CRONICE INEDrTg

ATMGATOARTh DR

ISTOR1A ROWTNILOR

www.dacoromanica.ro

DE ACELAS AUTOR:
Contribuirl pentru istoriografia bulgarA I sirbeascA.
Leipzig, Breitkopf und Hrtel, 1891 (in llmba germanA) ;
8, 64 pp.
Vechile eronice moldovenegti piinA la Ureche. Text e
slave cu studia, traducen l gi note, e cu dou facsimile.
BucuregtI, tipolitogr. Carol Gbl, 1891. 8 mare, XI+290 pp.
InsemnAtatea studiilor slave pentru Romini. BucuregtI, editiara librAriei I. V. Soceeil, 1894, 8 mic, 44 pp.

Rominil e Bulgarii. Raporturile culturale e politice Intre aceste dolt& popoare. ConferentA. Bucuregti, edituna librArieI I. V. Socectl, 1895, 8 mic, 53 pp.
In editure. icademid Romlne a eit:

Documente eulese din archive e bibliotecI polone,

coordonate, adnotate e publicate de loan Bogdan.
Vol. I, .1510 1600. Bucuregti 1893, 40, XXXII+652 pp.
Vol. 11, 1601-1640. BucuregtI 1895, 40, XXXII+620 pp.

Vol. III, F641-1756, e in curs de publicatiune.

Stabilimentul grafic I. V. Sneed', Bucurescl

www.dacoromanica.ro

CRONICE INEDITE
ATINGITOABB DE

ISTORIA ROMMILOR
ADIINATE I PUBLIOATE

CU TRADUCER! V ADNOTATIUNY

DE

IOAN BOGDAN
Profesor de filologa slavii la Universitatea din Bucureqtl,
Membru corespondent al Academia Romine.

L LETOPISETUL DELI DISTRITL, 1359-1506.

U. MONICA SERBONOLDOVENEASOk DEL/. NEANT, 325-1512.
U. MONICA IOLDOPOLONA DE NICOLAE BRZESKI, 1359-1566 (DUP'. TEXTUL ORIGINAL).
19.%6RONIGL TAR!' NOLDOVEI I k NUNTENIEI DE NIKON GOSTIN, 1684.

eproducere fotolitograficii a letopiseinlul dela Bidets,.

BUCURETf
EDITURA LIBRARIEI SOCECO & COMP.
21, Calea 'Pictorial, 21

1 8 9 5.

www.dacoromanica.ro

IUBITULUI MEO PROFESOR SI PRIETEN

V. JAGIe
INCHIN ACEAST CARTE.

www.dacoromanica.ro

PR

ne patru texte de

Publicatiunea de
cronicI moldovenet1 : tre

ecunoscute pana acum,

unul cunoscut de mult.

Intre cele necunoscute primul loe il ocupa, prin
vechimea i cuprinsul lul, Letopisetul dela Bistrita",
numit de mine aa, fiindca mi se pare a fi scris In mangstirea dela Bistrita in Moldova ; acesta este_celmal
vechidletopiset moldovenesci cel din= letopiset scris
in tOrile romine. Cu mult mal neinsemnate prin cuprins,

interesante Insa ca productiunI literare ale timpuluI,

sunt cele. lalte doul texto, dintre care pe unul 1-am numit nCronica serbomoldoveneasca", fiindca ea este o

compilatie unica In felul eI de hale sirbell i moldovenetI, lar al doilea e numit de insu1 autorul luI,
de Miron Costin, Cronica taril Moldovel i a Muntenielu sad nCronica tarilor moldovenetI i muntenetI". Cronica serbomoldoveneasca ne arata cit de
departe mergea in Moldova prin sec. 16-lea interesul
pentru istoria universal, lar cronica lul Miron Costin

ne da o noul i frurnoasa proba de talentul acestul

cronicar moldovean i de interesul cel mare al luI

www.dacoromanica.ro

IX

murdar, reproducerea este exacta; partile patate i

murdare at eit mal terse.
Ramine sa-ml implinesc o placutg, datorie, multamind clubului bulgar Soglasie" din Tulcea pentru
increderea ce ml-a aratat, punindu-mi la dispositie
pentru un timp destul de indelungat manuscrisul din
biblioteca sa in care se afla letopisetul dela BistriV.
Bucuretf, Octomvrie 1895.

1 oan Bogdan.

Ia

44156

www.dacoromanica.ro

IV

CRONICA TRII MOLDOVEt

1 A MUNTENIEi

DE

MIRON COSTIN
1684.

www.dacoromanica.ro

MONICA TIRLY MOLDGVA F A MUNTENIA

141

A. Consideratiuni generale.
Mara de letopisetul tariI MoldoveT" dela Aronvon, pana la tefanita fiul lul Vasile Lupu (1594

1662), scris de Miron Costin in Ia1 la 1677 dupa

ce fusese mare vornic al tarn' de josi), cunoteam
pana acum ca opere neindoelnice ale marelui cronicar moldovan doua incercati de a cuprinde la un loe,
in trasuri generale, istoria Moldovel i MuntenieI i
de a explica inceputul acestor state 1 originea locuitorilor lor. Aceste IncercarI sunt : a) Cartea pentru descAlecatul dentiit a tariI Moldovel i neamuluI
moldovenesc", sonsa de Miron Costin dupa ce fusese
logofat mare in Moldova, b) Poemul in versurl polone2) dedicat regelul polon Ioan Sobieski i scris la
1684 Iulie in Daszow, pe cind Miron Costin se exilase de buna voe, fugind de frica luI Dumitracu Cantacozin in Polonia.
Rasfoind manuscrisele polone ale bibliotecel Zaluski, astazi afiatoare in biblioteca imperiala din St.
Petersburg, am dat peste o a treIa incercare a lui Miron

Costin de a expune pe scurt, in forma de scrisoare

catra un prieten al sat, originea neamuluI romanesc,
viata luI in veacul de mijloc, intemelerea principatelor
MoldoveI i Munteniel i starea acestora din timpul
1.) VezT tiLlul letopisetuluT in editia a doua a lul CogAlniceanu,
pag. 243.
2) Titlul intreg vezi-I in Operele complete ale luI Miron Cost,in

de V. A. Ureche, vol. II.

www.dacoromanica.ro

142

IfIRON COSTI14

sat. E manuscrisul cu No. 23, F. IV, avind 23 de

file In folio i purtind pe fata intila signatura id. Mss.
Miron Kostyn" i titlul Chronika zien1 moidawskich

y multanskich, Po 2".
Ca: i poemu1 catra regele Sobieski, aceasta incercare a lul Miron. C6stin e scrisd in limba Polona,
intrio limb/ foarte corecta i chiar frumoasa pentru

un Romin care nu fusese intre PolonI de mul0 anI

i care in tara lui avea de buna sama putine tocasiunI s citeasca i s .vorbeas- ca aceasta limbd. 'Ea

este adresata in forma de scrisoare catrti iin prieten al WI, eomisul Coroanel (koniuszy koronny),
un inalt funcionar al regelai polon 1), ''i pe eit
se pare, nu atit pentru el, cit mai mult pentru
ca prin minile lui ea sa ajunga In minile uneI alte
persoane, la care Miron Costin tinea foartel tnult ;
cad in introducerea lucrarif sale dinsul spune cit die

mult se bucura cd o parte a croniceI sale desde

tara Moldovei va ajunge in minile uriul barbat atit
de distins, cum este prietenul sad, in Arni'a cererei
unei persoane, cu care el a avut totdeauna strinse
legaturI de prietenieu. Se poate ca aceasta persoana,
la care face alusiune Miron Costin zicifid ca savirete

aceasta lucrare pentru .dinsul" (exequor la za niego

t przysiugq), sa fi fost insuI regele Sobieski, un
Pftectof 'cunbscut 'al luI Miron Costie i 'care, cum
se vede, II exprimase de mal multe orl dorinta de a
ti ce neam de oamenI sunt Moldovenif i MunteniI,
In treburile earora Polonia se amestecase atit de des.
N'am putut afla pfma wain numele acestul 'comis.

www.dacoromanica.ro

(MONICA TXEft MOLDOVA k3I A MIINTENIET

143

In prefata poemuluI polon Miron Costin ice luI Sobieski : am fost Indemnat la lucrare prin geniul Insel
regaleI voastre. malestatl, stapIne prea gratios, vazindu-va ca pe cind adunati tiinte despre monarchiile
cele marl i intinse, nu desdemnatI a cerceta Inceputurile i starea tarilor celor mal marunte"
Scrisoarea lui l-o intituleaza Miron Costin Oronica taril Moldovel *1 a MuntenieVe sati Cronica tarilor moldovenet1 i muntenedu : Chronika ziem Mot-

dawskich y Multanskich. Dupa o scurta introducere

adresata earl prietenul sat, In care II spune ca ceea
ce-I dell, este numaI un fragment din cronica Moldovel, care cine tie daca va ei vreodata la lumina
In Moldova, il arata ca cele cuprinse In acest fragment nu
1) Archiva istoric& a Rominiel, vol. I, partea I, pag. 100: traducerea D-lui B. P. Hasdeu. Presupunerea flicuti in text o dm cu
cea mal mare reservo., caci e foarte cu putint& ca scrisoarea s fi fost
destinatii, pentru altcineva. Miron Costin era in relatiuni cu oamenil
cei mal influenti din rolonia i, cum se vede din h1rtiile Academiel
Romine, purta corespondent& cu din0. Aa avem din 1688 tulle 25 o
scrisoare a lul S. Jabionowski, marele hatman al PolonieT, Writ rege,
prin care se comunicit acestuia cuprinsul unel scrisorl a lul Costin.

