brzdare de
tip C, deoarece se fac economii importante de metal n timpul exploatrii
cultivatorului la rebilonat, cu toate c costurile pentru fabricarea acestor brzdare
ar fi mai ridicate.
Contributii personale
Rezultatele obtinute prin cercetarea teoretica si experimental au condus
autorul la urmatoarele contributii originale:
Elaborarea unei sinteze referitoare la stadiul actual privind cercetarile
teoretice si experimentale din domeniulregimului de solictari dinamice
ale brazdarelor referitoare la fortele exterioare care actioneaza din partea
solului asupra organelor active supuse uzarii.
Studiul asupra utilajelor agricole care sufera procese de uzare in
exploatare.
Identificarea brazdarului cultivatorului de cartofi ca piesa importanta in
procesul de uzare cu solul.
Incarcarea prin sudare cu materiale de adaos dure a partii active, uzate a
brazdarului.
Stabilirea unei tehnologii de incarcare prin sudare folosind electrozi
tubulari si sarma tubulara.
Identificarea echipamentelor de incarcare si determinarea parametrilor
procesului.
Utilizarea unor dispozitive de mecanizare cu parghii si a unui
manipulator pentru realizarea procesului de incarcare.
Ing. TANCO Corneliu
- 53 -
TEZA DE DOCTORAT
Experimentarea a patru tipuri de brazdare incarcate prin sudare pe trei

tipuri de sol.
Stabilirea unei metode de determinare experimentala a fiabilitatii
brazdarelor de cultivatoare si elaborarea unei metodologii adecvate de
achizitionare si prelucrare a rezultatelor incercarilor, in vederea
determinarii indicatorilor de fiabilitate.
Calculul si reprezentarea grafica a functiei de fiabilitate R(t), a functiei de
repartitie a timpului de functionare F(t) si a densitatii de probabilitate a
timpului de functionare f(t) pentru patru tipuri de brazdare incarcate prin
sudare experimentate pe trei tipuri de sol.
Compararea rezultatelor experimentale pentru alegerea unui tip de
brazdar optim.
Elaborarea unor concluzii si recomandari cu aplicabilitate directa pentru
imbunatatirea constructiei si tehnologiei de reconditionare prin sudare a
brazdarelor.
Studiul comparativ a duritatii pentru patru tipuri de brazdare incarcate.
Studiul metalografic al structurilor prelevate dintr-un brazdar multiplu
incarcat prin sudare.
Experimentarea pe teren pe cultivator a brazdarelor incarcate.
Studiul de fiabilitate si mentenabilitate a brazdarului de cultivator
reconditionat.
Directii viitoare de cercetare
In baza cercetarilor efectuate de autor si a tendintelor existente pe plan
mondial se desprind urmatoarele directii de cercetare pentru viitor:
1. Efectuarea unor cercetari privind elaborarea de noi tehnologii pentru
brazdarele de plug pentru a micsora consumul specific de metal prin
uzura;
2. Efectuarea de cercetari privind folosirea de noi materiale la
reconditionare brazdarelor de plug, pentru a se reduce cheltuielile de
exploatare, reparare si aprovizionare cu piese de schimb;
3. Extinderea cercetarilor privind utilizarea de brazdare din otel aliat 51
VCr11A, care au ca timp mediu de buna functionare de 400 de ore, cu
respectarea stricta a conditiei de profil stabilizat(tip lama).
4. Realizarea de brazdare de cultivator din doua materiale ( brazdare
sormaitate ) care au un timp mediu de functionare de 135 ore, cu
respectarea conditiei de autoascutire;
5. Elaborarea unui sistem expert destinat planificarii aprovizionarii cu
brazdare, pe baza informatiilor transmise, prin sistemul de mangement al
fiabilitatii, intre producator, vanzator si beneficiar.
6. Elaborarea unui program expert 3D pentru masurarea si determinarea
gradului de uzare.
7. Confectionarea unor parti active tip lama de ras din materiale dure,
cuplata pe brazdar, care sa poata fi inlocuita in caz de uzare sau
deteriorare.
Ing. TANCO Corneliu
- 54 -
TEZA DE DOCTORAT
BILBIOGRAFIE SELECTIVA
1. Alexandru, I., Popovici, R.
Alegerea i utilizarea materialelor metalice,

Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti
1997;
2. Arghiradie, I.,
Proiectarea si verificarea fiabilitatii in

constructia de masini, Oficiul informare
documentare, Bucureti 1987;
3. Avram I., Salagean T.
Procedee conexe sudarii, Ed. Tehnica

Bucureti 1978;
4. Barbu,Gh.,
Modele de simulare cu aplicatii

fiabilitate, Ed.Tehnica, Bucuresti,1992
5. Baron, T.,s.a.,
Calitatea si fiabilitatea produselor, Ed.

Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1976
6. Baron, T.,s.a.,
Calitatea si fiabilitatea,
Bucuresti, 1988;
7. Batog, I.,
Elevatoare vibratoare elicoidale. Dinamice,

Ed. Univ. Brasov, 2003, ISBN 973-635-2293
10.Berinde, V.
Agenda Sudorului,
Bucureti, 1985 ;
11.Binchiciu, H., s.a.,
Incarcarea prin sudare cu arcul electric Ed.

Tehnica, Bucuresti, 1992;
12.Brtucu Gh.
Repararea i fiabilitatea utilajelor agricole,

Universitatea Transilvania Braov, 1992;
15.Burca, M., Negoitescu, S.,
Sudarea Mig/Mag, Ed. Sudura, Timisoara,

2002;
16.Buzatu,I., Sandu,F.
Masini combinate pentru lucrarile solului si

semanat,Ed.Ceres,Bucuresti, 1971;
19.Cproiu, St., Scripnic, V.,
Curs de teoria si calculul masinilor agricole

pentru lucrarile solului.Vol.I si II,I.P.
Ing. TANCO Corneliu
- 55 -
Ed.
Editura
in
Tehnica,
Tehnic,
TEZA DE DOCTORAT
Timisoara, 1973;
20.Catuneanu,M., s.a.
Optimizarea
fiabilitatii
sistemelor,Ed.
Academiei, Bucuresti, 1989;
23.Constantin, E.,
Tehnologia sudarii prin topire, Vol I si II, Ed.

Universitatii din Galati, 1994;
26.Dehelean, D.
Tehnologia sudrii prin topire, Editura

Sudura, Timioara, 1997;
30.Fleser, Tr.,
Mentenanta
utilajelor
Timisoara, 1994 ;
32.Gagiu, C.,
Fiabilitatea in exploatare a tractoarelor si

masinilor agricole, Ed. Ceres, Bucuresti,
1995;
33.Ghi, A., Ionescu, V.
Metode de calcul n fiabilitate. Editura

Academiei Romne, Bucureti 1996 ;
34.Ionut, V., s.a.
Tehnologia repararii si fiabilitatea utilajelor

agricole, Ed. Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, 1982;
35.Iovanas, R.,Iovanas, D.
Recondiionarea i repararea produselor

sudate, Editura Sudura, Timioara, 2006;
36.Joni N., Trif N.,
Sudarea robotizata cu arc electric Ed. Lux

Libris, 2005;
39.Machedon P.T., Machedon P.E.,
Tehnologia sudarii prin topire Ed. Lux

Libris, 2009;
41.Mihailescu, D.
Procedee Conexe Sudrii Editura Lux Libris,

Brasov, 1997;
47.Panaite, V. Munteanu, R.
Controlul statistic i fiabilitate, Editura

Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1982;
53.Popescu, S.,
Tehnologia si exploatarea utilajului agricol,

Univ. Brasov, 1974;
Ing. TANCO Corneliu
- 56 -
tehnologice,
TEZA DE DOCTORAT
54.Popescu, I., s.a.,
Fiabilitate. Bazele teoretice,

Univ.Transilvania, Brasov, 1993;
55.Radoi, M., Huzum, N., Rantz, G.,
Reconditionarea pieselor, Ed. Tehnica

Bucuresti, 1986;
57.Rus, F.,
Masini agricole pentru lucrarile solului si

intretinerea culturilor, Ed. Univ. Brasov,
1987
63.Surgean, I.
Electrozi, fluxuri si sarme pentru sudare,

Ed. Facla Timisoara, 1976;
64.Tanco C. ,L.Gavrila , I.N. Trif
Specific problems in automatized flux

protected welding process , BRAMAT 2007
international Conference on Material
Science and Engineering , February 22-24 ,
2007 , Brasov Romania. 3.0.5 Pag. 220
65.Tanco, C., Herascu (Rosca), M., Research on reconditioning agricultural

Radu (Hanea), C., Trif, I.N.,
plough by applying welding hardfacing,
BRAMAT 2011, Recent;
66.Tanco, C.,
Constructii sudate la utilajele agricole,

raport de cercetare stiintifica pentru
doctorat 2008;
67.Tanco, C.,
Imbunatatirea fabricarii prin sudare a

utilajelor agricole, agricole, raport de
cercetare stiintifica pentru doctorat 2009;
68.Tanco, C.,
Incarcarea prin sudare a suprafetelor uzate

a utilajelor agricole, raport de cercetare
stiintifica pentru doctorat 2010;
69.Tanco, C., colectiv
Incarcarea prin sudare a brazdarelor de

cultivator, lucrare ASR, Timisoara, in curs
de publicare;
70.ierean, M.,
Analiza avariilor structurilor sudate