Din 1687 Martie 28 aveni o scrisoare a regelul Sobieski atilt voevodul Rusiel (Andrei Potocki), in care 11 comunic& acestula tirile ce
le are din Moldova dela Mironafco. Inteo RR& scrisoare a regelul din
acela an, Aprilie 2, se vorbete de nite dorinte ale Moldovenilor, enuntate prin Costin. NW scrisoare din 15 Julie 1689 Andrei Potocki spune
regelui Sobieski c& a primit o scrisoare dela 3firona.,co, al are! cu-

prins ins& nu merit& sit fie comunicat. Din aceste scrisori, care se
vor publica intregl in vol. III al Suplementulul II la colectiunea de
documente Hurmuzaki, se vede cl Miron Costin era in corespondent&
Cu dol din cel iraI influentl oamenl al lui Sobieski : cu Jabionowski
Cu Potocki. El 11 numesc adeseorl cu un deminutiv Mirona r0 (Mironaszko), cum 11 numete i Andrei Zaluski in letona lui Sobieski
(Mironoska Costenus Mareschalcus, pag. 901; cf. V. A. TJreche, Operele complete ale WI Miron Costin, vol. I, pag. 327).

www.dacoromanica.ro

144

MIRON ONTO'

le va 'gasi la niel un scriitor 'moldovan, niel macar la

Ureche vornicul. Dupa aceasta introducere In forma de
epistola Miron Costin vorbeste In 19 paragraff despre
Dacia, despre valul lui Trafan, despre castelele din
Moldova, despre pustiirea coloniel luf Tralan prin TatarI (se. barbari), despre al doilea descalecat al Moldovel i liunteniel, despre numirile poporului mol-

dovenesc i muntenesc, despre originea numirilor

Moldova i Muntenia, despre Basarabia, despre titlurile domnilor i pecetile lor, despre limba romineasca,
despre religia Rominilor, despre tinuturile Moldovef
i Munteniei, despre apele i ormele Moldovei, despre
apele i ormele Munteniel. Lucrarea se termina ca un
epilog iscalit de dinsul, care zice :
Bine-voete, bunul met prieten, a primi cu mul-

tamire aceasta mica lucrare i a pastra autorului el

favorul i protectia D-tale, Yertindu-I In acela timp gre-

elele ce a putut sa fad, in stilul polonesc i atribuindu-le nefericitelor vremurf, prin care trecem acum.
Al Domnief-Tale pana la moarte credincios prieten i sluga,
Miron Costin.

Racz ze te WM. M.M. Pan mato przysiuge zawdzvznie przyic oraz et autorem w laske y patrocinium swoie odebrawszy, coby comissum w polsczy-

znie przebaczyc, darn* to niesczesliwym naszym

czasom teraznieyszym.
WM. M.M. Pana dozywotnie zyczliwy przyia-

ciel y sluga,
Miron Kostyn.

www.dacoromanica.ro

MONICA TIRLY MOLDOVET VI A MUNTENIET

145

Cuprinsul scrisoril catra comisul CoroaneI este

analog cu cuprinsul poemulul polon i al carp despre
descalecatul taril MoldoveI toate treI aft scopul
atinga pe scurt originea Rominilor i st dea o descriere a staril lor in vremea luI Miron Costin. Deosebirea consta numal in modul de tratare a chestiunilor, care inteuna sunt mal mult, in alta mal putin
desvoltate. Aa d. p. in scrisoarea catra comis
sete lungul excurs pe care il face Miron Costin in
capitolul I al descalecatulul despre Italia i provinciile
el : el presupunea de sigur ca un Polon cult trebuea sa
cunoasca aceste lucrurI, pe cind pentru MoldoveniI
sal, carl nu prea erat in curent cu cultura apusana,

Italia, tara de batina a Rorninilor, nu era aa de

bine cunoscuta. In scrisoarea atilt comis mal lipsete
intreg capitolul II din descalecat despre nimparatia

Rimulul" i o mare parte a cap. VI, cum este excursul asupra feluritelor neamurI ce locuesc in Europa
(Cronicele Rominiei, ed. II, pag. 25), notitele despre
portul Rominilor : haIne, incaltaminte . c. (ibid. pag.
27), despre tunsura capuluI la oamenil de rind, etc.

In schimb, scrisoarea catra comis are unele lucrurI care nu se afla in descalecat. Aa sunt povestea despre originea stemel muntenet1 (intimplarea
cu corbul), capitolul despre Basarabia i despre

Rominilor, exemplele cele multe la capitolul despre

limba romina i toate paragrafele dela sfirit despre
tinuturile MoldoveI i MuntenieI i despre apele i ora-

cestor tarI, fie ca pe acestea Miron Costin le-a

socotit prea bine cunoscute Moldovenilor, fie ca n'a
ele

apucat

sa, le

introduca la vreme in

,,

descalecatul
10

44456

www.dacoromanica.ro

146

MIRON OOSTIN

tarli Moldovel". In ce privqte cuprinsul, scrisoarea

catr5, comis samaria mal mult cu poemul polon, decit
Cu descalecatul MoldoveI

cel dinti mg are insit o

parte care lipsete celorlalte doma: descrierea cea atit

de pretioasA a senatuluI moldovenesc sat a boerilor
marI i miel in Moldova, Cu atributiunile lor.

In poemul polon i in scrisoarea cltra comis

lipsesc unele pgrtI care se afla in descAlecat ele at
insa in schimb multe 041 comune, ca d. p. descrierea rAsboluluI lul Traian cu DaciI, povestea despre

originea stemel muntenep (povestit5, in maI multe

locurI mal cu aceleal cuvinte), luarea blagosloveniel dela Ochrida, precum 1 o multime de amanunte
mai miel, istorisite aproape cu acelea1 cuvinte in
amindou aceste serien. VezI pasajele despre cuvintele latine in limba romin5:1), despre etimologia cuvintuluf Suceava2), despre etimologia cuvintulul Bistrita3)
5) Cf. Nu este nicl un cuvint care sal la Inceput sail la sflrgit
Bat la mijloc si nu rasune mal mult saa mal putin latinegte" (Arch.
ist. I, 1, pag. 164) cu Intreg temelul vorbirel este pana asaz' din limba
latineasca gi multe cuvinte nu se deosebesc nicl macar intfo litera;
cele mal multe las& samaria sa numal la inceput sail la mijlocul
la sfirgitul lor".
5) Cf. Nigte cojocarl unguregt1 venind a se stabili acoloszots
(sociii) se zice cojocar In limba maghiar, de pro numele lor se numi
riuletul i oragul Suceava" (Arch. ist., 1. c., p. 167) cu Apa Sucevel
ese din acelagl muntl (unguregt1) ; se chlama aga dela cojocaril, cari
In unguregte se numesc nsoczia, cacI acolo s'ad agezat mal hit' cojocaril venind din tara Ungureasca i ai dat nume oragulul, apel
tinutul u1".

S) Cf. Alte douit ape, din carl pe una, de pe repeziclunea undolor sale, o numegte .Repedea adecii latinegte nRapida" (Arch. ist., L
c., pag. 167) cu Apa Bistritel, numita aga dupa slovenegte din pricina
repeziclunol sale".

www.dacoromanica.ro

CRONICA

MOLDOVEY ka A MIINTENIET

i despre limba romineasca

147

con fera. apol confusi-

unea facuta in amindoul scrierile intre Hatega i

Herczeg" 2), etc.

Aceasta asemanare intre poem i scrisoare ne

face sa credem ca ele ad fost scrise la intervale foarte
scurte una de alta. Se poate ca scrisoarea sa fie compusa Cu citeva luni inaintea poemulul, pe cind Miron

Costin petrecea in Polonia de frica lui Dumitracu

Cantacuzino, i poate in acela loo unde e scris poemul, in Daszow. lfultele alusiuni la vremurile grele
prin care trecea atuncl Moldova 1 la nenorocirile lui

personale ne face 0, presupunem ca Miron Costin

vola sa citige mila. 1 simpatia lui Sobieski, ca prin
mijlocirea acestuia sa poata trai, cit va sta in Po-

lonia, un trai demn de dinsul. El fugise data cu

Petriceicu i traise, impreuna cu fostul s domn, din
solda regeluI ; dupa moartea lui Petriceicu ins& Polonii micorara solda Moldovenilor cari slujat in armata
lor i dela o vreme chlar nu le mal dadeall nimio;

din pricina aceasta Miron Costin, emigrat cu toata

familia 14 11 cheltui tot ce avu cu sine 1 ajunse
inteo saracie completa. Dei partizan infocat i convins al Polonilor, el fu silit din pricina saraciel sa
se intoarca In Moldova, cind
chiemat Constantin Cantemir, cel care mal tarziti era sa-I tae capul.
') Cf. Mar astAzT, vorbind despre limbit, nu se zice city moldowenesste? ci say rutnyneszte, adech ads rommanisce? (Arch. ist., 1. c.,

pag. 165) cu Astitzl cind vrel sit Intrebl pe cineva, dacii gtie moldorumfnegte? tot atit eft: seis romanice?
2) Miron Costin a luat pe herczeg din titlul domnilor muntenT
al FAgiiragulul i Amlagulul hertegu drept Hategul din Transilvania.
Cf. Arch. ist., 1. c., pag. 163 gi scrisoarea atilt comis . 9.
venegte, TT

www.dacoromanica.ro

148

MIRON OOSTIN

Dimitrie Cantemir (Descriptio lioldaviae, ed. A.cad.

pag. 29) i Neculcea (Cronicele Rom., ed. II, vol. II,

pag. 230) ne spun cg, Costin se intoarse foarte seapatat" din Polonia i ca domnul Constantin Cantemir
I-a cumparat papa i sculele din casa, l-a maritat doul
fete i Ia pus fecIoril In slujbe.

Aa fiind, nu ne vom mira de tonul elegic 1

desnadajduitor, care transpira in multe locurI din scri-

soarea catrg, comis. Lul Costin i se parea ca Moldova at ajuns Ja prapastia pIeirel i ca numal norocul regelul Sobieski i al armelor polone o vor putea
scapa din ghiarele Turcilor. El considera zilele lul Dumitraco Cantacuzino ca cele din urmg, vremurl ale
noastre", lar de poporul moldovenesc se temea cg, va
pIeri inainte de a ceti cronica
; despre vremurile luI el nu vorbete decit ca de nite vremurI aspre,
vremuri nenorocite", lar Moldovel II dorete, ca In
loe sg, traeasca mal departe sub astfel de vremuri,

mal bine sa playa sat sa MIA alta soarte" (. 6).

Cetind acestea ne aducem aminte de cuvintele cu
care i'nchee poemul polon : pentru a scri la ver-

suri se cere o minte voloasg, lar et, apasat de tiranie fara niel o dreptate, ful fortat de a-ml Oast cu
durere chIar vatra parinteasca" (Arch. IA., 1. c.,
pag. 169).
Aceasta potrivire perfecta in starea sufleteasca

a luI Miron Costin la scrierea celor doua opere In

limba polona ne indupleca a pune i scrisoarea catra
comis tot In anul 1684. La 1685 el se .intoarce deja

In tara, uncle in curind e numit staroste de Putna,

lar fratele sat Velicico hatman, fecIoril lul stint boe-

www.dacoromanica.ro

CRONICA TRIY MOLDOVA I A MUNTENIA

149

ritl, lar fetele luI maritate. Dar fericirea luI nu era

sa dureze mult : la 1691 fu talat fail villa din porunca .1u1 Constantin Cantemir. In acest interval de
cind anI (1685-1691) el a apucat sa, serie pe rominete ceeace Incercase de doul orI In polonete, cad
Cartea pentru descalecatul dentiit a taril MoldoveI
i neamului moldovenescu a fost de bung, sama
scrisa dupg, intoarcerea luI in tara la 1685, sat cum
spune el in predoslovie, dupa ce fusese mare logoat 1).

Adevarul acesta resulta pentru nol i din cuprinsul prefetei, in care el spune ca multg, vreme
la cumpang, at statut cugetul luV sa serie sat sa
2,

nu serie despre inceputul Moldovenilor , in sfirit s'a

hotarit sg, scrie, cad In vieata mea spune dinsul

Dumnezet tie cu ce dragoste eram pururea

la istorie, tatcl ca i. pancl la aceastel virstei". Miron

Costin I-a IncheIat vieata cu o mare opera, aratind
Moldovenilor cu un secol inaintea luI incai i Petru
MaIor, a el i fratiI lor din tara Romineascg, i din
Ardeal sunt totl de acela neam i din aceeaI mindra
tulping, din Italia.
E gret a ti in ce loe anume I-a scris Miron
Costin scrisoarea catra comis. Daca ne e permisa o
presupunere, nol am admite ca el a scris-o tot acolo
unde 1-a scris i poemul polon, in Daszow. Acest orgel

din Podolia se afla pe la 1684 in minile Polonilor,

dupa ce pentru scurt timp fusese cedat Turcilor,
1) El iscAlegte predoslovia: Miron Costin, care am fost logofitt
mare In Moldova.

www.dacoromanica.ro

150

NINON COSTIN

In urma pacteI dela Buczacz, in care regele Mihail Wi6niowiecki daduse Turcilor Podolia i Ukraina (1672);

el era proprietatea bogatei familil de magriatI Wigniowiecki, care il stapinea de mult I) Nu cumva
comisul coroaneY, prietenul lul Miron Costin, sa
fost un WiAniowiecki ? Familia aceasta a avut dese
relatiunI cu principif MoldoveI, cu carI a fost de mal
multe orl 1 Incuscrita 2).

Miron Costin Ia scris Cronica taril litoldoveI

i a MuntenieI" din memorie, cum a scris i poemul
polon. Fugit in graba in Polonia, el n'a putut sa-I

la cartile cu sine 1 se pare ca in Daszow saq in

celelalte locurI pe unde a petrecut n'a gasit bibliotecI mart Aa iml explic e felul cu totul vag al
citatiunilor (spune Dion In viata lul TraIan", citete
culegerile grecetI despre cele patru monarchil", etc.)
i unele greelf facute din lipsa mijloacelor de control. Intro acestea a pune confusiunea dintre HaCeg
Costin I-aducea, se vede, aminte ca
cetise in vre-o diploma munteneasca titlul : MUMS
4s.arp4w8 xtpupx, i se parea ins& ca a cetit : dil1AdW8
i Herczeg :

pupil ; tot aci intra confusiunea intre

terminif unguret1 oldh, pentru Italian 1 oldsz pentru
lisarpawS

Romin : in limba ungureasca e tocmal din potriva,

precum putea ti din Toppeltinus pe care II citeaza

') 0 scurt istorie a acestui ora se MIA in Enciclopedia cea
mare polonea., care se publicit la Vargovia, sub v. Daszow.
2) Un Wigniowiecki a fost chemat domn In Moldova la 1563,
a sfirit-o ins& In mod tragic la Constantinopol. Xenopol, Istoria Romlnilor, vol. III, pag. 82. Un alt Wigniowiecki a luat in cAsitorie pe
fitca cea mal mare a lul Ieremia MovilA la 1603. Doc. Hurmuzaki,
Supl. II, vol. II, pag. 259, 266, 285.

www.dacoromanica.ro

CRONIOA TRLY MOLDOVEY tp A MIINTENIEY

151

(cf. ed. din- 1667 a acestuia, . 6. 9. 10). Amindoua

greelele adestea nu se mal repeta In cartea pentru
descalecat.
Cu toate neajunsurile amintite i altele cite se mal

gases inteinsa, scrisoarea catra comis este o productiune remarcabila pentru timpul sail Mara de
greala comuna mal multor opere istorice de atund,
ca Dacil ar fi fost TatarY, Miron Costin explica, cum
explica i. tiinta istoricg, de astle, naterea poporului
romin din rornanisarea Dacilor i Ilirilor, are o idee
foarte clara despre locuintele Rominilor in evul mediu,
despre conservarea napnalitatil i numeluI lor, In-

telege foarte bine feluritele influente ce a suferit

bimba roming, din partea Slavilor, Ungurilor i Turcilor, WI ca ea sa,-I fi plerdut caracterul el latin, dovedete o mare dosa de bun sinat cind face alusiune
la influenta culturala a Bulgarilor i. Ungurilor asupra noastra : a celor dintil din punct de vedere bisericesc, a celor de-al doilea din punct de vedere politic,
se arata, cu un cuvint, un eminent cunoscator al

poporului i tarn sale. Descrierea hidrografica a MoldoveI mal ales este facuta cu pang, de maestru.
Dar scrierea, fie ea cit de exacta, ne-ar lasa
red la cetirea el, daca ea n'ar fi insufletita, de adincl
sentimente patriotice. Miron Costin da dovada de

acestea la fie-care pas. Mindria cu care vorbete el

despre numele i originea noastrg, romana merge paralel cu simpatia care o aratg, el celorlalll Romini,
Ungurenilor i Muntenilor. Neintrecute vor raminea
cuvintele cu care insotete el o poveste batjocoritoare

la adresa Muntenilor : nu pot lasa sa tread, despke

www.dacoromanica.ro

152

MLRON OOSTIN

el acest lucru, zice dinsul, cad ni sunt rude i fratI

1 at aceeaI soarte i aceleaI suferinte cu nol (. 9).
Miron Costin este ce! dintiit Romin care a cautat

sa faca cunoscuta Europel originea noastra romana

i sa atraga prin aceasta simpatiile el asupra noastra.
Sa nu se para exagerata aceasta frasa, cacI Polonia
fiind o putere catolica i in strinse legaturI cu curtile
catolice din vestul Europel i cu curia papala, politica

ei fata de Rominl a fost condusa totdeauna de doul

considerante : sprijinirea catolicismului In Virile romine i scoaterea lor de sub suzeranitatea TurcieI.
Miron Costin a luptat toatg, viata luI contra acesteI
din urmg, puteri i a fost un sincer partizan al alipirel Moldovel cAtra statele cretine, in special catra
Polonia. Aceasta ne esplicg, menajarea Polonilor in
scrisoarea earl comis, la locurile unde vorbete despre infringerile suferite de eI din partea Moldovenilor,
cit i. dorinta repetata de mal multe oil ca Moldova sa scape din ghiarele Turcilor i sa albg, o

alta soarte. El se inela insa asupra unul lucru : statul pe care I1 razima toate sperantele sale avea incurind sa dispara din concertul statelor europene i
sa renunte, dupa ultimele sfortarl filcute de Sobieski,
Cu totul la suprematia peste Moldova sat incorporarea el. Cu epoca luI Miron, Costin inceteaza cu totul
influenta Poloniel asupra Moldovel i amestecul el in
afacerile interne ale acestuI stat.

www.dacoromanica.ro

178

idIRON COSTIN

C, Ttaducerea.
Cronin, t,ri1 Moldovei i a Munteniel.
milostive domPrea luminate, prea puternice
*Jule comis al Coroanet, prea milostivul m6 domn

frate I

Socot de o deosebitcl fericire a mea di o parte a

cronicef mele despre rara Moldovel, fnainte de a e0
la lumina In Moldo va, va ajunge in minile unui barbat atit de mare, in urma cereref une persoane, cu
care Domnfa Ta ti foarte bine in ce strinse legaturf
am fost totdeauna. Fac aceasta lucrare pentru dinsul,
act n'o gelsete la niel un alt Moldovan ; ar trebui sa

pfarda prea multa vreme daca ar vrea sa adune

sin gur prea putinele f tin din scriitorit pamintenf
cele ce se getsesc la straini; ar trebui set citeasca mal ales

pe Dion: viata lut Trafan 0 pe Ungurul Talpentin

Culegeri din istoriile grece0f despre cele patru monarchit.