Universiatea Transilvania Brasov 1996;
Ing. TANCO Corneliu
- 57 -
TEZA DE DOCTORAT
73.Trif, I.N.,
Mecanizarea, automatizarea, robotizarea

proceselor de sudare, Universitatea din
Brasov, 1989
75.I.N. Trif, N. Joni,L.G. Gavrila, Robotized welding in a flexible cell of

Tanco C.
automotive parts, International
Conference Safety and Reability of
Welded Components in Energy and
Processing Indurstry on the occasion of the
61 IIW Annual Assembly , Graz Austria 1011 July 2008. ISBN-978-3-85125-019-0.
Pag. 789 791
77.Uncu, I., Tanco, C.,
Herascu, M., Sapariuc, F., Trif, I. N.,
Technical problems of cracking and

repairing of the cranes columns, SOFIA,
ISSN: 1314-040X, PAG 203 211;
79.Zgura Gh., s.a.,
Tehnologia
sudarii
prin
Ed.Politehnica Press, 2007;
80.***
Stas 10307-75, Fiabilitatea produselor

industrial. Indicatori de fiabilitate;
81.AWS
American Welding Society. Welding

handbook, volume 1, Welding processes.
Miami, 1991;
82.AWS
American Welding Society- Welding

Processes, vol. II, Welding Handbook, Eight
Edition RL OBrien, Edition 1991;
83.***
Catalog de consumabile pentru sudur, SC

Ductil - Air Liquide, Buzu, SA;
84.***
Documentaie dela firme constructoare de

maini
agricole:KUHN-Frana,
2003;
KVERNELANDE - Norvegia-2002; LEMKENGERMANIA, 2002; MAT S.A. Craiova i
MECANICA CEAHLAU- Piatra Neam- 2003,
ROMANIA;
Ing. TANCO Corneliu
- 58 -
topire,
TEZA DE DOCTORAT
CURRICULUM VITAE
Date personale
Nume:
Prenume:
Data si locul nasterii:
Adresa :
Telefon:
E-mail:
Permis de conducere:
Stare civila:
Studii:
2007 2005 - 2007
2000 - 2005
1996 - 2000
1988 - 1996
TANCO
Cornel
12.05.1982
Tarlungeni,str.A.Muresan nr.915E
0720014623si 0268365412
corneltanco@yahoo.com
Cat.B,Tr,Data obtinerii 29.11.2001
casatorit
Doctorand la Universitatea Transilvania din Brasov

Master in Ingineria Sudarii(in limba engleza)
Facultatea Stiinta si Ingineria Materialelor
LiceulTeoretic Andrei Muresanu Brasov
Scoala Generala Tarlungeni
Cursuri ,atestate si premii:

2009-Diploma de lucrator calificat in piscicultura (Diploma obtinuta)
2009-Diploma lucrator calificat in pensiunile agroturistice(Diploma obtinuta)
2009-Curs de manager de proiect in domeniul fondurilor europene-Institutul de formare
profesionala BRUMM-(Atestat obtinut)
2007-Curs de pregatire professionalain domeniul urbanismului-Institutul de Formare si
Perfectionare Profesionala Sibiu(Atestat obtinut)
2007 - Diploma de Maestru in Constructii(Diploma obtinuta)-Liceul de Constructii
Brasov
2004 - Diploma de lucrator calificat in agricultura in cultura plantelor de camp(Diploma
obtinuta)-cursuri organizate A.N.C.A-cursuri urmate la Liceul Agricol Prejmer
Experienta:
2007-2009-profesor de agricultura-utilaje agricole
15.08.2005-pana in prezent Inspector Urbanism in cadrul Primariei Comunei Tarlungeni
Lucrari elaborate si publicate: 8
Alte competente :
Cunostinte PC-Microsoft Office, SolidWorks, Autocad2006(incepator)
Limbi straine:
engleza,maghiara avansat;
franceza,germane incepator.
Ing. TANCO Corneliu
- 59 -
TEZA DE DOCTORAT
CURRICULUM VITAE
Personal data
First Name:
Last Name:
Date of Birth:
Address :
Phone:
E-mail:
Driving license:
Marital status:
Education:
2007 2005 - 2007
2000 - 2005
1996 - 2000
1988 - 1996
TANCO
Cornel
12.05.1982
Tarlungeni, 915E, A.Muresan street
0720014623 and 0268365412
corneltanco@yahoo.com
B, Tr, Obtaining date: 29.11.2001
married
PhD. Student at Transilvania University of Brasov