Cetcf Ora noastra pawl acum niel nu se intreaba,

niel nu tie nimio despre inceputul
; ea n'are niel
un istoric, afaret de raposatul Ureche, vornicul acestti

Ian, care a adunat vigile domnilor moldoveneftt de

prin manastiri, lar rasboaele mat ales din Bielski cronicarul polon, i ne-a leisat o lucrare nesfir0tcl care in.

cepe cu Drago, inttfu,l domn al acestel tan, cel ce a

descalecat-o a doua oard din Maramura, un finut al
idrit Ardtaluluf, lar despre intiful descalecat prin Trazan,
1) Topped tinus.

www.dacoromanica.ro

OEONIOA TXRTI MOLDOVA

I A MUNTENIA

179

impeiratul Romef, nu pomenege nimic, fie ca n'a avut

pe Dion, fie di era destul pentru dinsul sa inceapet cu
al doilea descalecat al acestef teirf de acum patru sute
de anf 1) E m'am indeletnicit mult cu lucrurile astea
in aceste din urmel, cunt separe, vremurf ale noastre,
fie di poporul moldovenesc va citi mal intif cronica mea,

orf maf intil va pteri, in desnaderjduirea in care met

afiu, dorinta domnief tale, bunul mez prieten,
intinde mina inainte de peirea noastret. Macar in
aceasid craie prea luminatci gi vestitel sel r 'dminet amintirea neamuluf nostru prin domnia ta, bunul me prieten.
Poate cif norocul acelufa, care domnete asupra domnief

tale, bunul meg prieten, ne va Teri i pe nof de peire,

cu vointa celuf de sus. Vol incepe dar pe scurt, intru
cit asprele vremurf ale noastre imt ingadue, povestirea mea.
.

1. Despre Dacia.

Orl-ce povestire trebue sg, inceapg, de la lnceput2).

Fiindcg In tgrile in care astazY locuesc Moldovenil

sat VlahiI, oil cum Ii numesc Polonil Volohil, i In

tgrile in care locuesc astazi Ungrovlahil sat MunteniY,

or'i cum II numesc Polonil Multanil, precum i in

tara ca w astgzi se numete Ardealul, fiindcg, in aceste

Itir1 at locuit din vremurile cele mal vechl

') Of. predoslovia la descAlecatul tAril Molduvel nor! cit nu ad
avut cart!, oil a a fost destul a serie de mal scurte veacurl; destul
de diusul i atita" (Cron. Rom., ed. II, vol. I, pag. 4) .
2) Cf. Inceputul descalecatulul: toate lucrurile dacti, se Incep
a se spune din fnceputul OA, mal lesne se Intelee (Cron. Rom., ed.
II, vol. I, pag. 9).

www.dacoromanica.ro

180

Iflot 008TIN

incepem Cu dinil povestea despre aceste tall, pe care

pana in zilele noastre istoricil le numesc Dacia, imp"-

tind-o In doul in Dacia de jos i de sus. Dacil at

fost un popor tataresc din marea Tartarie, strabunil
Ardelenilor, supu1 pe vremea aceea Intinsel imparap a Romanilor 1). Dar in vremea imparatuluI roman
Domitian el se desfAcusera intru atit de stapinirea

romana, In cit nu numaI ca raspinsera tributul i

ascultarea la care erat supuI, dar navalira chlar In
provinciile romane Misia, Tracia i Iliria. Tralan, impa-

ratul roman, suindu-se pe tron dupa Domitian i va-

zind ca aceste partl s'at desfacut de Roma, aduna

impotriva lor o oaste despre care Dion i istoriile
grecet1 spun ca era de 100,000 de oamenl, afar&
de oamenil adu1 din Italia cu femeI 1 cu copil Cu
tot, pentru a-I aeza m paminturile cele intinse, care
aezarI RomaniI le numeat coloniI. Din istoria ro-

mana se tie ca nu data Romanii at facut acest

lucru, din pricina prea marel multimI de oameni din
Italia, carI neavind parninturI destule pentru hrana,

se trimeteat o parte din el cu femel i cu copil

cu tot In alte rI. Pornind aa dar multimea de ot1
i de oamenl, TraIan ajunse la Dunare gi facu un pod

peste riu : pang azI se vad urmele acestul pod i et

Insuml le-am vazut in tara munteneasca, in tinutul
Jiulul, intro Cladova i Vidin : doul locurI turcetI
pe Dunare. Tralan avut mai Intl o lupta cu DaciI

de ceasta parte a muntilor, unde azI se afla tara

munteneasca, o alta lupta dincolo de muntl, unde
1) Glossit: Dadi popor tAtAresc.

www.dacoromanica.ro

ORONICA TRII MOLDOVe itm A MIINTENIe

181

este tara ArdealuluI. Dacil perdura amindoul luptele,

intr'a doua peri insugI Decebal craiul lor, i astfel
dtipg, aceste infringerI ageza Tralan adevarate colonil
romane atit in partile unde azi este tara munteneasca

cit i in partile unde azi este tara noastra moldoveneasca ; ridica apoi cite-va cetati pe care le umplu

Cu soldati, puse domin0 (dominos) peste fortarqe,

de uncle hospodaril nogtril se numesc gi pang. astazI
pe latinegte ,,dornniu (dome e tot atit cit dominus") ; tot aga facu i in tara ArdealuluI, ai carel locuitorl se numesc pang, astazi cu un nume neschimbat,
impreung, cu nol gi cu Muntenil, Rumini, adeca nitomaul." ; gi nu sunt putini in tara Ardealului, cad tot

tinutul Maramuraplul, precum i Oltul, un tinut de

munte al OM Ardealulu1, sunt locuite de eI. Dupg,
agezarea acestor colonif inainta TraYan Cu ogtile sale

prin cimpurI pana la Don i trecind Donul Mtn, in

marea Tartarie, cacI i marea Tartarie era sub ascultarea Romanilor, cam dela rasboIul lul Mitridat cu
marele Pompeit incoace 1), gi haniI primeatt steag
de domnie dela Roma. Aezind aa dar Tartana pang,
la Bactria, duse ogtile din Bactria in Siria, din Siria
In Eghipet gi aci In Eghipet muri de disenterie ; martor e Dion i istoriile grecegt1 despre cele patru monarchit Acestea s'at petrecut dupg, nagterea luI Chritos

la anul 120.
.

2. Despre valul luI TroYan.

Valul lul Trolan, cel dintiiti semn de granitg, pus

de imparatul TraIan dupa agezarea Romanilor in aceste
1) G1oss5.; despre aceasta vezl mal pe larg istoria romana.

www.dacoromanica.ro

182

MIRON COSTLN

parti, precum s'a povestit mal sus, e nurnit dupd

numele imparatuluI de cdtrd locuitorii acestor tarl
Troian", nume motenit dela strabunil lor. Acest

val s'a sdpat in urma WI Traian, dupd ce a fost

dus oastea cea mare In Tartana, intogmaI cum astazI
Imparatil turcet1 obiclnuesc sg, ridice In urma lor
movile.

- At scris unil cd valul acesta s'ar fi sdpat pentru

a se apgra de navdlirile Tdtarilor ; acest lucru e insg,

greti de crezut, cad cine ar fi putut apara in totdeauna o intindere atit de mare de pamint? Mal
curind mi se pare cg, Tralan a poruncit sd-1 sape spre
vecInica amintire ; cdel ce nu pot sdpa o sutg, de

mil de minl, fie mdcar intr'o zi, farg, multd trudd?

Valul cuprinde foarte mult loe: Incepind aproape de
Galatl dela apa Siretulul, care desparte astail din jos
de Focanl tara noastrg, de tara munteneascd, el trece

pe deasupra :Galatilor peste Prut la satul Trolan,

odinioard, al nostru, acum al Turcilor; de acolo merge
peste Carta' prin cimpurl pg,na la Nistru, dela Nistru

pang, la Nipru i pre semne Ong, la Don.

Un trolan" dela acela imparat s'a pdstrat i

In tara munteneascd, dar numal dela Dundre spre
muntl.

. 3. Despre cetlig.
Cetatile cite sunt astAzI in tara moldoveneascd.
1 munteneascd, fie intregl, fie in ruine, multe prin
locurl al:4a cunoscute, nu sunt toate zidite in acela
timp i imele sunt ridicate de Dad, altele de licananil

www.dacoromanica.ro

MONICA TIRT/ MOLDOVA ip A MUNTENIA

183

altele Insfirgit de domni dupg, a doua descglecare a

acestor tail. E foarte grett a scrie ceva asupra lor,

cad nici prin mangstiri nu se gasegte nimic despre
ele, de oare ce sunt foarte vechl, lar manastirile sunt
mal noua, Mel rgposatul Ureche nu pomenegte de

ele, nici scriitorii straini nu ne spun, ce cetate de

ce popor a fost zidita. Atita este sigur despre ele,
ca unele sunt zidite de Dad, altele de Romani, altele
de Greci, lar Chilia de Genovezi. Cea mal vechie
din toate este Cetatea Alba, in care pe vremea imp,ratului roman August, o suta de ani inainte de Traian,
a trait bietul Ovidius poetul, snrghiunit pentru nigte
versuri necuviincloase; despre dinsul ne-a pastrat o

vecinica amintire balta care se face la varsatura

Nistrului in mare, cad dupa numele lui aceasta balta
se chiama pang, astazi nVidov". Despre cetatea Hotinului se crede deasemenea ca este zidita de Dad,
ceea ce poate sa fie adevarat, cad Dacil locueaa gi
In Podolia. Cetatea Sucevel, a Neamtului, a Tighinei,
naruiturile din jos de Roman gi naruiturile de lingg,
Galati pe Barlad sunt sail din vremea Dacilor sail din
vremea
Romanilor ; Soroca a zidit-o domnul Petru dupa
..

a doua descalecare. Dar toate cetatile acestea erat la

inceput mal mid gi aveat nurnai partea din mijloc,
ca nigte turranri ; zidurile de jur imprejur le-ail facut
domnii, atit la Hotin &it gi la Suceava, Tighina gi
Cetatea Alba; cele mai multe ail fost facute de
vestitul domn batrinul tefan-Voda. Numai cetatea
Chiliei este ziditg, de Genovezi, ca gi Kiefa din Crim,
in vrernea and acegtia tineaa In zalog Crirnul gi

www.dacoromanica.ro

184

MIRON COSTIN

toata marea neagra de la imparatil din Stambul 1)

Cit despre turnul luI Neoptolem, care azI se chIama
Tatarbunar, se tie de pe numele lui ca este zidit de
GrecI (cad Neoptolem este un nume grecesc), el se
afla pe apa CogilniculuI, care apa s'ar numi mal
bine vale" (dolina), cad isvorate din padurile Orhelulul i merge pana la mare, 1 pe aceasta vale,
inteun es foarte frumos, se afl naruiturile acestel
cetatl, Intre Chilia 1 Cetatea Alba. Turnul lul Neoptolem s'a zidit cind imparatiI grecet1 stapineat
Stambulul i locurile acestea, dupa ce marele imparat

Constantin mutase scaunul roman din Roma in

zantia, uncle astazI se afla Stambulul 2).
. 4. Despre pustiirea eolonieI luI TraIan prin

Ttart
Colonia luf Tralan a tinut in locurile de care
am vorbit ceva maI mult de o suta de an'i, cad al
treilea Imparat dupa TraIan, Adrian, cel care a IntemeIat in Tracia Adrianopolul, dupa numele sAti, a
poruncit sa strice podul de peste Dunare, cel facut
de TraIan, din pricina navalirilor tataretI, carora

nu putea sa se impotriveasca. In contra Tatarilor,

carT voeat s nimiceasca imparatia romana i colonia
luI Traian, se Impotrivisera multa vreme in cetatile i
locurile maI intarite; dar neputindu-se impotrivi pana

in sfirit unel multimi aa de numaroase de 'Mari,

1)

Crimul se chTema odati In grecegte Chersones.

Glossti: Stambulul e numit de Greet nett, Romi, aded. Roma

Ronk

www.dacoromanica.ro

MONICA TXRII MOLDOVET V A MUNTENIEI

185

carI veneat meret tot mal multi, pArAsirl aceste

locurl i unil dintre dinii se intoarsea inclarAt in
Italia, ceI mal de frunte, altii trecura muntii vecini
Cu nol i se aezarl in Maramora pe Hurl, tocmaI
In mijlocul muntilor, pe care noi ii numim unguretI.
lar cel din tara munteneasc1 tot In muntl s'at aezat, pe apa ()hula i a durat aezarea lor in acole
locurI multe veacurI, mai bine de o mie de anl ; cine
vrea sa tie aceasta mal bine, n'are decit s citeasca

cum in acest rilstirnp hanul Atila at nityllit in

aceste pArtl ale lumei, i poporul slovAcesc sat slovenesc dupl dinsul.
.

5. Al doilea deselecat al tdril Moldovei

Munteniei.

Nu odata i nu o singurg, ordie at nlvalit in

tot cursul acestor vremI In pArtile acestea, cad mai

intil de toate all intrat ordiile care at alungat pe

Romini de acolo i s'at aezat singure in acele locuri ;

dupl ele at venit Atila cu ordiile sale, care i astazi

traesc In marea Tartarie i se numesc Hung sat,

cum le zic Muscalil, Iuhriir Dupl Atila a venit poporul slovenesc, cAcI Grecil pun in aceste partl intil
pe Atila i apoI pe SlovenI. Dupg, toate aceste navAlirI, nAvAlirA din not alte ordil, de care se alipisera

i Ungurif i care se luptarg. cu Rominii din Maramolt "i de pe Olt, cici ordiile intinzindu-se in rat.
cirile lor nestatornice ajunsera dincolo de muntl, unde
i astazI se vAd semnele caselor lor, peste munt1
i prin muntl. Toate pArtile acestea, i tara Ardea-

www.dacoromanica.ro

186

MIRON OOSTIN

lulul i Maramoraul li tara OltuluI, erati sub UngurT,

urmail hanulul Atila, cind Laslu cralul unguresc,
neputInd suferi pe Tataril carI se intinsesera pana In
tara Ardealuld, aduna impotriva lor oaste i II alunga

intil de dincolo de muntl, apol trecind cu oastea pe

ceasta parte a muntilor, le dede o lupta din jos de
Roman, un ora al nostru de pe Siret; biruindu-I i vazindu-I pe TittarI cum se innecat In apa SiretuluI, cralul
Laslau zise pe ungurete : seretem, seretem, ceeace
inseamna : aa-mI place, aa-mI place, i de atuncI

pana azI apa aceea se numete pentru vecie apa

Siretulul. Se vede i de aci ca de atuncI i pana
acum a trecut multa vreme, cacI toate riurile i Insu1 tarile II aa numele lor de la a doua descalecare.

Dupa acea infringere TatariI se retrasera maI departe In cimpurI, lar Romlnil, adeca, Romanil, i mal
intil nMontenilu sati nMunteniI" se scoborlra din
muntl la locurI maI deschise cu domnul lor Negrul ;
nu mult dupa aceea leira i MOldovenil din Xaramora cu Drago, intilul lor domn, la tara Moldovel i
ocupara mal intil locurile de sub muntl.
.

6. Despre feluritele nume ale poporului

moldovenese i muntenese.

Numele cel mal adevarat este dela intilul descalecat prin TraIan nitumIn" sati nRomare ; acest
nume l-a pastrat totdeauna pentru sine acest popor,
i Indata dupa descalecat i dupa pustiire, cum s'a
spus mal sus, i dupli, al doilea descalecat pana astazi ; acest nume este obtesc i Muntenilor i Mol-

www.dacoromanica.ro

CRONICA

1RIY moLDovE1 fg A MUNTENIET

187

dovenilor i Ardelenilor. Rumin" e un cuvint schimbat

Cu vremea din Roman" ; i astazI, cind vreal sa in-

trebI pe cineva daca tie moldovenete, il zicl : ti

ruminete, tot atit cit : scis romanice. Un alt nume
eI intre el nu l-att dat niel data. Strainil ins&
numesc in felurite chipurI, i maI Intil Nemtil 11
numesc pe Italieni Wallil (Wallios), lar pe Moldovenl
sail Muntenl ValachI (Walaskos); Ungurii II numesc
pe ItalienI OlahI, pe 3tIoldovenl sail MuntenI Olasl ;
Polonil ail cuvintele Wloch i Wo1oszyn 2); Grecil
numesc pe Muntenl UngrovlahI, pe Moldovenl BogdanovlahI ;

TurciI numesc pe Muntenl Caravlahl

sail Ifliak, lar pe MoldovenY, dupa numele domnulul

Bogdan, 11 numesc nBogdanI",e vorba de acel Bog-

dan care mal Intl a luat steag de la poarta otomana

i a pus haracit; dare-ar Dumnezeti sa, nu-1 mal la,
lar tara aceasta sa alba alta soarte de la Dumnezet,
orI sa plait cea dintil in vremurile noastre 1 Astfel
popoarele straine ail dat aceste numirl poporuluY,
fiind ca tieati bine ca el iI trage inceputul din Italia,

cad tot cu acela nume II numesc i pe Italiera.

Sunt unil carl cred ca numele Vlah vine dela hat-

manul roman Flaccus, cu schimbarea lul f in y i a

lul k in h; pe acest Flaccus 11- scot din cunoscutele
versurI ale lul Ovidius serse din Cetatea Alba cAtra
unul din prietenil si cu numele Graecinus la Roma :
Praefuit his G-raecine locis modo Flaccus et illo
Ripa ferox Istri sub duce tuta fuit,
Grea16., deoarece pe limba ungureasci Romin se zice
Italian Mass; cf. pag.
2) Italian i Moldovan.

www.dacoromanica.ro

Oldh

188

COSTIN

Hic tenuit Mysas gentes in pace fideli,

Hic arcu fisos terruit ense Getas.
Dar acestea sunt povetl, cad acel Flaccus at apa-

rat numai provincia romana Misia i tarmuril Dunaril impotriva Tatarilor, lar colonil n'at arzat de
fel, cum a facut imparatul Traian. Se gasesc i o
suma de alte nume la kriitori, ca Tribali, Rasci i
altele toate poveti, cad acetia nascocesc mime
dupa, districte, ca i cum ar zice cineva In loo de
Polon Volinean, Podolean i aa mal departe ; tot
aa l-at numit Rascianl, de oare-ce se afia un district cu nume asemanator in tara Munteneasca, adeca
Raava, i un riu cu acela nume; intocmal cum unil
pus nume taril muntenescl Basarabia despre aceasta
vom vorbi mal. jos ceea-ce niel odata n'a fost.
i in Macedonia se afil o colonie romana, de aceeaI
limba cu nol i cu mult mal apropiata de limba italiand, de

clt vorba noastra. Grecii Il numesc Cutovlahi, va sa

zica Vlahl chlopI (Chromovlahi), fiind-ca din oastea
romana at ramas acolo numal chlopil i bolnavil ;

acolo se afia un district destul de mare care se

chiama Romania i este o colonie romana. Numele
cel mal not al Moldovenilor notrif este Moldovan"
lar al Muntenilor Muntean", de unde i din ce pricina
vin aceste doul nume, vom arata mal jos.