Master degree in Welding Engineering (in English)
Faculty of Materials Science and Engineering
Andrei Muresanu High school Brasov
Tarlungeni School
Courses, certificates and awards:
2009- Diploma of skilled workers in fishing

2009- Diploma of qualified workers in agro touristic pension
2009- Project manager course at the Institute of European funds BRUMM-training
2007- Professional urbanism training course at Professional Training Institute of Sibiu
2007-Master diploma in construction at High School of Civil Engineering, Brasov
2004-Diploma of skilled workers in agriculture crop field A.N.C.A.- organized training
courses in Prejmer Agricultural High School
Experience:
2007-2009- professor of agriculture, agricultural machinery
15.08.2005- Inspector Urbanism in Tarlungeni County Town Hall
Developed and published papers: 8
Other competences:
PC Skills-Microsoft Office,SolidWorks ,Autocad2006 (beginner),
Languages:
English, Hungarian advanced
French, German beginner
Ing. TANCO Corneliu
- 60 -
TEZA DE DOCTORAT

Cercetări Privind Imbunatatirea Calitativa A Partilor Active, Supuse Uzurii La Utilajele Agricole Aplicand Tehnologii de Incarcare Prin Sudare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cercetări Privind Imbunatatirea Calitativa A Partilor Active, Supuse Uzurii La Utilajele Agricole Aplicand Tehnologii de Incarcare Prin Sudare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV

FACULTATEA DE STIINTA SI INGINERIA

Ing. TANCO Corneliu

CERCETRI PRIVIND IMBUNATATIREA CALITATIVA

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII, TINERETULUI SI

Ing. TANCO Corneliu

Ing. TANCO Corneliu

3.7. Concluzii 17/48

6.5. Teste practice si experimentari a brazdarelor de cultivator 49/155

Ing. TANCO Corneliu

Fig. 1.1. Plugul agricol

Fig. 1.2. Trupita cu cormana

Fig. 1.3. Masina de rebilonat

Ing. TANCO Corneliu

Fig. 1.4. Cultivatorul

Masina de rebilonat din figura 1.3. este folosita la plantatul cartofilor

Ing. TANCO Corneliu

In acest sens s-a studiat si aplicat procesul de reconditionare prin incarcare

Ing. TANCO Corneliu

In capitolul VI sunt prezentate cercetarile exprimentale de incarcare prin

Ing. TANCO Corneliu

2.2.2. Frecarea n prezena lubrifiantului

Fig. 2.6. Clasificarea tipurilor fundamentale de uzare

Fig. 3.1. Cultivator purtat cu trei sectii de lucru

Ing. TANCO Corneliu

Fig. 3.3. Organe de afanare:

Fig. 3.4. Organe de incorporare in sol a ingrasamintelor minerale:

Ing. TANCO Corneliu

3.3.4. Constructia organelor de musuroire si de deschis brazde de udare.

Fig. 3.5. Forme de organe de musuroire si deschis brazde de udare:

Fig. 3.8. Procesul de lucru al penei tetraedrice

Ing. TANCO Corneliu

3.5.1. Procesul de frecare pe suprafata de lucru

Fig. 3.9. Determinarea fortei F de activare a penei :

F F ' N cos a F ' N sin

In concluzie se poate afirma ca pentru actionarea unei pene simple este

Ing. TANCO Corneliu

3.6. Regimul de solicitari ale organelor de lucru ale cultivatorului

Ing. TANCO Corneliu

Fig. 4.1. Schema sudarii cu electrozi nvelii;

Ing. TANCO Corneliu

4.3 Particulariti ale suprafeelor obinute prin ncrcare

Fig. 4.4 Electrodul tubular pentru ncrcare

Profilul de nchidere al tubului.

Ing. TANCO Corneliu

Fig. 4.5. Tipuri de profile de nchidere pentru electrozi tubulari

Fig. 4.6. Clasificarea procedeelor de sudare n mediu de gaze protectoare:

Arcul se poate alimenta n c.a i c.c. n curent continuu exist dou

Fig. 4.9. Sudarea n mediu de gaze protectaore MIG-MAG cu sarm tubular

4.9. ncrcarea prin sudare sub start de flux

al energiei i al manoperei. Aceste cheltuieli sunt variabile n timp i

Materiale pentru realizarea stratului de rezist. la

Materiale pentru realizarea stratului tampon

Fig. 4.13. Clasificarea materialelor de ncrcare dup destinaie i baza de aliere

Ing. TANCO Corneliu

4.12. Defectele depunerilor

Figura 4.15. Defecte de form, dimensiune sau aspect:

Ing. TANCO Corneliu

Ing. TANCO Corneliu

Ing. TANCO Corneliu

Fig. 5.4. Curba de variaie a uzurii brzdarelor n funcie de duritate

Ing. TANCO Corneliu