. 7. De uncle se nurnete tara Mol-

dovenease6. Moldova", lar tara Munteneasc6. Muntenia".

Indata, dupa departarea ordiilor tatareti de prin
aceste locuri, pastoril cu turmele lor se scoborira din

www.dacoromanica.ro

cRaticA T.Iail MOLDOVe I A MIIRTENIET

189

Maramora i de la Olt, neavind a se mal terne de

nimic ; astfel Oltenil de pe Olt 1) scoborindu-se din
muntI, se aezarg, in tara de la Olt pang, la Dunare;
tara lor n'ar avea prin urmare de ce sa se numeascit
tara nmulteneasca" (multanska ziemia), ci munteneas-

ca" sat monteneasca", d la munte", cgd munte"

inseamna pe limba noastra montes", lar muntean"
nu inseamna altceva de cit podgorean" (podgurzanin),

fiind-ca at locuit atita vreme in muntl. Ati el acolo

muntl inaltl, lar intre muntl locurl atit de potrivite
pentru locuit, mal ales pe apa OltuluI, in cit i acum ar putea locui acolo un popor foarte numaros ;
tara o numesc tara Oltulul", adecg, : terra Olti.
Dincoace, Drago, fiul unui dominus" din vremurile
vechl, numit mal Intl cu acest nume corupt domn",
apoI cu un nume unguresc vode (wayda) i in sfirit mal bine cu unul polonesc voevod", eind cu
cite-va sute de oamenl armatl, mersera dealungul
uneI ape pe atuncl fara nume, care curgea sub Suceava spre Roman, i la eirea din munt1 intalnira
un zimbru, pe care luindu-1 de bun semn 11 gonira
In josul apel. Avea acel Drago o catea, pe care o
chlema liolda, i orI unde se ascundea zimbrul, cateaua il gasea, pana ce insfirit obosindu-1 de tot 11
omorirg, i-I pusera capul spre amintire Inteo tapg,

ling riu; de aci cel dintii sat intemelat de el se

chIama pang, astazI Bourenil 2). lar cateaua dupa aGloss: Poate di din

Oltean prin adaosul until M s'a filcut

Molteana (poi. Multan). Cf. Descillecatul dentin-1, ed. II CogAln., pag. 10.

GlossA : cad zimbrul pe limba moldoveneascA se numesce

bour (buor).

www.dacoromanica.ro

190

tintort costnt

tita osteneall, bind apa prea multa din riu a murit

acolo de la aceasta moarte pusera nume riulul mal
intil Molda, apol Moldova, lar de la numele riulul
Moldova intreg poporul s'at numit Moldovenl. En
urmez in toate acestea pe Ureche, raposatul vornic
i cronicar al taril, dei tia pe de o parte ca Sigetul,
scaunul MaramurapluI, are pana astazI pecetea cu
capul de zimbru, intocmal ca Moldova, lar pe de alta,
ca in tara nemteasca, nu departe de nol, se sill, o

apa Molda. Drago mergind mal departe 1I alese

Ice de locuit intre riurile Moldai Bistrita cimpul care
pina azI se chlaml, cimpiile luI Drago", adeca campi

Dragosij. Bistrita I-a luat mal tirzia numele de la

repeziclunea sa, cind a inceput sa se amestece cu
vorba noastra i vorba sirbeasca sati slavoneasca, care

ne-a venit de la Sirbi data cu biserica.

g. g. Despre Basarabia.
Mare greal fac cel ce scrit

scot hail

c odinioara tara munteneasca saA o parte oare care

din tara noastra s'ar fi numit Basarabia. Cit despre
Muntenl, se tie ca la el a fost o familie puternica
a Basarabilor, care a dat mal multi domni unul dup
altul, din care familie era i vestitul erban von.,

cel care nu odata s'a batut cu Turcil i a biruit pe

hanul din Crim, cum a fost la noi batrinul tefan,
care odata a fost biruit de BaIazit imparatul turcesc,
dar dih a doua lupta deabla a scapat acesta peste Duflare ba a batut i .pe hanul din Crim pe Nistru i
s'a lulitat i cu craTul polonesc Olbracht in fagetul

www.dacoromanica.ro

attoRicA TIRIT itoLbovtl F A MIINTENIEi

101

de la Cozmin (dei, ce-1 drept, moldovenete); despre

acest tefan potl afla cine a fost el, daca veI ceti

pe Kromer, pe Strykowski i pe Bielski. Basarab

se iscalea i liateI domnul muntenesc, In timpul
nostru, i. era inteadevar din acea familie ; astazI din
acea familie mal este in viatg., domnul Constantin, cel

care a ramas in tarile inaltimel sale cralultil 9. Ap

dar dup aceF domnI sat dupg, aceasta familie s'a
luat cel ce a scris mal intil despre Basarabia, ca aceasta ar fi tara munteneasca. Cit despre tara noastra,

ca partea de linga mare s'ar fi numit cindva Basarabia, nu pot afla cu niel un chip de unde sgll fi
luat inceput aceasta numire ; doara ca sultanul Balazet i TurciI, cind at facut rasboit Impotriva domnulul nostru tefan

pe atund Basaraba domnul mun-

tenesc se afla ca tributar in oastea turceascg, sa fi

pus acest nume acelor locurI ; nu mi se pare insa
adevarat, cad Turcil ad numit totdeauna partea de
linga mare Budziak" sat Akkiermen" 2)

. 9. Titlurile cele mal veehI 1 pecetile

domnilor.
Despre pecetea domnilor mo1dovenet1 s'a argtat

lAmurit pentru ce ea poarta un cap de zimbru; de

Se intelege, craiului lapsa; Miron Costin vorbete totdeauna

de regale polon ca de stipinul MI

Domnul Basaraba a jefuit in vremea Turcilor cettitile din
Misia, pe lingit Baba, g I un munte aproape de Baba este numit p&nii,

astazi de Turcl muntele comisulula, cacl acolo subt acel munte ail
pierit comisul de mina domnului Ball a sus numitulul domn Basaraba ;
In aaceste locurl sunt insi dincolo de DunAre, nu in Moldova."
ceasta glossA adaugati de Miron Costin la text e vorba de muntil Babadagh, nu intelegem insik ce legliturtt I-a dat Miron Costift cu textul.

www.dacoromanica.ro

192

MIRON cOSTIlt

ce In pecetea munteneasc se aflg, un corb, cronicaril lor spun urmdtoarea poveste. Printul ArdealuluI care era .supus regilor unguretI trecind odatd
prin pdminturile principatuluI OA din tara Oltultil,
acolo unde mal 'nainte RomaniI fugiserd de TatarI, vazu o femee frumoasa i o lug, la sine. lar
cind femeea II spuse cd este Ingreunatd de dinsul,
H dede inelul sail zicindu-I : dacl vel nate un Meat,
sl vil cu copilul la mine i sg, aducI spre incredintare inelul. NascInd femeea un bleat, ea povesti fapta
fratelul sgil, lar acesta luind pe soru-sa i pe Meat,
se duserd la principe dupd fdgaduintg.; 1 cInd se

odihnea de osteneala drumuluI Inteo dumbrava,

mama dede copiluluI care Incepuse a p1Mge inelul,

ca sg,-I astimpere plinsul; cum se juca bdeatul cu

inelul, un corb fidmind, parIndu-i-se ca strAlucete
ceva de mincat In minile bdeatului, sbura, II rdpi
inelul i-1 inghiti ; dar fiinda inelul cam mare il stItea

in git, el se aeza In pom cu burta intinsg. Vazind

fratele nevestel el a perdut semnul de credintg, al
soreI sale, se furia frumos sub corb i-1 lovi cu o
sggeatd. Corbul cdzu la pamint ranit, lar el, dupd ce
pipai In gitlejul corbuluI inelul, duse la principe i
pe corbul cu inelul i pe soru-sa cu bleatul. Nu putin
s'a mirat principele de acestea i spintecind corbul
II recunoscu inelul i hotdri numaI decit ca bdeatul
sa fie yodd (wayda), adecg, voevod peste acel tinut.
Dupd ce crescu bdeatul mare, el fu cel dintiiil care
trecu Impreung, cu poporul sail muntii, ca la nol
Drago, i incepu 61 Intrebuinteze corbul drept stemg, ;
dupg, dinsul se luard i cellalt1 dornnl aI lor pand astAzI.

www.dacoromanica.ro

198

ORON1CA TRII MOLDOVEY F A MIINTENIEY

Cludat lucru : acest popor, dei de acela neam

Cu Moldovenil, este negru la fata. Din pricina aceasta

Turcii II numesc Caravlahi, adeca Vlahil cel negril,

cad i cel dintiid domn, a caruI poveste am spus-o
maI sus cum a plecat din tara printulul ardelenesc,
se numea Negrul voda, adeca cel nnegru la fata
(czarny), cad pe limba noastra se zice negru", lar pe
latinete nnigrum". Ar fi insa greita parerea care ar
zice ca cel dintii domn al lor s'a numit Negrul din
pricina ca tot poporul era negru, chIar dad, el Insu1

ar fi fost inteadevar negru la fata. E adevarat ca

rareori gaset1 la el, fie intro oarnenil de frunte, fie
in popor, oamen1 carl sa nu fie negricio1 i A, nu
alba parul foarte negru, dei uniI dintre eI ad avut
parintl Grecl, altil Sirbl, altiI UngurI, ba pana i
Poloni al sa gasetI pe acolo din vremurile luI Simion 1 Matel, totuI fiil lor sunt, ca mal 'nainte,
negriclo1. Pricina mi se pare a fi aceea ca toga
tara lor, dela un capat la altul, este aezat spre
mlaza, zi, Intre muntl i Dunare ; ea este forte ingusta, cad acolo unde este mal larga, dela muntl

pana la Dunare, deabla mergi o zi i jumatate calare, lar In lungime mergI doul-spre-zece zile dealungul
muntilor sad Dunarel. i muntil i pamintul taril

sunt in fata soarelul, i orl unde se intoarce omul,

soarele II bate drept in fata, i cu mult maI ferbinte
de cit dincoace In tara noastra, Zic uniI cA i din
pricina aceea sunt el negricIoll, ca.. mal toti boeril
de frunte au obicelul de a lua pentru copil doicl dintre tigance ; aceasta e insa de ris. Ed unu1 nu pot
lasa sa trend, acest lucru despre el, ca despre nite
18

44466

www.dacoromanica.ro

194

MIRON COSTIN

rude gi fratl ce-ml sunt, avInd gi el aceeall soarte

aceleagI suferinte cu noi.
Titlul cel vechiil al domnilor moldovenegt1 este
urmtorul: MA PilO DICTE/0 Ain Tw

H.

ROEHOM

3f44/111 MOAMHCKOri, WEAtlAdTEAS HOCHX8 CrrptHIS W

AO Awpm, adec : cu mila luI Dumnezet noI Io N. voe-

vod gi domn al tril Muldovel, stapInitor al tuturor

partilor dela plalurI pin la mare.
Totdeauna a fost obiceIul ca titlul sa se serie
In limba sirbeascl 2), atit la domnil moldovenegtI cit

la cel muntenest. UniI din domnI s'at silit

sg.

Gurghiul, tinuturl de
margine ale Ardealulul domnul Petru, Impotriva
cfila a venit cu rgsboit insugI sultanul Soliman In
persoanl, Il avea prcalabil. MI In Cic gi se Intitula
domn al acelor tinuturi (e vorba de acel sultan, care
cigtige Maramurggul, Cicul

ne-a luat Tighina).

Titlul cel vechit al domnilor muntenegtI este

acesta

MTTIO

R)K110

MH 1W H. ROEECOM H r

SIVOItildOCK011, dAM6111%, zisarapatm,

3(HAH

Xectif178, adecg, :

cu

mila lui Dumnezet nol Io N. voevod i domn al tariI

Ugrovlahiel, al Amlagulul, al FaggraguluI i Hategului. Amlagul, FAgragul gi Hategul 3), care se ga.seso In titlul cel vechitt al domnilor muntenegti,

sunt astz1 tinuturl in tara Ardealulul, in muntil din

care egirl, dupg, cum s'a spus, Muntenil, lar castelul
: p/afurile sunt muntil unguretf.

Sirbeascit' este luat aci In tutelas de slavoneascia.

2) Miron Costin a lindes greit pe nhereega ca Hateg, In loe
duce; cf. mal sus pag. 150.
de herteg, hertog

www.dacoromanica.ro

ORONICA TA.R11 MOLDOVA I A MUNTENIA

195

FAgaraplul pe Olt este scaunul tariI. MunteniI at

stapinit multa vreme acele trel tinuturl ; lar ArdeleniI at stapinit de ceasta parte a muntilor, mal in
sus de Munteni, tara Mehedintilor, in schimb dedera
apol Muntenii cele treI tinuturl Ardelenilor, lar Ardelenii dedera Muntenilor Mehedintil ; aceasta tara a

Mehedintilor este pana astal ca un principat vasal

sub stapinirea domnilor muntenI, cad banul Mehedintilor are steag 1 muzica ostaasca i pecete osebita, atirna insa de domnii muntenetI ; tara luI se
invecineaza cu Raava, acolo unde Dunarea ese din
muntI; Raava este insa acum in minile Turcilor.

. 10. Despre limba moldoveneaseA sat

rumineaseA.
Dovada cea mal vadita despre neamul i obiria

acestui popor este limba luI, care nu este alta de

cit limba latineasca stricata, intocmaI ca cea italiana.

Am avut data un ban de arana, pe care 1-am gasit

In pamint lingA, Roman .9. pe care se puteat ceti
foarte bine cuvintele : hereditas romana; astAzI Moldovenil zic in loo de hereditas heregia"); atit de
mult s'a stricat acea limba de batina prin lungile
vreml, care ce nu schimba i ce nu strica pe lumea
aceasta! Cu toate astea, intreg temeIul vorbirei este
pana astAzI din limba latineasca i multe cuvinte nu
se deosebesc niel macar intr'o litera; cele mal multo
insa samaria sat numal la inceput, sat la mijlocul
1) Cf. Descillecatul dentiiii, ed. U CogAlniceanu, pag. 25.

www.dacoromanica.ro

196

M1RON COSTIN

sail la sfiritul lor; o alta parte, cea mal mica insa,

atit nurne cit i verbe, sunt imprumutate din limbile
popoarelor vecine i mal ales din limba sloveneasca ;
mal putine sunt din limba ungureasc i turceasca.
Iata i citeva pilde din aceasta limba :
N U M E.

homoomul

umbilicusburic
venter vintre

sanguis singe

caputcapul
mensminte
fronsfrunte

manus

scientia tiinta
superciliasprincene
oculus ochIul

pellispiele
pespiclor
caelumcerul
humus huma

ososul

nasusnasul
faciesfata

terratara

oragura
bacia

ene0e)

mina

digitusdegetul

stellastea (ste)

buza (budza)

lingualimba
dentesdintii
mustaxmustata

aquaapa
panispine
albus alb

nigernegru

barba barba

ruber rou (din italieneite)

pectuspleptul

herbaiarba

anima Mima
campuscimpul

fenum

plenusplin

autumnus toamna (tomna)

gaza

(din italt.

fin

vervara

casa

-suprasupra
desuprade sus

frigus frig
calor cald
serenussenin

www.dacoromanica.ro

ORONICA TRIT MOLDOVEf I A IIIINTENIET

status stat

turbidus turbure

passus pasul
dies ziva (dzuua)

maremare
arcus

arcul
sagitta sAgeata

nox noapte (nopte)

ven tus

vin tul

197

potestas putere (potere)

prim um ver primgvarl.

VERBE.
manduco

maninc

bibo bet
dormio dorm (dorm u)
sedeo ed (edzu)
scribo senil

perambulo primblu
aro ar (aru)
semino samAn
audio auct
video vad (vadzu)
calco culc (culcu)
sentio simpt

percipio pricep

laudo laud
intelligoInteleg
:

pono

pul

facio

fac

rogo

rog

postulo poftesc
precor

priesc

transmitto trimit
fug
adiuto agYutoresc
fugio

nescio nu tit
mato innot
vendo vind

respondeo rAspund (respond)

cado cad
occido ucig

taceo tac.
11. Despre religie.

Amindoug, aceste tarI at luat legea de ritul

grecesc in vremea cInd irnpAratul Paleolog cu patriarhul Constantinopolulul s'at dus el ini1 la so-

borul din Fiore*. De0 locuitoril acestor tArI erat

pe atuncl de jumatate cretinI, invAtall de Unguri

www.dacoromanica.ro

198

NINON COSTIN

i de &TIDY, popor de neam slovenesc pe atuncl de

curind cretinat,ca sa albit totuI episcopii lor, el trimesera soll la patriarhul ConstantinopoluluI pe vremea
domnuluI Alexandru, care se chiama i Alexandru
cel Batrin negasind pe patriarhul din Constantinopol in scaunul sad, eI se dusera la Ochrida, un ora

sirbesc in care se afla un scaun metropolitan, cel

dintiit dupa patriarh, 'i de la acel mitropolit luara
blagoslovenie. i pang nu de mult aceasta tara a stat
in ascultare de acel scaun, pana la domnul Radul,
pe timpul domniel lul Sigismund in Polonia. Dupa
intiTul rasboiti dela Hotin domnul Radul puse preotimea acesteI tArT sub ascultarea patriarhilor din Constantinopol. Tot din Serbia a imprumutat aceasta tara
()data Cu sfintirea episcopilor i literile 1 limba sirbeasca.

. 12. Tinuturile tarn MoldoveI.

Void incepe sa numar tinuturile dela granitele
regatuluI polon, incepind cu muntiI earl despart tara
noastra de tara Ungureasca i mergind pana la Nistru,
dup5, aceea void pune tinuturile pana la Marea Neagra
incepind dela Sniatin i Camenita.
Tinutul Cernautilor
Tinutul Hotinului
Sucevel
SorociI
Iailor

DorohoIuluI
17

Romanului

Totrupluf
LApurel

www.dacoromanica.ro

HarlauluI
CirligittureI

Neamtului
VasluIuluf
OrheIuluI

CRONICA TXRIT MOLDOVET qI A MUNTENIET

Tinutul Falciului
Tecuclului

199

Tinutul Tutovei
Putnei
I)

Tinutul Covurluiului (Cohorlui), in care tinut se

afla Galatul.

' . 13. Tinuturile luate de Ture.

Tinutul Chigedulul, in care tinut ne-a luat sultanul Osman, intorcindu-se de la Hotin, oraul Reni
i mal multe sate, pe care le-a dlruit mormintului
lui Mahomet ; o particica din acel tinut ne-a limas
mug. i anume tinutul Tighinei; tinutul Chiliei, in
care se aflA oraul Ismail, moldovenete Smilul;
tinutul CetAtii Albe, care in vechile noastre documente

se numete Belgrad, lipit de mare: de trel ori 1-ati

luat indarAt domnil Moldovel de la Turd.

. 14. Tinuturile Valli Munteneti.

Tinutul Rimnicului
11

Sacuienii

))

Jalomita

Tinutul Buzaului
Prahova

l)

Muscelul
Oltul
Vilcea

Dimbovita
Arge
Vlaca
Romanatii

Jiul de jos

Jiul de sus

1)

1)

Tara Mehediatilor, care se invecineaza cu Raava,

acum tinut turcesc, se aflit acolo unde Dunarea i1

face cale prin muntl ; aceastg, -tara a Mehedintilor
este la el ca o provincie deosebita, capil ei se chiama
bull, ca titlu : ban de Craiova ; pe aceti bani insa

www.dacoromanica.ro

200

MIRON COSTIN

II numesc domniI Munteniel ; scaunul lor este pus

ceva mg sus de cit al tuturor celorlaV boerl. Ban"

e tot atit cit pan".

. 15. Despre apele tdril. Moldovei.
De unde i cit de departe isvortite Nistrul, mal
bine yeti fi tiind vol in Polonia, fiindcd ese din muntl
In tdrile Indltimel sale craiului. Ocolind tara noastrd,
el se vara, sub Oetatea Alba In marea neagra, facind,
inainte de a se varsa in mare, o baltd foarte intinsd,
pe care oamenii o numesc Vidov.
Prutul isvordte de asemenea In tdrile IndltimeI
sale i trece la noi pe la Hotin, taind In doud pdryi
tara Moldovei ; se varsa In Duntire din jos de Galati

1 din sus de ormul Reni ; are Inari bAlti inainte

de a intra in Dallare; cea mal mare se chiamd
Bratd.

Ceremuul ese din muntil dintre tara Moldovel i

Pocutia i cade in Prut din jos de Sniatin ; acest riu
desparte tara Moldovel de Pocutia.
Apa SiretuluI ese'din muntiI ce ne despart pe nol
de tara ArdealuluI ; de unde II vine numele, s'a scris
mal sus, dela cuvintul unguresc seretem" (szeretem);

avind de partea dreaptd muni, lar de stinga Prutul,

merge f se varsd in Dunare intre Brila, ora turcesc, i Galatul nostru, dupd ce la in sine o suma
de riuri, atit de ale noastre cit i muntenet1; a-

ceastd apd ne desparte pe nol din jos de Focanl

de Muntent

Apa Sucevei ese din aceial muntl; se chIamd

www.dacoromanica.ro

CRONICA ' XR1.1 MOLDOVEY I A MUNTENIET

201

ni de la cojocaril, carI in ungurete se nuinesc soczia

(szocs), cacl acolo s'atti aezat mal intil cojobarill
venind din tara Ungureasa, i ati dat nume ormuld,
apel i tinutulul ; ea se varsA in Siret, in dosul Cotnarilor.
Apa Moldovel. ese i ea din muntil ungureti ;
de unde l-a venit numele, s'a scris mal sus ; se van&
in Siret din jos de oraul Roman.

Apa Bistritel, numitl aa dupa slovenete, din

pricina repezicIunel sale, eind i curgind foarte repede din ace1a1 muntl, se vars1 sub oraul Bacat
In Siret.
Apa TotrupluI isvorAte cam din tinutul Cicului
in tara Ardealulul; numele el este 'unguresc, ea dede

nume 1 ormuluI i tinutuluI; se vars, in Siret sub

ormul AgIud.

Apa Putnei, care de asemenea isvorlte din

muntl, se varsa in Siret din sus de Focani ; ea dede
nume i tinutulut
Milcovul, numit aa din pricina curgeril sale linel),

este o apit mal mica, ese din muntil unguret1 i se

varsa in Siret ; ea ne desparte, impreuna cu Siretul,
de MuntenY.

. 16. Riuletele cele mal de cApetenie din

bueovinI 2).

Bapul, din bucovinele Cernautilor, se varsa in

Prut sub tefAneti ; Jijia, din acelea1 bucovinI, tot
Miron Costin deriva cuvintul Milcov din ad.!. polonesc minad
incet, blind, lin, subs. miakoil blindete.
Bucovina" luat in inicies da ntligeta.

www.dacoromanica.ro

202

MIRON COSTIN

In Prut ; Miletinul i Bahluiul de sub Iai, eind amindoug din bucovinele dela Cotnari, se varsg in
Prut ; Barladul, o apg bung, eind din bucovinele dela
Roman i curgind prin locuri frumoase i bogate, se

unete cu Siretul, dar lucru ciudat, ese iargi din el

cu aceemi mgrime i se varsg apoi singur sub Galati in Dungre 1) Vasluiul, Ialanul, Covurluiul sunt
riuri mici, isvorgsc din mai multe bucovini, *1 se
varsg unele in Prut, altele In Bgrlad.

Apele ce isvorgsc din cimpuri intre Prut i

Nistru sunt : Ciuhrul, Rautul, Cobolta, Cainarul ; din
bucovinele 'Orhelului es Bicul, Botna, Cogilnicul, Sg-

rata, Lapura i altele mai mid : unele se varsg in

Nistru, altele in Prut. Numal Cogilnicul merge prin
cimpuri pang la mare ; pe el stg un castel pustit,
care la unii scriitori poartg numele de turnul lui
Neoptolem".

. 17. Oraele tarii Moldovei.

Cernaut.ii, Hotinul, Soroca, tefgnetii, Doroholul,
Botoanii, Tirgul Siretului, Cimpulungul, Baia, Su-

ceava, Neamtul, Piatra, Totrupl, Bacgul, unde se

aflg episcopia catolicg, Romanul, cheia, Cotnarii, Han
lgul, Tirgul Frumos ; toate oraele acestea se tin de tara

de sus sat de vomicia de sus.

Iaii, Orheiul, Chiingul, Lapuna, Huii, Vasluiul,
Barladul, Agiudul, Vrancea, Focanii, Tecuciul, Piscul2),
') Miron Costin face aci o greolli neesplicabilA, chcl Bkladul,
dupli, ce se yam& In Biret, nu mal ese dintrInsul.
2) Astite sat In jud. CovurluTulul.

www.dacoromanica.ro

CRONICA TXRIT IfOLDOVEY I A MUNTENIEI

203

Galatul ; toate acestea se in de vornicia de jos i se

numesc tara de jos ; ea este in hierarhie cu un grad

mal sus decit cealalta.
Oraele luate de Turd sunt Renil, Ismailul, Chilia,
Cetatea Alba i Tighina.

. 18. Murile mal de frunte din tara

Munteneaseti.

toate
acestea riuri ce isvorasc din muntiI unguret1 i se
varsa in Siretul nostru. Cricovul, Teleajenul 1), Prahova, Ialomita unindu-se toate la un loc se varsa in
Dunare la locul ce se chYama neetatea de Plod".
Dimbovita i Argeul, amindoul unite se varsa
In Dunare in fata SilistrieY.
Oltu12), riul cel mal mare, Jiul i altele multe mal
Milcovul mare, Rimna, Rimnicul, Buzaul

miel i mal neinsemnate, isvorasc toate din muntil, des-

pre care ai putea zice ca sta spanturatI deasupra

Dunarel, i se varsa in acest riu, afara de apa OltuluY

care incepe in altl muntl departatl, cad isvorate

cam in fata Cernautilor notril i trece prin Gurghiu,
Cic i Cazon 3), tinuturi ardelenet11 apoi spala Birsa,

un alt tinut al Ardealulul ; parasind tara Birsel, el

intra, in tara Oltulul, unde se afla castelul ce! frumos
i intarit cu numele Mara ; dela Mara trece prin
muntil muntenet1 i se varsa in Dunare.
I) GlossA: Pe Teleajen a fost lupta Jul Zamojski cu Mihai
vodul muntenese.
2)

Acolo In tare munteneasch mal mare decit Nistrul

(so. Nistrul de la noT din Moldova).

Actualul laszany din Transilvania.

www.dacoromanica.ro

204

MIRON COSTIN

19. Oraele din tara Munteneaseg..

Focani, jumgtate. al nostru; Rimnicul, Buzgul,

Gherghita, Ploietii, Tirgorul, VgleniI, Cimpina, Tirgovitea , scaunul domnesc, Cimpulungul, Argeul,
Pitetil, unde se fac vinurile cele dula Rimnicul de
sus, Ciinenil, Slatina, Tirgul Jiului, Bala de aramli,
Strehaia, Cernetul; acestea toate sunt subt muntl.
Cralova in Mehedintl, Caracal, Roii de Vede,
Oddl 1), scauntil Bucureti, Cornqelul 2), Cetatea de
FlocI, GrAditea 3);

acestea sunt sat pe Dungre sat

aproape de Dungre. Ormele luate de Turci dela Mun-

teni sunt: (flurgIu i

') In orig. Odywoy, prob. Odai, sat in jud. Buziului,platul Pirscov.

2) Prob. Corniitelul din jud. Dimbovita.
Prob. Gradiftea din Rimnicul Stirat sa Vlaca.

www.dacoromanica.ro